DREPTUL MUNCII

Supravegherea și controlul
asupra respectării legislației
în sfera ocrotirii sănătății
 Obiective:

 Definerea noțiunilor tematice

 Caracterizarea raporturilor juridice de drept al

muncii

 Descrie direcțiile principale ale politicii de stat în

domeniul protecției muncii
 Selectarea în corespundere cu sănătatea și securitatea
în muncă normele de supraveghere și control
Noțiunea de muncă
 Relaţiile de muncă  

 reprezintă relaţiile sociale care se

formează între oameni în procesul de
prestare a muncii
 Conform art. 1, Codul Muncii R. M

 Angajatorul este persoana juridică (unitate) sau persoană

fizică care angajează salariaţi în bază de contract individual de
muncă încheiat conform legislaţiei muncii

 Salariatul este persoana fizică (bărbat sau femeie) care

prestează o muncă conform unei anumite specialităţi,
calificări sau într-o anumită funcţie, în schimbul unui
salariu, în baza contractului individual de muncă
 Obiectul de reglementare al
dreptului muncii.

Obiectul dreptului muncii este constituit din

raporturile juridice de muncă
Raporturile juridice de muncă sunt relaţiile
sociale reglementate de lege care se stabilesc între o
persoană fizică şi o persoană juridică sau o persoană
fizică, în urma prestării unei munci de către cea de a
doua în folosul celei dintîi, care, la rîndul ei, se obligă
să o remunereze şi să creeze condiţiile necesare
prestării acestei munci
 Sarcina principală a Codului
Muncii al Republicii Moldova

Codul muncii  al  Republicii  Moldova
reglementează  raporturile  de muncă  ale tuturor salariaţilor,
contribuie la creşterea productivităţii
muncii,  la  îmbunătăţirea  calităţii  muncii,  la  sporirea  efic
ienţei producţiei sociale şi la ridicarea pe această bază a
nivelului material şi  cultural  de  viaţă al oamenilor
muncii,  la  întărirea  disciplinei muncii  şi la transformarea
treptată a muncii spre binele societăţii  în prima necesitate
vitală a fiecărui om capabil de muncă.
ORGANE DE SUPRAVEGHERE ȘI CONTROL

Autoritate administrativă, subordonată

Ministerului Sănătății, Muncii și Protecţiei Sociale,
abilitată cu dreptul să exercite controlul de stat
asupra respectării actelor legislative
și a altor acte normative
în domeniul raporturilor de muncă.

(comunicări despre încălcările ce țin de legislația muncii)

tel. 0 22 49-94-00.
 ORGANE DE SUPRAVEGHERE ȘI CONTROL
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII AL REPUBLICII MOLDOVA
***
SERVICIUL DE SUPRAVEGHERE DE STAT A SĂNĂTĂȚII PUBLICE
***

AGENȚIA NAȚIONALĂ
PENTRU SĂNĂTATE
PUBLICĂ 

 Singura autoritate
cu competențe de control de stat
în domeniul sănătății
 Funcții/ Atribuții
Funcţiile Ministerului Economiei în domeniul comerţului interior:
 
a) elaborarea şi promovarea politicii de stat privind dezvoltarea comerţului interior şi
exterior; 
b) monitorizarea activităţilor din comerţ; 
c) elaborarea mecanismului de formare a preţurilor/tarifelor la produsele/serviciile
social importante; 
d) promovarea mărfurilor autohtone; 
LINIA
e) asigurarea protecţiei VERDE
drepturilor - (+373 22) 250 500
consumatorilor.

Petiția on-line
 ORGANE DE SUPRAVEGHERE ȘI CONTROL

Autoritate publică, imputernicită să administreze impozitele, taxele și alte

plăți în interesul statului prin crearea de condiții pentru contribuabili în
scopul conformării și respectării legislației, aplicarării uniforme a
politicii și reglementărilor în domeniul fiscal.
Serviciului Protecţiei Civile şi
Situaţiilor Excepţionale
al Ministerului Afacerilor
Interne
ORGANE SUPLIMENTARE CU FUNCŢII DE
CONTROL ASUPRA LEGISLAŢIEI MUNCII
(CNSM) este un centru sindical naţional-interramural de
tip confederativ, care întruneşte pe principii benevole
centre sindicale naţional-ramurale şi este independentă
faţă de autorităţile publice, de partide şi alte organizaţii
social-politice

Confederaţia are următoarele scopuri: reprezentarea şi protejarea la

nivel naţional a drepturilor şi intereselor social-economice, profesionale,
de muncă, colective şi individuale ale membrilor de sindicat
 Organele de supraveghere și control

Potrivit art. 371 al Codului Muncii R. M., organele împuternicite şi

abilitate cu funcţii de control şi supraveghere a legislaţiei muncii, sunt
următoarele:
a) Inspectoratul de Stat al Muncii;
b) Serviciul de Supraveghere de Stat a Sănătății Publice;
c) Ministerul Economiei;
d) Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale;
e) alte organe abilitate cu funcţii de supraveghere şi control în conformitate
cu legea;
f) sindicate
Organe suplimentare cu funcţii de control asupra
legislaţiei muncii

Organe suplimentare cu funcţii de control asupra

legislaţiei muncii sunt:
Ministerul Apărării,
Ministerul Afacerilor Interne,
Serviciul de Informaţii şi Securitate,
Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat,
Departamentul instituţiilor penitenciare al
Ministerului Justiţiei,
Centrul Naţional Anticorupţie.
 Funcţiile Inspectoratului
de Stat al Muncii
Codul Muncii ilustrează şi principalele funcţii ale Inspectoratului de
Stat al Muncii:

a) asigurarea aplicării dispoziţiilor actelor normative referitoare la

condiţiile de muncă şi la protecţia salariaţilor în exercitarea
obligaţiilor lor de muncă;

b) difuzarea informaţiilor despre cele mai eficiente metode şi

mijloace privind respectarea legislaţiei muncii;

c) informarea autorităţilor publice competente despre dificultăţile

legate de aplicarea legislaţiei muncii.
 Atribuţiile Inspectoratului de Stat al
Muncii
Inspectoratul de Stat al muncii, controlează respectarea
dispoziţiilor actelor internaţionale, legislative şi ale altor
acte normative, precum şi ale convenţiilor colective
referitoare la:
contractele individuale şi cele colective de muncă;
carnetele de muncă;
timpul de muncă şi timpul de odihnă;
retribuirea muncii;
munca minorilor şi a femeilor;
securitatea şi sănătatea în muncă.
 Confederaţia Naţională a Sindicatelor din
Moldova (CNSM) este un centru sindical naţional-
interramural de tip confederativ, care întruneşte pe
principii benevole centre sindicale naţional-ramurale şi
este independentă faţă de autorităţile publice, de partide
şi alte organizaţii social-politice, de asociaţii ale
patronatelor şi faţă de organizaţiile obşteşti, nu este
supusă controlului lor şi nu li se subordonează.
 Scopurile CNMS
Confederaţia are, în principal, următoarele scopuri:
reprezentarea şi protejarea la nivel naţional a drepturilor
şi intereselor social-economice, profesionale, de muncă,
colective şi individuale ale membrilor de sindicat;
actualizarea şi dezvoltarea dialogului social şi
parteneriatului social;
realizarea progresivă a dreptăţii sociale şi demnităţii
muncii, consolidarea sindicatelor de toate nivelurile şi
fortificarea societăţii civile;
Munca legală și munca ilegală
 Articolul 226. Obligaţiile salariatului în domeniul protecţiei muncii

Salariatul are următoarele obligaţii în domeniul protecţiei muncii:

a) să respecte instrucţiunile de protecţie a muncii corespunzătoare activităţii desfăşurate;
b) să utilizeze mijloacele de protecţie individuală din dotare conform destinaţiei;
c) să-şi desfăşoare activitatea fără a pune în pericol atît persoana proprie, cît şi ceilalţi
salariaţi;
d) să nu ridice, să nu deplaseze, să nu distrugă dispozitivele de protecţie, de semnalizare şi
de avertizare, să nu împiedice aplicarea metodelor şi procedeelor de reducere sau eliminare a
influenţei factorilor de risc;
e) să aducă la cunoştinţa conducătorului său nemijlocit orice defecţiune tehnică sau altă
situaţie în care nu sînt respectate cerinţele de protecţie a muncii;
f) să-şi întrerupă activitatea la apariţia unui pericol iminent de accidentare şi să anunţe
imediat despre aceasta conducătorul său nemijlocit;
g) să aducă la cunoştinţa conducătorului său nemijlocit orice accident sau îmbolnăvire la
locul de muncă.
 Articolul 238. Examenul medical la angajare şi examenele
medicale periodice
(1) Angajarea şi transferul unor categorii de salariaţi la alte locuri de
muncă se vor face conform certificatelor eliberate în temeiul
examenelor medicale.
(2) Lista categoriilor de salariaţi supuşi examenului medical la
angajare şi examenelor medicale periodice se aprobă de Ministerul
Sănătăţii şi Protecţiei Sociale.
(3) Salariaţii nu sînt în drept să se eschiveze de la examenul medical.
(4) Cheltuielile legate de organizarea şi efectuarea examenelor
medicale sînt suportate de angajator.
 Articolul 243. Cercetarea accidentelor de muncă şi a bolilor
profesionale
(1) Cercetarea accidentelor de muncă se face în scopul stabilirii
circumstanţelor şi cauzelor ce le-au provocat, precum şi al determinării
măsurilor de prevenire a unor asemenea fenomene.
(2) Prin cercetarea cazurilor de contractare a bolilor profesionale se
confirmă diagnosticul, se confirmă sau se infirmă caracterul profesional al
bolii şi se determină cauzele care au provocat îmbolnăvirea.
(3) Comunicarea, cercetarea, înregistrarea şi evidenţa accidentelor de
muncă şi bolilor profesionale se efectuează în modul stabilit de Guvern.
(4) La cercetarea accidentelor de muncă au dreptul să participe
reprezentanţii organelor ierarhic superioare şi ai sindicatelor, precum şi să
asiste persoanele care reprezintă interesele accidentaţilor sau ale familiilor
acestora