Conferentiar Dr. Dl.

Gabriel Stefura
Studentă: Contofan Mihaela
Specializarea: Finanţe-Bănci
Anul: IV
Grupa: 23
 CUPRINS

CAPITOLUL I--------------------------------------------------------------------------------------------------3
Organizarea şi funcţionarea---------------------------------------------------------------------------------3
Agenţiei judeţene de ocupare a forţei de muncă---------------------------------------------------------3
1.1. Scurt istoric al serviciilor publice de ocupare a forţei de muncă------------------------------3
1.2. Obiectul de activitate şi cadrul juridic de susţinere---------------------------------------------6
1.3. Organizarea internă a instituţiei pe compartimente, birouri etc-------------------------------7
1.4. Atribuţiile Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă-Iaşi------------------------8
1.5. Conducerea Agenţiei pentru Ocuparea Forţei de Muncă- Iaşi-------------------------------11
1.6. Legături cu terţii------------------------------------------------------------------------------------35
CAPITOLUL II------------------------------------------------------------------------------------------------42
FUNDAMENTAREA INDICATORILOR FINANCIARI LA A.J.O.F.M. IASI-----------------42
2.1. Cadrul juridic---------------------------------------------------------------------------------------42
2.2. Calculul si fundamentare veniturilor------------------------------------------------------------43
2.3. Calculul si fundamentare cheltuielilor-----------------------------------------------------------47
Specific pentru A.N.O.F.M. şi de mare importanţă atât pentru angajatori cât şi pentru tinerii
studenţi care doresc să-şi deschidă o afacere sunt creditele acordate de A.N.O.F.M. prin
intermediul B.C.R. conform LEGEA nr. 76 din 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigurărilor
pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă după cum urmează:-----------------------------65
CAPITOLUL III-----------------------------------------------------------------------------------------------71
3.1. Finanţarea A.J.O.F.M.-----------------------------------------------------------------------------71
3.2. Surse de finanţare----------------------------------------------------------------------------------72
3.3. Finanţarea bugetară--------------------------------------------------------------------------------73
CAPITOLUL IV-----------------------------------------------------------------------------------------------83
ORGANIZAREA EVIDENŢEI PRIVIND GESTIUNEA FINANCIARĂ LA-------------------83
A.J.O.F.M. -IAŞI-------------------------------------------------------------------------------------------83
4.1. Conţinutul sistemului informaţional economic-------------------------------------------------83
 Organizarea evidenţei contabile la instituţiile bugetare--------------------------------------84
 Sarcini privind întocmirea planurilor de venituri şi de cheltuieli---------------------------87
2
 4.2. Contabilitatea A.J.O.F.M.-ului-------------------------------------------------------------------87

CAPITOLUL I

Organizarea şi funcţionarea
Agenţiei judeţene de ocupare a forţei de muncă

1.1. Scurt istoric al serviciilor publice de ocupare a forţei de

muncă

Problemele de muncă şi de asigurări sociale erau reglementate, în ţara noastră, sub

diverse forme încă din secolele Xll-XlV, când existau bresle şi corporaţii. În jurul anului 1890,
apar modificări esenţiale în domeniul muncii, prin apariţia industriei în România; de aici şi apariţia
unor acte normative cu caracter general, care aveau funcţia de a reglementa noile probleme
(Regulamentul industriilor insalubre, Legea repaosului duminical, Legea învăţământului
profesional).
După primul război mondial, statul se vede nevoit ca, în noile condiţii socio-economice,
s înfiinţeze o instituţie care să reglementeze problematica muncii, să ocrotească interesele
lucrătorilor. Astfel, prin decretul lege nr. 1327 din 29 martie 1920, la propunerea preşedintelui
Consiliului de Miniştri, mareşalul Alexandru Averescu, se înfiinţează Ministerul Muncii şi
Ocrotirilor Sociale, care avea ca unul dintre principalele scopuri ocrotirea şi organizarea muncii.
În timp, atribuţiile care intrau în sarcina ministerului s-au lărgit, ministerul ocupându-se de
întocmirea şi aplicarea legislaţiei muncitoreşti, de organizarea plasării, de problema migraţiunilor
şi a şomajului, de învăţământul muncitoresc. Denumirea acestei instituţii a cunoscut de-a lungul

3
timpului mai multe variante: Ministerul Muncii, Sănătăţii Publice şi Ocrotirilor Sociale, Ministerul
Muncii, Cooperaţiei şi Asigurărilor Sociale, Ministerul Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale,
Comitetul de Stat pentru Probleme de Muncă şi Salarii.
În anul 1921, începe să se contureze un cadru legislativ în domeniu, o data cu apariţia:
 "Legii pentru organizarea plasării", urmată de
 "Legea pentru pregătirea profesională şi exercitarea meseriilor", apăruta în 1936,
 "Legea pentru stabilirea salariilor minimale în întreprinderile particulare, comerciale
şi de transporturi", în 1939
 "Codul Muncii" din 1950. 1
Problema forţei de muncă a fost tratată, încă de la început, în cadrul unor direcţii
speciale. La înfiinţarea Ministerului Muncii şi Ocrotirilor Sociale, existau "Direcţia plasării" şi
"Direcţia Meseriilor Învatamântului Muncitoresc".
În anul 1944, Ministerul Muncii, Sănătătăţii şi Ocrotirilor Sociale se desparte în trei
ministere, Ministerul Muncii cuprinzând:
 „Direcţia Reglementării muncii şi migraţiunilor”;
 „Direcţia Pregătirii profesionale a învăţământului muncitoresc şi căminelor de
ucenici”;
 „Direcţia Evidenţei plasării şi îndrumării muncii", "Oficiul de studii documentare şi
îndrumare”;
Începând din 1968, s-a reînfiinţat Ministerul Muncii, care a funcţionat până în anul
1990, când s-a constituit Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS). Din anul 2001,
denumirea instituţiei s-a modificat în Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale (MMSS).
Indiferent de forma sub care a funcţionat, Ministerul Muncii s-a ocupat de plasare,
pregătire şi îndrumare profesională. Dar, datorita reformei economice, cerinţelor societăţii şi
importantelor schimbări socio-economice apărute după 1990, a fost necesară înfiinţarea unei
instituţii care să se ocupe special de plasare, pregătire profesională şi îndrumare şi care să
efectueze plăţile băneşti pentru populaţia beneficiară.
Astfel, prin Legea nr. 145/1998 a fost înfiinţată Agenţia Naţională pentru Ocupare şi
Formare Profesională , instituţie care si-a schimbat denumirea, în anul 2000, în Agenţia Naţională
pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM).
Dintr-o instituţie care se ocupa cu plata drepturilor băneşti ale şomerilor, Agenţia s-a transformat

1
www.anofm

4
într-un furnizor de servicii pentru persoanele în căutarea unui loc de muncă, în prezent oferind o
paleta largă de servicii, cum sunt: consilierea profesională, cursurile de formare profesională,
serviciile de preconcediere, medierea muncii, consultanţă pentru iniţierea unei afaceri,
subvenţionarea locurilor de munc în care sunt încadrate persoane din rândul categoriilor
defavorizate ale populaţiei, acordarea de credite avantajoase pentru crearea de noi locuri de
muncă, şi multe altele.
Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), împreună cu cele 42
de agenţii judeţene şi peste 180 de agenţii locale, răspunde acestor provocări

Obiectivele principale ale Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de

Munc sunt:
 Instituţionalizarea dialogului social în domeniul ocupării şi formării profesionale;
 Aplicarea strategiilor în domeniul ocupării şi formării profesionale;
 Aplicarea măsurilor de protecţie socială a persoanelor neîncadrate în muncă.
Pentru realizarea obiectivelor sale, Agenţia Naţionala pentru Ocuparea
Forţei de Munc are următoarele atribuţii principale:
 organizează servicii de ocupare a forţei de muncă;
 organizează, prestează şi finanţează, în condiţiile legii, servicii de formare
profesională pentru persoanele neîncadrate în muncă;
 orientează persoanele neîncadrate în munc şi mediază între acestea şi angajatorii
din ţară, în vederea realizării echilibrului dintre cerere şi ofertaăpe piaţa internă a
forţei de muncă;
 face propuneri privind elaborarea proiectului de buget al asigurărilor pentru şomaj;
 administrează bugetul asigurărilor pentru şomaj şi prezintă Ministerului Muncii şi
Solidarităţii Sociale rapoarte trimestriale şi anuale privind execuţia bugetară;
 propune Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale proiecte de acte normative în
domeniul ocupării şi formării profesionale şi al protecţiei sociale a persoanelor
neîncadrate în muncă;
 organizează serviciile de stabilire, plată şi evidenţă a ajutoarelor, alocaţiilor si
indemnizaţiilor finanţate din bugetul asigurărilor pentru şomaj;
 implementează programe finanţate din Fondul Social European;

5
  elaborează, în baza indicatorilor sociali de performanţă stabiliţi de Ministerul
Muncii si Solidarităţii Sociale, programe anuale de activitate pe care le supune spre
aprobare Ministrului Muncii şi Solidarităţii Sociale.

Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă

Iaşi

Această agenţie se înfiinţează în subordinea Agenţiei Naţionale pentru ocuparea forţei

de muncă, ca unitate cu personalitate juridică.

1.2. Obiectul de activitate şi cadrul juridic de susţinere

Legislaţia în vigoare privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale şi a celor

judeţene de Ocupare a Forţei de muncă este următoarea:
 Legea 145 din 9 iulie 1998 privind înfiinţare,organizarea şi funcţionarea Agenţiei
Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă;
 Ordonanţa de urgenţă nr. 294 din 30 decembrie 2000 pentru modificarea şi
completarea Legii nr.145/1998 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea
Agenţiei Naţionale pentru Ocupare şi Formare Profesională, precum şi a Legii
nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale;
 LEGE nr.340 din 6 iulie 2001 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului
nr.294/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr.145/1998 privind înfiinţarea,
organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Ocupare şi Formare
Profesională, precum şi a Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte
drepturi de asigurări sociale;
6
  LEGEA nr.19 din 17 martie 2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de
asigurări sociale;
 LEGEA nr. 76 din 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi
stimularea ocupării forţei de muncă;
 ORDONANTA DE URGENTA nr. 124 din 2 octombrie 2002 pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi
stimularea ocupării forţei de muncă;
 LEGE nr. 580 din 14 decembrie 2004 pentru modificarea si completarea Legii nr.
76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj si stimularea ocupării forţei de
muncă;

1.3. Organizarea internă a instituţiei pe compartimente,

birouri etc

Agenţia pentru ocuparea forţei de muncă judeţeană este condusă de un director

executiv care are în subordine următoarele direcţii şi compartimente funcţionale:
 DIRECŢIA MANAGEMENTULUI PIEŢEI MUNCII coordonata de un director
executiv adjunct şi organizată în următoarele compartimente;
 Programe şi analiza pieţei muncii;
 Programe operaţionale sectoriale.
 DIRECŢIA BUGET coordonată de un director executiv adjunct şi organizată astfel:
 Finanţare şi urmărire a execuţiei bugetului asigurărilor de şomaj;
 Contabilitate;
 Logistică, administrativ.
 AGENŢIILE LOCALE IAŞI SI PAŞCANI care se subordonează directorului executiv
 COMPARTIMENTE FUNCŢINALE
 Audit intern şi control financiar propriu;
 Resurse umaneşŞi salarizare;
 Juridic,contencios şi relaţii cu publicul;
 Informatică;

7
  Comunicare şi secretariatul consiliului consultativ

1.4. Atribuţiile Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de

Muncă-Iaşi

Agenţia Judeţeana pentru Ocuparea Forţei de Muncă laşi, denumita în continuare

agenţie pentru ocuparea forţei de muncă, se înfiinţează în subordinea Agenţiei Naţionale
pentru Ocuparea Forţei de Muncă, ca unitate cu personalitate juridică.

Agenţia pentru ocuparea forţei de muncă organizează, coordonează şi realizează la

nivel judeţean, activitatea de ocupare a forţei de muncă şi de protecţie socială a persoanelor
neîncadrate în muncă.

In subordinea Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă se

înfiinţează, cu aprobarea Consiliului de Administraţie al ANOFM, unităţi de furnizare a
serviciilor pentru ocuparea forţei de muncă, numite în continuare, agenţii locale de furnizare a
serviciilor pentru ocuparea forţei de muncă şi puncte de lucru la propunerea consiliului
consultativ.

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă are următoarele atribuţii:

- asigură şi coordonează aplicarea politicilor în domeniul ocupării şi formării
profesionale;

- organizează, prestează şi finanţează, în condiţiile legii, servicii de ocupare şi

formare profesională a forţei de muncă neîncadrate prin compartimentele de specialitate şi
prin prestatorii de servicii;
- acţionează pentru sprijinirea mobilităţii forţei de muncă şi pentru asigurarea
flexibilităţii funcţionale a pieţei muncii;

- organizează şi asigură, prin serviciile de specialitate, informarea, consilierea şi

orientarea profesională a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă în vederea
ocupării şi realizării echilibrului între cererea şi oferta de forţă de muncă;

8
 - coordonează şi realizează servicii de preconcediere în situaţii de concedieri
masive de personal;
- susţine relaţii de parteneriat şi cofinanţare în crearea de noi locuri de muncă,
îndeosebi în zonele defavorizate şi în cele in care piaţa muncii este puternic tensionată;

- asigura aplicarea măsurilor de protecţie socială a persoanelor neîncadrate în

muncă, cu respectarea prevederilor legale in vigoare;
- elaborează studii si analize in domeniul ocupării si formarii profesionale;

- face propuneri privind elaborarea proiectului bugetului asigurărilor pentru

şomaj

- administrează bugetul asigurărilor pentru şomaj repartizat şi prezintă

Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Munc bilanţul contabil, contul de execuţie
bugetară şi raportul anual de activitate;
- acreditează furnizorii de servicii specializate pentru stimularea ocupării forţei de
munc
- elaborează în baza indicatorilor sociali stabiliţi programe de activitate anuale,
pe care le supune aprobării Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi
raportează periodic realizarea prevederilor acestora ;
- aplică, la nivel judeţean, prevederile referitoare la prestaţiile de şomaj din cadrul
acordurilor bilaterale încheiate de România cu alte state în domeniul coordonării sistemelor
de securitate socială;

- realizează la nivel judeţean măsurile cuprinse în Planul de implementare

la nivel local a legislaţiei armonizate cu acquis-ul comunitar;

- promovează pachetul privind schemele de finanţare nerambursabilă în

colaborare cu Unitatea de Coordonare a Programului, înfiinţată în cadrul Ministerului Muncii,
Solidarităţii Sociale şi Familiei;
- organizează licitaţia de proiecte pentru schemele de finanţare
nerambursabilă;
- evaluează si selectează proiectele;
- monitorizează şi implementează proiectele la nivel regional;

9
 - pregăteşte şi încheie contractele pentru schemele de finanţare nerambursabilă cu
iniţiatorii de proiecte selectate;

- raportează stadiul implementării programului către Agenţia Naţională

pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Unitatea de Coordonare a Programului si Ministerul
Integrării Europene;

- evaluează implementarea proiectelor selectate şi raportarea rezultatelor

către Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Unitatea de Coordonare a
Programului şi Ministerul Integrării Europene.

5) Agenţia pentru ocuparea forţei de muncă asigură, fără plată, persoanelor fizice sau
juridice interesate, în condiţiile legii, servicii pentru ocuparea forţei de muncă :

a) Servicii pentru persoane fizice:

- informarea, orientarea şi consilierea profesională a persoanelor neîncadrate în

muncă precum şi a altor persoane, în vederea găsirii unui loc de muncă;
- medierea între cererea şi oferta pe piaţa muncii;
- calificarea şi recalificarea persoanelor neîncadrate în muncă;
- cofinanţarea programelor de formare profesională a personalului propriu;
- stabilirea şi plata, potrivit legii, a drepturilor de protecţie socială a persoanelor
neîncadrate în muncă şi a altor categorii socio-profesionaie;
- alte servicii specifice;

b) Servicii pentru persoanele juridice:

- medierea între cererea şi oferta pe piaţa muncii;

- selecţionarea candidaţilor pentru ocuparea locurilor de muncă;
- aplicarea măsurilor de stimulare pentru crearea de noi locuri de muncă;
- consilierea pentru crearea de întreprinderi mici şi mijlocii;
- stimularea angajării absolvenţilor şi a altor categorii de persoane, în condiţiile
legii;
- alte servicii specifice.

10
1.5. Conducerea Agenţiei pentru Ocuparea Forţei de Muncă-
Iaşi

A. DIRECTORUL EXECUTIV

1) Conducerea Agenţiei pentru Ocuparea Forţei de Muncă este asigurată de un

director executiv, numit de către preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de
Muncă.

2) Ocuparea postului de director executiv se face prin concurs, în condiţiile legii.

3) In exercitarea conducerii Agenţiei pentru Ocuparea Forţei de muncă, directorul

executiv emite dispoziţii, în limitele competentelor stabilite de Agenţia Naţională pentru
Ocuparea Forţei de Muncă.

Directorul executiv are următoarele atribuţii:

- coordonează şi răspunde de realizare activităţii specifice în conformitate cu

programele privind ocuparea şi formarea profesională în teritoriu; asigură aplicarea unitară a

legislaţiei specifice domeniului de activitate;
- stabileşte măsurile necesare pentru realizarea şi aplicarea ordinelor Preşedintelui si
dispozitiilor directorului general executiv al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de
Muncă;
- coordonează, asigura şi urmăreşte activitatea de ocupare a forţei de muncă
desfăşurată în teritoriu de compartimentele subordonate;

- încheie contracte cu prestatorii de servicii din sectorul public sau privat;

11
 - analizează lucrările elaborate in cadrul compartimentelor pe care le coordonează, iar
după însuşire le prezintă, daca este cazul, directorului general executiv;
- avizează, propunerile privind proiectul bugetului asigurărilor pentru şomaj al
Agenţiei pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi îi transmite spre aprobare, directorului-general
executiv al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă;
- asigură defalcarea bugetului asigurărilor pentru şomaj;
- aprobă bilanţul contabil şi contul de execuţie bugetară al Agenţiei pentru
Ocuparea Forţei de Muncă;
- coordonează activitatea de îndrumare şi control, avizează programele de control,
aprobă masuri de recuperare a debitelor şi stabileşte răspunderea materială pentru recuperarea
pagubelor rezultate din neîndeplinirea obligaţiilor ce revin salariaţilor din subordine;
- avizează studii, prognoze şi programe în legătura cu orientările şi nivelurile de
dezvoltare a unor activităţi de ocupare a forţei de muncă în teritoriu potrivit recomandărilor
Consiliului Consultativ;
- aprobă încadrarea, promovarea şi eliberarea din funcţie a personalului agenţiei pentru
ocuparea forţei de muncă, la propunerea directorilor executivi adjuncţi şi şefilor de
compartimente, în condiţiile legii;
- întocmeşte statul de funcţii al agenţiei pentru ocuparea forţei de muncă si îl înaintează
spre aprobare Preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă;

- elaborează şi supune aprobării Preşedintelui ANOFM regulamentul propriu de

organizare si funcţionare;
- întocmeşte "fişa postului" pentru personalul direct subordonat şi aproba "fişa
postului" cu atribuţiile, sarcinile si limitele de competenţa pentru personalul agenţiei pentru
ocuparea forţei de muncă;

- aprobă programele de lucru, de deplasare în teritoriu a salariaţilor şi graficele

concediilor de odihnă ale personalului din subordine;
- propune candidaţii pentru trimiterea in străinătate in interes de serviciu, schimburi de
experienţa, participări la manifestări ştiinţifice;
- răspunde în faţa conducerii Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă de
activitatea desfăşurată;

12
 - asigură aplicarea in teritoriu a hotărârilor Consiliului de Administraţie, a ordinelor
Preşedintelui şi a deciziilor directorului general executiv al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea
Forţei de Muncă;
- întocmeşte propuneri de înfiinţare si dezvoltare a punctelor de lucru si le supune spre
aprobare Consiliului de Administraţie al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă;
- încheie contracte individuale de muncă;

- urmăreşte implementarea de tehnici moderne de conducere si organizare a muncii;

- acreditează furnizorii de servicii de ocupare sau formare profesională;

- înaintează propuneri de retragere a acreditării prestatorilor de servicii de ocupare sau

formare profesionala;

- coordonează realizarea la nivel judeţean a măsurilor cuprinse în Planul de

implementare la nivel local a legislaţiei armonizate cu acquis-ul comunitar.

B. CONSIL1UL CONSULTATIV AL AGENŢIEI JUDEŢENE PENTRU

OCUPAREA FORŢEI DE MUNCA- IAŞI

1) Consiliul consultativ are rolul de a sprijini directorul executiv în rezolvarea

problemelor legate de activităţile Agenţiei pentru Ocuparea Forţei de Muncă, conform
prevederilor legale.

3)Atribuţiile consiliului consultativ al agenţiei pentru ocuparea forţei de

muncă, sunt următoarele:
• consiliază directorul executiv in adoptarea deciziilor cu privire la:
a) măsurile de realizare a sarcinilor ce le revin potrivit programelor de ocupare a
forţei de muncă şi de formare profesională;
• analizează:
a) raportul de activitate anual;
b) situaţia financiară anuală şi execuţia bugetară :

• face propuneri cu privire la:

a) programele de activitate ale subunităţilor;
b) proiectele programelor de ocupare a forţei de muncă şi de formare
13
profesională la nivelul judeţului;
c) proiectul de buget;
d) înfiinţarea şi dezvoltarea punctelor de lucru.

3) Consiliul consultativ asigură realizarea dialogului social la nivel judeţean.

C. DIRECTORUL EXECUTIV ADJUNCT AL DIRECŢIEI MANAGEMENTUL

PIEŢEI MUNCII
Are următoarele atribuţii:

- răspunde de modul cum se desfăşoară activităţile în domeniul programelor

de ocupare, analiza pieţei muncii, formare profesională, înregistrare şomeri, consiliere,
medierea muncii şi implementare măsuri active;
- răspunde de organizarea şi desfăşurarea burselor locurilor de muncă;

- analizează periodic activitatea compartimentelor din subordine, modul de

realizare a obiectivelor propuse si dispune masuri operative pentru îmbunătăţirea activităţii;
- face, anual, propuneri privind îmbunătăţirea activităţii din domeniul pe
care îl coordonează, pe baza rezultatelor obţinute în anul precedent;
- stabileşte măsurile necesare pentru aplicarea dispoziţiilor conducerii Agenţiei
Naţionale pentru Ocuparea Fortei de Muncă respectiv a dispoziţiilor directorului executiv;
- propune modificări în structura organizatorică a Agenţiei pentru ocuparea Forţei
de Muncă pentru domeniul de activitate pe care îl coordonează;

- avizează şi trimite spre aprobare directorului executiv graficele concediilor de

odihnă ale personalului compartimentelor din subordine;
- avizează şi trimite spre aprobare "fişa postului" cu atribuţiile, sarcinile şi limitele de
competenţă pentru salariaţii din compartimentele ce le coordonează;
- propune spre aprobare directorului executiv delegare de competenţe şi semnătura
pentru conducătorii compartimentelor din subordine;
- întocmeşte aprecierile personalului cu funcţii de conducere din directa lui
subordonare, potrivit criteriilor de evaluare specifice domeniului de activitate; este înlocuitorul
de drept al directorului executiv în absenţa acestuia şi, potrivit delegării de competenţă,

14
reprezintă instituţia în raporturile cu alte instituţii, organizaţii, agenţi economici din ţară şi
străinătate;
- răspunde de întocmirea rapoartelor si analizelor de sinteza privind activitatea de
ocupare la nivel judeţean;
- coordonează realizarea programelor Agenţiei pentru Ocuparea Forţei de Muncă in
domeniul ocupării şi ia masuri operative în redirecţionarea activităţilor, după caz, pentru
îndeplinirea obiectivelor şi indicatorilor de performanţă;
- coordonează activitatea unităţilor de implementare a Programului Operaţional
Sectorial pentru Politica Socială şi de Ocupare a Forţei de Muncă si a Programului
componentei " Dezvoltarea Resurselor Umane" a Subprogramului PHARE "Coeziunea
economica si sociala"
- coordonează activitatea compartimentelor de specialitate pentru implementarea
programului compartimente de specialitate pentru implementarea schemelor de finanţare
nerambursabilă pentru dezvoltarea resurselor umane.

D. DIRECTORUL EXECUTIV ADJUNCT AL DIRECŢIEI BUGET are

următoarele atribuţii:

- coordonează şi răspunde de modul în care se desfăşoară activităţile

compartimentelor: logistica si administrativ, finanţare si urmărire a execuţiei bugetare,
contabilitate, stabilire şi plăţi drepturi, relaţii cu angajatorii, creditare, precum şi activitatea
privind protecţia informaţiilor secrete de serviciu ;
- organizează şi răspunde de întocmirea corectă şi la timp a informărilor, rapoartelor şi
analizelor şi sintezelor privind activitatea coordonată;

- organizează, controlează şi răspunde de realizarea în termen a activităţilor

coordonate şi a sarcinilor stabilite de directorul executiv;
- analizează activitatea compartimentelor din subordine şi dispune mşsuri
operative pentru îmbunătăţirea acesteia;
- avizează şi propune încadrarea, promovarea si eliberarea din funcţie a
personalului din compartimentele pe care le coordonează;
-întocmeşte aprecierile personalului cu funcţii de conducere din directa subordonare
potrivit criteriilor de evaluare specifice domeniului de activitate;

15
 -întocmeşte fisa postului pentru personalul direct subordonat si avizează fisa postului
cu atribuţiile, sarcinile şi limitele de competenţa, întocmite de şefii compartimentelor
din subordine.
- coordonează, răspunde si certifica lucrările privind bilanţul contabil şi
execuţia bugetară şi le înaintează spre aprobare directorului executiv ;
- asigură şi coordonează activitatea de control financiar preventiv propriu,
în conformitate cu legislaţia in vigoare;
- organizează şi coordonează activitatea de arhivare a documentelor
conform prevederilor legale şi a normelor din domeniu;
- răspunde de realizarea achiziţiilor, reparaţiilor curente şi reparaţiilor
capitale în conformitate cu legislaţia in vigoare.
- coordonează şi răspunde de modul în care se desfăşoară activitatea de
control asupra finanţării măsurilor de stimulare a angajatorilor pentru ocuparea forţei de
muncă;

1.5.1. Structura funcţională a Agenţiei pentru Ocuparea Forţei de

Muncă-Iaşi

I. COMPARTIMENTE SUBORDONATE DIRECTORULUI EXECUTIV

Compartimentul Audit Intern si Control Financiar Propriu

Este organizat şi funcţionează în baza O.G. nr. 119/1999 privind auditul intern, a
H.G. nr. 720/1991 privind aprobarea Normelor de organizare si exercitare a controlului
financiar, a Normelor generale privind exercitarea actului de audit public intern aprobate
prin O.M.F.P. nr. 38/2003 si a H.G. nr. 377/2002 pentru aprobarea Procedurilor privind
accesul Ia masurile pentru stimularea ocupării forţei de muncă, modalităţile de finanţare şi
instrucţiunile de implementare a acestora.

16
 Compartimentul Audit Intern si Control Financiar Propriu este subordonat
direct directorului executiv al Agenţiei pentru Ocuparea Forţei de Muncă.
Compartimentul Audit Intern si Control Financiar Propriu asigura exercitarea
controlului aplicării unitare şi respectării reglementărilor legale privind sistemul asigurărilor
pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, precum şi al organizării şi funcţionării
activităţii de audit public intern şi control financiar propriu.
Obiectul de activitate al Compartimentului Audit Intern şi Control Financiar
Propriu îl constituie activitatea de control intern care reprezintă ansamblul formelor de control
exercitate la nivelul entităţii publice inclusiv auditul intern si control financiar propriu, stabilite
de conducere în concordanţă cu obiectivele acesteia şi cu reglementările legale, în vederea
asigurării administrării fondurilor în mod economic, eficient şi eficace.
Compartimentul Audit Intern si Control Financiar Propriu îşi desfăşoară activitatea
pe baza programelor semestriale şi a listei obligatorii de verificat, întocmită de şeful
compartimentului si aprobată de directorul executiv al A.J.O.F.M. şi are in principal următoarele
atribuţii:

Activitatea de audit public intern este o activitate funcţional independentă şi

obiectivă;
- ajută entitatea publică să îşi îndeplinească obiectivele printr-o abordare sistematică şi
metodică, care evaluează şi îmbunătăţeşte eficienţa şi eficacitatea sistemului de conducere
bazat pe gestiunea riscului, a controlului şi a proceselor de administrare, prin aplicarea
auditului de sistem, al performanţei şi de regularitate; elaborează norme metodologice
specifice entităţii publice în care îşi desfăşoară activitatea cu avizul Unităţii Centrale de
Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI) sau al organului ierarhic superior, în
cazul entităţilor publice subordonate; elaborează proiectul planului anual de audit public intern
pe baza evaluării riscului asociat diferitelor structuri, activităţi, programe/proiecte sau
operaţiuni, precum şi prin preluarea sugestiilor conducătorului entităţii publice, prin
consultare cu entităţile;
-coordonează şi răspunde de modul în care se desfăşoară activitatea de control privind
respectarea obligaţiilor referitor la încadrarea în muncă şi menţinerea raporturilor de
muncă, asumate de angajatorii care au beneficiat, din bugetul asigurărilor pentru şomaj,
de subvenţii, credite sau fonduri nerambursabile, precum şi facilitaţi în condiţiile legii.

17
 E. ŞEFII DE COMPARTIMENTE

Şefii compartimentelor organizate la nivel de serviciu sau birou în cadrul Agenţiei

pentru Ocuparea Forţei de Muncă au următoarele atribuţii:
- urmăresc realizarea obiectivelor şi programelor Agenţiei pentru Ocuparea Forţei de
Muncă şi răspund în faţa directorilor pe domenii pentru activitatea desfăşurată de
compartimentele pe care le coordonează;
- răspund de realizarea calitativa şi la termenele stabilite a lucrărilor repartizate
compartimentelor pe care le coordonează;
- răspund, după caz, administrativ, material sau penal de aplicarea corectă a
legislaţiei în vigoare;
- întocmesc "fişa postului" pentru personalul direct subordonat;
- asigura şi urmăresc respectarea prevederilor Rl de către personalul din subordine.

F. ŞEFII DE AGENŢII LOCALE

Şefii de agenţii locale din cadrul Agenţiei pentru Ocuparea Forţei de Muncă au
următoarele atribuţii:
- coordonează şi îndrumă activitatea compartimentelor din cadrul agenţiilor locale,
- îndrumă, coordonează şi controlează din punct de vedere metodologic,
activitatea punctelor de lucru teritoriale din subordine in scopul aplicării unitare a legislaţiei
în vigoare;
- urmăreşte menţinerea legăturii permanente cu autorităţile locale şi
transmiterea acestora periodic date informative cu indicatorii privind piaţa muncii din judeţ;
coordonează transmiterea prin intermediul mass-media a datelor privind serviciile oferite de
agenţie, locurile de muncă vacante, cursuri de formare profesională, alte acţiuni ce sunt
organizate in domeniul ocupării forţei de muncă;
- verificarea legalităţii, realităţii, oportunităţii şi necesităţii celorlalte plăţi efectuate
în numerar şi prin virament în lei sau valută, din fondurile unităţilor; verificarea modulului de
utilizare a fondurilor alocate din bugetul asigurărilor pentru şomaj pentru realizarea
obiectivelor de investiţii;
- verificarea respectării normelor legale privind întocmirea şi circulaţia
documentelor primare de conducere a evidenţei tehnico-operative şi contabile, precum şi
realitatea datelor înscrise in acestea ;

18
 - verificarea legalităţii, realităţii şi oportunităţii cheltuielilor efectuate din
bugetul asigurărilor pentru şomaj, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 76/2002, privind
sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimulare a ocupării forţei de muncă; verificarea modului
de constituire a veniturilor bugetului asigurărilor pentru şomaj, inclusiv a taxelor încasate
din activitatea de formare profesională şi cele pentru acreditarea furnizorilor de servicii de
ocupare, penalităţi, amenzi, etc. verificarea realităţii datelor înscrise in balanţele de verificare
sintetice, in bilanţurile contabile si in conturile de execuţie;
- verificarea realităţii conturilor de debitori şi creditori (furnizori) raportate în
bilanţul contabil si cuprinse in fisele contabile analitice respective;
- verificarea modului de aplicare a măsurilor pentru prevenirea, descoperirea
si recuperarea prejudiciilor, legalitatea şi eficacitatea acestor măsuri; verificarea stabilirii,
potrivit dispoziţiilor legale, a răspunderilor pentru diminuarea patrimoniului unităţii sau ca
urmare a efectuării unor cheltuieli neproductive (amenzi, penalizări, dobânzi penalizatoare);

Compartimentul resurse umane si salarizare are următoarele atribuţii:

- tine evidenţa funcţiilor publice şi raportează situaţiile solicitate de ANFP, atât
ANOFM cât şi Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici;

- asigura aplicarea criteriilor privind gestiunea personalului propriu;

- aplică normativele de personal pentru activităţile ce se desfăşoară în cadrul Agenţiei
pentru Ocuparea Forţei de Muncă;

- asigură selecţia, încadrarea şi promovarea personalului propriu;

- asigură necesarul de personal pe funcţii şi specialităţi pentru aparatul Agenţiei
pentru Ocuparea Forţei de Muncă;
- desfăşoară audituri ad-hoc, respectiv misiuni de audit public intern cu caracter
excepţional, necuprinse in planul anual de audit public intern, pe baza ordinului de serviciu emis de
şeful compartimentului de audit public intern, in care se prevede in mod explicit scopul, obiectivele,
tipul si durata auditului public intern, precum si nominalizarea echipei de auditare ;
- raportează periodic asupra constatărilor, concluziilor si recomandărilor rezultate din
activităţile sale de audit;
- elaborează raportul anual al activităţii de audit public intern ;
- raportează imediat conducătorului entităţii publice si structurii de control intern abilitate
in cazul identificării unor nereguli sau posibile prejudicii.

19
 Planul de audit public intern va include, in mod obligatoriu, in conformitate cu prevederile
Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern, fara a se limita la acestea, următoarele obiective
obligatorii de verificat:
• angajamentele bugetare si legale. din. oare deriva, direct sau indirect obligaţii de piaţa,
inclusiv din fondurile comunitare ;
• plăţile asumate prin angajamente bugetare şi legale, inclusiv din fondurile
comunitare
• vânzarea, gajarea, concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul privat al
statului ori al unităţilor administrativ - teritoriale ;
• concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul public al statului ori al
unităţilor administrativ - teritoriale ;
• constituirea veniturilor publice, respectiv modul de autorizare si stabilirea titlurilor
de creanţa, precum si a facilitaţilor acordate la încasarea acestora ;
• sistemul contabil şi fiabilitatea acestuia ;
• sistemul de luare al deciziilor;
• sistemele de conducere si control, precum si riscurile asociate unor astfel de
sisteme;
• sistemele informatice;
• transmite informaţii Compartimentului informatica pentru actualizarea site-ului, in
cazul in care exista.

Activitatea de control financiar propriu

- elaborează împreună cu şefii compartimentelor din Agenţiei pentru Ocuparea Forţei de
Muncă tematicile referitoare la cunoştinţele minime necesare candidaţilor şi organizează
concursurile pentru ocuparea posturilor vacante din cadrul Agenţiei pentru Ocuparea Forţei de
Muncă;

- organizează comisiile de angajare şi promovare a personalului din cadrul Agenţiei pentru

Ocuparea Forţei de Muncă
- aplică sistemul de salarizare şi a drepturilor de personal ale angajaţilor din cadrul Agenţiei
pentru Ocuparea Forţei de Muncă;

20
 - efectuează lucrări de evidenţă şi mişcarea personalului propriu şi eliberează adeverinţele
solicitate de acesta privind calitatea de salariat;

- propune măsuri de perfecţionare a structurii organizatorice a Agenţiei pentru Ocuparea

Forţei de Muncă;

- face propuneri, împreună cu compartimentele de specialitate, pentru acţiunile de

perfecţionare a pregătirii profesionale a personalului propriu;

- asigură materialele necesare pentru întocmirea fişelor de evaluare a

personalului Agenţiei pentru Ocuparea Forţei de Muncă, evidenţa şi păstrarea acestora în dosarele de
personal;

- întocmeşte în colaborare cu compartimentele din structura agenţiei ROF şi Rl pentru Agenţia

pentru Ocuparea Forţei de Muncă pe baza regulamentelor cadru ale Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea
Forţei de Muncă;
- întocmeşte, completează şi gestionează carnetele de muncă pentru salariaţii Agenţiei pentru
Ocuparea Forţei de Muncă;
- elaborează şi propune reguli de acces în incinta agenţiei, în zilele de lucru precum şi în cele
în care potrivit legii, nu se lucrează;
- colaborează cu celelalte compartimente de specialitate din agenţie la elaborarea
bibliografiilor şi testelor profesionale referitoare la cunoştinţele minime necesare candidaţilor, în
vederea susţinerii concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante;
- raportează lunar în cadrul şedinţelor Consiliului Consultativ al agenţiei
pentru ocuparea forţei de munc, prezenţa membrilor la aceste şedinţe şi fondul consumat;
- întocmeşte documentaţia necesara pentru fondul de salarii şi cheltuielile de personal
pe care le înaintează la ANOFM în vederea fundamentării bugetului asigurărilor pentru şomaj;
- stabileşte fondurile pentru premiile lunare şi din economii pentru aparatul propriu;
monitorizează si verifica lunar toate cheltuielile de personal pentru agenţie;
- întocmeşte documentaţia pentru deblocarea posturilor;
- implementează strategia de formare profesională a personalului propriu având în
vedere următoarele:
• pregătirea personalului nou angajat, precum şi a celui cu performanţe profesionale
reduse;
• pregătirea şi perfecţionarea personalului existent;
• identifica nevoile de pregătire profesionala pentru personalul agenţiei, care
21
se datorează în principal:
- apariţiei de noi reglementări în domeniu;
- necesităţii creşterii calităţii serviciilor pentru alinierea acestora la nivelul celor
din tarile UE si OECD;
- dezvoltării unor aptitudini speciale privind lucrul cu publicul;
- dezvoltării capacităţilor manageriale;

Compartimentul Juridic, Contencios si Relaţii cu Publicul are următoarele

atribuţii:
- avizează legalitatea soluţiilor rezultate din aplicarea în practică a
legislaţiei din domeniul ocupării forţei de muncă;
- organizează şi urmăreşte activitatea de cunoaştere şi de aplicare a
legislaţiei incidente domeniului de activitate;

- îndrumă, sprijină şi controlează aplicarea corectă a legislaţiei în vigoare la

nivelul Agenţiei pentru Ocuparea Forţei de Muncă;

- reprezintă Agenţiei pentru Ocuparea Forţei de Muncă în faţa instanţelor

judecătoreşti;
- soluţionează problemele de contencios ale Agenţiei pentru Ocuparea Forţei de
Muncă;
- urmăreşte soluţionarea şi redactarea în termen a răspunsurilor la petiţii;
- colaborează cu celelalte Agenţiei pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Centrele
Regionale de Formare Profesională a Adulţilor pentru rezolvarea petiţiilor, sesizărilor şi
solicitărilor primite din sfera de competenţă a acestora:
- expediază răspunsurile către petiţionari si, după caz A.N.O.F.M. sau altor instituţii
(Preşedinte, Guvern, ministere, sindicate, patronate);

Compartimentul informatică are următoarele atribuţii:

- asigură administrarea reţelelor locale de calculatoare în sediul AJOFM şi în
22
sediile ALOFM-urilor de pe raza judeţului;
- asigură administrarea reţelei de comunicaţii date la nivelul judeţului (între
AJOFM şi ALOFM-urile subordonate);
- asigură administrarea / întreţinerea / securizarea bazelor de date judeţene;
- execută interogări ale bazelor de date judeţene în vederea elaborării de rapoarte
la cerere;
- asigură respectarea standardelor pentru asigurarea securităţii datelor in cazul
utilizării facilitaţilor proprii sau ale terţilor;
- asigură relaţiile de colaborare cu furnizorii contractaţi de servicii informatice ;
- asigură testarea aplicaţiilor achiziţionate sau in curs de achiziţionare înainte
de a fi implementate ;
- contribuie la elaborarea cerinţelor tehnice pentru echipamente şi aplicaţii ce
urmează a fi utilizate;
- asigură prin resurse proprii sau împreună cu furnizorii de servicii instruirea
personalului agenţiei pentru folosirea tehnologiilor informaţiei (echipamente, aplicaţii) ;
- actualizarea site-ului cu informaţiile primite de la compartimente, in cazul in care
exista.

Compartimentul comunicare şi secretariatul consiliului consultativ are

următoarele atribuţii:
- realizează periodic materiale de informare si comunicate de presa, privind activitatea
Agenţiei pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi asigură publicarea acestora prin mass-media
locală;
- este purtătorul de cuvânt al Agenţiei pentru Ocuparea Forţei de Muncă;
- asigură secretariatul şedinţelor consiliului consultativ;
- asigură accesul la informaţii din oficiu sau la cerere;
- transmite informaţiile Compartimentului informatică pentru actualizarea site-ului, in
cazul în care exista.

In domeniul relaţiilor cu mass-media are următoarele atribuţii:

- să furnizeze ziariştilor, prompt şi complet, orice informaţie de interes public
care priveşte activitatea instituţiei publice pe care o reprezintă;

23
 - să acorde fără discriminare, în termen de cel mult două zile de la
înregistrare, acreditarea ziariştilor şi a reprezentanţilor mijloacelor de informare în masa;
- să informeze în timp util ziariştii şi să asigure accesul lor la activităţile şi acţiunile
de interes public organizate de agenţie;
- să difuzeze ziariştilor dosare de presa legate de evenimente sau de activităţi ale
instituţiei publice;
- să asigure informaţiile comunicate din oficiu în format scris;
- să întocmească anual un raport privind accesul la informaţiile de interes public,
care va cuprinde:
• numărul total de solicitări de informaţii de interes public;
• numărul total de solicitări, departajat pe domenii de interes;
• numărul de solicitări rezolvate favorabil;
• numărul de solicitări respinse, defalcat in funcţie de motivaţia respingerii
(informaţii exceptate de la acces, inexistente etc);
• numărul de solicitări adresate în scris: pe suport de hârtie/ pe suport electronic;
• numărul de solicitări adresate de către persoane fizice;

Compartimente in cadrul Direcţiei Managementul Pieţei

Muncii

Compartimentul programe, analiza pieţei muncii are următoarele atribuţii:

In domeniul programelor de ocupare:

- întocmeşte programul judeţean de ocupare a forţei de muncă şi îi înaintează spre
aprobare;
- transmite Direcţiei Managementul Pieţei Muncii şi Programe Măsuri Active din
cadrul ANOFM programul judeţean de ocupare a forţei de muncă, în vederea întocmirii
programului naţional de ocupare;
- elaborează programe specifice de ocupare a forţei de muncă pentru categoriile de
persoane defavorizate sau cu şanse reduse de integrare pe piaţa forţei de muncă: tineri, femei,
rromi, persoane handicapate etc;

24
 - răspunde de implementarea programului de ocupare;
- analizează periodic stadiul de realizare a programului de ocupare şi a programelor
specifice de ocupare, pentru categoriile de persoane defavorizate sau cu şanse mai reduse de
integrare pe piaţa muncii şi ia masuri concrete pentru îndeplinirea integrală a acestora;

In domeniul analizei pieţei muncii:

- urmăreşte cunoaşterea cu anticipaţie a cererii şi ofertei de locuri de
muncă, structurii de ocupaţii, disponibilizărilor de personal;
- întocmeşte si analizează situaţiile statistice, precum şi distribuţia teritoriala a
şomajului şi evidenţiază cauzele determinante ale acestuia;
- urmăreşte numărul şi distribuţia locurilor de muncă vacante;
- urmăreşte numărul şi distribuţia locurilor de munc ce sunt oferite pentru
efectuarea lucrărilor în interes comunitar;
- urmăreşte şi analizează evoluţia gradului de ocupare a forţei de muncă şi
şomajul la nivel judeţean;
- respectă întocmai metodologia de investigare a pieţei muncii;
- stabileşte si implementează un mod unitar de prelucrare a datelor statistice
culese astfel încât fondul informaţional privind piaţa muncii să fie real şi cât mai complet;
- elaborează lucrări de sinteză rapoarte si informări privind : gradul de ocupare a
forţei de munc, şomajul la nivel naţional si teritorial, disponibilizările de personal, zonele de
maxima concentrare a şomajului, cauzele determinante ale creşterii ratei şomajului
etc;
- urmăreşte asigurarea calităţii prelucrării datelor statistice primare astfel incat
aceasta sa constituie baza reală de informaţii utilizate in diagnosticarea pieţei muncii;
- colaborează permanent cu compartimentul Informatică in vederea
utilizării si prelucrării datelor statistice;
- face propuneri privind elaborarea proiectului de buget, pentru activităţile specifice;
- transmite informaţii Compartimentului informatica pentru actualizarea site-
ului, în cazul în care există.

Compartimente în cadrul Direcţiei Buget

25
 Compartimentul contabilitate, finanţări sşurmărire a execuţiei bugetare

Aceste compartimente au următoarele atribuţii:

- asigurarea administrării bugetului asigurărilor pentru şomaj în conformitate
cu prevederile legale in vigoare;
- finanţarea activităţilor agenţiei în funcţie de bugetul şi indicatorii aprobaţi;
- elaborarea şi fundamentarea bugetului de venituri si cheltuieli;
- organizarea şi coordonarea activităţii de arhivare;
- organizarea şi coordonarea activităţii de investiţii;
- urmărirea încadrării cheltuielilor în creditele bugetare aprobate;
- întocmirea lunară a contului de execuţie a bugetului asigurărilor pentru şomaj;
- fundamentarea proiectului bugetului de venituri si cheltuieli pe baza
propunerilor celorlalte compartimente şi a cerinţelor realizării în bune condiţii, a obiectivelor
privind ocuparea şi formarea profesională a forţei de muncă;
- întocmirea necesarului lunar de credite bugetare în funcţie de propunerile
celorlalte compartimente;
- întocmirea bilanţului contabil si a balanţelor de verificare contabile;
- realizarea evidenţei debitelor pentru persoanele fizice;
- întocmirea documentaţiei necesare pentru emiterea deciziilor de imputare în
vederea recuperării debitelor de la persoanele fizice care au încasat necuvenit drepturi băneşti;
- efectuarea plaţilor, conform prevederilor legale in vigoare, pentru realizarea
masurilor active si pasive de combatere şi prevenire a şomajului;
- organizarea evidenţei contabile şi a activităţii financiare pe baza
reglementărilor în vigoare in domeniul financiar contabil şi gestionar;
- urmărirea decontării cheltuielilor de deplasare;
- asigurarea monitorizării lunare a cheltuielilor de personal;
- transmiterea către Direcţia alte drepturi de asigurări din cadrul Ministerului
Muncii Solidarităţii Sociale si Familiei a informaţiilor referitoare la ajutoarele de stat potrivit
dispoziţiilor legale care reglementează ajutorul de stat;
- transmite informaţii Compartimentului informatica pentru actualizarea site-
ului, în cazul în care exista.

Compartimentul logistica si administrativ

26
 Acest compartiment are următoarele atribuţii:
- organizarea inventarierii generale a elementelor patrimoniale;
- efectuarea lucrărilor de pregătire a licitaţiilor şi selectarea de oferte
pentru achiziţionarea de mijloace fixe, obiecte de inventar, furnituri de birou, reparaţii şi
investiţii;
- propunerea spre aprobare si realizarea achiziţionării mijloacelor fixe şi
materialelor consumabile;
- elaborarea propunerilor pentru programul de finanţare şi creditare a investiţiilor
si a reparaţiilor, iar după aprobarea acestora, coordonarea si urmărirea realizării lui;
- elaborarea documentaţiilor tehnico-economice în vederea achiziţionării de
spatii (clădiri) necesare desfăşurării în bune condiţii a activităţilor specifice si înaintarea lor
spre aprobare;
- întocmirea documentaţiilor de oferte pentru licitaţii sau selecţii de oferte;
- participarea la recepţia lucrărilor de investiţii şi reparaţii, verificând modul de
realizare a remediilor stabilite prin procesele verbale de recepţie;
- urmărirea realizării prestărilor de servicii privind întreţinerea si administrarea
clădirilor;
- urmărirea bunei desfăşurări a activităţii de exploatare, întreţinere si
reparaţii a mijloacelor auto din dotare;
- organizarea evidenţei, selecţionării, păstrării şi clasării documentelor din
arhiva agenţiei;
- organizarea şi coordonarea activităţii de paza şi securitate a bunurilor şi a
clădirilor;
- asigurarea derulării in bune condiţii a contractelor de "service" pentru echipamente
;
- transmite informaţii Compartimentului informatica pentru actualizarea site-ului,in
cazul în care exista.

1.5.2. AGENŢII LOCALE: IASI şi PAŞCANI

27
 Funcţionează sub coordonarea directorului executiv şi au relaţii funcţionale cu
Direcţia managementul pieţei muncii, Direcţia buget şi Compartimentul audit intern şi control
financiar propriu.
Agenţiile locale sunt structurate pe următoarele compartimente:
a) compartimente funcţionale din domeniul managementului pieţei muncii:
- compartimentul înregistrare şomeri;
- compartimentul consiliere;
- compartimentul medierea muncii (numai Agenţia locală Iaşi);
- centru de formare profesională ( numai Agenţia locală laşi);
- compartimentul implementare măsuri active ( numai Agenţia locală laşi).

b) compartimente funcţionale din domeniul economico-financiar:

- compartimentul stabilire şi plăţi drepturi;
- compartimentul relaţii cu angajatorii;
- compartimentul creditare ( numai Agenţia locală laşi)
c) compartimente funcţionale din domeniul controlului:
- compartimentul control măsuri active ( numai Agenţia locală Iaşi).
In componenta Agenţiei locale laşi intră şi punctele de lucru Târgu Frumos şi Hârlău.

Compartimente funcţionale din domeniul managementului pieţei

muncii
Compartimentul înregistrare şomeri

• asigură servicii de informare generală pentru persoanele fizice si juridice

interesate privind:
- cererea si oferta de forţa de muncă şi o gamă de alte servicii care includ:
• bursa locurilor de muncă;
• clubul şomerilor;
• servicii de autoinformare privind cererea de forţa de muncă;
• servicii de orientare profesională şi îndrumare în domeniul carierei;

28
 • servicii de consultanţă pentru crearea de întreprinderi mici şi mijlocii ;
• servicii de consultanţă şi sprijin a agenţilor economici în realizarea
programelor de reconversie profesională;
• cursuri de calificare, recalificare, instruire si perfecţionarea pregătirii
profesionale a adulţilor ;
• servicii de reintegrare socio-profesională a categoriilor de persoane
defavorizate ;
• alte servicii menite să stimuleze ocuparea şi atenuarea dezechilibrelor pe piaţa
muncii;
- înregistrează solicitanţii de locuri de muncă şi de indemnizaţii de şomaj;

- verifica documentele prevăzute de legislaţia in vigoare pentru acordarea

drepturilor de şomaj si întocmeşte dosarul solicitantului;
- actualizează evidenţa persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă pe grupe
de vârsta, sex, meserii, experienţa şi pregătire profesională, stare familială, starea de sănătate,
etc;

- întocmeşte borderoul de modificări care urmează a fi operat în baza de date;

- primeşte şi soluţionează cererile de repunere in plata după suspendare;

- primeşte şi prelucrează cererile pentru acordarea drepturilor restante, ca urmare a

neridicărilor in termen sau datorita reţinerii mandatelor de către punctele teritoriale de lucru;

Compartimentul consiliere
- acordă servicii de informare şi consiliere profesională persoanelor interesate
în domeniul ocupării, cu privire la alegerea carierei, oportunităţi de instruire şi formare
complementară;
- asistă şomerii şi persoanele care se adresează agenţiei pentru a fi ajutaţi în luarea
unor decizii cu privire la:
• alegerea unei profesii sau ocupaţii;
• parcurgerea unor cursuri de calificare, recalificare, perfecţionare profesională;
• schimbarea ocupaţiei sau a locului de muncă.
- acordă şomerilor şi persoanelor interesate asistenţă de specialitate în vederea
conştientizării intereselor şi aptitudinilor profesionale;
- efectuează, la cerere sau atunci când situaţia o impune, evaluarea din punct
29
de vedere psihoaptitudinal a clienţilor, utilizând metode şi instrumente specifice;
- analizează împreună cu persoana consiliată fiecare alternativa decizională
în parte şi evaluează consecinţele acesteia;
- asistă persoană consiliată, în cazul în care aceasta optează pentru una dintre
alternative, în elaborarea unui plan de acţiune şi punerea în practică a acestuia;
- transmite informaţii Compartimentului informatică pentru actualizarea site-ului,
în cazul în care există.

Compartimentul medierea muncii

- asigură serviciile de preconcediere colectivă pentru personalul agenţilor
economici care fac obiectul restructurărilor;
- organizează bursa locurilor de muncă;

- realizează evidenţă locurilor de muncă vacante pe unităţi şi în structura pe

meserii, le afişează la centrele teritoriale şi le reactualizează în funcţie de ocuparea acestora;
- asigură medierea locurilor de muncă vacante atât pentru şomeri în evidenţa,
cât şi pentru persoanele care doresc să-şi schimbe locul de muncă şi face preselecţia
candidaţilor;
- realizează, pe baza informaţiilor culese în urma depistării locurilor de muncă,
preselecţia persoanelor pentru posturile vacante şi le convoacă pentru pregătirea lor în vederea
prezentării la unităţile care au comunicat posturile vacante;
- emite adeverinţe pentru persoanele beneficiare de prevederile Legii nr.416/2001;
- transmite informaţii Compartimentului informatică pentru actualizarea site-
ului,in cazul în care exista.

Centrul de formare profesională

In domeniul organizării formării profesionale:

- întocmeşte planul judeţean de formare profesională pentru persoanele care
beneficiază de servicii de formare profesională gratuit şi îi înaintează spre aprobare
directorului executiv;
- transmite, prin intermediul AJOFM, Direcţiei Managementul Pieţei Muncii şi

30
Programe Măsuri Active din cadrul ANOFM planul judeţean de formare profesională în
vederea întocmirii Planului naţional de formare profesională;
- propune modificări ale planului judeţean de formare profesională în funcţie de
cerinţele imediate ale economiei locale;
- analizează periodic stadiul de realizare a planului de formare
profesională şi a programelor specifice de formare pentru categoriile de persoane
defavorizate sau cu şanse mai reduse de integrare pe piaţa muncii şi ia de măsuri
concrete pentru îndeplinirea, integrala a acestora.
- elaborează programe specifice de formare profesională pentru categoriile de
persoane defavorizate sau cu şanse reduse de integrare pe piaţa forţei de muncă ; tineri,
femei, rromi, persoane cu dizabilitati, şomeri de lungă durată, deţinuţi, etc.
- urmăreşte derularea contractelor încheiate cu furnizorii de formare profesională
conform reglementărilor legale şi clauzelor contractuale;
- organizează selecţia angajatorilor care organizează cursuri pe baza planului de
formare profesionala pentru proprii angajaţi, derulate de furnizorii de formare
profesionala, autorizaţi în condiţiile legii;
- evaluează periodic calitatea serviciilor realizate de prestatorii de servicii şi face
propuneri de menţinere sau ridicare a autorizării prin reprezentantul AJOFM în
comisiile de autorizare judeţene;
- verifica reclamaţiile şi sesizările privind activitatea prestatorilor de servicii şi
în cazuri întemeiate face propuneri de retragere a autorizaţiei acestora;
- asigură aplicarea unitară a metodologiei, normelor, regulamentelor aprobate şi
a legislaţiei privind formarea profesională a forţei de muncă;

Biroul implementare masuri active

- iniţiază şi realizează activităţi specifice stimulării ocupării forţei de muncă,

combaterii şi prevenirii şomajului, în funcţie de oportunităţile şi condiţiile concrete de
manifestare ale pieţei locale a muncii, în baza programelor de ocupare ale Agenţiei pentru
Ocuparea Forţei de Muncă;
- realizează implementarea măsurilor active pentru combaterea şomajului în
baza programului de ocupare la nivel local;

31
 - urmăreşte modul de soluţionare, conform legii, a cererilor, scrisorilor, reclamaţiilor
care sunt de competenţa unităţilor locale de furnizare de servicii pentru ocuparea forţei de
muncă;
- face propuneri, în colaborare cu factorii decizionali locali, pentru elaborarea
programului de măsuri active pentru stimularea ocupării în zonă;
- participă la realizarea de prognoze, sinteze, rapoarte şi informări privind
ocuparea şi formarea profesională, îndeplinirea sarcinilor şi programelor de activitate;
- realizează selecţia, în condiţiile legii, a prestatorilor de servicii în domeniul ocupării
pentru realizarea programelor specifice şi urmăreşte derularea contractelor;
- evaluează periodic calitatea serviciilor realizate de prestatorii de servicii şi face
propuneri de menţinerea sau ridicare a autorizării;
- verifică reclamaţiile şi sesizările privind activitatea prestatorilor de servicii şi în
cazuri întemeiate face propuneri de retragere a acreditării acestora;

Compartimente funcţionale din domeniul economico-financiar

Biroul stabilire şi plăţi drepturi

- efectuarea plăţii drepturilor prevăzute de art. 72 din Legea nr. 76/2002, cu
modificările şi completările ulterioare, privind persoanele care au primit indemnizaţie de şomaj
şi care s-au încadrat în muncă înainte de expirarea perioadei pentru care ar fi fost
îndreptăţite să primească indemnizaţie de şomaj (beneficiind de un cuantum egal cu 30% din
indemnizaţia de şomaj);
- efectuarea plăţii drepturilor pentru persoanele care se încadrează în altă
localitate conform art. 74 si 75 din Legea nr. 76/2002;
- efectuarea controlului financiar preventiv, verificarea şi avizarea documentelor
de plată prin acordarea vizei „bun de plată";
- înregistrarea declaraţiilor lunare privind evidenta nominala a asiguraţilor si
întocmirea evidentei acestora (balanţa, stagii de cotizare, etc);
- întocmirea si finalizarea documentaţiei pentru recuperarea sumelor de la
persoanele fizice care au beneficiat de indemnizaţie de şomaj şi au creat debite;
32
 - prelucrarea borderourilor de modificări care urmează a fi operate în baza de date;
- prelucrarea cererilor pentru acordarea drepturilor restante ca urmare a
neridicării in termen sau datorita reţinerilor mandatelor de Ia plata;
- prelucrarea cererilor de repunere in plata după suspendare;
- estimarea volumului de plăţi pentru realizarea indicatorilor de performanţă;
- realizarea închiderii de luna din punct de vedere financiar si statistic;
- asigura desfacerea activităţilor de casierie ;
- încheierea contractelor de asigurare pentru şomaj conform prevederilor Legii nr.
76/2002, cu modificările si completările ulterioare.

Biroul relaţii cu angajatorii

- stimularea angajării absolvenţilor, a persoanelor in vârsta de peste 45 de ani, a

întreţinătorilor unici de familie, a persoanelor cu handicap, a persoanelor care în termen de
3 ani de la încadrare îndeplinesc condiţiile de pensie de limită de vârsta sau pensia anticipată
parţială, în condiţiile legii;
- stimularea angajatorilor pentru încadrarea şomerilor şi menţinerea acestora cel
puţin 6 luni, pentru a beneficia de reducerea contribuţiei la bugetul asigurărilor pentru şomaj;
- stimularea şi consilierea angajatorilor în vederea cofinanţării serviciilor
de formare profesională;
- stimularea angajatorilor pentru ocuparea temporară a forţei de muncă din
rândul şomerilor pentru dezvoltarea comunităţilor locale.
Acest compartiment asigură relaţia directă cu angajatorii prin :
• contactarea angajatorilor prin diferite mijloace de comunicaţie ;
• informarea angajatorului cu privire la obligativitatea de a comunica
locurile de muncă vacante

33
 • furnizarea informaţiilor referitoare la tipul de servicii precum şi condiţiile şi modul
de accesare a programelor de ocupare pentru diferitele tipuri de măsuri active, cuantumul,
durata şi condiţiile de acordare a acestora ;
• punerea la dispoziţia angajatorilor a listelor cu potenţialii beneficiari persoane în
căutare de loc de muncă pentru selecţie în vederea încadrării;
• implementarea, monitorizarea, verificarea de birou a convenţiilor şi contractelor
încheiate cu angajatorii;
• primirea şi prelucrarea declaraţiilor lunare privind evidenţa nominală a asiguraţilor.

Compartimentul creditare

- Acordarea de credite în condiţii avantajoase şi a fondurilor nerambursabile

din bugetul asigurărilor pentru şomaj, în scopul creării de noi locuri de muncă ;
- întocmirea metodologiilor de lucru ( ordine, hotărâri, norme, instrucţiuni,
convenţii, contracte, acte adiţionale, etc), şi colaborarea cu instituţiile implicate în vederea
derulării programului de acordare a creditelor subvenţionate şi a fondurilor nerambursabile ;
- monitorizarea execuţiei fondurilor de creditare şi a întregii activităţi depuse de
către instituţiile implicate, băncile, Agenţiile de Ocupare a Forţei de Muncă, pentru
îndeplinirea cerinţelor legii si asigurarea realizării în bune condiţii a programului de ocupare
a forţei de muncă , in special a şomerilor;
- acordarea de consultanţă de specialitate punctelor de lucru cu publicul, respectiv
agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă;
- acordarea de informaţii solicitanţilor de credite si fonduri nerambursabile ;
- întocmirea şi urmărirea documentelor pentru virarea sumelor destinate creditelor
din bugetul asigurărilor pentru şomaj către BCR, respectiv către filialele judeţene ale băncii,
în vederea derulării programului de creditare ;
- administrarea eficientă, repartizarea pe judeţe si trimestre, redistribuirea intre
judeţe, a sumelor alocate pentru acordarea de credite in condiţii avantajoase, respectiv pentru
acordarea de fonduri nerambursabile;
- monitorizarea analizei documentaţiilor de credite prezentate de solicitanţii de
credite şi a aprobării acestora;
- monitorizarea rambursărilor, sumelor neutilizate, a dobânzilor aferente

34
precum şi a dobânzilor transmise de B.C.R. către A.N.O.F.M pentru toate fondurile de
creditare în derulare şi a fondului de creditare din anul curent;
- monitorizarea contractelor de credite şi a locurilor de muncă nou create atât pe
categorii de solicitanţi cât şi pe domenii de activitate pentru toate fondurile de creditare în
derulare şi a fondului de creditare din anul curent;
- îndeplinirea altor sarcini stabilite de conducerea agenţiei.

Compartimente funcţionale din domeniul controlului, iar acest

compartiment va urmări:
- respectarea sau nerespectarea obligaţiilor beneficiarilor de credite, la
solicitarea compartimentelor de credite, în ceea ce priveşte crearea şi ocuparea acestora,
conform contractului semnat de beneficiar şi A.L.O.F.M./A.N.O.F.M;
- întocmeşte procesul verbal si calculează eventuale penalităţi.

Compartimentul control măsuri active are următoarele atribuţii:

- verificarea respectării obligaţiei angajatorului de a comunica locurile de muncă

vacante sau a necesarului de personal de încadrat de către persoanele fizice şi juridice care
angajează forţă de muncă;
- verificarea respectării de către furnizorii de servicii de ocupare acreditaţi, a
prevederilor legale privind aprobarea Criteriilor de acreditare pentru stimularea ocupării forţei de
muncă;
- modul de utilizare a Clasificării Ocupaţiilor din România în conformitate cu
prevederile legale de către angajatorii din judeţ sau Municipiul Bucureşti;
- verificarea respectării de către angajatori a obligaţiei de a anunţa în termen de 3
zile agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă, asupra încadrării în muncă a unor
persoane din rândul beneficiarilor de indemnizaţii de şomaj;
- verificarea modalităţii prin care se realizează formarea profesională a persoanelor
în căutarea unui loc de muncă cursuri, stagii de practica si specializare etc.

35
 - controlul organizării formelor de pregătire profesională;

1.6. Legături cu terţii

1.6.1. Beneficiarii activităţii instituţiei

Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării
forţei de muncă prevede ca serviciile de formare profesională se acordă, gratuit, următoarelor
categorii de persoane, astfel pentru cei care:
 au devenit şomeri (indemnizaţi sau neindemnizati);
 nu au putut ocupa loc de muncă după absolvirea unei instituţii de învăţământ sau după
satisfacerea stagiului militar;
 au obţinut statutul de refugiat sau altă formă de protecţie internaţională, conform legii;
 nu au putut ocupa loc de munc după repatriere sau după eliberarea din detenţie.
Conform Legii nr. 107/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 76/2004 a
fost extinsă gama de beneficiari ai cursurilor gratuite de formare profesională, fiind suportate
cheltuielile si pentru:
 persoanele încadrate în muncă, la revenirea din concediul pentru creşterea copilului până
la împlinirea vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap;
 persoanele care şi-au reluat activitatea după satisfacerea stagiului militar;
 persoanele care au reluat activitatea ca urmare a recuperării capacită de muncă după
pensionarea pentru invaliditate;
 persoanele care îşi desfăşoară activitatea în mediul rural şi nu realizează venituri lunare sau
realizează venituri lunare mai mici decât indemnizaţia de şomaj si care sunt înregistrate la
agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă;
 persoanele care executa o pedeapsa privativa de libertate, în locuri de detenţie anume
destinate, si care mai au de executat cel mult 9 luni pana la ultima zi de executare a

36
 pedepsei.

Persoanele înscrise la cursurile gratuite de formare profesionala au

următoarele drepturi:
 Să beneficieze de pregătire teoretica si practica pe toata durata cursului;
 Să beneficieze de rechizite şi materiale de instruire şi să primească în folosinţa manuale;
 Să beneficieze, dacă este cazul, de echipament de protecţie pe timpul instruirii practice;
 Să beneficieze, pentru traseul de la domiciliu la unitatea de pregătire, de abonament gratuit
pe mijloacele de transport în comun sau, după caz, de decontarea cheltuielilor de transport,
pentru cel mult 4 deplasări în cursul unei luni, daca nu se poate deplasa zilnic la unitatea de
pregătire, în condiţiile prevăzute de reglementările in vigoare pentru salariaţii instituţiilor
publice si regiilor autonome cu specific deosebit, pe perioada delegării si deplasării in alta
localitate, precum si in cazul deplasării, in cadrul localităţii, in interes de serviciu;
 Persoanele care nu se pot deplasa zilnic la unitatea de pregătire sau locuiesc la o distanta
mai mare de 50 km de aceasta, au dreptul, pe perioada cat participa la pregătirea
profesionala, sa beneficieze de cazare si de o suma de bani pentru acoperirea mesei la
nivelul prevăzut de reglementările in vigoare pentru salariaţii instituţiilor publice si regiilor
autonome cu specific deosebit, pe perioada delegării si deplasării in alta localitate, precum
si in cazul deplasării, in cadrul localităţii, in interes de serviciu

1.6.2. Legăturile cu instituţiile ierarhic superioare si inferioare

Instituţiile ierarhic superioare sunt:

Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, - agenţia judeţeană are
obligaţia de raporta diferite evenimente, statisticile privind numărul şomerilor, numărul celor
cărora le-a facilitat încadrarea în muncă, numărul celor care beneficiază de consiliere profesională,
raportări cu principalii indicatori ai pieţei muncii la Compartimentul Analiză şi Statistica Pieţei
Muncii, modul în care a fost administrat bugetul asigurărilor de şomaj împreună cu o serie de acte
justificative ( bilanţ, contul de execuţie bugetară, raportul anual de activitate ) raportează periodic
37
realizarea programelor de activitate anuală, monitorizează rambursările, sumele neutilizate, a
dobânzilor aferente precum şi a dobânzilor transmise de BCR către ANOFM pentru toate
fondurile de creditare în derulare şi a fondului de creditare din anul curent şi o serie de alte
informaţii
 Ministerul Muncii si Solidarităţii Sociale faţă de care nu are o obligaţie directă ci
doar prin intermediul Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă
Instituţiile ierarhic inferioare sunt:
 Agenţiile locale :
 A.L.O.F.M Iaşi - Str. Garabet Ibraileanu, nr. 4, Tel: 0232/219350
 A.L.O.F.M Paşcani - Str. Grădiniţei, bl. G1, parter, Tel/Fax: 0232/717930
 Punctele de lucru care intră în cadrul agenţiei locale Iaşi
 A.L.O.F.M Iaşi - Str. Garabet Ibraileanu, nr. 4, Tel: 0232/219350
 A.L.O.F.M Paşcani - Str. Grădiniţei, bl. G1, parter, Tel/Fax: 0232/717930

Aceste instituţii au obligaţia de raporta către Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de

muncă orice evenimente şi neclarităţi legate de activitatea acestora. Acestea transmit,prin
intermediul AJOFM , Direcţiei Managementului Pieţei Muncii şi Programe Măsuri Active din
cadrul ANOFM planul judeţean de formare profesională în vederea întocmirii Planului Naţional
de Formare profesională, transmite o serie de modificări ale planului judeţean de formare
profesională, transmite informaţii cu privire la modul în care s-a administrat şi gestionat bugetul
alocat, monitorizează rambursările, sumele neutilizate, a dobânzilor aferente precum şi a
dobânzilor transmise de BCR către ANOFM pentru toate fondurile de creditare în derulare şi a
fondului de creditare din anul curent si alte informaţii.

38
 Flux informaţional

A.J.O.F.M.-director executiv
(1) propuneri privind proiectul bugetului
asig de şomaj

1 6

A.N.O.F.M.- director executiv

(2)propuneri privind proiectul bugetului
asig de şomaj
(6)aprobă bugetul de39Venituri şi
Cheltuieli al AJOFM -Iaşi
 2 5

Ministerul Muncii şi Solidarităţii

Sociale
(3) propuneri privind bugetul asig de
şomaj
(5) aprobă bugetul de Venituri şi Cheluiteli
al A.N.O.F.M.

Ministerul Finanţelor Publice

(4) aprobă bugetul asigurărilor sociale
pentru şomaj

1.6.3. Legătura cu furnizorii şi cu Trezorerie Finanţelor Publice

AJOFM Iaşi întreţine relaţii cu o serie de furnizori ce-i asigură necesarul desfăşurării
optime a activităţii,după cum urmează:
 Furnizorul de servicii, persoana fizica sau juridica din sectorul public sau privat
îndeplineşte criteriile care îi conferă competenţa în furnizarea serviciilor specializate
pentru stimularea ocupării forţei de muncă;
 Firme private, organizaţii profesionale, fundaţii şi asociaţii specializate în oferirea de
Consultanţă şi asistenţă pentru începerea unei activităţi independente sau pentru
iniţierea unei afaceri se acorda, la cerere, persoanelor în căutarea unui loc de muncă,

40
 sub forma de servicii juridice, de marketing, financiare, metode şi tehnici eficiente de
management şi alte servicii de consultanţă;
 Un alt furnizor sau mai bine zis intermediar este B.C.R. cu care ANOFM şi implicit
AJOFM are încheiat un contract prin care se acordă credite întreprinderilor mici si
mijlocii, unităţilor cooperatiste, asociaţiilor familiale, persoanelor fizice care desfăşoară
în mod independent activităţi economice, precum si şomerilor şi persoanelor în vârstă
de până la 30 de ani, care au statut de student pentru prima dată şi urmează studiile la
cursuri de zi la o instituţie de învăţământ superior de stat sau particular, autorizată sau
acreditată, în condiţiile legii, care înfiinţează întreprinderi mici şi mijlocii, unităţi
cooperatiste, asociaţii familiale sau devin persoane fizice care desfăşoară în mod
independent activităţi economice;
 Furnizorii de utilităţi precum energia electrică, apa, gazele,internet ş.a.;

41
 Flux informaţional

Firme private, organizaţii

Angajatorii (pers. Fizice sau profesionale specializate în
oferirea de consultanţă şi
juridice) asistenţă pentru începerea
unei activităţi
independente(Asociatia
Consentual, Bona Ta Servicii SRL
ş. a)

Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă

( A.J.O.F.M.)

Furnizorii de utilităţi
Bănci ( creditele
precum energia
acordate angajatorilor şi
electrică, apa, gazele,
studenţilor)
internet ş a

42
 CAPITOLUL II

FUNDAMENTAREA INDICATORILOR
FINANCIARI LA A.J.O.F.M. IASI

2.1. Cadrul juridic

 LEGEA nr. 519/2003 privind bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2004
 Ordonanta Guvernului nr. 95/2004- rectificarea legii nr 519/2003
 LEGE nr.744 din 6 decembrie 2001 Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2002
 LEGE nr.70 din 31 martie 2005 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
95/2004 pentru reglementarea unor probleme financiare
 ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr.145 din 31 octombrie 2002 privind rectificarea bugetului
asigurărilor sociale de stat pe anul 2002
 LEGEA nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de
munca
 LEGEA nr. 107 din 7 aprilie 2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 76/2002
privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca
 LEGEA nr. 580 din 14 decembrie 2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 76/2002
privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca

43
 2.2. Calculul si fundamentare veniturilor

Trebuie precizat faptul că în temeiul prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 86/2003

privind reglementarea unor măsuri în materie financiar-fiscală, începând cu data de 1 ianuarie
2004, activitatea privind declararea, constatarea, controlul, colectarea şi solutionarea contestaţiilor
pentru contribuţile sociale, se realizează de Ministerul Finanţelor Publice şi unităţile sale
subordonate, care au si calitatea de creditor bugetar.
În conditiile aceluiaşi act normativ, contribuţiile sociale menţionate se cuvin în
continuare bugetelor respective, sunt reglementate prin dispoziţiile legale specifice, iar Casa
Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale, Casa Naţională de Asigurări de
Sănătate, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Fondul Naţional de Asigurare
pentru Accidente de Muncă şi Boli Profesionale, precum si unităţile din subordinea acestora vor
efectua cheltuieli în limita aprobată prin buget şi a creditelor bugetare deschise, în conditiile legii.
Pe fondul celor prezentate, bugetul asigurărilor pentru şomaj a avut capacitatea de a
asigura resursele necesare finanţării în bune condiţii a tuturor activităţilor prevăzute în programele
de ocupare şi de formare profesională.

În structură, situaţia veniturilor bugetului asigurărilor pentru şomaj se prezintă astfel:

Capitol:0001 Venituri totale /0002Venituri curente/0003Veniturile fiscale realizate
(contributii)/0004Impozite directe/ 1006 Contribuţii la bugetul asigurărilor pentru şomaj:
Subcapitol:01 Contribuţii ale angajatorilor şi ale persoanelor juridice asimilate/02 Contribuţii
individuale/ 03 Contribuţii datorate de persoanele care încheie contract de asigurare pentru şomaj
Capitol ( subcapitol) 1906 (06) Veniturile nefiscale realizate/ 2206 Diverse venituri
Subcapitol / 30 Incasări din alte surse: taxe cursuri; debite provenind de la persoane
juridice si fizice, accesorii aferente – calculate pentru neplata la termen a contributiilor datorate;
sume deduse; dobânzi la disponibilitătile din cont; alte venituri conform prevederilor legal
Capitol ( subcapitol) 4000 (06)/ Donaţii şi sponsorizări / 4200 (06) Incasări din
rambursarea împrumuturilor acordate
(Subcapitol)/ 4206 Incasări din rambursarea împrumuturilor acordate pentru înfiinţarea
şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii

44
 Capitol 4700 / Sume de la fondul de redistribuire/ Resurse pentrufinanţarea plăţilor
compensatorii şi a serviciilor de preconcediere colectivă

Subcapitol 01 Cote de contribuţii de la agenţii economici/ 02 Alte surse finaciare

Evoluţia veniturilor la nivelul A.J.O.F.M de-a lungul a 3 ani 2002-2004 s-a prezentat
astfel :
La nivelul anului 2002:
Venituri totale= 491.882.822 lei prognozate si 488.806.760 lei realizate
 Venituri fiscale= 423.351.257 lei prognozate şi 420.205.907 lei realizate
 Venituri nefiscale= 68.531.565 lei prognozate şi 68.600.853 lei realizate

La nivelul anului 2003:

Venituri totale=449.052.985 lei prognozate şi 468.125.346 lei realizate
 Venituri fiscale=372.522.985 lei prognozate şi 395.140.383 lei realizate
 Venituri nefiscale=76.530.000 lei prognozate şi 72.984.963 lei realizate

La nivelul anului 2004:

Venituri totale= 457.166.561 lei prognozate şi 465.047.359 lei realizate
 Venituri fiscale= 444.332.533 lei prognozate şi 447.149.531 lei realizate
 Venituri nefiscale=12.834.028 lei prognozate şi 17.897.828 lei realizate
Ponderea veniturilor fiscale şi nefiscale în total venituri sunt următoarele:

La nivelul anului 2002:

Venituri fiscale= 85.96%
Venituri nefiscale= 14.04%

La nivelul anului 2003:

Venituri fiscale=84.40%
Venituri nefiscale=15.60%

45
La nivelul anului 2004:
Venituri fiscale=96.15%

poderea veniturilor fiscale si nefiscale

in total venituri

3,85%

1
2

96,15%

1. Venituri fiscale 96.15%

2. Venituri nefiscale 3.85 %

Se poate observa ca ponderea cea mai mare a veniturilor în total venituri o deţin
veniturile fiscale cu cel puţin peste 85 % din venituri totale în fiecare an.

46
 Flux informaţional

Contributori ( pers. Juridice, oindividuale, Taxe cursuri, sume deduse,

ale pers care incheie contract de asig. pt dobânzi la disponibilitătile din
somaj) cont s.a.
O.P.

Trezoreria Finanţelor Publice

(contul A.J.O.F.M.)

Trezorerie Finatelor Publice (contul

A.N.O.F.M.)

Ministerul Muncii
Solidaritatii Sociale si
Familiei

47
 2.3.Calculul si fundamentare cheltuielilor

La nivelul A.N.O.F.M cheltuielile efectuate în anul 2004 s-au situat sub nivelul celor
prevăzute la rectificare, din suma alocată, respectiv de 17,285,3 miliarde lei, cheltuindu-se efectiv
16.579,5 miliarde lei, adică 95,91% din nivelul programat.
Fată de gradul de realizare înregistrat la cheltuielile efectuate din bugetul asigurărilor
pentru somaj, se impun câteva precizări si anume:
 Volumul total al cheltuielilor prevăzute prin bugetul anului 2004, după
rectificare, s-a situat, sub nivelul prevăzut pentru anul 2003, respectiv cu aproape 12 miliarde
lei, ceea ce a influentat, într-o anumită măsură, procentul foarte bun privind gradul de
realizare a acestora.
În acest context, trebuie mentionat că pe fondul menţinerii unui buget aproape de
nivelul celui din anul anterior, în a doua parte a anului 2004 s-a înregistrat momentul maturizării
procesului de aplicare a măsurilor active prevăzute de Legea nr. 76/2002 privind sistemul
asigurărilor pentru somaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările ulterioare şi al
trecerii la o abordarea nuanţată a acestora, prin noutăţile introduse în domeniu odată cu
promulgarea Legii nr. 107/2004 pentru modificarea şi completarea legii mai sus invocate.
Conform modificărilor legislative survenite în anul 2004, în a doua parte a anului 2004
au fost finanţate suplimentar, din bugetul asigurărilor pentru şomaj, şi alte măsuri active privind
prevenirea şi combaterea somajului, precum şi consolidarea locurilor de muncă, astfel:
a). serviciile de formare profesională de care beneficiază, la cererea lor şi cu
acordul angajatorului, persoanele care îşi reiau activitatea ca urmare a încetării
concediului pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 2, respectiv 3 ani,
după caz, după satisfacerea stagiului militar, sau ca urmare a recuperării capacităţii
de muncă după pensionarea pentru invaliditate
b). serviciile de formare profesională organizate pentru persoanele aflate în
detenţie care mai au de executat cel mult 9 luni până la ultima zi de executare a
pedepsei
c). stimularea angajatorilor pentru încadrarea în muncă a absolvenţilor
instituţiilor de învăţământ, diferenţiat, prin acordarea, pentru fiecare absolvent

48
 încadrat în munca, a unei sume reprezentând, după caz, 1 si respectiv 1,2 sau 1,5
salarii de bază minime brute pe tară
d). acordarea, pe lângă creditele cu dobândă avantajoasă, diferenţiată pe zone,
în funcţie de raportul dintre rata medie anuală a şomajului din zona respectivă şi rata
medie anuală a şomajului înregistrată la nivel de ţară, şi a unor fonduri
nerambursabile, în vederea creării de noi locuri de muncă pentru şomeri, cu o
durabilitate de minimum 5 ani
e). stimularea în continuare a ocupării temporare a forţei de muncă din rândul
şomerilor în cadrul programelor pentru dezvoltarea comunităţilor locale
f). serviciile de pregătire profesională organizate de angajatori, pentru salariaţii
proprii, prin acordarea unei sume reprezentând 50% din cheltuielile aferente acestor
servicii, pentru un număr de cel mult 20% din personalul angajat al angajatorilor
respectivi
g). stimularea angajatorilor pentru încadrarea persoanelor care mai au 3 ani
până la împlinirea vârstei de pensionare.
Sinteza de mai sus a modificărilor ce au survenit în anul 2004, în legislaţia din
domeniu ocupării, care de altfel, au fost pe larg tratate în capitolele anterioare ale Raportului,
modificări legislative ce au însemnat tot atâtea schimbări conceptuale de abordare a problematicii,
a avut drept scop evidenţierea cadrului conjuctural care a determinat modul de stabilire a
priorităţilor de finanţat din bugetul asigurărilor pentru şomaj.
Pe aceste coordonate se înscrie evoluţia pe care a înregistrat-o, an de an, ponderea
deţinută de cheltuielile realizate cu măsurile active în PIB, ca indicator de monitorizare pentru
Raportul de tară:

Anul 2000 2001 2002 2003 2004

Masuri
active 210,3 1.115,2 1.562,9 3.014,9 4.218,1
P.I.B. 803.773,1 1.167.687,0 1.512.616,8 1.890.778,3 2.254.600,0

% 0,03 0,10 0,10 0,16 0,19

49
 0.2 0.19

0.16 2000
0.15
2001
0.1 0.1 0.1 2002
2003
0.05
0.03 2004
0
2000 2001 2002 2003 2004

Sursa: Agentia Natională pentru ocuparea Fortei de Muncă

 Nerealizarea volumului programat al cheltuielilor nu a semnificat o restrângere a

resurselor alocate, ci dovedeste o gestionare mai eficientă a acestora, cheltuielile efectuate
asigurând plata integrală a drepturilor, dobândite prin efectul legii, precum şi finanţarea tuturor
măsurilor active prevăzute de lege.
Menţionăm, în acest context, faptul că Agenţia Natională pentru Ocuparea Fortei de
Muncă s-a confruntat si cu situaţii neprevăzute, ivite după aprobarea Legii bugetului asigurărilor
pentru şomaj pe anul 2004.
O astfel de situaţie a reprezentat-o insuficienta, la un moment dat a prevederilor
bugetare alocate pentru plata indemnizaţiilor de şomaj şi a plăţilor compensatorii.
În vederea soluţionării acestei situaţii, ca urmare şi a discuţiilor purtate cu
reprezentanţii Ministerului Finanţelor Publice şi ca urmare a faptului că din motive obiective, de
ordin procedural, atribuirea contractului privind derularea creditelor şi a fondurilor nerambursabile
s-a făcut cu întârziere, acordarea acestora din urmă devenind practic imposibilă până la sfârşitul
anului, s-a ajuns la concluzia ca acoperirea deficitului de la articolele de cheltuieli mai sus
menţionate să se suporte din capitolul privind creditarea IMM-urilor.
În acest context, suma alocată prin buget, rămasă pentru acordarea de credite cu
dobândă avantajoasă, a fost dirijată, în principal către judeţele care s-au confruntat cu o rată medie
a şomajului peste 10%, sau care au fost cele mai afectate de disponibilizări colective: Brasov,
Buzău, Botoşani, Hunedoara, Prahova, Suceava, Vaslui, Vâlcea, judeţe în care, valoarea creditelor
acordate s-a situat peste 10 miliarde lei, în unele cazuri ajungându-se la 30 de miliarde lei.

50
 Ponderea finantării diferitelor tipuri de măsuri active în totalul cheltuielilor realizate cu
acestea în anul 2004 este reprezentată grafic după cum urmează:

19% 4%
17%

12%
24% 2%
22%

Calificare, recalificare

Angajare absolventi

Angajare inainte de expirarea termenului de indemnizare

Stimularea mobilitatii fortei de munca

Categorii defavorizate

Programe de ocupare temporara a fortei de munca si stimularea crearii de locuri de

munca
Credite cu dobanda subventionata din bugetul asigurarilor pentru somaj

Sursa: Agentia Natională pentru Ocuparea Fortei de Muncă

51
 Din punct de vedere al cheltuielilor incluse în bugetul asigurărilor pentru şomaj avem
în vedere următoarea clasificaţie bugetară:

Capitol 5006/ CHELTUIELI TOTALE

Titlu 01/CHELTUIELI CURENTE/ 02 Cheltuieli de personal
Articol 10 Cheltuieli cu salariile/ 11 Contribuţii pentru asigurările sociale de stat/12
Contribuţii pentru asigurările de şomaj/ 13 Contribuţia pentru asigurările sociale de sănătate / 14
Deplasări, detaşări, transferări
Alineat /01 deplasări, detaşări, transferări în ţară/ 02 deplasări, detaşări, transferări în
străinătate
Articol /13 Contribuţii pentru asigurările sociale de sănătate
Articol/ 20- CHELTUIELI MATERIALE SI DE SERVICIU / 21 Drepturi cu caracter
social / 24 Cheltuieli pentru întreţinere şi gospodărire/ 25 Materiale şi prestări de servicii cu
caracter funcţional / 26 Obiecte de inventar/ 27 Reparaţii curente/ 28 Reparaţii capitale/ 29 Cărţi şi
publicaţii/ 30 Alte cheltuieli/ 40 Transferuri/ 39 Transferuri consolidabile
Alineat / 22 Transferuri din bugetul asigurărilor de şomaj către bugetul asigurărilor sociale
de stat/ 26 Transferuri din bugetul asigurărilor de şomaj către bugetul asigurărilor sociale de
sănătate/ 27 Transferuri din bugetul asigurărilor de şomaj către bugetele locale pentru finanţarea
programewlor de ocupare temporară a forţei de muncă
Articol / 40 Transferuri neconsolidabile- fundaţii rom germane
Alineat / 11 Contribuţii şi cotizaţi la organisme internaţionale/ 28 Executarea silită a creanţelor
bugetare/ 65 Plăţi pentru stimularea creării de locuri de muncă
Titlu / 70 CHELTUIELI DE CAPITAL
Articol / 84 Rambursări de credite, plăti, dobânzi, comisioane la credite/ 85 Rambursări de
credite externe şi plăţi de dobânzi şi comisioane la credite externe contractate de ordonatorii de
credite
Alineat / 01 Rambursări de credite externe/ 02 Plăţi de dobânzi şi comisioane
Capitol / subcapitol 8600/ 06 Imprumuturi
Articol/ 79 Imprumuturi acordate / 80 - Imprumututri din bugetul asigurărilor pentru şomaj
Capitol/ Subcapitol 8606 / 04 Imprumuturi pentru înfiinţarea şi dezvoltarea întreprinderilor
mici şi mijlocii
Titlu 13 Imprumuturi acordate de agenţiile guvernamentale şi administrateprin agenţii de credit
In functie de indicatorii folosiţi A.J.O.F.M are următoare structură de cheltuieli :
52
La nivelul anului 2002:

TOTAL CHELTUIELI = 338.697.940 lei prognozate şi 254.697.489 lei realizate

A CHELTUIELI SOCIAL- CULTURALE
1. După indicatorul invăţământ

Cheltuieli curente =6.393.156 prognozate şi 1.454.334 lei realizate

Cheltuieli de personal = 563.189 lei prognozate şi 459.664 lei realizate
Cheltuieli materiale şi servicii = 5.829.967 lei prognozate şi 994.670 lei realizate
Cheltuieli de capital = 0

2. După indicatorul asistenţă socială,alocaţii, pensii,ajutoare şi indemnizaţii

Cheltuieli curente =224.834.291 lei prognozate şi 183.655.004 lei realizate

Transferuri= 224.834.291 progozate şi 183.655.004 lei realizate

3. După indicatorul alte cheltuieli sociale

Cheltuieli curente= 56.830.180 lei prognozate şi 53.201.500 lei realizate

Transferuri= 56.830.180 lei prognozate şi 53.201.500 lei realizate

B. ALTE ACTIUNI

1. Dupa indicatorul alte acţiuni

Cheltuieli curente=14.228.530 lei prognozate şi 1.580.495 lei realizate

Cheltuieli materiale şi servicii =14.133.292 lei prognozate şi 1.514.530 lei realizate

Transferuri =95.238 lei prognozate şi 95.965 lei realizate

2. După indicatorul cheltuieli de administrare a fondurilor

53
Cheltuieli curente=15.411.783 lei prognozate şi 14.806.156 lei realizate

Cheltuieli de personal =6.912.841 lei prognozate şi 6.642.409 lei realizate

Cheltuieli materiale şi servicii =8.498.942 lei prognozate şi 8.163.747 lei realizate
Cheltuielide capital =400.000 lei prognozate şi 399.583 lei realizate
Imprumuturi =21.000.000 lei prognozat şi 0 lei realizat
Ponderea cheltuielilor de personal in cadrul cheltuielilor totale este de 2.20%

La nivelul anului 2003:

TOTAL CHELTUIELI =443.411.577 lei prognozate şi 363.537.181 lei realizate

TOTAL CHELTUIELI CURENTE = 440704884 lei prognozate şi 360911374 lei
realizate
A CHELTUIELI SOCIAL- CULTURALE

Cheltuieli curente =397.108.612 lei prognozate şi 320.051.787 lei realizate

Cheltuieli de personal =498.479 lei prognozate şi 496.322 lei realizate
Cheltuieli materiale şi servicii= 1.658.214 lei prognozate si 1.201.888 lei
realizate
Transferuri=394.951.919 lei prognozate şi 318.353.577 lei realizate
Centre de calificare = 798.214 lei prognozate şi 718.007 lei realizate
Alte instituţii şi acţiuni de invăţământ -fundaţii = 1.358.479 lei prognozate şi
980.203 lei realizate

1 După indicatorul invăţământ

Cheltuieli curente =2.156.693 lei prognozae şi 1.698.210 lei realizate
Cheltuieli de personal =498.479 lei prognozate şi 496.322 lei realizate
Cheltuieli materiale şi servicii=1.658.214 lei prognozate şi 1.201.888
lei realizate
Cheltuieli de capital = 0

54
 2. După indicatorul asistenţă socială,alocaţii, pensii,ajutoare şi indemnizaţii

Cheltuieli curente =292.007.647 lei prognozate şi 248.822.352 lei realizate

Transferuri=292.007.647 lei prognozate şi 248.822.352 lei realizate

3. După indicatorul alte cheltuieli sociale

Cheltuieli curente=102.944.272 lei prognozate şi 69.531.225 lei realizate

Transferuri=102.944.272 lei prognozate şi 69.531.225 lei realizate

B. ALTE ACTIUNI

Cheltuieli curente=43.596.272 lei prognozate şi 40.859.587 lei realizate

Cheltuieli de personal =8.878.929 lei prognozate şi 8.861.406 lei
realizate
Cheltuieli materiale şi servicii=8.015.692 lei prognozate şi
7.424.167 lei realizate
Transferuri=26.701.651 lei prognozate şi 24.574.014 lei realizate

1 Dupa indicatorul alte acţiuni

Cheltuieli curente=26.817.954 lei prognozate şi 24.641.212 lei realizate

Cheltuieli materiale şi servicii=116.303 lei prognozate şi 67.198 lei
realizate
Transferuri=26.701.651 lei prognozate şi 24.574.014 lei realizate

3. După indicatorul cheltuieli de administrare a fondurilor

Cheltuieli curente=16.778.318 lei prognozate şi 16.767.696 lei realizate

Cheltuieli de personal =8.878.929 lei prognozate şi 8.861.375 lei realizate

Cheltuieli materiale şi servicii=7.899.389 lei prognozate şi 7.356.969 lei realizate

55
 Cheltuieli de capital =550.000 lei prognozate şi 549.321 lei realizate

Ponderea cheltuielilor de personal in total cheltuieli este de 2.57%

La nivelul anului 2004:

TOTAL CHELTUIELI= 446.885.244 lei prognozate şi 416.219.263 lei realizate

TOTAL CHELTUIELI CURENTE =446.585.244 lei prognozate şi 415.921.525 lei

realizate

A CHELTUIELI SOCIAL- CULTURALE

Cheltuieli curente =402.691.826 lei prognozate şi 380.486.388 lei realizate
Cheltuieli de personal =80.957 lei prognozate şi 80.957 lei realizate
Cheltuieli materiale şi servicii=7.323.750 lei prognozate si 3.019429 lei realizate
Transferuri= 395.287.119 lei prognozate si 377.386.002 lei realizate

1 După indicatorul invăţământ =7.404.707 lei prognozate şi 3.100.386 lei realizate

Cheltuieli curente =7.404.707 lei prognozate şi 3.100.386 lei realizate
Cheltuieli de personal= 80.957 lei prognozate şi 80.957 lei realizate
Cheltuieli materiale şi servicii=7.323.750 lei prognozate si 3.019429 lei realizate
Centre de calificare =5.233.000 lei prognozate şi 1.368.813 lei realizate

Alte instituţii şi acţiuni de invăţământ –fundaţii=2.171.707 lei prognozate şi

1.731.573 lei realizate

2 . După indicatorul asistenţă socială,alocaţii, pensii,ajutoare şi

indemnizaţii=312.151.634 lei prognozate şi 312.151.634 lei

Cheltuieli curente =312.151.634 lei prognozate şi 312.151.634 lei

56
 Transferuri=312.151.634 lei prognozate şi 312.151.634 lei

3. După indicatorul alte cheltuieli sociale =83.135.485 lei prognozate şi 65.234.368 lei
realizate
Cheltuieli curente =83.135.485 lei prognozate şi 65.234.368 lei realizate
Transferuri=83.135.485 lei prognozate şi 65.234.368 lei realizate

B. ALTE ACTIUNI

Cheltuieli curente=43.893.418 lei prognozate şi 35.435.137 lei realizate

Cheltuieli de personal =13.269.086 lei prognozate şi 13.269.086 lei
realizate
Cheltuieli materiale şi servicii=4.478.572 lei prognozate şi 4.349.298 lei
realizate
Transferuri=26.145.760 lei prognozate si 17.816.753 lei realizate

Cheltuieli de capital= 300.000 lei prognozate şi 297.738 lei realizate

1 Dupa indicatorul alte acţiuni =27.262.560 lei prognozate şi 18.819.900 lei realizate
Cheltuieli curente=27.262.560 lei prognozate şi 18.819.900 lei realizate
Cheltuieli materiale şi servicii=1.116.800 lei prognozate şi 1.003.147 lei
realizate
Transferuri=26.145.760 lei prognozate şi 17.816.753 lei realizate

2. După indicatorul cheltuieli de administrare a fondurilor- 16.930.858 lei

prognozate şi 16.912.975 lei realizate
Cheltuieli curente=16.630.858 lei prognozate şi 16.615.237 lei realizate

Cheltuieli de personal =13.269.086 lei prognozate şi 13.269.086 lei

realizate

Cheltuieli materiale şi servicii=3.361.772 lei prognozate şi 3.346.151

lei realizate

Cheltuieli de capital=300.000 lei prognozate şi 297.738 lei realizate

57
Ponderea cheltuielilor de personal in total cheltuieli este de 3.20 %

ponderea cheltuielilor cu personalul in

total cheltuieli

1
2

58
 A.J.O.M. are 83 posturi din care 22 posturi în agenţia judeţeană iar în agenţiile locale
şi punctele de lucru 61 posturi. Din total posturi doar 2 sunt angajaţi pe baza unui contract de
muncă, ceoilalţi 81 au statutul funcţionarilor publici reglementat prin LEGE nr.188 din 8
decembrie 1999 privind Statutul funcţionarilor publici.

B. Salarii de bază pentru funcţii publice de execuţie

┌────┬───────────────────────────┬─────┬───────────┬──────────┬─
───────────────┐
│Nr. │ Funcţia publică │Clasa│ Gradul │Treapta de│Salariul de
bază│
│crt.│ │ │profesional│salarizare│ - lei -
│
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼─
───────────────┤
│ 1 │Consilier, expert, │ │ │ │
│
│ │inspector, consilier │ │ │ │
│
│ │juridic │ I │ Superior │ 1 │
14.050.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼─
───────────────┤
│ │ │ I │ Superior │ 2 │
12.283.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼─
───────────────┤
│ │ │ I │ Superior │ 3 │
11.126.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼─
───────────────┤
│ │ │ I │ Principal │ 1 │
9.975.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼─
───────────────┤
│ │ │ I │ Principal │ 2 │
8.964.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼─
───────────────┤
│ │ │ I │ Principal │ 3 │
8.293.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼─
───────────────┤
│ │ │ I │ Asistent │ 1 │
7.465.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼─
───────────────┤
│ │ │ I │ Asistent │ 2 │
6.967.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼─
───────────────┤
│ │ │ I │ Asistent │ 3 │
6.470.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼─
───────────────┤
│ │ │ I │ Debutant │ - │
4.775.000 │
└────┴───────────────────────────┴─────┴───────────┴──────────┴─
───────────────┘
┌────┬───────────────────────────┬─────┬───────────┬──────────┬─

59
───────────────┐
│ 2 │Auditor │ I*) │ Superior │ 1 │
19.646.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼─
───────────────┤
│ │ │ I*) │ Superior │ 2 │
15.558.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼─
───────────────┤
│ │ │ I*) │ Superior │ 3 │
12.715.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼─
───────────────┤
│ │ │ I │ Principal │ 1 │
11.299.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼─
───────────────┤
│ │ │ I │ Principal │ 2 │
8.971.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼─
───────────────┤
│ │ │ I │ Principal │ 3 │
8.224.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼─
───────────────┤
│ │ │ I │ Asistent │ 1 │
7.465.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼─
───────────────┤
│ │ │ I │ Asistent │ 2 │
6.858.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼─
───────────────┤
│ │ │ I │ Asistent │ 3 │
6.470.000 │
└────┴───────────────────────────┴─────┴───────────┴──────────┴─
───────────────┘
┌────┬───────────────────────────┬─────┬───────────┬──────────┬─
───────────────┐
│ 3 │Referent de specialitate │ II │ Superior │ 1 │
11.385.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼─
───────────────┤
│ │ │ II │ Superior │ 2 │
9.246.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼─
───────────────┤
│ │ │ II │ Superior │ 3 │
8.308.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼─
───────────────┤
│ │ │ II │ Principal │ 1 │
7.686.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼─
───────────────┤
│ │ │ II │ Principal │ 2 │
7.503.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼─
───────────────┤
│ │ │ II │ Principal │ 3 │
5.704.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼─
───────────────┤
│ │ │ II │ Asistent │ 1 │
4.767.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼─

60
───────────────┤
│ │ │ II │ Asistent │ 2 │
4.553.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼─
───────────────┤
│ │ │ II │ Asistent │ 3 │
4.306.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼─
───────────────┤
│ │ │ II │ Debutant │ - │
4.151.000 │
└────┴───────────────────────────┴─────┴───────────┴──────────┴─
───────────────┘
┌────┬───────────────────────────┬─────┬───────────┬──────────┬─
───────────────┐
│ 4 │Referent │ III │ Superior │ 1 │
7.433.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼─
───────────────┤
│ │ │ III │ Superior │ 2 │
6.423.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼─
───────────────┤
│ │ │ III │ Superior │ 3 │
5.738.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼─
───────────────┤
│ │ │ III │ Principal │ 1 │
5.105.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼─
───────────────┤
│ │ │ III │ Principal │ 2 │
4.804.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼─
───────────────┤
│ │ │ III │ Principal │ 3 │
4.645.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼─
───────────────┤
│ │ │ III │ Asistent │ 1 │
4.485.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼─
───────────────┤
│ │ │ III │ Asistent │ 2 │
4.378.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼─
───────────────┤
│ │ │ III │ Asistent │ 3 │
4.221.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼─
───────────────┤
│ │ │ III │ Debutant │ - │
4.065.000 │
└────┴───────────────────────────┴─────┴───────────┴──────────┴─
───────────────┘
┌────┬───────────────────────────┬─────┬───────────┬──────────┬─
───────────────┐
│ 5 │Comisar │ I │ Superior │ 1 │
14.050.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼─
───────────────┤
│ │ │ I │ Superior │ 2 │
12.283.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼─
───────────────┤
│ │ │ I │ Superior │ 3 │

61
 11.126.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼─
───────────────┤
│ │ │ I │ Principal │ 1 │
9.975.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼─
───────────────┤
│ │ │ I │ Debutant │ - │
4.775.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼─
───────────────┤
│ │ │ II │ Superior │ 1 │
10.312.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼─
───────────────┤
│ │ │ II │ Superior │ 2 │
9.245.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼─
───────────────┤
│ │ │ II │ Superior │ 3 │
8.308.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼─
───────────────┤
│ │ │ II │ Principal │ 1 │
7.686.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼─
───────────────┤
│ │ │ II │ Debutant │ - │
4.151.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼─
───────────────┤
│ │ │ III │ Superior │ 1 │
7.259.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼─
───────────────┤
│ │ │ III │ Superior │ 2 │
6.423.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼─
───────────────┤
│ │ │ III │ Superior │ 3 │
5.451.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼─
───────────────┤
│ │ │ III │ Principal │ 1 │
5.105.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼─
───────────────┤
│ │ │ III │ Debutant │ - │
4.065.000 │
└────┴───────────────────────────┴─────┴───────────┴──────────┴─
───────────────┘

────┬───────────────────────────┬─────┬───────────┬──────────┬────────────────
┐
│Nr. │ Funcţia publică │Clasa│ Gradul │Treapta de│Salariul de bază│

62
│crt.│ │ │profesional│salarizare│ - lei - │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼───────────────
─┤
│ 1 │Consilier, expert, │ │ │ │ │
│ │inspector, consilier │ │ │ │ │
│ │juridic │ I │ Superior │ 1 │ 14.050.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼───────────────
─┤
│ │ │ I │ Superior │ 2 │ 12.283.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼───────────────
─┤
│ │ │ I │ Superior │ 3 │ 11.126.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼───────────────
─┤
│ │ │ I │ Principal │ 1 │ 9.975.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼───────────────
─┤
│ │ │ I │ Principal │ 2 │ 8.964.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼───────────────
─┤
│ │ │ I │ Principal │ 3 │ 8.293.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼───────────────
─┤
│ │ │ I │ Asistent │ 1 │ 7.465.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼───────────────
─┤
│ │ │ I │ Asistent │ 2 │ 6.967.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼───────────────
─┤
│ │ │ I │ Asistent │ 3 │ 6.470.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼───────────────
─┤
│ │ │ I │ Debutant │ - │ 4.775.000 │
└────┴───────────────────────────┴─────┴───────────┴──────────┴───────────────
─┘
┌────┬───────────────────────────┬─────┬───────────┬──────────┬───────────────
─┐
│ 2 │Auditor │ I*) │ Superior │ 1 │ 19.646.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼───────────────
─┤
│ │ │ I*) │ Superior │ 2 │ 15.558.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼───────────────
─┤
│ │ │ I*) │ Superior │ 3 │ 12.715.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼───────────────
─┤
│ │ │ I │ Principal │ 1 │ 11.299.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼───────────────
─┤
│ │ │ I │ Principal │ 2 │ 8.971.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼───────────────
─┤
│ │ │ I │ Principal │ 3 │ 8.224.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼───────────────
─┤
│ │ │ I │ Asistent │ 1 │ 7.465.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼───────────────
─┤
│ │ │ I │ Asistent │ 2 │ 6.858.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼───────────────
─┤
│ │ │ I │ Asistent │ 3 │ 6.470.000 │
└────┴───────────────────────────┴─────┴───────────┴──────────┴───────────────
─┘
┌────┬───────────────────────────┬─────┬───────────┬──────────┬───────────────
─┐
│ 3 │Referent de specialitate │ II │ Superior │ 1 │ 11.385.000 │

63
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼───────────────
─┤
│ │ │ II │ Superior │ 2 │ 9.246.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼───────────────
─┤
│ │ │ II │ Superior │ 3 │ 8.308.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼───────────────
─┤
│ │ │ II │ Principal │ 1 │ 7.686.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼───────────────
─┤
│ │ │ II │ Principal │ 2 │ 7.503.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼───────────────
─┤
│ │ │ II │ Principal │ 3 │ 5.704.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼───────────────
─┤
│ │ │ II │ Asistent │ 1 │ 4.767.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼───────────────
─┤
│ │ │ II │ Asistent │ 2 │ 4.553.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼───────────────
─┤
│ │ │ II │ Asistent │ 3 │ 4.306.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼───────────────
─┤
│ │ │ II │ Debutant │ - │ 4.151.000 │
└────┴───────────────────────────┴─────┴───────────┴──────────┴───────────────
─┘
┌────┬───────────────────────────┬─────┬───────────┬──────────┬───────────────
─┐
│ 4 │Referent │ III │ Superior │ 1 │ 7.433.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼───────────────
─┤
│ │ │ III │ Superior │ 2 │ 6.423.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼───────────────
─┤
│ │ │ III │ Superior │ 3 │ 5.738.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼───────────────
─┤
│ │ │ III │ Principal │ 1 │ 5.105.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼───────────────
─┤
│ │ │ III │ Principal │ 2 │ 4.804.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼───────────────
─┤
│ │ │ III │ Principal │ 3 │ 4.645.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼───────────────
─┤
│ │ │ III │ Asistent │ 1 │ 4.485.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼───────────────
─┤
│ │ │ III │ Asistent │ 2 │ 4.378.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼───────────────
─┤
│ │ │ III │ Asistent │ 3 │ 4.221.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼───────────────
─┤
│ │ │ III │ Debutant │ - │ 4.065.000 │
└───┴───────────────────────────┴─────┴───────────┴──────────┴────────────────
┘

64
┌────┬───────────────────────────┬─────┬───────────┬──────────┬───────────────
─┐
│ 5 │Comisar │ I │ Superior │ 1 │ 14.050.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼───────────────
─┤
│ │ │ I │ Superior │ 2 │ 12.283.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼───────────────
─┤
│ │ │ I │ Superior │ 3 │ 11.126.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼───────────────
─┤
│ │ │ I │ Principal │ 1 │ 9.975.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼───────────────
─┤
│ │ │ I │ Debutant │ - │ 4.775.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼───────────────
─┤
│ │ │ II │ Superior │ 1 │ 10.312.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼───────────────
─┤
│ │ │ II │ Superior │ 2 │ 9.245.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼───────────────
─┤
│ │ │ II │ Superior │ 3 │ 8.308.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼───────────────
─┤
│ │ │ II │ Principal │ 1 │ 7.686.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼───────────────
─┤
│ │ │ II │ Debutant │ - │ 4.151.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼───────────────
─┤
│ │ │ III │ Superior │ 1 │ 7.259.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼───────────────
─┤
│ │ │ III │ Superior │ 2 │ 6.423.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼───────────────
─┤
│ │ │ III │ Superior │ 3 │ 5.451.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼───────────────
─┤
│ │ │ III │ Principal │ 1 │ 5.105.000 │
├────┼───────────────────────────┼─────┼───────────┼──────────┼───────────────
─┤
│ │ │ III │ Debutant │ - │ 4.065.000 │
└────┴───────────────────────────┴─────┴───────────┴──────────┴───────────────
─┘

65
Modalitate de calcul a salariului unui şef de birou in cadrul A.J.O.F.M. Iaşi

1. Salariu tarifar de încadrare= 860 RON

2. Indemnizaţie de conducere 25% ( salariu tarifar de încadrare* 25%)= 215 RON

3. Salariu de merit 15% ( salariu tarifar de închidere*+indemnizaţia de

conducere)*15%=161.25 RON

4. Salariu de bază= 1236.25 RON

Salariu de bază= sal. tarifar de încadrare+indemnizaţia de conducere+sal. de merit

5. Sporul pentru vechime de muncă 25% ( se aplică la salariul de bază)= 309 RON

6. Total salariu brut=1545 RON

Reţineri din salariu

1. C.A.S. 9.5% ( din total salariu brut)= 146,775 RON

2. Somaj 1% ( din salariu de bază)= 12,36 RON

3. C.A.S.S. 6.5% ( din salariu brut)= 100,425 RON

Total reţineri din salariu= 259.56 RON

Total salariu net= 1545-259.56=1285.44( total salariu brut- total reţineri)

Deduceri personale=180 RON

Baza de impozitare ( total salariu brut-total reţienri din salariu-deduceri personale)=1.105,44

RON
Impozit 16% ( se aplica la baza de impozitare)= 1.105,44*16%=176.87 RON
Rest de plată (total salariu net- impozit)=1.108,56 RON

66
 In ceea ce priveşte cheltuielile de capital A.J.O.F.M. a înregistrat costuri legate de:
 Investiţii ale instituţiilor publice: centre de calificarea
 Maşini,echipamente şi mijloace de transport
 Mobilier, aparatură birotică şi alte active corporale
 Alte active fixe
In anul 2003 A.J.O.F.M a inregistrat 718.007 lei cheltuieli cu centrele de calificare, iar
în 2004 5.233.000 lei ceea ce semnifică o importanţă mai mare atribuită acestor centre de
calificare de la un an la altul.
Specificitatea au cheltuielile încadrate în acţiuni generale economice, comerciale de
muncă
Bunuri şi servicii
Subvenţii
 Plăţi pentru stimularea creării de locuri de muncă
Transferuri
 Plăţi pentru finanţarea programelor pentru ocuparea forţei de muncă
Asistenţă socială
 Stimularea angajatorilor care încadrează absolvenţi;
 Stimularea angajatorilor care încadrează categoriidefavorizate
 Plăţi pentrustimularea mobilităţii forţei de muncă
Una dintre cele mai importante categorii de cheltuieli din cadrul A.J.O.F.M. care se
bucură de o anumită specificitatea sunt cheltuielile cu împrumuturile acordate de A.N.O.F.M. prin
agenţiile sale şi prin agenţiile de credit.
 Rambursări credite externe, plăţi dobânzi şi comisioane la credite externe contractate de
ordonatorii de credite; ( capitolul 7306/ art 85)
 Rambursări de credite externe; ( capitolul 7306/ alineat 01)
 Plăţi de dobânzi şi comisioane ( capitolul 7306/ alineat 02)
 Imprumuturi acordate din bugetul asigurărilor pentru şomaj: ( capitolul 8606/ art 79/alin
03)
- pentru înfiinţarea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii;
- acordate de agenţiile guvernamentale şi administrate prin agenţiile de credit.
Specific pentru A.N.O.F.M. şi de mare importanţă atât pentru angajatori cât şi pentru
tinerii studenţi care doresc să-şi deschidă o afacere sunt creditele acordate de A.N.O.F.M. prin

67
intermediul B.C.R. conform LEGEA nr. 76 din 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigurărilor
pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă după cum urmează:

Creditele cu dobânda subvenţionată sunt acordate întreprinderilor mici şi mijlocii,

unităţilor cooperatiste, asociaţiilor familiale şi persoanelor fizice autorizate să desfăşoare activităţi
independente şi şomerilor care înfiinţează societăţi în scopul creării de noi locuri de muncă, din
care minimum 50% pentru şomeri.
Creditele ANOFM au cea mai avantajoasă dobândă de pe piaţă.
Pentru judeţele unde se înregistrează o rata medie anuală a şomajului mai mică sau
egală cu rata medie anuală a şomajului la nivel naţional se acordă credite cu o dobânda de 50% din
dobânda de referinţă a Băncii Naţionale a României. Pentru judeţele cu o rata medie anualăa a
şomajului mai mare decât rata medie la nivel naţional creditele se vor acorda cu dobânda de 25%
din dobânda de referinţă a Băncii Naţionale a României. (Dobânda de referinţa se calculeaza în
fiecare lună, în octombrie 2002 fiind de 23,8%).
În anul 2002, Agenţia Natională pentru Ocuparea Forţei de Muncă a alocat un fond de
1000 miliarde lei pentru acordare de credite. Suma care se acorda pentru un loc de muncă nou
creat este de 75 milioane lei, iar anul 2003 de 100 milioane lei. Beneficiari ai creditelor pot fi
agenţii economici care îşi desfăşoară activitatea principală a în sfera producţiei, turismului sau
serviciilor; de credite însă mai pot beneficia şi şomerii care doresc să înfiinţeze mici întreprinderi.
În cazul agenţilor economici care obţin venituri şi din comert, acestea nu va trebui să depăşească
49% din totalul veniturilor la sfârşitul perioadei pentru care s-a acordat creditul. Daca aceasta
pondere este depăşită, IMM-ul sau Cooperatia pot primi creditul numai în cazul în care, în urma
aplicării proiectului prezentat pentru creditare, se modifica structura veniturilor, iar cele realizate
din activităţi de comert se reduc sub limita de 49%.

Agentii economici beneficiază de credite pentru trei categorii principale de cheltuieli,

după cum urmează:
• cheltuieli de capital: dotarea cu utilaje şi echipamente, instalaţii de lucru, amenajări şi dotăari,
mijloace de transport, calculatoare şi altele;
• construcţii necesare obiectului legal de activitate;
• finanţarea stocurilor de materii prime, materiale, obiecte de inventar.
Creditele pentru cheltuieli de capital pot acoperi pâna la 75% din valoarea proiectelor

68
prezentate; limita poate urca pâna la 90% în cazul şomerilor care înfiinţează întreprinderi.
Perioada de acordare a creditelor pentru cheltuieli de capital este de maximum trei ani, iar pentru
materii prime şi materiale de un an de zile.
În anul 2002, au fost îmbunatăţite şi condiţiile de garantare a creditului. Astfel
garanţiile bancare constituite au fost limitate doar la valoarea creditului şi a dobânzii aferente.
Acestea se pot constitui într-un mix de garanţii reale şi colaterale, în diferite proportii:
• bunuri imobiliare (terenurile şi imobilele din mediul urban sau rural);
• utilajele şi bunurile imobiliare cumpărate din credit;
• cesiunile de încasări, contracte si planul de afaceri în funcţie de bonitatea firmei.

Credite cu dobândă subvenţionată pentru studenţi

Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă acordă credite cu dobânda
subvenţionată, respectiv 25% din dobânda de referinţă a Băncii Naţionale a României, persoanelor
în vârstă de până la 30 de ani, care au statut de student pentru prima dată şi urmează studiile la
cursuri de zi la o instituţie de învăţământ superior de stat sau particular, autorizată sau acreditată,
în condiţiile legii.
Creditele se acordă studenţilor care înfiinţează şi dezvoltă individual sau împreună cu
alţi studenţi, întreprinderi mici şi mijlocii, unităţi cooperatiste, asociaţii familiale sau care
desfăşoară în mod independent o activitate economică în calitate de persoană fizică autorizată.
De asemenea, studenţii beneficiază de consultanţă gratuită sub forma de servicii juridice, de
marketing, financiare, metode şi tehnici eficiente de management şi alte servicii de consultanţă.
Creditele se acordă în baza unor proiecte de fezabilitate, proporţional cu numărul de
locuri de muncă ce vor fi înfiinţate, pentru o perioadă de cel mult 3 ani, pentru investiţii, inclusiv
perioada de graţie de maximum 6 luni şi, respectiv, un an pentru asigurarea producţiei, cu o
dobândă de 50% din dobânda de referinţă a Băncii Naţionale a României.
În judeţele în care rata medie anuală a şomajului s-a situat peste rata medie anuală a
şomajului pe ţară, comunicată de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, creditele se
acordă în anul calendaristic următor cu o dobândă de 25% din dobânda de referinţă a Băncii
Naţionale a României.
Beneficiarii de credite acordate în condiţiile prevăzute la alin.(2), (2 1) şi (22) trebuie să
îndeplinească următoarele condiţii:
 să aibă cel mult 249 de angajaţi şi/sau membri cooperatori cu raporturi de
muncă sau de serviciu;
69
  activitatea de bază să se realizeze în producţie, servicii sau în turism;
 cel puţin 50% din locurile de muncă nou-create să fie încadrat personal
provenind din rândul şomerilor înregistraţi la agenţiile pentru ocuparea forţei
de muncă;
 personalul încadrat în condiţiile prevăzute anterior să fie menţinut în activitate
cel puţin 3 ani;
 locurile de muncă avute în vedere la acordarea de credite în condiţiile alin.(2)
să nu fie locurile de muncă vacante, rezultate în urma disponibilizărilor de
personal în ultimele 12 luni premergătoare încheierii contractului de creditare.
 Asociaţiile familiale pot primi credite proporţional cu numărul membrilor
acestora, iar persoanele fizice autorizate care desfăşoară în mod independent
activităţi economice pot primi credite pentru finanţarea propriului loc de
muncă
 Şomerii care se obligă să înfiinţeze întreprinderi mici şi mijlocii, unităţi
cooperatiste, asociaţii familiale sau care desfăşoară în mod independent o
activitate economică în calitate de persoane fizice autorizate au prioritate la
obţinerea creditelor.
 Suma totală care poate fi utilizată pentru acordarea de credite şi cuantumul
maxim al creditului ce poate fi acordat se vor stabili prin legea bugetului
asigurărilor sociale de stat.
 În cazul în care persoanele angajate din rândul şomerilor sunt disponibilizate
anterior împlinirii celor 3 ani de la încadrare, angajatorul este obligat ca, în
termen de maximum 30 de zile calendaristice de la data disponibilizării, să
încadreze şomeri pe locurile de muncă devenite vacante.
 Obligaţia prevăzută la alin. (1) revine angajatorilor şi în situaţia în care
persoanele angajate pe noile locuri de muncă create nu provin din rândul
şomerilor.
 Pe perioada derulării contractului de creditare angajatorul nu poate reduce
numărul de posturi existent în unitate la data acordării creditului.

În cazul nerespectării obligaţiei angajatorul va suporta o penalitate egală cu mărimea

creditului acordat pentru fiecare loc de muncă creat şi neocupat, proporţional cu numărul de luni
neocupate.
70
 În cazul nerespectării obligaţiei contractul de creditare se reziliază, iar agentul
economic va suporta o penalitate egală cu creditul acordat plus dobânda aferentă, fără a mai avea
posibilitatea să beneficieze de credite în condiţiile prezentei legi timp de 3 ani.
Angajatorul poate solicita un nou credit dacă a achitat integral creditul anterior, inclusiv dobânzile
aferente.
Administrarea sumelor alocate din bugetul asigurărilor pentru şomaj pentru acordarea
de credite în condiţii avantajoase se face de bănci sau de agenţii autorizate potrivit legii, cu care
Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă încheie contracte în condiţiile prevăzute de
lege.
Banca sau agenţia de credite care administrează fonduri pentru acordarea de credite
poarta răspunderea pentru rambursarea sumelor la bugetul asigurărilor pentru şomaj. Condiţiile de
acordare şi rambursare a creditelor, modul de stabilire a garanţiilor, organizarea şi desfăşurarea
licitaţiilor pentru desemnarea băncilor şi agenţiilor autorizate să acorde credite din bugetul
asigurărilor pentru şomaj se vor stabili prin norme metodologice comune ale Ministerului Muncii
şi Solidarităţii Sociale şi Băncii Naţionale a României.

4. Facilităţi acordate angajatorilor

Angajatorii care încadrează în muncă persoane din rândul şomerilor, pe care le menţin
în activitate pe o perioadă de cel puţin 6 luni de la data angajării, beneficiază de reducerea sumei
reprezentând contribuţia de 5% datorată bugetului asigurărilor pentru şomaj.
Reducerea contribuţiei se acordă începând din anul fiscal următor, pentru o perioadă de
6 luni, şi constă în diminuarea sumei datorate lunar cu 0,5% pentru fiecare procent din ponderea
personalului nou-angajat, din numărul mediu scriptic de personal încadrat cu contract individual
de muncă din anul respectiv.
Angajatorii care primesc credite din bugetul asigurărilor pentru şomaj, în condiţiile art. 86 alin.
(1), beneficiază de reducere la plata contribuţiei, potrivit art. 93 alin. (2), numai pentru şomerii
încadrati peste nivelul de 50% din locurile de muncă nou-create prevăzute la art. 86 alin. (3) lit. c).
In anul 2002 A.J.O.F.M a înregistrat cheltuieli cu împrumuturile în valoarea de
21.000.000 (000) lei, în 2003 şi 2004 nu am mai înregistrat costuri cu aceste împrumuturi.
În ceea ce priveşte fundamentarea celorlalte cheltuieli aceasta este prezentată după cum
urmează
71
Flux informaţional A.J.O.F.M.- Iaşi
întocmeşte o cerere către A.N.O.F.M. pentru
deschiderea creditelor bugetare din bugetul
asigurărilor pentru şomaj

A.N.O.F.M ( verifică cererea si

necesitatea fondurilor)

Ministerul Muncii Solidarităţii

Sociale şi Familiei

Ministerul Finanţelor Publice

( bugetul asigurărilor pentru
şomaj)

72
 CAPITOLUL III

3.1. Finanţarea A.J.O.F.M.

Finanţarea cheltuielilor bugetare reprezintă alocarea de mijloace băneşti, pe baza

bugetelor publice ca balanţe financiare aprobate, la dispoziţia consumatorilor de fonduri autorizaţi
pentru destinaţii precis stabilite, ca expresie a nevoilor publice recunoscute ca atare.
Finanţarea bugetară, din punct de vedere tehnic, se realizează diferit la bugetele statului
faţă de bugetele locale. Finanţarea cheltuielilor bugetare, în plan procedural, are ca susţinere
metodologică normele Ministerului Finanţelor Publice privind organizarea şi funcţionarea
trezoreriei.
În aceste norme e prezentată finanţarea cheltuielilor pe categorii de bugete, pe bază de
proceduri şi operaţiuni cu însoţirea de documente specifice. În aceste norme mai sunt prezentate
dispoziţiile generale şi cele speciale privind efectuarea plăţilor prin trezorerie.
Finanţarea de la bugetele statului (bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat,
bugetele fondurilor speciale şi bugetul asigurărilor de sănătate) se poate realiza prin tehnica
deschiderii şi repartizării de credite bugetare. În acţiune sunt implicaţi următorii factori
instituţionali: ordonatori de credite bugetare, cei ce au responsabilitatea gestiunii bugetelor publice
şi Trezoreria Finanţelor Publice.

73
 3.2. Surse de finanţare

A.J.O.F.M. se finanţează după aceleaşi norme pe care le foloseşte şi A.N.O.F.M.,

fiind dependentă de aceasta din toate punctele de vedere, dar mai ales din punct de vedere al
finanţării.
A.N.O.F.M. se bucură doar de o finanţarea internă. Foarte important este faptul ca
datorită aderării la U.E. România se bucură de o serie de fonduri europene ce au drept scop crearea
unor noi locuri de muncă în toate domeniile şi de aceea A.N.O.F.M. este considerată un
intermediar perfect din acest punct de vedere.
Din punct de vedre al finanţării interne aceasta are următoarea configuraţie.
Bugetul asigurărilor pentru şomaj cuprinde veniturile şi cheltuielile sistemului
asigurărilor pentru şomaj de care depinde şi A.N.O.F.M..
Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale fundamentează anual, pe baza propunerilor
Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, proiectul bugetului asigurărilor pentru
şomaj.
Bugetul asigurărilor pentru şomaj se aprobă prin legea bugetului asigurărilor sociale de
stat.
A.J.O.F.M. nu realizează nici un fel de activităţi din care să rezulte venituri proprii
astfel încât singurele venituri pe care la înregistrează sunt creditele bugetare primite de la bugetul
asigurărilor de şomaj.

Veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj se constituie din:

Venituri fiscale: Impozite directe
a) contribuţiile angajatorilor şi ale persoanelor juridice la care îşi desfăşoară activitatea
asiguraţii asimilate angajatorului, potrivit prezentei legi;
b) contribuţiile individuale ale persoanelor
c) contribuţiile datorate de persoanele care încheie contract de asigurare pentru şomaj;
Venituri nefiscale: Diverse venituri
- venituri din alte surse, inclusiv din finanţare externă.

74
- Donaţii şi sponsorizări
- Sume de la fondul de redistribuire
- Resurse pentrufinanţarea plăţilor compensatorii şi a serviciilor de preconcediere

3.3. Finanţarea bugetară

În cazul în care sursele nu acoperă finanţarea cheltuielilor, deficitul bugetar va fi

acoperit prin subvenţii de la bugetul de stat.
Constituirea resurselor şi efectuarea cheltuielilor bugetului asigurărilor pentru şomaj
se realizează prin trezoreria statului.
Disponibilităţile băneşti înregistrate la finele anului de bugetul asigurărilor pentru şomaj se
reportează şi se utilizează în anul următor cu aceeaşi destinaţie.
Angajatorii au obligaţia de a plăti lunar o contribuţie la bugetul asigurărilor pentru
şomaj, în cotă de 5%, aplicată asupra fondului total de salarii brute lunare realizate de asiguraţii
prevăzuţi la art. 19.
Angajatorii care încheie cu persoane fizice convenţii civile de prestări de servicii
pentru desfăşurarea unor activităţi nu au obligaţia de a contribui la bugetul asigurărilor pentru
şomaj în raport cu drepturile băneşti plătite acestora din fondul de salarii, dacă acestea au încheiat
şi un contract individual de muncă.
Angajatorii au obligaţia de a reţine şi de a vira lunar contribuţia individuală la bugetul
asigurărilor pentru şomaj, în cotă de 1%, aplicată asupra salariului de baza lunar brut, pentru
asiguraţi sau, după caz, pentru cetăţeni români care lucrează în străinătate, conform legiiasupra
veniturilor brute lunare realizate.
Persoanele asigurate în baza contractului de asigurare pentru şomaj, prevăzute la art.
20, au obligaţia de a plăti lunar o contribuţie la bugetul asigurărilor pentru şomaj, în cotă de 6%,
aplicată asupra venitului lunar declarat în contractul de asigurare pentru şomaj.
În funcţie de necesarul de resurse pentru acoperirea cheltuielilor bugetului asigurărilor
pentru şomaj, nivelul cotelor contribuţiilor se poate modifica prin legea bugetului asigurărilor
sociale de stat.
75
 Veniturile din alte surse ale bugetului asigurărilor pentru şomaj se constituie, în
principal, din dobânzi, majorări pentru neplata la termen a contribuţiilor, restituiri ale creditelor
acordate în baza legii, taxe încasate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă din
activitatea de formare profesională şi cele pentru acreditarea furnizorilor de servicii de ocupare,
penalităţi, amenzi si orice alte sume încasate potrivit legii la bugetul asigurărilor pentru şomaj.
Termenul de plată a contribuţiilor la bugetul asigurărilor pentru şomaj este, după caz,
de cel mult 5 zile de la:
a) data stabilită pentru plata drepturilor salariale sau a drepturilor membrilor cooperatori pe luna
în curs, în cazul angajatorilor care efectuează plata acestor drepturi o singură data pe lună;
b) data stabilită pentru plata chenzinei a doua, în cazul angajatorilor care efectuează plata
drepturilor chenzinal;
c) data stabilită prin contractul de asigurare pentru şomaj.
Pentru neplata contribuţiilor datorate la termenele de plată se aplică majorări de
întârziere potrivit reglementărilor legale privind executarea creanţelor bugetare.
În cazul neachitării contribuţiilor pentru constituirea bugetului asigurărilor pentru
şomaj, a majorărilor de întârziere şi a penalităţilor, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de
Muncă va proceda la aplicarea măsurilor de executare silită prevăzute de lege.
Recuperarea debitelor din contribuţii şi majorări se poate face şi prin compensarea cu
active imobile din patrimoniul debitorilor, evaluate de instituţii autorizate în condiţiile legii, cu
condiţia ca acestea să fie necesare funcţionării Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de
Muncă şi să fie prevăzute în programul de investiţii.
Din sursele financiare constituite în cadrul bugetului asigurărilor pentru şomaj se
acoperă, în principal, urătoarele cheltuieli privind:
 plata indemnizaţiilor de şomaj;
 plata contribuţiilor pentru asigurări sociale de stat şi a contribuţiilor pentru asigurări
sociale de sănătate pentru beneficiarii indemnizaţiilor de şomaj, stabilite potrivit legii;
 plăţile compensatorii acordate potrivit legii;
 taxe, comisioane şi alte cheltuieli ocazionate de efectuarea diferitelor plăţi;
 finanţarea măsurilor pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi a măsurilor pentru
prevenirea şomajului;
 finanţarea serviciilor de formare profesională pentru persoanele în căutarea unui loc de
muncă;

76
  finanţarea studiilor, rapoartelor şi analizelor privind piaţa muncii, comandate instituţiilor
de specialitate de către Comisia Naţionala de Promovare a Ocupării Forţei de Muncă şi
de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă;
 organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă,
inclusiv realizarea de obiective de investiţii, dotări şi alte cheltuieli de natura
cheltuielilor de capital, în limitele prevăzute de lege;
 participarea la activitatea unor organizaţii internaţionale, inclusiv plata cotizaţiilor
pentru afilierea la acestea;
 aplicarea măsurilor în vederea recuperării debitelor;
 cofinanţarea unor proiecte privind modernizarea serviciilor de ocupare şi formare
profesională pe baza unor acorduri internaţionale;
 cofinanţarea unor programe privind stimularea ocupării forţei de muncă;
 rambursarea împrumuturilor contractate în condiţiile legii, precum şi plata de dobânzi şi
comisioane aferente acestora;
 alte cheltuieli prevăzute de legislaţia în vigoare.
Nivelul cheltuielilor bugetului asigurărilor pentru şomaj se fundamentează de
Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea
Forţei de Muncă, în funcţie de indicatorii sociali stabiliţi pe baza analizelor, studiilor şi
prognozelor privind evoluţiile de pe piaţa muncii.

Colaborări:

Datorită faptului că aderăm la Uniunea Europeană, beneficiem şi de o serie de fonduri

nerambursabile din partea Comisiei Europene şi Băncii Europene de Investiţii pe baza unor
proiecte eligibile.
Pe baza Planului Naţional de Dezvoltare preliminar pentru 2000-2005 - Ministerul
Dezvoltării şi Prognozei derulează programe de dezvoltare finanţate fie din fonduri
nerambursabile, provenind de la Comisia Europeană, fie de la bugetul de stat, prin care se pot crea
oportunităţi de ocupare a forţei de muncă sau se poate asigura dezvoltarea resurselor umane.
Aceste programe se adresează în principal regiunilor, judeţelor sau zonelor care au probleme de
dezvoltare şi au ca principal obiectiv sprijinirea investiţiilor pentru creşterea capacităţii de creare

77
de locuri de muncă şi de dezvoltare a resurselor umane prin măsuri de sprijinire a creării sau
dezvoltării IMM, finanţarea dezvoltării infrastructurii, etc.
Accesul la aceste fonduri se face pe baze competiţionale, prin participarea iniţiatorilor
de proiecte - agenţi privaţi sau publici - la licitaţii, unul din criteriile de selecţie a proiectelor fiind
contribuţia la satisfacerea unor priorităţi de dezvoltare locală sau regională prevăzute în Planurile
regionale de dezvoltare.
În vederea unei mai bune aplicări a legislaţiei privind sănătatea şi securitatea la locul
de muncă, în conformitate cu prevederile comunitare în materie, în cadrul Inspecţiei Muncii se
află în derulare două proiecte de înfrăţire instituţională:
- Proiectul PHARE RO-9907.06 – „Conceperea unui sistem de protecţie pentru
lucrătorii expuşi la agenţi periculoşi la locul de muncă”, în colaborare cu Ministerul
Angajării şi Solidarităţii din Franţa (iulie 2001 – octombrie 2002);
- Proiectul PHARE Consensus III RO-IB 99 CO 01 – „Întărirea capacităţii
administrative a Inspecţiei Muncii”, în colaborare cu Autoritatea Mediului de Muncă
din Suedia.

Obiective

 Perfecţionarea cadrului juridic în domeniul legislaţiei muncii;

 Protejarea sănătăţii şi securităţii angajaţilor prin:
- adoptarea Legii asigurărilor împotriva accidentelor de muncă şi bolilor profesionale;
- dezvoltarea unei reţele de laboratoare pentru testarea şi controlul echipamentelor de lucru.
 Permanentizarea dialogului trimestrial cu partenerii sociali pe probleme privind inspecţia
muncii prevăzută în cadrul acordului social pentru anul 2002, încheiat între Guvernul
României, asociaţiile patronale şi organizaţiile sindicale.
 Asistarea întreprinderilor pentru modernizarea locurilor de muncă prin creşterea calităţii
echipamentelor de lucru şi îmbunătăţirea proceselor tehnologice.

Măsuri

 Adoptarea noului Cod al Muncii, care va introduce noi forme de muncă.

Instituţia responsabilă: Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale

78
  Aplicarea prevederilor noului Cod al muncii referitoare la programul de lucru flexibil,
a normelor parţiale de muncă, a formelor de muncă externalizată (la domiciliu) şi a
formării profesionale la locul de muncă – ucenicia.
Instituţii responsabile: partenerii sociali

 În scopul protejării sănătăţii şi securităţii în muncă, se vor lua măsuri de monitorizare a

reţelei de organisme şi laboratoare recunoscute de către Ministerul Muncii şi
Solidarităţii Sociale, în vederea certificării calităţii din punct de vedere al securităţii
muncii a echipamentelor tehnice, individuale de protecţie şi de lucru, potrivit
prevederilor Legii nr.90/1996, republicată.

Instituţii responsabile: Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi Ministerul Sănătăţii şi

Familiei.

 Armonizarea legislaţiei naţionale cu legislaţia U.E. în domeniul medicinei muncii,

privitor la protecţia angajaţilor în cazul unor riscuri de expunere la substanţe toxice,
cancerigene, azbest, clorură de vinil, poluare sonică, prezente în mediul de muncă.

Instituţii responsabile: Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale – Inspecţia Muncii şi

Ministerul Sănătăţii şi Familiei.

 În domeniul sănătăţii şi securităţii în muncă, se va derula, în perioada 2003 – 2004, un

proiect PHARE ce are ca obiectiv creşterea eficienţei sistemului de supraveghere şi
control a bolilor profesionale, bolilor legate de profesie, incidentelor de muncă datorate
riscului profesional.

Instituţia responsabilă: Ministerul Sănătăţii şi Familiei.

 Înfiinţarea primului centru pilot din România privind evaluarea riscurilor la personalul
medico-sanitar din spitale.

Instituţia responsabilă: Ministerul Sănătăţii şi Familiei.

 Furnizarea de consultanţă şi pregătire de specialitate privind organizarea şi

modernizarea locurilor de muncă şi îmbunătăţirea proceselor tehnologice.

Instituţia responsabilă: Ministerul Industriei şi Resurselor – Institutul de Management şi

Informatică.

79
 A.J.O.F.M. se subordonează direct A.N.O.F.M.-ului astfel încât şi din punct de
vedere al finanţării A.J.O.F.M.-ul depinde de A.N.O.F.M. la finalul fiecărei luni A.J.O.F.M.
întocmeşte o cerere de finanţare tip în care va trece necesarul de fonduri şi pe baza căruia
A.N.O.F.M. va trimite fondurile respective.
Conform fluxului informaţional de mai jos se poate observa că în finanţarea
A.J.O.F.M.-ului un rol foarte important îl are personalul din departamentul contabil care
realizează bugetul A.J.O.F.M-ului pe anul respectiv şi îl trimite spre aprobare A.N.O.F.M..
Aceasta, de asemenea, înregistrează la nivel naţional toare propunerile de buget, după care
realizează un buget pe care îl trimite spre aprobare Ministerului Muncii Solidarităţii Sociale şi
Familiei în calitate de ordonator principal de credite, care îl colaborare cu Ministerul Finanţelor
Publice decid necesarul de fonduri al A.N.O.F.M..
Modul în care se formează fondurile la nivelul A.J.O.F.M.-ului este următorul:
 Contribuabilii plătesc la Direcţia Generală a Finanţelor Publice contribuţiile obligatorii
între care se găsesc şi cele privind asigurările de şomaj.
 Aceste plăţi se fac prin intermediul Trezoreriei în contul A.J.O.F.M.–ului .
 Trezoreria participă ca intermediar la transferul fondurilor din contul A.J.O.F.M.-ului
în contul A.N.O.F.M.-ului. Aceste fonduri se strâng la nivel central, în cadrul
A.N.O.F.M.-ului care, pe baza cererilor de finanţare întocmite de către fiecare agenţie
judeţeană decide finanţarea fiecăreia dintre acestea.
Ordonatorii de credite bugetare sunt importante raporturile lor ierarhice din cadrul
ramurii sau domeniului de activitate în care se găsesc.
Deschiderea de credite bugetare este autorizarea pe care o dă instituţia ce gestionează
bugetul public către unitatea operativă a Trezoreriei Finanţelor Publice prin care se dispune că o
anumită sumă de bani cu titlu de credit bugetar trebuie să treacă din contul bugetar în contul
ordonatorului principal de credite bugetare (la solicitarea acestuia). La unitatea operativă a
trezoreriei sunt deschise conturi atât pentru fiecare buget public al statului cât şi pentru ordonatorii
de credite bugetare cu sediul în localitate.
Iniţiativa în acţiune o are ordonatorul principal de credite bugetare care întocmeşte
trimestrial o cerere de deschidere de credite bugetare în 3 exemplare pe care o adresează
“finanţatorului”. În cerere se precizează suma solicitată şi subdiviziunea de cheltuieli la care se
adresează. Cererea de deschidere de credite bugetare are menţionat pe verso cheltuielile cu caracter
centralizat şi cheltuieli pentru nevoile proprii, ambele structurate pe cheltuieli curente şi cheltuieli de
capital. Odată cu cererile menţionate, ordonatorii de credite bugetare prezintă o notă justificativă şi
80
 dispoziţiile bugetare pentru repartizarea creditelor către ordonatorii subordonaţi, cu structurare pe:
cheltuieli proprii, cheltuielile ordonatorilor secundari de subordine; cheltuielile ordonatorilor de
credite terţiari direct subordonaţi. În nota justificativă se face referire la: cheltuielile bugetare
aprobate ( cumulate de la începutul anului) a celor care privesc trimestrul de referinţă; creditele
bugetare deschise; plăţi de casă la finele lunii precedente celei în care se solicită deschiderea de
credite, cheltuieli preliminate pentru luna în curs.
Cererile pentru deschiderea unui credit bugetar se verifică urmărindu-se următoarele:
 Sumele solicitate să fie încadrate în cuantumul creditelor aprobate şi neconsumate pe perioada
pentru care se solicită creditele respective;
 Trebuie să se completeze corect elementele din formular, semnătura persoanelor autorizate,
ştampila şi îmborderarea;
 Conturile clasificaţiei bugetare a cheltuielilor şi planului de conturi pentru activitatea trezoreriei
trebuie codificate;
 Notele justificate trebuie verificate pentru categoriile de cheltuieli menţionate în cerere în scopul
stabilirii nivelului disponibilităţilor;
 Valoarea totală a dispoziţiilor bugetare trebuie încadrată în totalul creditului bugetar cât şi pe
subdiviziunile acestuia.
Repartizarea creditelor bugetare se face pe baza dispoziţiilor bugetare menţionate în
urma deschiderii de credite. În acţiunea iniţiată de ordonatorul principal de credite intervin unităţile
operative ale trezoreriei şi ceilalţi ordonatori subordonaţi potrivit cu legăturile ierarhice dintre
aceştia.
Finanţarea din bugetele locale are drept expresie de tehnică bugetară alimentarea cu
mijloace băneşti sau alocarea de fonduri. Particularitatea derivă din faptul că acoperirea cheltuielilor
se face în limita disponibilităţii existente în cont.

81
 Flux informaţional

Contribuabilii ( plătesc contribuţiile obligatorii între

care se numără şi cele privind şomajul)

Trezoreria Finanţelor Publice ( In contul

A.J.O.F.M.-Iaşi)

Trezoreria Finantelor Publice ( In contul

A.N.O.F.M.)

82
 Flux informational

M.F.P. -Finantator
3)

M.M.S.S.F.- Ordonator
7)
principal de credite
8) 6)
2)
D.G.F.P.- Bucuresti
9)
A.N.O.F.M. – Ordonator 10)
secundar de credite ( O.S.C)

1) 11)

A.J.O.F.M.- Ordonator tertiar 12) D.G.F.P.-Iasi

de credite ( O.T.C.)
13)

83
 Flux informaţional

A.J.O.F.M.- Iaşi
întocmeşte o cerere către A.N.O.F.M. pentru deschiderea creditelor
bugetare din bugetul asigurărilor pentru şomaj - directorul in
calitatea de ordonator terţiar de credite bugetare

A.N.O.F.M ( verifică cererea si necesitatea fondurilor)-

directorul general in calitatea de ordonator secundar de credite
bugetare

Ministerul Muncii Solidarităţii Sociale şi Familiei-

ministrul in calitatea de ordonator principal de credite)

Ministerul Finanţelor Publice ( ministrul aprobă bugetul

asigurărilor pentru şomaj)

84
 CAPITOLUL IV

ORGANIZAREA EVIDENŢEI PRIVIND

GESTIUNEAFINANCIARĂ LA

A.J.O.F.M. -IAŞI

4.1. Conţinutul sistemului informaţional economic

Evidenţa bugetară este parte integrantă din evidenţa economică. Obiectul său îl
constituie procesul bugetar şi îndeosebi al execuţiei bugetului de stat cu multiplele sale aspecte:
- executarea părţii de cheltuieli;
- executarea părţii de venit;
- raporturile dintre verigile bugetare, etc.
Evidenţa bugetară se organizează la nivelul tuturor organelor care au competenţă în
materie bugetară. În funcţie de drepturile şi specificul activităţii lor în aceste domenii, evidenţa
bugetară se diferenţiază în următoarele compartimente:
- evidenţa executării bugetului de stat ţinută de Ministerul Finanţelor Publice;
- evidenţa bugetelor locale ţinută de organele financiare de specialitate ale consiliilor
locale;
- evidenţa execuţiei de casă a bugetului de stat care se ţine la trezorerie;
- evidenţa ţinută de ordonatorii de credite bugetare.

85
 Pentru a răspunde sarcinilor sale în toate aceste compartimente, evidenţa bugetară se
organizează în următoarele forme:
- evidenţa tehnic-operativă;
- evidenţa contabilă;
- evidenţa statistică.
1. Evidenţa tehnic-operativă urmăreşte o serie de indicatori în expresie naturală,
natural-convenţională sau bănească, privind în special mişcarea valorilor materiale şi băneşti,
realizarea veniturilor statului, execuţia bugetară şi alte aspecte privind asigurarea integritătii
patrimoniului public şi privat al statului şi unităţilor administrative teritoriale, creştera
resposnsabilitătii faţă de obligaţiile bugetare, etc.
2. Evidenţa contabilă – bazată pe metodele şi procedeele contabilitătii, asigură
culegera, prelucrarea şi transmiterea informaţiilor privind executarea bugetului de stat, bugetelor
fondurilor speciale, bugetelor locale, bugetului trezoreriei statului şi bugetelor instituţiilor şi
serviciilor publice de subordonare centralăsau locală.
3. Evidenţa statistică – furnizează informatii privind realizarea indicatorilor fizici,
asigură datele necesare pentru analiza indicatorilor de venituri şi cheltuieli, în fundamentarea
proiectelor de buget, etc.
Datorită particularităţilor sectorului bugetar, sursa principală de date în sistemul
informaţional privind execuţia bugetară o constituie evidenţa contabilă.

 Organizarea evidenţei contabile la instituţiile bugetare

Evidenţa contabilă este considerată forma principală de evidenţă pentru că furnizează
cea mai mare parte a informaţiilor necesare pentru planificare şi prognoză şi pentru activitatea de
conducere.
Prin intermediul funcţiei sale reflectă fenomene şi procese economico-financiare din
momentul apariţiei şi până în momentul dispariţiei lor, asigurând prezentarea sistematică a datelor
potrivit necesităţilor de comparabilitate şi de interpretare a acestora, în raport cu indicatorii
specifici şi cu particularităţile activităţii şi organizarea fiecărei unităţi bugetare.
Funcţiile evidenţei contabile, în raport de obiectivul său, pot fi grupate în:
- principale, de urmărire sistematică şi sistemică a activităţii unităţilor bugetare;
- secundare, de control, de analiză, de prevedere şi de prognoză.
Obiectul evidenţei contabile în instituţiile publice îl constituie acea latură a execuţiei
bugetare în cadrul căreia se realizează finanţarea diferitelor acţiuni prin intermediul ordonatorilor
86
de credite bugetare, precum şi consemnarea mijloacelor bugetare respective puse la dispoziţia
acestora; de asemenea are ca obiect şi operaţiile de realizare a unor venituri bugetare a căror
încasare este încredinţată instituţiilor.
Evidenţa contabilă bugetară serveşte drept instrument de conducere pentru a se asigura
eficienţa folosirii diferitelor mijloace puse la dispoziţia instituţiilor, oglindind în ce măsură acestea
se gospodăresc raţional. În organizarea evidenţei contabile trebuie să se creeze condiţiile unei
delimitări riguroase a responsabilităţilor în gestionarea valorilor materiale şi băneşti şi în aranjarea
diferitelor cheltuieli. De asemenea, ea trebuie să constituie un mijloc de control în ceea ce priveşte
respectarea dispoziţiilor legale în activitatea instituţiilor publice, respectarea proporţiilor stabilite
prin plan şi a disciplinei bugetare.
Totodată, evidenţa contabiă este menită să servească în procesul de planificare bugetară
şi financiară, în general, oferind date care să fie folosite la fundamentarea proporţiilor în planurile
de cheltuieli, în planurile de venituri şi a celorlalte planuri cu care instituţiile se integrează în
planificarea financiară.
În cadrul instituţiilor publice se deosebesc cheltuieli operative (de întreţinere şi
funcţionare) şi cheltuieli de dezvoltare (investiţii). Cheltuielile operative precum şi o parte din
cheltuielile de dezvoltare (şi anume cele pentru investiţii necentralizate) se finanţează pe baza
planului de cheltuieli, iar cheltuielile pentru investiţii centralizate, pe baza unui plan separat de
finanţare a investiţiilor. În ceea ce priveşte veniturile bugetarea căror încasare se face prin
instituţiile bugetare, se întocmeşte un plan de venituri, iar pentru fiecare mijloc special
extrabugetar, se întocmeşte un plan de venituri şi cheltuieli.
Instituţiile bugetare îşi organizează evidenţa contabilă pe baza unui plan de conturi care
ţine seama de necesităţile de evidenţă ale acestora. Planul este stabilit de Ministerul Finanţelor.
De buna organizare şi funcţionare a evidenţei contabile în instituţiile bugetare răspund
conducătorii acestora şi contabilii-şefi.
Contabilul-şef este conducătorul sectorului financiar-contabil. Acest sector este
organizat distinct şi nu intră în componenţa nici uneia din subdiviziunile administrative ale
instituţiei.
Conducătorul contabilităţii dintr-o instituţie are o dublă subordonare:
- din punct de vedere administrativ este subordonat şefului instituţiei respective;
- din punct de vedere al atribuţiilor contabile este subordonat organului de contabilitate al
instituţiei respective.

87
 Prin înregistrarea în contabilitate a oricărei operaţiuni este necesar să se facă
prelucrarea documentelor, adică verificarea lor din punct de vedere al firmei, al formei şi al
conţinutului, gruparea documentelor pe feluri de operaţiuni (sau pentru mai multe operaţiuni
grupate într-un document cumulative în funcţie de conturile sintetice folosite).
În sarcina evidenţei intră:
- efectuarea la timp a decontărilor cu debitorii şi creditorii instituţiei;
- oglindirea corectă a mişcării mijloacelor băneşti, a materialelor şi a bunurilor de inventar
şi în asigurarea pe această cale a integrităţii lor;
- punerea la dispoziţie de date referitoare la execuţia pe perioadele expirate, în vederea
fundamentării propunerilor de plan pe perioadele viitoare, precum şi să întocmească şi să prezinte
dările de seamă periodice şi anuale, în forma şi la termenele stabilite de instrucţiunile în vigoare;
- asigurarea păstrării integrităţii avutului obştesc prin prevenirea, stabilirea şi urmărirea
pagubelor aduse acestuia.
În acest scop, cu ajutorul evidenţei trebuie să se vegheze la respectarea întocmai a
dispoziţiilor legale care prevăd măsuri menite să îngrădească posibilităţile de păgubire a avutului
obştesc, impunându-se adoptarea unor măsuri corespunzătoare în acest sens, ca de exemplu:
- organizarea şi exercitarea unui control financiar preventiv eficient;
- asigurarea securităţii şi a bunei conservări a mijloacelor materiale şi a bunurilor de
inventar;
- verificarea sistematică a gestionarilor de materiale şi a evidenţei lor;
- efectuarea al timp a inventarierilor;
- recrutarea cu atenţie a personalului gestionar.
Obiectivele controlului preventive sunt:
- efectuarea cheltuelilor în limita creditelor bugetare aprobate;
- respectarea nomenclatoarelor şi a statelor de funcţii, a disciplinei de state şi a tarifelor şi
ordinelor de încadrare în legătură cu plata salariilor;
- aplicarea corectă a dispoziţiilor legale referitoare la acordarea premiilor, a sporurilor şi
indemnizaţiilor, a compensaţiilor pentru concediile nefolosite, a alocaţiilor de stat pentru copii
etc.;
- determinarea exactă a sumelor cuvenite instituţiilor, indiferent de provenienţa lor (taxe,
impozite, imputaţii);

88
 - respectarea dispoziţiilor legale referitoare la efectuarea cheltuielilor de administraţie şi
gospodăreşti şi la vărsarea sumelor datorate din impozite, contribuţii pentru asigurările sociale şi
alte datorii către buget.
 Sarcini privind întocmirea planurilor de venituri şi de cheltuieli
Finanţarea A.J.O.F.M. se face pe baza planului de cheltuieli, cu ajutorul căruia se
calculează volumul cheltuielilor, se acordă mijloace bugetare şi se asigură controlul utilizării
acestor mijloace.
Planul de cheltuieli reflectă în mod detaliat toate cheltuielile instituţiei bugetare,
A.J.O.F.M. grupate pe subdiviziunile cadrului comun al clasificaţiei bugetare.
La acţiunea de întocmire a planurilor de venituri ş de cheltuieli participă toate serviciile
instituţiei bugetare, sub conducerea ordonatorului de credite respectiv. Îndrumarea şi coordonarea
lucrărilor intră însă în sarcina resortului financiar-contabil, care are rolul principal şi hotărâtor în
această acţiune.
Întocmirea planurilor de venituri trebuie să se bazeze pe o analiză atentă a încasărilor
certe realizate în perioada expirată şi pe încasările preliminate pe perioada până la sfârşitul anului
de bază.
Planurile de cheltuieli se întocmesc avându-se în vedere plăţile certe pe perioada
expirată şi cele probabile pe perioada până la sfârşitul anului de bază.
Creditele bugetare se stabilesc pe baza unei analize temeinice a execuţiei certe (5 ani),
prin care să se urmărească îndeosebi următoarele probleme:
- modul de utilizare a alocaţiilor bugetare în raport cu îndeplinirea indicatorilor de plan;
- deficienţele semnalate în execuţia bugetară, datorate unei greşite repartizări a creditelor
pe trimestre şi pe feluri de cheltuieli, omiterii din plan a unor acţiuni ce trebuie executate,
necorelării planului de cheltuieli cu planul de aprovizionare, în vederea înlăturării lor cu ocazia
întocmirii planului pe anul următor;
- rezervele de credite rămase la incheierea fiecărui trimestru, ca urmare a îndeplinirii cu
spirit de economie a planului, precum şi cazurile de subevaluare a nevoilor de cheltuieli sau de
neîndeplinire a sarcinilor de plan;
- cazurile de depăşire a alocaţiilor legale şi a normelor de cheltuieli şi cauzele lor.

4.2. Contabilitatea A.J.O.F.M.-ului

89
 Potrivit prevederilor Legii contabilităţii nr. 82/1991 obligaţia organizării şi conducerii
contabilităţii proprii revine: regiilor autonome, societăţilor comerciale, societăţilor agricole,
instituţiilor publice de subordonare locală sau centrală, etc.
Obiectivele contabilităţii bugetare în conformitate cu normele metodologice elaborate
de Ministerul Finanţelor Publice sunt:
 reflectarea în expresie valorică a patrimoniului cu scopul asigurării integrităţii
proprietăţii statului;
 exercitarea controlului permanent asupra existenţei şi mişcării valorilor patrimoniale,
asupra respectării proporţiilor stabilite prin Legea bugetului între venituri şi cheltuieli şi asupra
disciplinei financiare;
 asigurarea informaţiei necesare stabilirii eficienţei activităţilor instituţiei.
Metoda de înregistrare în contabilitate la instituţiile publice este “metoda contabilităţii
pe bază de numerar” (execuţie de casă) care recunoaşte veniturile şi cheltuielile în momentul
încasării, respective plăţii. În acest caz, orice venit neîncasat şi orice cheltuială neefectuată până la
data de 31 decembrie se va încasa sau se va plăti, după caz, în contul bugetului pe anul următor.
Înregistrările în contabilitate se fac manual sau cu ajutorul mijloacelor electronice,
asigurându-se în permanenţă posibilitatea exercitării controlului asupra operaţiunilor înregistrate.
Înregistrările în contabilitate se fac pe baza documentelor justificative cronologic, adică
prin respectarea succesiunii documentelor în ordinea datelor calendaristice de întocmire a acestora,
şi sistematic în conturile sintetice şi analitice.
Documentele folosite la nivelul execuţiei bugetare sunt:
- documente comune şi agenţilor economici (facturi, chitanţe, state de salarii, state de
consum, extrase de cont, decontări pentru justificarea avansurilor, etc);
- documente specifice legate în general de activitatea de creditare şi de deschidere a
creditelor bugetare, dispoziţia de repartizare a creditelor şi fişa pentru operaţiuni
bugetare.
Fişa pentru operaţii bugetare serveşte ca document pentru evidenţierea analitică
astfel:
- la instituţiile publice finanţate de la buget pentru evidenţa creditelor bugetare
aprobate, a plăţilor de casă şi a cheltuielilor efective;

90
 - la instituţiile publice finanţate din mijloace extrabugetare şi fonduri cu destinaţie
specială pentru evidenţa prevederilor din bugetul aprobat, a plăţilor de casă şi a cheltuielilor
efective;
Se întocmeşte într-un singur exemplar, pe articole şi alineate ale clasificaţiei
economice, din cadrul fiecărui subcapitol de cheltuieli prevăzut în bugetul aprobat. Nu circulă,
fiind document de înregistrare contabilă. Se arhivează la compartimentul financiar.
Inregistrarea operaţiunilor în nota de contabilitate se poate face fie document cu
document, în cazul în care în cursul unei zile sau al unei perioade nu sunt mai multe documente
care reflectă acelaşi gen de operaţii, fie în baza documentului cumulativ.
Notele contabile se elaborează într-un singur exemplar la care sunt anexate
documentele care fac obiectul înregistrării în respectiva notă.
Nota contabilă se semnează de către contabilul care a întocmit-o, precum şi de
contabilul-şef sau şeful serviciului de contabilitate sau înlocuitorul acestuia, pentru verificare.
 Documente specifice înregistrării sistematice:
Cartea mare cuprinde totalitatea fişelor de cont în care s-au consemnat operaţiile
efectuate într-un exerciţiu financiar. În funcţie de forma de contabilitate, fişele de cont au diferite
structuri grafice. În mod obişnuit se întâlnesc sub format A3, tipărit pe ambele feţe şi servesc la
stabilirea rulajelor lunare şi a soldurilor pe conturi sintetice, la verficarea înregistrărilor contabile
efectuate, la furnizarea de informaţii pentru efectuarea de analize economice şi financiare a unităţii
patrimoniale şi la întocmirea balanţei de verificare.
Balanţa de verificare se întocmeşte lunar şi ori de câte ori este necesar, în scopul
asigurării controlului operaţiunilor efectuate, precum şi a centralizării informaţiilor contabile.
Pentru conturile analitice privind mijloacele fixe, balanţele de verificare se pot întocmi
numai la finele anului, iar pentru obiectele de inventar de mică valoare sau scurtă durată numai
trimestrial.
Balanţa de verificare cuprinde următoarele coloane: simbolul conturilor, denumirea
conturilor, sumele totale debitoare; sumele totale creditoare; rulajele curente debitoare, rulajele
curente creditoare, soldurile debitoare; soldurile creditoare.
Balanaţa de verificare constituie, pe lângă un mijloc de control al înregistrărilor
efectuate, şi un mijloc de centralizare a datelor contabile în vederea extragerii indicatorilor
necesari analizei economico-financiare a instituţiei respective, precum şi la întocmirea dărilor de
seamă contabile.

91
 Registrul inventar este un document obligatoriu pentru înregistrarea rezultatelor
inventarierii patrimoniului şi serveşte ca probă în litigii. Acesta se întocmeşte pe baza inventarierii
faptice a fiecărei poziţii cuprinse în toate conturile din bilanţ.

 Darea de seamă
La sfârşitul anului se determină situaţia patrimoniului şi rezultatele activităţii instituţiei,
prezentate prin conţinutul dării de seamă contabile. Aceasta se constituie într-o formaţie de
documente de sinteză elaborate de Ministerul Finanţelor, care diferă de la un an la altul, dar care
cuprinde obligatoriu:
- bilanţ contabil;
- cont de execuţie bugetară;
- detalierea cheltuielilor;
- finanţarea bugetară;
- raportul de analiză pe bază de bilanţ a situaţiei economico-financiare la data
raportării.

Darea de seamă are caracterul unei lucrări de sinteză care completează evidenţa
bugetară curentă, oferind, totodată, soluţii pentru organizarea mai bună a acesteia.
Anexele dării de seamă contabile se compun din următoarele situaţii:
- Disponibil din fonduri cu destinaţie specială;
- Contul de execuţie a fondului special;
- Finanţarea investiţiilor;
- Situaţia obligaţiilor de plată restante la finele trimestrului;
- Pagube materiale;
- Indicatori de calcul şi fundametare (pe structura avută în vedere la întocmirea
proiectului de buget).
Darea de seamă contabilă se întocmeşte trimestrial sau la sfârşitul exerciţiului bugetar.
Aceasta sintetizează indicatorii de bază a activităţii contabile, statistice şi ethnic-operative din
activitatea instituţiei. Darea de seamă contabilă se depune la organul ierarhic superior, la
termenele stabilite de acesta.
Contul de execuţie bugetară al bugetului A.J.O.F.M.-ului se întocmeşte de către
ordonatorii de credite bugetare atât pentru mijloacele bugetare, cât şi pentru cele extrabugetare pe
structura clasificaţiei bugetare, corespunzător bugetului de venituri şi cheltuieli aprobat. Contul de
92
execuţie bugetară prezintă situaţia realizărilor până la data întocmirii dării de seamă bugetară.
Această situaţie se întocmeşte pe baza fişelor sintetice şi a datelor din plan aprobate pe capitole,
subcapitole, paragrafe. Contul de execuţie bugetară prezintă comparative veniturile prevăzute prin
plan a se realiza, precum şi veniturile realizate, respectiv creditele bugetare prevăzute a se
consuma şi cheltuielile bugetare realizate sub cele două aspecte: plăţi nete de casă şi cheltuieli
efective.
Caracteristica sa de bază este aceea că oglindeşte ceea ce s-a realizat, dimensiunea
efectivă a activităţii economice şi sociale consumatoare de resurse şi producătoare de rezultate.
Dacă bugetul de venituri şi cheltuieli este un document previzional, care estimează mărimea
indicatorilor, contul de execuţie prezintă gradul de îndeplinire a ceea ce instituţia şi-a propus.

Ecuaţia generală este de forma:

CHELTUIELI + REZULATE = VENITURI
După încheierea dării de seamă se întocmeşte raportul de analiză pe bază de bilanţ, a
situaţiei economico-financiare la data raportării.
Raportul explicativ ca şi componentă a dării de seamă contabile întocmit de instituţia
publică reprezintă o bază de analiză comlexă a activităţii desfăşurate de aceasta pe o anumită
perioadă.
Acest raport cuprinde în primcipal informaţii cu privire la: prezentarea situaţiei unităţii
patrimoniale şi evoluţia sa în perioada raportată, precum şi referiri la elementele deosebite
intervenite în activitatea instituţiei publice, după încheierea exerciţiului bugetar.
Bilanţul contabil cuprinde în activ totalitatea mijloacelor aflate in folosinţa instituţiei,
iar în pasiv sursele din care s-au procurat aceste mijloace.
Bilanţul evidenţiază în etalon monetar echilibrul dintre bunurile economice şi resursele
lor de finanţare, precum şi beneficiile sau pierderile obţinute ca urmare a investirii, folosirii şi
reproducţiei capitalului. Structurile calitative prin care bilanţul contabil realizează dubla
reprezentare a patrimoniului sunt cele de activ şi de pasiv. Aceste două noţiuni pot fi analizate din
unghiuri diferite.
Posturile din bilanţ corespund conturilor sintetice de gradul întâi sau doi care sunt
preluate din balanţa de verificare întocmită la sfârşitul exerciţiului.
Odată întocmit, bilanţul contabil este verificat, iar ulterior el va fi semnat de
conducătorul instituţiei publice respective şi conducătorul compartimentului financiar-contabil.

93
 Ordonatorii de credite au obligaţia să prezinte la trezoreria statului bilanţul contabil şi
contul de execuţie pentru certificarea exactităţii plăţilor de casă pe capitole şi titluri cu datele din
contabilitatea trezoreriilor.
Bilanţul este în acelaşi timp punctul final pentru o anumită perioadă şi punct de plecare
pentru perioada următoare. El constituie baza pentru fundamentarea regulilor de funcţionare a
conturilor şi reflectă dubla înregistrarea a operaţiilor patrimoniale.
Ministerul Finanţelor precizează în fiecare an tipologia dării de seamă contabile,
numărul şi felul anexelor ce trebuie să însoţească bilanţul, precum şi modul de completare a
acestora. Pe lângă cele prezentate anterior mai pot fi solicitate:
Disponibil din fonduri cu destinaţie specială
Această anexă constituie de fapt o fişă a contului 119 desfăşurată pe analitice; ea este
concepută după modelul clasic al oricărui cont; în prima jumătate sunt înscrise denumirile
fondurilor, iar în cea de-a doua apar rubricile care asigură expirarea clară şi completă a stării şi
mişcării respectivelor elemente patrimoniale. Ele sunt:
a) disponibil la bancă la începutul anului, adică soldul iniţial ce reflectă existentul valoric
la debutul perioadei de gestiune;
b) încasări/plăţi, adică rulaje debitoare şi creditoare înregistrate în cursul perioadei de
gestiune ca urmare a operaţiunilor economice efectuate;
c) disponibil la bancă la sfârşitul perioadei sau soldul final, deci disponibilul care există în
momentul încheieii perioandei considerate (trimestru sau an).
Această anexă se completează de instituţiile care folosesc sume din redistribuire din
fondurile speciale, precum şi alte instituţii care gestionează fonduri speciale potrivit altor
reglementări decât legea anuală a bugetului de stat.
Contul de execuţie a fondului special
Are aceleaşi caracteristici şi acelaşi rol ca şi contul de execuţie a bugetului instituiei
publice, numai că se referă doar la mişcările care au determinat modificări ale fondurilor speciale.
Finanţarea investiţiilor
Este un tablou care detailează investiţiile la instituţiile publice sub aspect financiar.
Prima parte cuprinde cheltuielile de capital efectuate pentru construcţii – montaj, achiziţii de
bunuri independente, alte investiţii, iar cea de-a doua – sursele de acoperire a acestora. Ca orice
activitate desfăşurată de o instituţie publică, şi investiţiile pot fi susţinute de alocaţii bugetare,
venituri extrabugetare sau fonduri speciale. Tabelul indică pentru fiecare dintre acestea sumele

94
virate la banca finanţatoare, respectiv alocarea iniţială de resurse, sumele utilizate şi disponibilul la
sfârşitul perioadei.

Situaţia obligaţiilor de plată restante la finele trimestrului

Instituţia poate fi angajată patrimonial faţă de diverşi terţi, grupaţi în categoriile de
creditori – cei care au avansat în mod direct fonduri unităţii, furnizori – cei care au drept de
creanţă asupra instituţiei în urma livrării de mărfuri, prestăriilor de servicii sau executărilor de
lucrări, stat, prin bugetul statului, bugetul asigurărilor sociale, bugetul fondurilor speciale (inclus
în situaţie la rubrica alte obligaţii de plată). Angajamentele insituţiei pot fi onorate de alocaţii
bugetare, venituri extrabugetare sau fonduri cu destinaţie specială.
Această anexă prezintă în primul rând obligaţiile asumate, dar neajunse la scadenţă
până la sfârşitul trimestrului considerat. Scopul completării ei este cunoaşterea cunatumului
cheltuielilor angajate, dar neordonate, pentru care instituţia beneficiază încă de aşa numitul credit
furnizor (perioada de timp dintre momentul contractării ei şi cel al exigibilităţii acesteia).
În afară de aceste date, situaţia include şi o rubrică a adevăratelor restanţe, respectiv a
obligaţiilor rămase neoneorate la termenul legal de plată.
Cunoaşterea conţinutultui anexei este forate importantă, având implicaţii asupra
deschiderilor de credite pe seama instituţiei. Conform Legii Finaţelor Publice, veniturile şi
cheltuielile prevăzute în bugete sunt repartizate pe trimestre iar acordarea fondurilor de la bugetul
public se face în raport de gradul de folosinţă a resurselor puse la dispoziţie anterior. La evaluarea
proporţiei de utilizare trebuie să fie luate în calcul şi plăţile neefectuate aferente unor datorii
curente restante, astfel încât alocările pentru noul trimestru să fie acoperitoare pentru nevoile
unităţii, cu respectarea încadrării în limitele de cheltuieli aprobate prin lege.
Raportul explicativ reia toate datele cifrice din tabele şi descrie întreaga activitate a
instituţiei, conform specificului său. Categoriile cuprinse în documente sunt detaliate, fiind
prezentate componentele lor.
Acest raport este în acelaşi timp şi o declaraţie de „ bona fide” a conducerii unităţii,
care confirmă pe propra răspundere, prin semnătură, că datele înscrise în documentele de sinteză
sunt corecte, conforme cu realitatea şi că toate operaţiunile au fost efectuate cu respectarea
legislaţiei în vigoare, urmărindu-se folosirea cât mai eficientă a tuturor resurselor, indiferent de
provenienţa lor.

95
 Ansamblul dării de seamă contabile trebuie să dea o imagine cât mai fidelă, clară şi
completă a patrimoniului, a instituţiei financiare şi a rezultatelor executării bugetului instituţiei
publice.

 Planul de conturi pentru A.J.O.F.M.

Din acest punct de vedere, planul de conturi dupa care se ghideaza, a suferit o seri de
modificari conform legislatiei in vigoare.

A se vedea anexa cu Planuri de Conturi folosit de A.J.O.F.M.

În concluzie, evidenţa bugetară are în vedere urmărirea respectării disciplinei bugetare,

asigurând cheltuirea fondurilor bugetare în limitele şi destinaţiile aprobate şi răspunzând totodată
cerinţei de a furniza la timp indicatorii esenţiali pentru cunoaşterea necesarului execuţiei bugetare
şi de a semnala deficienţele apărute în realizarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor.

96