MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL

REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA DE STAT,, ALECU RUSSO” DIN BĂLȚI
FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚE SOCIALE
CATEDRA DE DREPT

REFERAT

REPUBLICA MOLDOVA – STAT DE DREPT.

TRĂSĂTURILE PRINCIPALE ALE STATULUI
DE DREPT.

Unitatea de curs: Drept constituțional și instituții politice

A realizat:
Studenta grupei RM12M,
Nume, prenume:
Angela Cervaniuc

BĂLȚI – 2023
1
 CUPRINS:

1. Introducere. Repere istorice........................................................................ 3

2. Noţiunea de stat de drept...........................................................................3-

3. Fundamentele statului de drept................................................................4-5

4. Republica Moldova – stat de drept..............................................................5

5. Bibliografie ................................................................................................... 6

2
 Întroducere

1. Repere istorice
Ideea statului de drept a apărut încă din antichitate, când o serie de școli filosofice, în
special grecești, ca cea a sofiștilor, sau ca cea a legitimiștilor din China Antică, dar și o serie de
gânditori, ca Platon, Aristotel, au formulat ideea fundamentării statului pe lege, pe drept. În
forma clasică, statul de drept a apărut odată cu societatea modernă, cu așezarea societății pe
principii laice, raționale, pe principii de drept.
Odată cu aceasta au apărut și teorii despre statul de drept. Primele asemenea teorii au
aparținut dreptului natural. Denumirea de stat de drept a fost pusă în circulație de Montesqieu,
dar conceptul a fost elaborat și fundamentat de doctrina germană din a doua jumătate a secolului
al XIX-lea.
În general, prin stat de drept se înțelege statul care se fundamentează pe lege,
functionează și iși exercită prerogativele pe baza legii. El folosește forța argumentelor și legea ca
argument. Se distinge de celelalte forme ale statului prin următoarele trăsături:
- se întemeiază și funcționează pe baza legii supreme a Constituției. Constituția este cea
care fundamentează, legitimează, argumentează, orientează și conduce întreaga activitate
a statului, a instituțiilor sale;
- există un larg sistem de drepturi și libertăți cetațenești fundamentate pe lege, pe
Constituție care le garantează existența și aplicarea în practică;
- se aplică în practică și se respectă principiul separației puterilor în stat;
- organele și instituțiile statului atât centrale cât și locale sunt rezultatul votului, a
opțiunilor exprimate de cetățeni, de majoritatea acestora;
- în Statul de drept există o delimitare clară între instituțiile, prerogativele și atributele
statului și cele ale partidelor politice.
Partidele politice, indiferent de locul și rolul lor în societate, nu pot fi confundate cu statul
sau statul redus, identificat cu acestea.
Măsurile și deciziile luate nu trebuie să reflecte atitudinea și poziția unui partid, ci ele
trebuie să fie în rezultatul voinței și intereselor majorității.
Asemenea state de drept funcționează astăzi în țările democratice din Europa
Apuseană, Japonia, Canada, SUA, etc.

2. Noţiunea de stat de drept

Se spune că “statul de drept” înfăptuieşte “domnia legii” (“rule of law”) în întreaga lui
activitate, fie în raporturile cu cetăţenii, fie cu diferite organizaţii sociale de pe teritoriul lui.
Utilizată la acest sens, noţiunea de “stat de drept” este întâlnită chiar în unele texte
constituţionale, cum este art. 28 al Constituţiei R.F. Germane, art. 11 al actualei Constituţii
spaniole sau art. 1 alin. (3) al Constituţiei Republicii Moldova din 1994.
Pentru a fi în prezenţa unui stat de drept este necesar să existe un sistem legislativ
călăuzit de preocuparea constantă de a ocroti personalitatea umană în integralitatea ei şi de a-i
crea condiţii optime de dezvoltare.
Statul de drept presupune existenţa unei aşezări politice bazate pe separaţia puterilor
statului, adică pe un sistem de “frâne şi contragreutăţi”, capabil să împiedice organele publice să
abuzeze de atribuţiile cu care au fost investite.
Stat de drept – stat organizat pe baza principiului separaţiei puterilor în stat, care
garantează independenţa reală a justiţiei şi are drept scop promovarea drepturilor şi libertăţilor
fundamentale ale omului.
Ion Deleanu menţionează: Statul de drept semnifică subordonarea statului faţă de drept;
este statul care îşi subordonează acţiunea sa asupra cetăţenilor regulilor care determină drepturile
3
acestora; statul de drept este un sistem de organizare în care ansamblul raporturilor sociale şi
politice sunt subordonate dreptului; este statul legat prin drept, statul care respectă dreptul; statul
în care puterea e subordonată dreptului, toate manifestările statului fiind legitimate şi limitate
prin drept; statul de drept înseamnă limitarea puterii prin drept; statul de drept înseamnă garanţii
fundamentale libertăţilor publice, protecţia ordinii legilor; statul de drept implică existenţa
regulilor constituţionale care se impun tuturor; este statul în măsură să concilieze libertatea şi
autoritatea; statul de drept este ordinea juridică ierarhizată şi sistematizată; el semnifică o
concepţie cu privire la putere; el este mai puţin un stat, cât mai ales o mişcare de raţionalizare şi
de ordonare etc.
La fundamentul sistemului juridic normativ se află două principii: principiul legalităţii şi
principiul constituţionalităţii.
Principiul legalităţii (“principiul juridicităţii”) – poate fi exprimat prin două cerinţe:
ordonarea normelor juridice într-un sistem unic şi unitar, armonios şi ierarhizat; respectarea
regulilor de drept de către toate subiectele: autorităţi publice, persoane fizice sau juridice.
Principiul constituţionalităţii – cumulează şi articulează mijloacele juridice având ca
scop asigurarea conformităţii regulilor dreptului cu Constituţia. Această cerinţă de conformitate
poate fi examinată pe două planuri: material – presupune raportarea regulilor dreptului la
conţinutul reglementărilor constituţionale; formal – presupune raportarea respectivelor reguli la
procedurile instituite de Constituţie pentru emiterea lor.

3. Fundamentele statului de drept.

Statul de drept are următoarele fundamente:
 Fundamentul normativ juridic, care implică unirea dreptului și al legii, pentru a putea fi
adoptate „legi de drept”, care vor funcționa peprincipiul legalității și ordinei legale.
Legalitatea, reprezentând libertatea de acțiune în stat în limita legii, iar ordinea social,
fiind rezultatul acestor acțiuni.
Legalitatea reprezintă în fapt metoda principală prin care cu ajutorul actelor juridice și
instituțiilor juridice din stat este instaurată ordinea legală. De aici de fapt și pornesc principiile de
bază ale dreptului și cerințele legalității. Cu toate astea, cele două nu se suprapun ci, mai
degrabă, cerințele legalității sunt acele instrumente de implimentare în realitatea juridică a
principiilor generale a dreptului, echitatea, justiția, umanismul.
 Fundamentul individual juridic, implică caracterul de egalitate dintre cetățeni și puterea
publică. Altfel spus, într-un stat de drept „guvernanții” și „guvernații” trebuie să dispună
de drepturi și îndatoriri egale, fapt care este stipulat și în Constituție.
 Fundamentul instituțional juridic, implică acțiunile de prevenire și exludere a încercărilor
de monopolizare a puterii în stat de către o singură persoană, un singur partid sau pătură
socială. Prin acești factori sunt scoși în evidență fundamentele puterii de stat, separația și
colaborarea puterii în legislativ, executiv și judecătoresc, control constituțional al
legalității actelor nomativ-juridice.
Pentru a face o generalizare, putem concluziona că, statul de drept ca concept politico-
juridic întrunește toate condițiile pentru a fi denumit piatra de temelie a unui stat democratic, în
care se respectă principiile generale ale dreptului, libertățile omului și se asigură o activitate
legală a organizațiilor și instituțiilor publice din stat. Statul de drept vine ca exemplu pentru a
scoate în evidență diferențele care există dintre un regim democratic și un regim autoritar.
Evoluția istorică a statelor ne demostrează ca statul ca instituție principală a societății a
funcționat în baza legilor riguroase și a perfectării structurii statale în raport cu cetățenii.
Statul de drept, în concluzie este caracterizat ca, fiind bazat pe o structurare corectă a
normelor juridice în stat, pe care se bazează ordinea publică, este statul unde libertățile
cetățeanului și drepturile acestuia sunt garantate expres de către stat, acesta asigurând securitatea
internă și externă a cetățenilor statului în cauză.
În cadrul statului de drept Constituția este instituția superioară căreia i se subsumează alte
legi și norme, care activează pe bază principiului legalității și pentru a instaura ordinea legală în
4
stat. În cadrul statului de drept, Constituția este o expresie a cetățenilor care reprezintă puterea
populară, statul de drept deasemenea dispune de mecanisme democratice de control care asigură
conformitatea normelor inferioare cu cele superioare, puterea politica a statului într-un stat de
drept este exercitată, folosind forța argumentului și în nici un caz argumentul forței.
În epoca contemporană statul de drept reprezintă elementul principal al puterii politice,
fiind un factor de bază ce denotă progresul și prosperitatea națiunii, or, o națiune construită pe
baza unui sistem de drept este o națiune dezvoltată economic, stabilă politic și bogată-spiritual.
Într-un stat de drept există separaţia puterilor în stat, există autorităţi speciale care
veghează la respectarea Constituţiei, există instituţii care veghează la respectarea drepturilor şi
libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, iar competenţa fiecărei autorităţi publice este clar
stabilită.

4. Republica Moldova – stat de drept

Statul de drept este un nou model de concepere a raportului și relațiilor dintre instituții,
dintre acestea și cetățean, dintre societatea civilă și politică.
El constituie o garanție suplimentară pentru drepturile și libertățile cetățenești. Și în
Republica Moldova, dupa 1989, se poate aprecia că se înfăptuiește un stat de drept, fundamentat
pe supremația legii, a Constituției.
În ultimii ani, ştiinţa juridică din Republica Moldova a înaintat mult în fundamentarea
ştiinţifică a unor categorii juridice mai noi, cum ar fi statul de drept şi principiile acestuia,
constituţia şi constituţionalismul, supremaţia constituţiei, dreptul constituţional european,
constituţionalismul european etc. În acelaşi timp, suscită interes ştiinţific coraportul dintre
noțiunile în cauză. În această ordine de idei, prezentul demers îşi pune ca scop stabilirea gradului
de interdependenţă dintre „constituţionalism” şi „statul de drept”. Studiul vine să demonstreze că
fenomenul constituţionalismului contemporan reprezintă o valoare prioritară în contextul
dezvoltării statului de drept. La rândul său, statul de drept este statul care funcţionează în
conformitate cu principiile-cheie ale constituţionalismului şi democraţiei, prioritatea inerentă,
rămânând a fi respectarea şi protecţia drepturilor şi libertăţilor omului şi cetăţeanului. Cuvinte-
cheie: stat de drept, constituţie, constituţionalism, constituţionalism european, supremaţia
constituţiei, Curtea Constituţională, control social, Avocatul Poporului.
Tendința Republicii Moldova de a ține pasul cu principiile pe care le întrunește un stat de
drept este vizibilă, însă nivelul scăzut de respectare și funcționare a statului de drept este direct
influiențat de o serie de factori, interni și externi. Lipsa de conștiință juridică, sentimentul de
apartenență la această realitate juridică din care facem parte reprezintă doar o parte a
mecanismului care a încetat să funcționeze. Vina este deseori cu succes atribuită organelor de
stat, nivelelor de conducere, demnitarilor de stat, etc.
Un stat nu poate exista fără cetățenii săi, iar cetățeanul nu-și poate realiza drepturile fără
stat. Dezvoltarea respectului reciproc dintre stat și cetățean este un proces complex, dar nu
imposibil. Și aici dezideratul este: Statul trebuie să asigure respectarea tuturor drepturilor social-
economice, a demnității și a prosperării tuturor cetățenilor săi (fără excepții), Cetățenii trebuie să
respecte legile statului (fără excepții).
Într-o societate modernă astfel sunt distribuite responsabilitățile.
„Nu întreba ce poate face țara pentru tine, ci întreabă ce poți face tu pentru ea” (John
Kennedy), este nu doar o frază memorabilă, ci un îndemn permanent la introspecție asupra
rolului pe care fiecare cetățean îl joacă în folosul tării sale, și un imbold spre implicare reală.

5
 5. Bibliografie

1. Sursahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Stat_de_drept
2. Sursa: http://www.opiniabuzau.ro/index.php/opinii/15641-nu-intreba-ce-poate-face-tara-
pentru-tine-ci-intreaba-ce-poti-face-tu-pentru-ea
3. Sursa: http://www.scritube.com/stiinta/stiinte-politice/Statul-de-drept-principii-de-
b41692.php
4. Constituția Republicii Moldova, Art.1 , „Statul Republica Moldova”
5. Constituția Republicii Moldova, Titlul II, Art.16(2)
6. Constituția Republicii Modova, Art.7.
7. Ion Deleanu, Drept constitutional si institutii politice, vol. I, Editura Europa Nova,
Bucuresti, 1996
8. Botnari, Elena.,Introducere în studiul dreptului: Teoria Generală a Dreptului, Presa
universitară bălțeană, 2011.