Valorile constituţionale ale Republicii

Moldova în raport cu valorile Uniunii

Europene
Serghei ŢURCAN, doctor în drept, conferenţiar universitar

The supreme values established in the Constitution of the Republic of Moldova in relation
to the fundamental values of the European Union have been analyzed. The essence and
content of such values as the rule of law, democracy, human dignity, human rights and
freedoms, equality, freedom and political pluralism have been highlighted.
Keywords: Constitution, supreme values, European Union, democracy, rule of law,
human rights and freedoms.

Sunt analizate valorile supreme consacrate în Constituţia Republicii Moldova în raport

cu valorile fundamentale ale Uniunii Europene. Se elucidează esenţa şi conţinutul unor
aşa valori, precum: statul de drept, democraţia, demnitatea umană, drepturile şi
libertăţile fundamentale, libertatea, egalitatea, justiţia, pluralismul politic.
Cuvinte cheie: Constituţie, valori supreme, Uniunea Europeană, democraţie, stat de
drept, drepturile şi libertăţile omului.

Omul, reieşind din natura sa socială, este predestinat să trăiască în comunitate.

Convieţuirea socială presupune stabilirea şi respectarea unor reguli de conduită
bazate pe valorile comune ale celor ce formează comunitatea, indiferent dacă este
vorba de familie, grup social, stat sau comunitate internaţională.
Valorile reprezintă acele calităţi pe care le capătă pentru om anumite elemente
ale realităţii, valoarea exprimînd preţuirea acordată de om sau de o colectivitate
umană unor fenomene, procese, acţiuni, în virtutea unor corespondenţe cu necesităţile
sociale şi idealurile generate de acestea1.
Valorile supreme ale statului se consacră şi protejează prin Constituţie, acestea
constituind fundamentul juridic al organizării şi funcţionării statului, determinînd
conţinutul şi scopurile acestuia, fiind „cartea de identitate a unui stat“ 2. Astfel,
Constituţia Republicii Moldova, adoptată la 29.07.1994, în vigoare de la 27.08.1994 3,

1 Constituția Republicii Moldova. Comentariu. Chişinău: Arc, 2012, p. 21.

2 Muraru I., Tănăsescu E. S., Constituția României. Comentariu pe articole. Bucureşti: C.
H. Beck, 2008, p. 3.
3 Constituţia Republicii Moldova din 29.07.1994. În: Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, nr. 1 din 12.08.1994. http://lex.justice.md/index.php?
action=view&view=doc&lang=1&id =311496

25
 în art. 1, alin. (3) proclamă că Republica Moldova este un stat de drept, democratic,
în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a
personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sînt
garantate. Prin urmare, valorile fundamentale care constituie punctele de referinţă
pentru sistemului constituţional al Republicii Moldova sunt: statul de drept;
democraţia; demnitatea omului; drepturile şi libertăţile omului; libera dezvoltare a
personalităţii umane; dreptatea; pluralismul politic.
Reieşind din obiectivul strategic al Republicii Moldova de integrare europeană,
prezintă un interes sporit cunoaşterea valorilor fundamentale ale Uniunii Europene şi
în ce măsura valorile constituţionale ale statului nostru corespund acestora. Astfel,
Tratatul de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a
Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la 13.12.2007 4, recunoaşte că
din moştenirea culturală, religioasă şi umanistă a Europei s-au dezvoltat valorile
universale care constituie drepturile inviolabile şi inalienabile ale persoanei, precum
şi libertatea, democraţia, egalitatea şi statul de drept.
Tratatul a introdus un nou articol „1 a“ care proclamă că Uniunea se întemeiază
pe valorile respectării demnităţii umane, libertăţii, democraţiei, egalităţii, statului de
drept, precum şi pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor
care aparţin minorităţilor. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate
caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranţă, justiţie, solidaritate şi egalitate
între femei şi bărbaţi.
Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene din 12.12.2007, care în
conformitate cu prevederile art. 6 al Tratatului de la Lisabona are aceeaşi valoare
juridică ca cea a tratatului, proclamă: „Conştientă de patrimoniul său spiritual şi
moral, Uniunea este întemeiată pe valorile indivizibile şi universale ale demnităţii
umane, libertăţii, egalităţii şi solidarităţii; aceasta se întemeiază pe principiile
democraţiei şi statului de drept“5.
Vom elucida, de la bun început, esenţa valorilor care sunt proclamate în actele
menţionate, care constituie valori supreme atît pentru Republica Moldova cît şi
pentru Uniunea Europeană: statul de drept, democraţia, demnitatea umană, drepturile
omului, pluralismul politic.
Statul de drept presupune organizarea şi exercitarea puterii în stat cu respectarea
strictă a normelor juridice, în special a celor constituţionale, or, în cadrul statului de
drept prin Constituţie se stabilesc clar limitele puterii statale, sunt reglementate
explicit funcţiile şi atribuţiile autorităţilor publice antrenate în exercitarea puterii de
stat în vederea promovării drepturilor şi libertăţilor omului.
În acest sens, statul este subordonat dreptului bazat pe supremaţia Constituţiei, în
care trebuie să fie exprimată voinţa generală, dreptul avînd misiunea de a cenzura

4 Tratatul de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a

Tratatului de instituire a Comunității Europene din 13.12.2007 (2007/C 306/01).
www.ecb.europa.eu/ ecb/legal/pdf/ro_lisbon_treaty.pdf
5 Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene din 12.12.2007 (2007/C 303/01),
www. academia.edu /9394974/RO Jurnalul_Oficial_al_Uniunii_Europene_IV_Informari

26
 opţiunile politice, de a pondera eventualele tendinţe abuzive şi discreţionare ale
structurilor etatice6, or, principiul statului de drept „fundamentează exigenţa unei
protecţii adecvate împotriva arbitrarului din partea puterii publice“7.
Statul de drept se caracterizează prin consacrarea şi garantarea eficientă a
drepturilor şi libertăţilor omului, consacrarea constituţională şi funcţionarea eficace şi
controlată a principiului separării ramurilor puterii în stat, sancţionarea autorităţii
publice care şi-a depăşit atribuţiile constituţionale, formarea Guvernului exclusiv ca
rezultat al alegerilor democratice, instituirea şi funcţionarea unui sistem judiciar
independent şi imparţial, asigurarea supremaţiei legii care exprimă interesul general,
aplicarea corectă a mecanismelor economiei de piaţă, lupta împotriva corupţiei ş.a. 8
Democraţia reprezintă o formă a regimului politic exprimată prin organizarea şi
exercitarea puterii în stat bazată pe suveranitatea poporului promovîndu-se interesul
general, or, „funcţia fundamentală a statului este de a exprima şi realiza ca voinţă
general obligatorie voinţa poporului“9.
Interesul cetăţeanului trebuie să fie prioritar atît la constituirea autorităţilor
publice, prin asigurarea desfăşurării alegerilor periodice, libere şi corecte, cît şi la
stabilirea priorităţilor programelor de guvernare, prin consultarea cetăţenilor asupra
celor mai importante probleme ale statului şi societăţii, precum şi la realizare puterii
prin asigurarea participării cetăţenilor la conducerea treburilor publice şi la controlul
asupra activităţii organelor de stat, or „orice mandat politic trebuie să se bazeze pe
încrederea cetăţenilor“10.
Demnitatea umană este un atribut inalienabil al persoanei umane, valoare ce
impune fiecărui membru al societăţii un comportament de respect şi protecţie a
celorlalţi indivizi şi interzicerea oricărei atitudini umilitoare sau degradante la adresa
omului11.
Toate fiinţele umane se nasc libere şi egale în demnitate şi în drepturi, ele sunt
înzestrate cu raţiune şi conştiinţă şi trebuie să se comporte unele faţă de celelalte în

6 A se vedea: Muraru I., Tănăsescu E. S., op. cit., p. 7-8.

7 Hotărîrea Curții Constituționale nr. 4 din 22.04.2013 pentru controlul constituţionalităţii
Decretelor Preşedintelui Republicii Moldova nr. 534-VII din 8 martie 2013 privind
demisia Guvernului, în partea ce ţine de menţinerea în funcţie a Prim-ministrului-demis
prin moţiune de cenzură (pentru suspiciuni de corupţie) din data de 8 martie 2013 până la
formarea noului Guvern, şi nr. 584-VII din 10 aprilie 2013 privind desemnarea
candidatului pentru funcţia de Prim-ministru (Sesizarea nr. 10a/2013). În: Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, nr. 97-103 din 03.05.2013, § 56.
httр://lex.justice.md/index.рhр?аction= view&view=doc&lаng=1&id=347668
8 A se vedea în acest sens: Dicționar de Drepturile Omului. Bucureşti: C. H. Beck, 2013, p.
771772; Dănişor D. C., Constituția României comentată. Titlul I. Principii generale,
Bucureşti: Universul Juridic, 2009, p. 41; Hotărîrea Curții Constituționale nr. 4 din
22.04.2013, § 62.
9 Muraru I., Tănăsescu E. S., Drept constituțional şi instituții politice, ediția a 14-cea, Vol.
II, Bucureşti: C. H. Beck, 2013, p. 3.
10 Hotărîrea Curții Constituționale nr. 4 din 22.04.2013, § 72.
11 Dicționar de Drepturile Omului, p. 190.

27
spiritul fraternităţii — proclamă art. 1 al Declaraţiei Universale a Drepturilor
Omului12. Prin urmare, fiecare om merită respect necondiţionat, demnitatea
decurgînd din fiinţa umană, din simplul fapt că este om şi presupune dreptul
individului de a avea drepturi, de a fi recunoscut ca persoană13.
Demnitatea constituie „fundamentul universalităţii drepturilor şi libertăţilor
fundamentale“14, baza drepturilor omului, este un drept sinteză, fără respectarea
primordială a cărui celelalte drepturi sunt lipsite de cea mai importantă garanţie a lor.
Nici unul din drepturile fundamentale nu poate fi utilizat pentru a aduce atingere
demnităţii umane a altuia, demnitatea persoanei făcînd parte din substanţa drepturilor
omului. Prin urmare, nu pot fi aduse atingeri demnităţii umane, nici chiar în cazul
restrîngerii exerciţiului unui drept fundamental 13. Orice act care tinde să degradeze
sau să aservească unele fiinţe umane este un act care atentează la universalitatea
omului, un act care tinde să excludă din rîndul genului uman unele fiinţe care au un
drept imprescriptibil de a-i aparţine14.
Titlul I al Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene este întitulat
„Demnitatea“ şi în art. 1 proclamă că demnitatea umană este inviolabilă, aceasta
trebuie respectată şi protejată, or, demnitatea umană ca valoare supremă a oricărei
organizări politice guvernează raporturile aparent contradictorii dintre libertate şi
egalitate şi conciliindu-le prescrie unitatea în diversitate, opunîndu-se atît
diferenţierilor în vederea excluderii, cît şi identităţii asimilaţioniste, şi astfel
constituind baza tuturor drepturilor şi libertăţilor fundamentale15.
Drepturile şi libertăţile omului reprezintă facultăţi, prerogative ale persoanei,
consacrate şi garantate prin acte normative, de a avea o anumită conduită sau de a
pretinde celorlalţi un anumit comportament.
Nucleul drepturilor omului îl constituie drepturile şi libertăţile fundamentale
care sunt drepturi subiective ale persoanei, esenţiale pentru viaţa, demnitatea şi libera
dezvoltare a personalităţii umane, consacrate şi garantate prin Constituţie şi tratate
internaţionale.
Remarcăm faptul că drept valoare supremă sunt recunoscute drepturile omului,
dar nu drepturile fundamentale ale omului, acesta fiind un mijloc de
constituţionalizate obligatorie a tuturor drepturilor şi tuturor libertăţilor. Statul se
obligă să garanteze ca valoare supremă orice drept şi orice libertate, indiferent dacă
acestea sunt constituţionalizate formal sau nu ca fiind fundamentale16.

12 Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, adoptată la 10.12.1948 de Adunarea

Generală a O.N.U. prin Rezoluţia 217 A (III). www.monitoruljuridic.ro/act/declaratie-
universala-adrepturilor-omului-din-10-decembrie-1948-emitent-publicat-n-brosura-din-
22751.html 13 A se vedea în acest sens: Dicționar de Drepturile Omului, p. 190-191. 14
Dănişor D. C., op. cit., p. 51.
13 A se vedea: Iancu Gh., Instituții de drept constituțional al Uniunii Europene, Bucureşti:
Lumina Lex, 2007, p. 117-118.
14 Dănişor D. C., op. cit., p. 51.
15 Ibidem, p. 51.
16 Ibidem, p. 76.

28
 Prin pluralism politic înţelegem un principiu al democraţiei care constă în
recunoaşterea şi garantarea, în condiţii egale, de către stat a multiplicităţii de
doctrine, concepte şi viziuni politice care concurează între ele.
Prin urmare, pluralismul politic este o ordine politică şi juridică care permite
distribuirea puterii între forţe social-politice independente, acestea putînd manifesta
liber opinii şi interese diverse, în condiţii de cooperare, competiţie sau chiar
conflict17, pentru a asigura nefundamentarea spaţiului public pe o ideologie unică18.
Constituţia Republicii Moldova printre valorile supreme mai enumeră dreptatea
şi libera dezvoltare a personalităţii umane. Prin dreptate se înţelege un principiu
moral şi juridic, care cere să se dea fiecăruia ceea ce i se cuvine şi să i se respecte
drepturile, libertăţile şi interesele legitime 19. Astfel, dreptatea exprimă recunoaşterea,
aprecierea şi respectarea drepturilor şi meritelor fiecărui individ în societate.
Dreptatea este una pentru toţi, ea se exprimă prin faptul că ceva anume este adevărat,
nu poate fi altfel sau diferit de la un caz la altul, sau de la o persoană la alta 20, fiind
limita pentru acţiunile individuale excesive, dar şi pentru excesele guvernanţilor21.
Libera dezvoltare a personalităţii umane ca valoare supremă garantată consti-
tuie un vector al interpretării tuturor dispoziţiilor constituţionale privind libertatea,
fiind scopul pentru care sunt instituite toate aceste libertăţi. Recunoaşterea drept
valoare constituţională a liberii dezvoltări a personalităţii umane este o reacţie faţă de
impunerea de către stat a unui sistem de valori oficiale care ar împiedica individul să-
şi construiască liber identitatea. Aceasta presupune asigurarea cel puţin a unui sistem
educaţional care să nu fie un instrument de îndoctrinare şi instituirea unor centre de
influenţă şi de informare multiple şi diverse22.
Practic toate drepturile şi libertăţile fundamentale au tangenţă cu libera
dezvoltare a personalităţii umane, căci în definitiv toate tind să garanteze persoanei o
sferă de autonomie care să-i asigure dezvoltarea liberă, la adăpost de intervenţiile
statului sau ale altor indivizi23.
Printre valorile fundamentale ale Uniunii Europene proclamate prin Tratatul de
la Lisabona mai menţionăm:
Libertatea constă în posibilitatea persoanei de a acţiona după propria sa voinţă,
de a avea conduita dorită, de a se putea mişca liber, de a nu fi ţinută în sclavie sau în
orice altă servitute şi, totodată, de a nu fi lipsită de aceasta decît în cazurile şi
condiţiile expres prevăzute de lege24.

17 Constituția Republicii Moldova. Comentariu, p. 22.

18 Dănişor D. C., op. cit., p. 70.
19 A se vedea: DEXI, Dicționar explicativ ilustrat al limbii române. Chişinău: Arc, 2007, p.
608.
20 Constituția Republicii Moldova. Comentariu, p. 22.
21 Dănişor D. C., op. cit., p. 66.
22 Ibidem, p. 62.
23 Ibidem, p. 66.
24 A se vedea: DEXI, p. 1042; Muraru I., Tănăsescu E. S., Constituția României. Comentariu
pe articole, p. 213.

29
 Egalitatea presupune acordarea de şanse egale tuturor persoanelor, fără careva
privilegii sau discriminări în recunoaşterea drepturilor şi impunerea îndatoririlor.
Egalitatea prevede posibilitatea tuturor persoanelor de a se folosi, în mod egal, de
toate drepturile prevăzute în Constituţie, tratate internaţionale şi legi, de a participa în
egală măsură la viaţa politică, economică, socială şi culturală, fără privilegii şi fără
discriminări, fiind trataţi în mod egal atît de către autorităţile publice cît şi de către
alte persoane25.
Însă, în acelaşi timp, egalitatea nu este sinonimă cu uniformitatea, ci se apropie
mai aproape de proporţionalitate, or, diversitatea situaţiilor concrete trebuie să fie
reflectată în norma juridică care trebuie să se adapteze diferitor circumstanţe 26. Spre
deosebire de uniformitate, principiul egalităţii presupune un tratament diferit pentru
situaţii diferite, aspectele obiective, precum şi reglementările juridice aplicabile
diferitelor situaţii, fiind comparate şi evaluate27.
Remarcăm faptul că Tratatul de la Lisabona şi Carta Drepturilor Fundamentale a
Uniunii Europene stipulează în mod expres ca valoare fundamentală egalitatea între
femei şi bărbaţi, care trebuie asigurată în toate domeniile.
Nediscriminarea reprezintă interzicerea oricărei deosebiri, excluderi, restricţii,
limitări ori preferinţe în drepturi şi libertăţi a persoanei sau a unui grup de persoane,
bazate pe criteriu de rasă, culoare, naţionalitate, origine etnică sau socială, limbă,
religie sau convingeri, sex, vîrstă, caracteristici genetice, avere, dezabilitate, opinie,
apartenenţă politică sau orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrîngerea,
înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării, în condiţii de egalitate, a
drepturilor şi libertăţilor omului în domeniul politic, economic, social, cultural sau în
orice alt domeniu al vieţii publice28.
Justiţia, într-un sens larg, presupune echitate şi dreptate, iar în sens juridico-
constituţional, reprezintă o funcţie a statului, realizată prin intermediul autorităţilor
sale specializate, care constă în restabilirea normei de drept încălcate.
Reieşind din faptul că exercitarea puterii statale trebuie să aibă loc cu
respectarea necondiţionată a Constituţiei şi legilor, în mod firesc trebuie să existe o
autoritate independentă şi imparţială care să le cunoască, să le poată interpreta şi
aplica corect atunci cînd acestea sunt încălcate, cînd drepturile, libertăţile şi interesele
legitime ale omului sunt periclitate 29, reparînd orice eventuală disfuncţionalitate în

25 A se vedea: Muraru I., Tănăsescu E. S., Drept constituțional şi instituții politice, ediția a
14cea, Vol. I, Bucureşti: C. H. Beck, 2011, p. 160-161.
26 A se vedea: Muraru I., Tănăsescu E. S., Constituția României. Comentariu pe articole,
p. 151.
27 Deleanu I., Instituții şi proceduri constituționale — în dreptul român şi în dreptul
comparat.
Bucureşti: C. H. Beck, 2006, p. 456; Constituția Republicii Moldova. Comentariu, p. 89.
28 A se vedea: Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, art. 21; Dicționar de
Drepturile Omului, p. 201.
29 A se vedea: Muraru I., Tănăsescu E. S., Drept constituțional şi instituții politice, Vol. II,
p. 286-287.

30
mecanismul statului, eliminînd orice abuz, garantînd supremaţia legii şi contribuind
la făurirea unei imagini cu adevărat convingătoare cu privire la valoarea justiţiei 30.
Toleranţa presupune indulgenţă, o atitudine îngăduitoare faţă de alte persoane,
faţă de anumite situaţii, evenimente sau acţiuni. Toleranţa constă în respectul
libertăţii altuia, al modului său de a fi, de gîndire şi de comportare, precum şi al
opiniilor sale de orice natură (politice, religioase, culturale, educaţionale etc.).
Solidaritatea presupune o comunitate de interese între indivizi, indiferent de
natura aspectelor care îi pot diferenţia, care îi determină pe oameni să se ajute
reciproc participînd la construirea aceluiaşi spaţiu public 31. Solidaritatea oferă
posibilitatea constituirii statului social, a unui stat care trebuie să imprime tuturor
acţiunilor economice, politice, culturale, un conţinut social fundamentat pe valori
etice şi umane, care trebuie să intervină, trebuie să aibă iniţiativa şi mai ales să ia
măsuri care să asigure realizarea binelui comun, protejînd pe cel slab, dezavantajat de
destin şi de şansă, sprijinind sectoare economice aflate în criză, asigurînd
funcţionarea unor servicii publice de protecţie şi intervenţie socială32.
Remarcăm faptul că practic toate valorile supreme proclamate de Constituţia
Republicii Moldova se regăsesc în Tratatul de la Lisabona. Curtea Constituţională în
hotărîrea nr. 24 din 09.10.2014 a constatat că Acordul de Asociere promovează
asocierea politică şi integrarea economică între Republica Moldova şi Uniunea
Europeană pe baza unor valori comune, astfel scopul şi obiectivele Acordului fiind în
deplină armonie cu prevederile art. 1 alin. (3) din Constituţie. Orientarea Republicii
Moldova spre spaţiul valoric democratic european este un element definitoriu al
identităţii constituţionale a Republicii Moldova, bazîndu-se pe valorile
constituţionale fundamentale, unanim recunoscute şi protejate, cum ar fi democraţia,
statul de drept, respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului33.
În acelaşi timp, menţionăm faptul că Tratatul de la Lisabona consacră un spectru
mai larg de valori fundamentale decît Constituţia Republicii Moldova. În acest
context, considerăm oportună amendarea Legii Fundamentale a Republicii
Moldova, după cum urmează:
1. Art. 1, alin. (3) — Republica Moldova este un stat de drept, democratic şi
social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera

30 A se vedea: Călinoiu C., Duculescu V., Drept constituțional european, Bucureşti: Lumina
Lex, 2008, p. 112.
31 A se vedea: DEXI, p. 1841; Muraru I., Tănăsescu E. S., Constituția României.
Comentariu pe articole, p. 45; Dănişor D. C., op. cit., p. 154.
32 Muraru I., Tănăsescu E. S., Drept constituțional şi instituții politice, Vol. II, p. 83.
33 A se vedea: Hotărîrea Curții Constituționale nr. 24 din 09.10.2014 privind controlul
constituționalității Acordului de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi
Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale
acestora, pe de altă parte, şi a Legii nr. 122 din 02.07.2014 pentru ratificarea Acordului de
Asociere. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 333-338 din 07.11.2014, § 121,
122, 163, 164. httр://lex.justice.md/index.рhр?аction=
view&view=doc&lаng=1&id=355322

31
 dezvoltare a personalităţii umane, egalitatea şi nediscriminarea, dreptatea şi
pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sînt garantate.
2. Art. 16, alin. (2) — Toate persoanele sînt egale în faţa legii şi a autorităţilor
publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie
sau convingeri, sex, opinie, dezabilitate, apartenenţă politică, avere, origine
socială sau oricare alt criteriu discriminatoriu.

32