Sunteți pe pagina 1din 61

CUPRINS

INTRODUCERE
CAPITOLUL I. Statutul Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă
1.1. Noţiunea de „piaţa muncii”
1.2. Noţiunea de persoană aflată în căutarea unui loc de muncă
1.3. Dispoziţii generale cu privire statutul Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Fortei de Muncă
1.4. Organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale
1.5. Unităţile din subordinea Agenţiei Naţionale

CAPITOLUL II. Stimularea ocupării forţei de muncă realizată de către Agenția Județeană
pentru Ocuparea Forței de Munca
2.1. Măsuri pentru stimularea ocupării forței de muncă
2.2. Garantarea accesului la drepturi elementare și fundamentale
2.2.1. Accesul la un loc de muncă
2.2.2. Actul administrativ individual de repartizare în muncă
2.2.3. Consultanţa şi asistenţa pentru începerea unei activităţi independente sau pentru
iniţierea unei afaceri
2.2.4. Completarea veniturilor salariate - factor stimulativ
2.2.5. Creşterea mobilităţii forţei de muncă
2.2.6. Stimularea angajatorilor pentru încadrarea în muncă a şomerilor
2.2.7. Promovarea pe piaţa muncii a tinerilor cu risc de marginalizare socială. Contractul
de solidaritate
2.2.8. Stimularea încadrării în muncă a elevilor si studenţilor (în perioadele de vacanţă)

CAPITOLUL III. Proceduri ale AGENŢIA JUDEŢEANĂ PENTRU OCUPAREA


FORŢEI DE MUNCĂ în vederea stimulării ocupării forței de muncă

3.1. Procedura de evaluare şi selecţie a angajatorilor în vederea stimulării ocupării forței de


muncă

1
3.2. Procedura privind modul de acordare a drepturilor de care beneficiază persoanele aflate în
căutarea unui loc de muncă pe durata participării la o formă de pregătire profesională

3.3. Proceduri privind accesul la măsurile pentru prevenirea şomajului, modalităţile de finanţare
şi instrucţiunile de implementare a acestora

CONCLUZII

ANEXE

BIBLIOGRAFIE

2
INTRODUCERE

Agentia Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă, în calitate de serviciu public de


ocupare, organizează și coordonează la nivel județean activitatea de ocupare și de formare a
forței de muncă precum și de protecție socială a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă.
AGENŢIA JUDEŢEANĂ PENTRU OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ este
subordonată Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, instituție publică aflată sub
autoritatea Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și a Persoanelor Vârstnice.
Eforturile instituției sunt îndreptate preponderent spre prevenirea și reducerea șomajului,
implementarea măsurilor active de stimulare a ocupării și de formare profesională continuă,
sprijinirea angajatorilor în găsirea și menținerea forței de muncă dar și de creștere a calității
serviciilor prestate cetățenilor.
Prin activitățile sale, AGENŢIA JUDEŢEANĂ PENTRU OCUPAREA FORŢEI DE
MUNCĂ:
 asigură înregistrarea în evidenţe a persoanelor în căutarea unui loc de muncă şi a şomerilor,
 stabilește şi plătește indemnizații de șomaj,
 furnizează şi finanţează servicii de prevenire a şomajului şi de stimulare a ocupării forţei de
muncă;
 asigură identificarea și promovarea locurilor de muncă vacante comunicate de angajatori,
 consiliază şi orientează persoanele în căutarea unui loc de muncă şi realizează medierea
forței de muncă;
 organizează şi prestează servicii de formare profesională;
 asigură implementarea programelor specifice domeniului de activitate finanţate din fonduri
europene nerambursabile;
 implementează prevederile legale privind ucenicia la locul de muncă și efectuarea stagiului
de către absolvenții de studii superioare;
 asigură aplicarea prevederilor referitoare la prestaţia de şomaj din regulamentele europene
privind coordonarea sistemelor de securitate socială;
 facilitează libera circulație a lucrătorilor în statele membre ale Uniunii Europene – prin
sprijinirea cetățenilor români în vederea încadrării în muncă – rețeaua EURES.

3
AGENŢIA JUDEŢEANĂ PENTRU OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ acționează pe
piața muncii, în mediul rural și urban, în scopul creșterii gradului de ocupare și scăderii reale a
ratei șomajului pentru asigurarea echilibrului între cererea și oferta de pe piața muncii.
În vederea realizării echilibrului între cererea și oferta de pe piața muncii AGENŢIA
JUDEŢEANĂ PENTRU OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ acționează permanent pentru:
 reducerea șomajului în rândul grupurilor vulnerabile pe piața muncii (șomeri de lungă
durată, tineri, femei, persoane cu handicap, persoane peste 45 ani);
 realizarea unui dialog constructiv cu reprezentanții instituțiilor publice, ai patronatelor și
sindicatelor pentru o mai bună anticipare a schimbărilor apărute pe piața muncii;
 creșterea eficienței măsurilor de stimulare a ocupării;
 asigurarea egalității de șanse între femei și bărbați, pe piața muncii;
 creșterea calității forței de muncă și perfecționarea profesională continuă.

4
CAPITOLUL I
Statutul Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă

1.1. Noţiunea de „piaţa muncii”


Piaţa, într-un prim sens, desemnează un loc unde se întâlnesc oferta şi cererea de produse.
In sensul care i-a fost dat în teoria economică, piaţa nu mai desemnează un loc fizic, ci un
mecanism autoreglator de schimb al produselor (bunuri şi servicii). Societăţile cu economie de
piaţă sunt cele care fac din acest mecanism principiul de bază al vieţii lor materiale. Aceasta
presupune îndeplinirea a două serii de condiţii care relevă dreptul şi instituţiile.
Economia de piaţă implică în primul rând puterea de a transforma natura, presupune
muncă şi bani ca produse, ca mărfuri având o valoare de schimb, şi nu doar o simplă valoare de
folosinţă.
În al doilea rând, virtuţile autoreglatoare ale pieţei sunt dependente de o concurenţă liberă
şi loială. Or, aceasta nu este o stare naturală; ea presupune un drept al obligaţiilor, o cultură
juridică a contractului şi a responsabilităţii, instituţii capabile să-i dea forţă obligatorie.
Mai mult ca oricare alta, piaţa muncii nu poate să existe în afara unui drept care să o
instituie şi care să organizeze cererea şi oferta forţei de muncă.
Adaptarea automată a ofertei şi a cererii fiind astăzi dezminţită de fapte, statul intervine
masiv pe această piaţă cu scopul principal de a ţine sub control şomajul, de a reduce rata
acestuia.
Printre elementele specifice ale pieţei muncii, în literatura de specialitate sunt reţinute
următoarele:
 este piaţa cea mai organizată şi reglementată;
 este cea mai sensibilă;
 confruntarea dintre cerere şi ofertă pe piaţa muncii are loc cu directa implicare a puterii
de stat - legislativă, executivă, judecătorească;
 este o piaţă contractuală, în care negocierea şi contractul sunt instrumente fundamentale
de reglare a cererii şi a ofertei de forţă de muncă;

5
 are în funcţionarea sa o anumită predispoziţie spre conflict, ceea ce determină un
echilibru relativ fragil1.

1.2. Noţiunea de persoană aflată în căutarea unui loc de muncă


Conform art. 5 pct. III din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi
stimularea ocupării forţei de muncă2, persoana în căutarea unui loc de muncă, este „persoana
care face demersuri pentru a-şi găsi un loc de muncă, prin mijloace proprii sau prin înregistrare
la agenţia pentru ocuparea forţei de muncă în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau, după
caz, reşedinţa ori la alt furnizor de servicii de ocupare, acreditat în condiţiile legii”. 3
Din punct de vedere legal, o asemenea persoană, trebuie să îndeplinească condiţiile de a
fi şomer şi anume:
 se află în căutarea unui loc de muncă de la vârsta de minimum 16 ani şi până la
îndeplinirea condiţiilor de pensionare;
 starea de sănătate şi capacităţile fizice şi psihice o fac aptă pentru prestarea unei munci;
 nu are loc de muncă, nu realizează venituri sau realizează din activităţi autorizate venituri
mai mici decât salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în vigoare;
 este disponibilă să înceapă lucrul în perioada imediat următoare, dacă s-ar găsi un loc de
muncă (art. 5 pct. IV).
Desigur că prevederile Legii nr. 76/2002 se coroborează cu Ordonanţa Guvernului nr.
129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, care reprezintă legea generală în materie.

1
Alexandru Ţiclea, Tratat de dreptul muncii, ed. a V-a revizuită, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2011, p.
208.
2
Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.103 din de 6 februarie 2002, modificată ulterior,
inclusiv prin Legea nr. 107/2004 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.338 din 19 aprilie 2004)
şi prin Legea nr.580/2004 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.1214 din 17 decembrie 2004) şi
prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.144/2005 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.969
din 1 noiembrie 2005) aprobată prin Legea nr.68/2006 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.268
din 24 martie 2006).
3
A se vedea: art.55 şi 56 din Legea nr.76/2002; Criteriile de creditare a furnizorilor de servicii specializate
pentru stimularea ocupării forţei de muncă, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.277/2002 (publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr.224 din 3 aprilie 2002), modificată prin Hotărârea Guvernului nr.790/2004
(publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.474 din 26 mai 2004).

6
1.3. Dispoziţii generale cu privire la statutul Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea
Forţei de Muncă
Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, denumită în continuare Agenţia
Naţională, instituţie publică cu personalitate juridică, aflată sub autoritatea Ministerului Muncii,
Familiei şi Protecţiei Sociale, este organizată şi funcţionează potrivit prevederilor Legii nr.
202/2006 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de
Muncă, denumită în continuare lege, şi ale prezentului statut.
Agenţia Naţională aplică politicile şi strategiile privind ocuparea forţei de muncă şi
formarea profesională a persoanelor în căutarea unui loc de muncă, elaborate de Ministerul
Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale în vederea îndeplinirii obiectivelor prevăzute de lege, şi
asigură coordonarea, îndrumarea şi controlul activităţilor unităţilor din subordine în scopul
realizării atribuţiilor ce le revin acestora, potrivit legii, şi al aplicării unitare a legislaţiei în
domeniul specific de activitate.
Agenţia Naţională promovează principiul transparenţei activităţilor profesionale în
folosirea eficientă a resurselor umane, materiale şi financiare alocate în acest scop.

1.4. Organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale


Pentru realizarea obiectivelor prevăzute de lege, Agenţia Naţională îndeplineşte şi
următoarele atribuţii:
 implementează strategiile de formare profesională elaborate potrivit legii;
 monitorizează activitatea de formare profesională a persoanelor în căutarea unui loc de
muncă, în raport cu indicatorii de performanţă stabiliţi la nivel naţional/teritorial;
 stabileşte relaţii de parteneriat cu alte persoane juridice de drept public sau privat implicate în
activitatea de ocupare şi formare profesională;
 efectuează controlul asupra respectării de către persoanele fizice sau juridice a obligaţiilor ce
le revin potrivit Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea
ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare;
 verifică acreditarea furnizorilor de servicii specializate pentru stimularea ocupării forţei de
muncă;
 verifică respectarea obligaţiilor prevăzute în convenţiile sau în contractele încheiate potrivit
legii;

7
 îndeplineşte atribuţiile delegate de către Autoritatea de Management pentru Programul
Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane pentru axa prioritară
«Modernizarea serviciului public de ocupare»;
 gestionează, prin agenţiile teritoriale, Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale;
 asigură implementarea, menţinerea şi îmbunătăţirea sistemelor de management al calităţii;
 asigură aplicarea în domeniul circulaţiei forţei de muncă a instrumentelor juridice bilaterale
încheiate de România cu alte state;
 asigură recrutarea şi plasarea forţei de muncă în străinătate atât în statele cu care România are
încheiate acorduri bilaterale în domeniul forţei de muncă, cât şi în statele cu care nu are
încheiate asemenea acorduri;
 colaborează cu instituţiile competente din ţară şi din străinătate în vederea asigurării şi
protejării drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor români care lucrează în străinătate;
 asigură consiliere în litigii şi conflicte de muncă, în scopul respectării drepturilor cetăţenilor
români care lucrează în străinătate, potrivit legislaţiei aplicabile în statul respectiv;
 realizează monitorizarea şi coordonarea aplicării instrumentelor juridice bilaterale încheiate
de România cu alte state, precum şi evidenţa circulaţiei forţei de muncă;
 realizează acţiuni de informare cu privire la drepturile şi obligaţiile cetăţenilor români care
lucrează în străinătate;
 propune Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale modificarea şi, după caz,
completarea legislaţiei naţionale în domeniul protecţiei cetăţenilor români care lucrează în
străinătate.
Atribuţiile prevăzute de lege sunt îndeplinite de Agenţia Naţională prin aparatul central şi
prin unităţile aflate în subordinea sa.
Agenţia Naţională are în subordine următoarele unităţi cu personalitate juridică:
 agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene şi a municipiului Bucureşti, denumite în
continuare agenţii teritoriale;
 centrele regionale de formare profesională a adulţilor, denumite în continuare centre
regionale;
 Centrul Naţional de Formare Profesională a Personalului Propriu.
În structura Agenţiei Naţionale funcţionează, la nivel de direcţie, Organismul intermediar
pentru Programul operaţional sectorial pentru dezvoltarea resurselor umane.

8
Direcţia prevăzută la alin. (1) îndeplineşte atribuţiile delegate de Autoritatea de
Management pentru Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane, care
funcţionează în aparatul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale ca organism
intermediar la nivel naţional pentru Programul operaţional sectorial pentru dezvoltarea resurselor
umane - axa prioritară “Modernizarea serviciului public de ocupare”.

1.5. Unităţile din subordinea Agenţiei Naţionale


Agenţiile teritoriale
Agenţiile teritoriale sunt servicii publice deconcentrate constituite la nivelul judeţelor şi
al municipiului Bucureşti.
Agenţiile teritoriale asigură, potrivit legii, implementarea măsurilor de prevenire a
şomajului, a măsurilor de stimulare a ocupării forţei de muncă, protecţia socială a persoanelor
neîncadrate în muncă, organizează şi realizează activitatea de ocupare şi de formare profesională
a forţei de muncă.
Agenţiile teritoriale realizează, în principal, următoarele activităţi:
 informarea şi consilierea profesională;
 medierea muncii;
 formarea profesională;
 consultanţa şi asistenţa pentru începerea unei activităţi independente sau pentru iniţierea unei
afaceri;
 completarea, în condiţiile legii, a veniturilor salariale ale persoanelor cărora li s-a stabilit
dreptul la indemnizaţia de şomaj şi care se angajează pentru program normal de lucru,
conform prevederilor legale în vigoare;
 stimularea mobilităţii forţei de muncă;
 stimularea angajatorilor pentru încadrarea în muncă a şomerilor;
 stimularea angajatorilor care încadrează în muncă persoane în baza unui contract de ucenicie
la locul de muncă;
 acreditarea furnizorilor de servicii specializate pentru stimularea ocupării forţei de muncă;
 efectuarea plăţii drepturilor de protecţie socială ce se suportă din bugetul asigurărilor de
şomaj, potrivit legii;

9
 efectuarea plăţii creanţelor salariale ce se suportă din Fondul de garantare pentru plata
creanţelor salariale, în limitele şi în condiţiile prevăzute de lege.
 realizarea recrutării şi plasării forţei de muncă în străinătate.
În subordinea agenţiilor teritoriale funcţionează următoarele subunităţi fără personalitate
juridică:
a) agenţii locale pentru ocuparea forţei de muncă, denumite în continuare agenţii locale;
b) centre proprii de formare profesională, denumite în continuare centre proprii.

În funcţie de necesităţile care se impun în vederea îndeplinirii sarcinilor prevăzute de


lege, în subordinea agenţiilor teritoriale se pot înfiinţa şi alte subunităţi din categoria celor
prevăzute la art. 19 alin. (1), cu aprobarea consiliului de administraţie al Agenţiei Naţionale.
Agenţiile locale se înfiinţează în vederea realizării, la nivelul municipiilor reşedinţă de
judeţ, la nivelul principalelor localităţi din cadrul fiecărui judeţ, precum şi la nivelul sectoarelor
municipiului Bucureşti, a activităţilor prevăzute la art. 18 lit. a), b), e), f) şi j).
În unităţile administrativ-teritoriale în care se înregistrează un nivel ridicat al şomajului,
în subordinea agenţiilor locale se pot înfinţa puncte de lucru.
Agenţiile locale şi punctele de lucru din subordinea acestora se pot desfiinţa, cu
aprobarea consiliului de administraţie.

Centrele regionale
Centrele regionale sunt unităţi cu personalitate juridică, constituite la nivel regional,
care organizează şi realizează formarea profesională a persoanelor în căutarea unui loc de muncă,
potrivit legii, precum şi a altor persoane care pot participa la programe de formare profesională
în condiţiile prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 129/20004 privind formarea profesională a
adulţilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Centrele regionale organizează şi coordonează activitatea prevăzută la alin. (1) la nivelul
judeţelor arondate acestora.
Centrele regionale furnizează, în principal, următoarele servicii:

4
Ordonanţa Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, republicată, în Monitorul Oficial,
Partea I nr. 110 din 13 februarie 2014

10
 formarea profesională a persoanelor prevăzute la art. 27 alin. (1), realizată la solicitarea
agenţiilor teritoriale, a angajatorilor, precum şi a altor entităţi interesate în domeniul
formării profesionale, în vederea dobândirii, menţinerii şi ridicării nivelului
competitivităţii profesionale pe piaţa muncii;
 informarea şi consilierea profesională;
 evaluarea şi monitorizarea formării profesionale;
 certificarea formării profesionale a persoanelor prevăzute la art. 27 alin. (1).
Centrele regionale pot fi autorizate, în condiţiile legii, ca centre de evaluare şi certificare
a competenţelor profesionale obţinute pe căi nonformale şi informale.
Arondarea judeţelor în sfera de competenţă a centrelor regionale se aprobă de consiliul de
administraţie al Agenţiei Naţionale.
Centrele regionale pot desfăşura şi activităţi de formare profesională şi de evaluare a
competenţelor profesionale ale persoanelor prevăzute la art. 27 alin. (1) din alte judeţe
nearondate, la solicitarea agenţiilor teritoriale, a angajatorilor, precum şi a altor entităţi
interesate.
Centrele regionale au obligaţia de a furniza cu prioritate servicii persoanelor în căutarea
unui loc de muncă, înregistrate în evidenţa agenţiilor teritoriale, care beneficiază în mod gratuit,
potrivit legii, de aceste servicii.
În scopul constituirii, dezvoltării, alocării şi utilizării eficiente şi durabile a resurselor
materiale şi financiare destinate formării profesionale a adulţilor, centrele regionale stabilesc
relaţii de parteneriat cu:
a) agenţii teritoriale;
b) angajatori;
c) organizaţii patronale, sindicale sau profesionale;
d) instituţii de învăţământ;
e) alte structuri organizaţionale, la nivel regional, judeţean şi al comunităţilor locale.
Parteneriatele stabilite cu instituţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) asigură corelarea
sarcinilor de ocupare a forţei de muncă, cuprinse în planurile de ocupare ale agenţiilor teritoriale,
cu capacitatea şi programele de formare profesională organizate de centrele regionale, potrivit
legii.

11
În parteneriatele prevăzute la alin. (2) se prevăd obligaţiile agenţiilor teritoriale privind
consilierea, orientarea profesională, constituirea grupelor de cursanţi şi încadrarea în muncă a
absolvenţilor, precum şi obligaţiile centrelor regionale privind înmatricularea, formarea,
evaluarea şi certificarea formării profesionale a persoanelor prevăzute la art. 27 alin. (1), cu
respectarea indicatorilor de perfomanţă managerială stabiliţi prin contractul anual de performanţă
managerială.
Centrele regionale suportă cheltuielile ocazionate de programele de formare profesională
prevăzute la art. 32 alin. (1) lit. A şi B din Procedurile privind accesul la măsurile pentru
stimularea ocupării forţei de muncă, modalităţile de finanţare şi instrucţiunile de implementare a
acestora, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 377/20025, cu modificările şi completările
ulterioare, cu excepţia cheltuielilor pentru consultaţii medicale, analize medicale şi teste,
necesare participării la programele de formare profesională, care se suportă de agenţiile
teritoriale pentru persoanele care beneficiază gratuit de servicii de formare profesională, atunci
când serviciile de formare profesională se asigură în judeţele în care îşi au sediile centrele
regionale.
Cheltuielile ocazionate de programele de formare profesională, suportate de centrele
regionale, atunci când acestea asigură servicii în alte judeţe decât cele în care îşi au sediul, sunt
cele prevăzute la art. 32 alin. (1) lit. A din Procedurile privind accesul la măsurile pentru
stimularea ocupării forţei de muncă, modalităţile de finanţare şi instrucţiunile de implementare a
acestora, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 377/2002, cu modificările şi completările
ulterioare.

5
Hotărârea Guvernului nr. 377 din 18 aprilie 2002 pentru aprobarea Procedurilor privind accesul la măsurile pentru
stimularea ocupării forţei de muncă, modalitaţile de finanţare şi instrucţiunile de implementare a acestora. Publicată
în Monitorul Oficial nr. 310 din 10 mai 2002

12
CAPITOLUL II
Stimularea ocupării forţei de muncă realizată de către Agenția Județeană
pentru Ocuparea Forței de Munca

În România fiecărei persoane îi sunt garantate dreptul de a-și alege liber profesia și locul
de muncă, precum și dreptul la asigurările pentru șomaj.
Prevederile legii nr. 76/2002 reglementează măsurile pentru realizarea strategiilor și
politicilor elaborate în vederea protecției persoanelor pentru riscul de șomaj, asigurării unui nivel
ridicat al ocupării și adaptării forței de muncă la cerințele pieței muncii.6
Măsurile prevăzute de prezenta lege au drept scop realizarea următoarelor obiective pe
piața muncii:
 prevenirea șomajului și combaterea efectelor sociale ale acestuia;
 încadrarea sau reîncadrarea în muncă a persoanelor în căutarea unui loc de muncă;
 sprijinirea ocupării persoanelor aparținând unor categorii defavorizate ale populației;
 asigurarea egalității șanselor pe piața muncii;
 stimularea șomerilorî vederea ocupării unui loc de muncă;
 stimularea angajatorilor pentru încadrarea persoanelor în căutarea unui loc de muncă;
 îmbunătățirea structurii ocupării pe ramuri economice și zone geografice;
 creșterea mobilității forței de muncă în condțiile schimbărilor structurale care se produc
în economia națională;
 protecția persoanelor în cadrul sistemului asigurărilor pentru șomaj.
În aplicarea prevederilor legii nr. 76/2002 sunt excluse orice fel de discriminări pe
criterii politice, de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, categorie socială, convingeri,
sex și vârstă.
Măsurile și drepturile speciale acordate prin prezenta lege unor categorii de persoane
defavorizate nu constituie discriminare.
La nivel național și teritorial situațiile și evoluțiile de pe piața muncii sunt monitorizate,
în principal, cu ajutorul unui sistem de indicatori statistici privind:
 resursele de muncă;

6
Legea somajului actualizata în 2015, Legea 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și
stimularea ocupării forței de muncă, publicată în Monitorul Oficial nr. 103 din 6 februarie 2002.

13
 populația activă;
 populația ocupată;
 șomerii;
 locurile de muncă vacante;
 indemnizatia de șomaj;
 populația ieșită din șomaj prin ocupare, precum și prin părăsirea pieței muncii;
 rata șomajului.
Sistemul de indicatori statistici și metodologia de calcul a acestora se stabilesc de
Institutul Național de Statistică în colaborare cu Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.
În sensul prevederilor prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele
semnificații:
I. angajator - persoană juridică sau persoană fizică cu sediul, respectiv domiciliul, în
România ori sucursala, filiala, agenția, reprezentantă din România a unei persoane juridice
străine cu sediul în străinătate, autorizată potrivit legii, care încadrează forța de muncă în
condițiile legii;
II. loc de muncă - cadrul în care se desfășoară o activitate din care se obține un venit și
în care se materializează raporturile juridice de muncă sau raporturile juridice de serviciu;
III. persoană în căutarea unui loc de muncă - persoană care face demersuri pentru a-și
găsi un loc de muncă, prin mijloace proprii sau prin înregistrare la agenția pentru ocuparea forței
de muncă în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau, după caz, reședința ori la alt furnizor de
servicii de ocupare, acreditat în condițiile legii;7
IV. șomer - persoana care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:
a) este în căutarea unui loc de muncă de la vârsta de minimum 16 ani și până la îndeplinirea
condițiilor de pensionare;
b) starea de sănătate și capacitățile fizice și psihice o fac apta pentru prestarea unei munci;
c) nu are loc de muncă, nu realizeaza venituri sau realizeaza, din activitati autorizate potrivit
legii, venituri mai mici decat valoarea indicatorului social de referinta al asigurărilor pentru
șomaj si stimularii ocupării forței de muncă, in vigoare;

7
Legea somajului actualizata în 2015, Legea 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și
stimularea ocupării forței de muncă, publicată în Monitorul Oficial nr. 103 din 6 februarie 2002.

14
d) este disponibilă să înceapă lucrul în perioada imediat următoare, dacă s-ar găsi un loc de
muncă.
IV1.şomer înregistrat – persoana care îndeplineşte cumulativ condiţiile prevăzute la pct.
IV şi se înregistrează la agenţia pentru ocuparea forţei de muncă în a cărei rază teritorială îşi are
domiciliul sau, după caz, reşedinţa ori la alt furnizor de servicii de ocupare, care funcţionează în
condiţiile prevăzute de lege, în vederea obţinerii unui loc de muncă.
IV2.şomer de lungă durată – persoana care este şomer pe o perioadă mai mare de 12
luni, în cazul persoanelor cu vârsta de minimum 25 de ani şi pe o perioadă de 6 luni, în cazul
persoanelor cu vârsta cuprinsă între 16 ani şi până la împlinirea vârstei de 25 de ani;
IV3.tânăr cu risc de marginalizare socială – persoana cu vârsta cuprinsă între 16–26 de
ani, care îndeplineşte condiţiile prevăzute la punctul IV, se înregistrează la agenţia pentru
ocuparea forţei de muncă în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau, după caz, reşedinţa şi se
încadrează în una dintre următoarele categorii:
a) se află în sistemul de protecţie a copilului sau provine din acest sistem;
b) are dizabilităţi;
c) nu are familie sau a cărui familie nu îi poate asigura întreţinerea;
d) are copii în întreţinere;
e) a executat una sau mai multe pedepse privative de libertate;
f) este victimă a traficului de persoane.8
V.stagiu de cotizare – perioada de timp pentru care s-a datorat contribuţia de asigurări
pentru şomaj atât de către asigurat, cât şi de angajator sau, după caz, numai de către asigurat,
precum şi perioada pentru care persoanele asigurate în sistemul asigurărilor pentru şomaj prin
încheierea unui contract de asigurare pentru şomaj au datorat şi au plătit contribuţia de asigurări
pentru şomaj;
VI.asigurat – persoana fizică ce realizează venituri, potrivit legii, şi pentru care
angajatorul este obligat să reţină şi să plătească contribuţia individuală de asigurări pentru şomaj,
precum şi persoana care se asigură prin încheierea unui contract de asigurare pentru şomaj;

8
Legea somajului actualizata în 2015, Legea 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și
stimularea ocupării forței de muncă, publicată în Monitorul Oficial nr. 103 din 6 februarie 2002.

15
VII.indemnizaţie de şomaj – o compensaţie parţială a veniturilor asiguratului ca urmare
a pierderii locului de muncă sau a veniturilor absolvenţilor instituţiilor de învăţământ care nu s-
au putut încadra în muncă;
VIII.măsuri de stimulare a ocupării forţei de muncă – acele măsuri care au ca scop
sprijinirea persoanelor în căutarea unui loc de muncă şi, în mod deosebit, a şomerilor pentru a
dobândi statutul de persoană ocupată.
IX. Indicatorul social de referinţă al asigurărilor pentru şomaj şi stimulării ocupării
forţei de muncă, denumit în continuare indicator social de referinţă, reprezintă unitatea
exprimată în lei la nivelul căreia se raportează prestaţiile băneşti suportate din bugetul
asigurărilor pentru şomaj, acordate atât în vederea asigurării protecţiei persoanelor în cadrul
sistemului asigurărilor pentru şomaj, cât şi în vederea stimulării anumitor categorii de persoane
pentru a se încadra în muncă, precum şi a angajatorilor pentru a încadra în muncă persoane în
căutarea unui loc de muncă.

2.1. Măsuri pentru stimularea ocupării forței de muncă

Măsurile pentru stimularea ocupării forței de muncă vizează:


 creșterea șanselor de ocupare a persoanelor în căutarea unui loc de muncă;
 stimularea angajatorilor pentru încadrarea în muncă a șomerilor și crearea de noi locuri de
muncă.
 promovarea participării pe piața muncii a tinerilor cu risc de marginalizare socială.
Măsurile pentru stimularea ocupării forței de muncă se adresează atât persoanelor în
căutarea unui loc de muncă, cât și angajatorilor și sunt realizate prin servicii specializate,
furnizate de agențiile pentru ocuparea forței de muncă ori de alți furnizori de servicii din sectorul
public sau privat.9
Furnizorii de servicii specializate pentru stimularea ocupării forței de muncă pot să
presteze, pe bază de contracte încheiate cu agențiile pentru ocuparea forței de muncă, servicii
finanțate din bugetul asigurărilor pentru șomaj, numai daca sunt acreditați.
Acreditarea furnizorilor de servicii prevăzuți la alin. (1) se face de către Agenția
Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.

9
Legea somajului actualizata în 2015, Legea 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și
stimularea ocupării forței de muncă, publicată în Monitorul Oficial nr. 103 din 6 februarie 2002.

16
În vederea acreditării, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă percepe o
taxă al cărei cuantum este stabilit anual de către Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, la
propunerea acesteia, pentru fiecare tip de serviciu prestat.
Sumele rezultate din încasarea taxelor de acreditare constituie venit la bugetul
asigurărilor pentru șomaj.
Furnizorii de servicii pot presta serviciile specializate pentru stimularea ocupării forței de
muncă, finantate din alte fonduri decât bugetul asigurărilor pentru șomaj, numai dacă sunt
acreditați de către Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.
Nu se supun acreditării de către Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă
furnizorii de servicii specializate pentru stimularea ocupării forței de muncă din statele membre
ale Uniunii Europene și din Spațiul Economic European care au fost supusi unei astfel de
condiții în statul de origine sau de proveniență.10
Promovarea participării pe piața muncii a tinerilor cu risc de marginalizare socială,
prevăzuți la art. 5 punctul IV, se realizează de către Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de
Muncă prin:
 acompaniament social personalizat;
 activități de informare și promovare a intereselor tinerilor cu risc de marginalizare socială
în rândul angajatorilor;
 subvenționarea locului de muncă.
Acompaniamentul social personalizat, prevazut la art. 931 lit. a), se realizează de către
Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă prin intermediul agențiilor pentru ocuparea
forței de muncă teritoriale, în baza unui contract de solidaritate, și constituie un ansamblu de
servicii care se acordă în mod gratuit tinerilor cu risc de marginalizare socială și constau în:
 informare și consiliere profesională;
 mediere a muncii;
 plasare în muncă la un angajator a cărui ofertă de loc de muncă a fost selectată ca fiind
corespunzătoare pregătirii profesionale și altor condiții cuprinse în dosarul întocmit la
înregistrarea ca persoană în căutarea unui loc de muncă, in evidența agenției pentru
ocuparea forței de muncă.

10
Legea somajului actualizata în 2015, Legea 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și
stimularea ocupării forței de muncă, publicată în Monitorul Oficial nr. 103 din 6 februarie 2002.

17
Contractul de solidaritate prevăzut la alin. (1) se încheie între agenția pentru ocuparea
forței de muncă teritorială și tânăr pe o durată de până la 3 ani, dar nu mai puțin de un an, în
condițiile în care, la data încheierii contractului de solidaritate, tânărul nu a împlinit vârsta de 26
de ani.
Modelul contractului de solidaritate se aprobă prin normele metodologice de aplicare a
prevederilor prezentei legi.
Activitățile de informare și promovare a intereselor tinerilor cu risc de marginalizare
socială în rândul angajatorilor, în vederea integrării pe piața muncii a acestor categorii de
persoane, vizează:
 conștientizarea și promovarea prevederilor legii în rândul actorilor regionali, locali și al
partenerilor sociali;
 diseminarea informațiilor privind avantajele încadrarii în muncă a acestor categorii de
persoane;
 interacțiunea directă cu angajatorii care dispun de locuri de muncă vacante;
 identificarea de angajatori de inserție.
Angajatorii care încadrează tineri cu risc de marginalizare socială, prevăzuți la art. 5
punctul IV3, și care beneficiază de acompaniament social personalizat în baza unui contract de
solidaritate, denumiți angajatori de inserție, beneficiază lunar, conform prevederilor legale,
pentru fiecare persoană din această categorie, din bugetul asigurărilor pentru șomaj, de o sumă
egală cu salariul de bază stabilit la data angajării tinerilor, dar nu mai mult de două ori valoarea
indicatorului social de referință, în vigoare la data încadrării în muncă, până la expirarea duratei
contractului de solidaritate.
Suma prevăzută la alin. (1) se acordă în situația în care:
încadrarea în muncă se realizează în condițiile prevăzute de Legea nr. 53/2003,
republicată, cu modificările și completările ulterioare, în baza unui contract individual de
muncă pe perioadă determinată, până la expirarea duratei contractului de solidaritate sau
a unui contract individual de muncă pe perioada nedeterminată;
locul de muncă pe care este încadrat tânărul este un loc de muncă vacant, care a fost
comunicat agenției pentru ocuparea forței de muncă teritoriale;
sunt îndeplinite și alte condiții prevăzute de dispozițiile legale, stabilite potrivit
prevederilor art. 95, pentru acordarea acestei sume.

18
Angajatorii care încetează raporturile de muncă ale tinerilor cu risc de marginalizare
socială, anterior datei la care expiră perioada pentru care a fost încheiat contractul de solidaritate,
sunt obligați să restituie, în totalitate, agențiilor pentru ocuparea forței de muncă teritoriale
sumele încasate de la bugetul asigurărilor pentru șomaj, pentru fiecare tânăr cu risc de
marginalizare pentru care a încetat raportul de muncă anterior datei menționate, plus dobânda de
referință a Băncii Naționale a României, în vigoare la data încetării raporturilor de muncă, dacă
încetarea acestora a avut loc din motivele prevăzute la art. 83 alin. (2) lit. a).
Dacă la data expirării perioadei pentru care a fost încheiat contractul de solidaritate
angajatorul de inserție menține raportul de muncă cu tânărul care a fost încadrat în condițiile art.
934, atunci beneficiază lunar, conform prevederilor legale, pentru această persoană, din bugetul
asigurărilor pentru șomaj, de o sumă în cuantum de 50% din indemnizația de șomaj cuvenită
conform legii, pe care tânărul ar fi primit-o dacă raporturile de muncă ar fi încetat la acea dată
din motive neimputabile persoanei.
Valoarea indicatorului social de referință, avută în vedere la calculul indemnizației de
șomaj la care tânărul prevăzut la alin. (1) ar fi avut dreptul în condițiile legii, dacă raporturile de
muncă ar fi încetat la acea dată din motive neimputabile persoanei, este valoarea indicatorului
social de referință în vigoare la data respectivă.
Suma prevăzută la alin. (1) se acordă angajatorului pe perioada menținerii raporturilor de
muncă, dar nu mai mult de 2 ani.
Sumele prevăzute la art. 934 si 936 se acordă proporțional cu timpul efectiv lucrat în luna
respectiva de persoana pentru care se acordă aceste sume, inclusiv pe perioada concediului de
odihnă.
Pentru perioada în care raporturile de muncă ale persoanei prevăzute la alin. (1) sunt
suspendate, sumele prevăzute la art. 934 si 936 nu se acordă.
Modalitatea privind accesul tinerilor cu risc de marginalizare socială la acompaniamentul
social personalizat realizat de agenția pentru ocuparea forței de muncă teritorială, precum și
acordarea sumelor prevăzute la art. 934 si 936 se stabilesc prin normele metodologice de aplicare
a prezentei legi.
Tinerii cu risc de marginalizare socială, care au încheiat cu agenția pentru ocuparea forței
de muncă teritorială un contract de solidaritate și cărora, anterior datei de expirare a acestuia, le
încetează raportul de muncă la primul angajator de inserție, se pot încadra la un alt angajator de

19
inserție cu contract individual de muncă pe perioadă determinată, până la expirarea duratei
contractului de solidaritate, sau cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată.
Cel de-al doilea angajator de inserție beneficiază lunar, conform prevederilor legale,
pentru fiecare persoană din această categorie, din bugetul asigurărilor pentru șomaj, de suma
prevăzută la art. 934 alin. (1), până la expirarea duratei contractului de solidaritate.
Caracterul social al statului român, prevăzut în Constituție, impune instituirea unor
măsuri pentru evitarea degradării nivelului de trai și păstrarea demnității tuturor cetățenilor.
Obiectul prezentei legi îl constituie garantarea accesului efectiv, în mod deosebit al
tinerilor, la drepturi elementare și fundamentale, cum sunt: dreptul la un loc de muncă, la o
locuință, la asistență medicală, la educație, precum și instituirea unor măsuri de prevenire și
combatere a marginalizării sociale și mobilizarea instituțiilor cu atribuții în domeniu.
Marginalizarea socială, în sensul prezentei legi, se definește prin poziția socială
periferică, de izolare a indivizilor sau grupurilor cu acces limitat la resursele economice, politice,
educaționale și comunicaționale ale colectivității; ea se manifestă prin absență unui minimum de
condiții sociale de viață.
Armonizarea politicilor destinate cunoașterii și prevenirii situațiilor care determină
marginalizarea socială se realizează cu participarea instituțiilor publice, a comunităților locale, a
reprezentanților organizațiilor patronale și sindicale și a reprezentanților societății civile.
Institutiile publice centrale și locale au obligația să stabilească măsuri și să realizeze
acțiuni de combatere a marginalizării sociale.
Statul, prin instituțiile sale, asigură informarea completă și accesul real la drepturile
fundamentale ale cetățenilor.

2.2. Garantarea accesului la drepturi elementare și fundamentale

2.2.1. Accesul la un loc de muncă


Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, denumită în continuare Agenția, are
obligația de a realiza un acompaniament social personalizat pentru tinerii cu vârste între 16 și 25
de ani aflați în dificultate și confruntați cu riscul excluderii profesionale, în scopul facilitării
accesului lor la un loc de muncă.
Persoanele prevăzute la alin. (1) au dreptul la consiliere profesională și mediere din
partea personalului specializat al Agenției, prin întocmirea unui plan individual de mediere.

20
În scopul integrării sau reintegrării în muncă persoanele prevăzute la art. 5 pot beneficia
de plasare în muncă la un angajator avizat de Agenție, în baza unui contract de solidaritate.11
Contractul de solidaritate poate fi încheiat între tânărul beneficiar și Agenție pe o durată
de până la 2 ani, dar nu mai puțin de un an.
În sensul prezenței legi, termenul angajator nu exclude nici o entitate care, potrivit
legislației în vigoare, are dreptul să încadreze în muncă personal.
În bază contractului de solidaritate angajatorul prevăzut la art. 6 alin. (3) vă încheia cu
tânărul un contract individual de muncă pe durată determinată, egală cu cea a contractului de
solidaritate.
Angajatorii care încadrează tineri în condițiile unui contract de solidaritate, denumiți în
continuare angajatori de inserție, vor încheia convenții cu Agenția prin care aceasta se angajează
să ramburseze lunar salariul de bază stabilit la data angajării tinerilor, dar nu mai mult de 75%
din câștigul salarial mediu net pe economie, comunicat de Institutul Național de Statistică.
Dacă la data încetării contractului de solidaritate angajatorii de inserție angajează tinerii
prevăzuți la alin. (1) cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată, aceștia
beneficiază, în baza aceleiași convenții, de rambursarea lunară a unei sume, în cuantum de 50%
din indemnizația de șomaj cuvenită conform legii, pe care tânărul beneficiar ar fi primit-o dacă ar
fi fost disponibilizat la acea dată.
Suma prevăzută la alin. (2) se acordă angajatorului pe o perioadă de maximum 2 ani,
până la împlinirea de către angajat a vârstei de 25 de ani.
Finanțarea cheltuielilor necesare realizării măsurilor de stimulare a angajatorilor,
prevăzute la art. 8, se face din bugetul asigurărilor pentru șomaj.
În funcție de suma prevazută în bugetul asigurărilor pentru șomaj Agenția va încheia
contracte de solidaritate cu tinerii, potrivit următoarelor priorități:
a) tineri proveniți din centrele de plasament și centrele de primire a copilului din cadrul
serviciilor publice specializate și al organismelor private autorizate în domeniul protecției
copiilor;
b) tineri singuri cu copii în întreținere;
c) tineri familiști cu copii în întreținere;

11
Hotărârea nr. 1149 din 17 octombrie 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor Legii nr. 116/2002 privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale

21
d) tineri familiști fără copii în întreținere;
e) tineri familiști care au executat pedepse privative de libertate;
f) alte categorii de tineri aflați în dificultate.
Dacă Agenția a încheiat contracte de solidaritate pentru toate persoanele aflate în
evidența acesteia în ultimele două luni ale anului bugetar, în limita sumelor disponibile din
bugetul asigurărilor pentru șomaj, poate încheia suplimentar contracte de solidaritate și pentru
alte persoane în vârstă de până la 35 de ani, cu respectarea priorităților prevăzute la art. 10.
Modelul contractului de solidaritate prevăzut la art. 6, al convenției prevăzute la art. 8,
precum și modalitățile de finanțare a cheltuielilor prevăzute la art. 8 se stabilesc prin normele
metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi.
Prin obiectivele şi modalităţile de realizare a stimulării ocupării forţei de muncă, Legea
nr. 76/2002 corespunde principiilor flexisecurităţii - aprobate de Consiliul European (în
decembrie 2007).
1. Informarea şi consilierea profesională
Constituie, potrivit art. 58 alin. (1) din Legea nr. 76/2002, un ansamblu de servicii acor-
date gratuit persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, având următorul scop:
 furnizarea de informaţii privind piaţa muncii şi evoluţia ocupaţiilor;
 evaluarea şi autoevaluarea personalităţii în vederea orientării profesionale;
 dezvoltarea abilităţii şi încrederii în sine a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă,
urmărindu-se adoptarea deciziei optime referitoare la propria carieră profesională;
 instruirea în metode şi tehnici de căutare a unui loc de muncă.
Serviciile se acordă prin centre specializate (organizate în cadrul agenţiilor pentru
ocuparea forţei de muncă) şi prin furnizori din sectorul public sau privat.

2. Medierea muncii
Constă, conform art. 59 alin. (1), în activitatea prin care se realizează punerea în legătură
a angajatorilor cu persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, în vederea încadrării în
muncă. În acest fel se facilitează confruntarea dintre cerere şi ofertă pe piaţa muncii.
Beneficiarii serviciilor de mediere (în realitate, de intermediere) a muncii sunt persoanele
care:
 au devenit şomeri;

22
 nu au putut ocupa un loc de muncă după absolvirea unei instituţii de educaţie (de
învăţământ);
 ocupă un loc de muncă şi, din diferite motive, doresc schimbarea acestuia;
 au obţinut statutul de refugiat sau altă formă de protecţie internaţională, conform legii;
 au calitate de străini sau de apatrizi care au fost încadraţi în muncă sau au realizat venituri în
România;
 nu au putut ocupa un loc de muncă după repatriere sau după eliberarea din detenţie.
Angajatorii, conform art. 10 alin. (1) din Legea nr. 76/2002, au obligaţia să comunice
agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă (în a căror rază teritorială îşi au sediul) toate locurile
de muncă vacante, în termen de 5 zile de la vacantarea acestora. Necomunicarea acestora
constituie contravenţie [art. 113 lit. a)].
La rândul lor, potrivit art. 10 alin. (2), furnizorii de servicii de ocupare (acreditaţi) au
obligaţia de a comunica lunar agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă (în a căror rază îşi au
sediul) date privind numărul şomerilor încadraţi în muncă.
Consacrându-se aceste obligaţii legale, se asigură cunoaşterea de către agenţiile pentru
ocuparea forţei de muncă a situaţiei reale referitoare la piaţa locală a muncii. Pe această bază,
agenţiile au obligaţia de a face cunoscute posibilităţile de încadrare în muncă.
Serviciile de mediere pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă se acordă
gratuit (de către agenţii) şi constau în:
- informaţii privind locurile de mifncă vacante şi condiţiile de ocupare a acestora prin
publicarea, afişarea, organizarea de burse ale locurilor de muncă;
-mediere electronică (prezentarea concomitentă prin intermediul tehnicii de calcul a
locurilor de muncă disponibile şi a solicitărilor de încadrare în muncă), având ca scop punerea în
corespondenţă a cererilor şi a ofertelor de locuri de muncă;
-preselecţia candidaţilor corespunzători cerinţelor locurilor de muncă oferite în
concordanţă cu pregătirea, aptitudinile, experienţa şi cu interesele celor în cauză; preselecţia
candidaţilor în scopul stabilirii raportului de muncă sau de serviciu se face la cererea
angajatorului care a comunicat locul de muncă vacant, în funcţie de criteriile impuse de acesta şi
cu respectarea prevederilor legale.
3. Evident, spre a se conferi eficienţă măsurilor pentru stimularea ocupării forţei de
muncă, participarea şomerilor la serviciile de mediere, la solicitarea agenţiilor pentru ocuparea

23
forţei de muncă la care sunt înregistraţi, este obligatorie (art. 61). Mai mult, aşa cu am arătat,
conform art. 44 lit. e), la data refuzului nejustificat de a participa la servicii pentru stimularea
ocupării sau la data întreruperii acestora, din motive imputabile persoanei în cauză, încetează
plata indemnizaţiei de şomaj. Este, deci, o decădere din dreptul la plata indemnizaţiei de şomaj.
Şomerii care nu beneficiază de indemnizaţii de şomaj (deoarece nu întrunesc condiţiile
legale sau au ieşit din perioada de plată) au obligaţia să depună o cerere la agenţiile pentru
ocuparea forţei de muncă pentru a fi luaţi în evidenţă în acelaşi scop, al medierii, şi, în cazul
neîncadrării în muncă, să reînnoiască cererea la 6 luni.
Dacă se identifică locuri de muncă potrivite profilului persoanei aflate în căutarea unui
loc de muncă, se va elibera dispoziţia (actul administrativ) de repartizare în vederea prezentării la
angajator.
Serviciile de mediere a muncii se pot acorda şi contra cost de către furnizori de servicii
specializate, din sectorul public sau privat, acreditaţi de Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei
de Muncă.

2.2.2. Actul administrativ individual de repartizare în muncă12


Chiar dacă în fapt se utilizează, în continuare, astfel de acte de către agenţiile pentru
ocuparea forţei de muncă, ele apar, în principiu, numai ca instrument, fără a constitui, juridic, o
condiţie prealabilă - obligatorie - pentru încheierea contractului individual de muncă.
Conformându-se noilor realităţi, legiuitorul a optat pentru o soluţie logic-concordantă cu o piaţă
a muncii specifică economiei concurenţiale - medierea muncii, adică facilitarea legăturii directe
între angajatori şi cei care caută un loc de muncă, dar cu respectarea întru totul a libertăţii
muncii.
Pot fi repartizaţi în muncă: şomerii (conform Ordinului nr. 85/2002 al ministrului muncii,
familiei şi egalităţii de şanse privind aprobarea procedurii de primire şi de soluţionare a cererilor
de loc de muncă sau indemnizaţie de şomaj13); beneficiarii de ajutor social (potrivit Legii nr.
416/2001 privind venitul minim garantat ); persoanele cu handicap.

12
În intervalul 1990-2002, era aplicabil - fără a fi obligatoriu - în cazul beneficiarilor indemnizaţiei de şomaj,
absolvenţilor instituţiilor de învăţământ, celor care urmau cursuri de perfecţionare profesională, titularilor venitului
minim garantat, persoanelor cu handicap; înainte de 1990 actele individuale de repartizare în muncă reprezentau
regula la angajarea în muncă, inclusiv pentru absolvenţii diverselor trepte de învăţământ şi aveau caracter
obligatoriu, atât pentru cel repartizat, cât şi pentru angajator.
13
Publicat în Monitorul Oficial nr. 181 din 18 martie 2002 cu modificările ulterioare.

24
Actul individual de repartizare în muncă are caracter obligatoriu pentru angajator numai
dacă anterior a făcut o ofertă de locuri de muncă (şi dacă postul este în continuare vacant şi cel
repartizat corespunde cerinţelor postului respectiv)14.

2.2.3. Consultanţa şi asistenţa pentru începerea unei activităţi independente sau


pentru iniţierea unei afaceri
Agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă sau societăţile private autorizate, organizaţiile
profesionale, fundaţiile şi asociaţiile specializate (cu care se încheie contracte de către agenţiile
în cauză), acordă, la cerere, consultanţă şi asistenţă persoanelor în căutarea unui loc de muncă,
sub formă de: servicii juridice; de marketing; financiare; metode şi tehnici de management al
afacerilor şi al resurselor umane ş.a.
Serviciile se acordă gratuit, o singură dată, pentru fiecare perioadă în care persoana
beneficiază de indemnizaţie de şomaj. Aşadar, o singură dată pentru o singură perioadă de şomaj.
Cursurile de calificare, recalificare, perfecţionare şi specializare se organizează pentru
ocupaţii, meserii şi profesii definite şi cuprinse în Clasificarea Ocupaţiilor din România (C.O.R.).
Se pot organiza astfel de cursuri - aşa cum am arătat - şi pentru ocupaţii sau meserii neincluse
încă în C.O.R., dar numai cu avizul prealabil al ministerului de resort (al muncii).
Persoanele care nu beneficiază de indemnizaţie de şomaj pot beneficia de aceste servicii
la cerere, contra cost.

2.2.4. Completarea veniturilor salariate - factor stimulativ


Scopul măsurilor de completare a veniturilor salariale, rezidă în stimularea (determinarea)
şi pe această cale a şomerilor de a se încadra în muncă.
Conform art. 72 din Legea nr. 76/2002, persoanele care primesc indemnizaţia de şomaj şi
care se angajează pentru un program normal de lucru şi, ca urmare a angajării, le încetează plata
indemnizaţiei de şomaj, beneficiază - din momentul angajării până la sfârşitul perioadei pentru

14
A se vedea, în acelaşi sens, A. Ţiclea, Tratat..., cit. supra, p. 227.

25
care erau îndreptăţite să primească indemnizaţie de şomaj15 - de o sumă lunară, neimpozabilă, în
cuantum de 30% din indemnizaţia de şomaj stabilită şi, după caz, reactualizată potrivit legii 16.
Cei în cauză beneficiază de această sumă şi în situaţia în care - în perioada în care au
dreptul la indemnizaţia de şomaj - le încetează raportul de muncă sau de serviciu la un angajator
şi se încadrează, în termen de 30 de zile, la alt angajator.
Sub aspectul situaţiei celui în cauză, se impune precizat că acesta beneficiază, ex lege, de
un cumul legal de venituri între salariu şi suma - cotă-parte - din indemnizaţia de şomaj.
Beneficiarul drepturilor prevăzute la art. 72 din Legea nr. 76/2002 trebuie să depună
lunar, până la data de 15 a fiecărei luni pentru luna anterioară, la agenţia teritorială pentru
ocuparea forţei de muncă unde se află în evidenţă, dovada emisă de angajator din care să reiasă
că a fost încadrat în muncă. În situaţia în care beneficiarul nu prezintă în acest termen dovada
încadrării în muncă, plata sumei la care are dreptul se face o dată cu achitarea indemnizaţiilor de
şomaj cuvenite şomerilor pentru luna în care beneficiarul a prezentat dovada.
Sumele necesare se acordă din bugetul asigurărilor pentru şomaj.
Stabilirea drepturilor prevăzute la art. 72 se face prin dispoziţie emisă de către directorul
executiv al agenţiei pentru ocuparea forţei de muncă. Plata se efectuează lunar de către agenţiile
pentru ocuparea forţei de muncă titularului dreptului sau mandatarului acestuia, împuternicit prin
procură specială.
Încetarea dreptului de completare a venitului pentru persoana beneficiară se face la data
expirării perioadei legale pentru care era îndreptăţită să primească indemnizaţie de şomaj sau la
data la care i-a încetat raportul de muncă sau de serviciu.
Drepturile încasate necuvenit se recuperează prin decizie de imputare emisă de agenţia
pentru ocuparea forţei de muncă, care constituie titlu executoriu. Dreptul de a cere sumele
neîncasate se prescrie la expirarea termenului general de 3 ani.

2.2.5. Creşterea mobilităţii forţei de muncă


În scopul încurajării prestării muncii la distanţe relativ mari de domiciliul stabil,
legiuitorul a introdus o serie de soluţii utile prin Legea nr. 76/2002.

15
Respectiv, 6 luni, pentru un stagiu de cotizare de până la 5 ani, dar nu mai puţin de 1 an; 9 luni,
pentru un stagiu de cotizare de 5-10 ani; 12 luni pentru un stagiu de cotizare mai mare de 10 ani.
16
Drepturile băneşti prevăzute de art. 72 din Legea nr. 76/2002 au fost diminuate cu 15% prin art. 6
alin. (1) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar (publicată
în Monitorul Oficial nr. 441 din 30 iunie 2010, cu modificările şi completările ulterioare).

26
Persoanele care în perioada în care beneficiază de indemnizaţie de şomaj se încadrează în
muncă într-o localitate situată la o distanţă mai mare de 50 de km de localitatea în care îşi au
domiciliul stabil, beneficiază de o primă de încadrare egală cu de două ori valoarea indicatorului
social de referinţă (în vigoare la data acordării).
Textul legal - art. 74 - comportă următoarele precizări:
 nu este necesar ca persoana să îşi schimbe efectiv domiciliul; aplicarea lui se face numai dacă
persoana s-a încadrat în muncă în perioada în care beneficiază de indemnizaţie de şomaj; în
consecinţă, în cazul în care persoana se încadrează în muncă după ce a ieşit din perioada de
plată (a indemnizaţiei de şomaj), nu beneficiază de această primă.
 în corelaţie cu art. 74, art. 42 alin. (1) teza I dispune: nu beneficiază de indemnizaţie de
şomaj persoanele care, la data solicitării dreptului la această indemnizaţie, refuză un loc de
muncă, potrivit pregătirii sau nivelului studiilor, situat la cel mult 50 km de localitatea lor de
domiciliu.
Conform art. 75, indiferent de distanţă - mai puţin sau mai mult de 50 km - persoanele
care, în aceeaşi perioadă (în care beneficiază de plata indemnizaţiei de şomaj), se încadrează în
muncă într-o altă localitate şi, ca urmare, îşi schimbă domiciliul primesc o primă de instalare
egală cu de şapte ori valoarea indicatorului social de referinţă (în vigoare la data instalării). Nu
constituie schimbare de domiciliu într-o altă localitate situaţia în care localitatea unde persoana
se încadrează în muncă aparţine aceleiaşi unităţi administrativ-teritoriale: comună, oraş,
municipiu sau sectoarele Municipiului Bucureşti.
Este de reţinut că prima de încadrare (art. 74) nu se cumulează cu prima de instalare (art.
75).
Ca un factor coercitiv, logic, sumele acordate potrivit art. 74 şi art. 75 trebuie restituite
dacă raporturile de muncă sau de serviciu încetează din iniţiativa (respectiv prin demisie) sau din
motive imputabile celui care prestează munca într-o perioadă mai mică de, 12 luni de la data
încadrării sale.
Stabilirea, ca şi încetarea drepturilor, se fac în baza dispoziţiilor emise de directorul
executiv al agenţiei pentru ocuparea forţei de muncă.

2.2.6. Stimularea angajatorilor pentru încadrarea în muncă a şomerilor

27
De regulă, persoana lipsită de venituri îşi caută efectiv un loc de muncă, fără a fi necesară
o stimulare de factură specială. De aceea, dintre măsurile stimulatorii (pe de o parte, pentru
persoana în cauză şi, pe de altă parte, pentru angajator), esenţiale sunt cele destinate celor care
încadrează în muncă (angajatorilor). Astfel de măsuri stimulatorii care se acoperă din bugetul
asigurărilor pentru şomaj nu se acordă angajatorilor - instituţii şj autorităţii publice.
A). Subvenţionarea parţială a locurilor de muncă. În funcţie de situaţia reală existentă
pe piaţa muncii, o însemnătate majoră au măsurile din această categorie, care vizează absolvenţii
instituţiilor de învăţământ şi, respectiv, şomerii de peste 45 de ani. Ele sunt categoriile
profesionale şi de vârstă care întâmpină mai mari dificultăţi la încadrarea în muncă.
Conform art. 80 alin. (1) din Legea nr. 76/2002, angajatorii care încadrează în muncă pe
durată nedeterminată absolvenţi ai unor instituţii de învăţământ sunt scutiţi pe o perioadă de 12
luni de plata contribuţiei la bugetului asigurărilor pentru şomaj şi primesc - pe această perioadă -
pentru fiecare absolvent:
 sumă egală cu valoarea indicatorului social de referinţă, pentru absolvenţii ciclului
inferior al liceului sau ai şcolilor de arte şi meserii;
 sumă egală cu de 1,2 ori valoarea indicatorului social de referinţă, pentru absolvenţii de
învăţământ secundar superior sau învăţământ postliceal;
 sumă egală cu de 1,5 ori valoarea indicatorului social de referinţă pentru absolvenţii de
învăţământ superior.
În aceleaşi condiţii, beneficiază, de aceleaşi sume, pe o durată de 18 luni, şi angajatorii
care încadrează pe durată nedeterminată absolvenţi din rândul persoanelor cu handicap.
Spre a se conferi o stabilitate relativă acestor raporturi de muncă (sau de serviciu),
angajatorii în cauză sunt obligaţi - în schimbul sumelor pe care le primesc de la bugetul
asigurărilor pentru şomaj - să menţină raporturile de muncă (sau de serviciu) respective cel puţin
18 luni de la data încheierii actului juridic care a dat naştere raportului respectiv [art. 83 alin.
(1)].
Absolvenţii pot fi încadraţi în aceste condiţii legale (potrivit art. 80) numai:
 singură dată pentru fiecare formă de învăţământ;
 numai în termen de 12 luni de la data absolvirii.
Angajatorii care, după împlinirea obligaţiei prevăzute la art. 83 alin. (1), menţin
raporturile de muncă sau de serviciu cu absolvenţii încadraţi conform art. 80, primesc, potrivit

28
art. 8417 alin. (1), pentru fiecare an de continuare a acestor raporturi juridice, un ajutor financiar
egal cu suma aferentă contribuţiilor sociale datorate de angajatori pentru aceste persoane şi
virate, conform legii. Acest ajutor nu poate depăşi o perioadă de cel mult 2 ani [art. 841 alin.
(2)].
Procedura de aplicare a acestui text legal - respectiv art. 841 din Legea nr. 76/2002 - este
stabilită prin Ordinul nr. 342/2009 al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale.
Potrivit art. 85 alin. (1), angajatorii care încadrează în muncă pe durată nedeterminată
şomeri în vârstă de peste 45 de ani sau şomeri (indiferent de vârstă) care sunt unici susţinători ai
familiei monoparentale, sunt scutiţi pe o perioadă de 12 luni, de plata contribuţiei datorate la
bugetul asigurărilor pentru şomaj şi primesc lunar, pe aceeaşi perioadă, pentru fiecare persoană
astfel încadrată, o sumă egală cu valoarea indicatorului social de referinţă, cu obligaţia menţinerii
raporturilor de muncă sau de serviciu cel puţin 18 luni.
Beneficiază de aceleaşi facilităţi, conform art. 85 alin. (2) - cu excepţia scutirii de plata
contribuţiei de şomaj - angajatorii care, în raport cu numărul de angajaţi, încadrează în muncă pe
durată nedeterminată persoane cu handicap, precum şi angajatorii care, neavând această obligaţie
legală, încadrează persoane cu handicap şi le menţin raporturile de muncă sau de serviciu pe o
perioadă de cel puţin 2 ani.
Dacă raportul de muncă sau de serviciu încetează anterior termenului de 2 ani,
angajatorul este obligat să restituie sumele primite agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă.
Art. 85 alin. (5) dispune că angajatorii care încadrează şomeri care în termen de 5 ani de
la data angajării îndeplinesc condiţiile pentru a solicita pensia anticipată parţială sau de acordare
a pensiei pentru limită de vârstă, dacă nu îndeplinesc condiţiile de a solicita pensia anticipată
parţială, beneficiază lunar, pe durata angajării, până la îndeplinirea condiţiilor respective, de o
sumă egală cu valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare (acordată din bugetul
asigurărilor pentru şomaj).
Conform art. 23 din Legea nr. 384/2006 privind Statutul soldaţilor şi gradaţilor
voluntari1, angajatorul care încadrează în muncă pe durată nedeterminată soldaţi sau gradaţi
voluntari disponibilizaţi fără culpa lor, primeşte, lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare
persoană, o sumă egală cu un salariu minim brut pe ţară şi contribuţia la bugetul asigurărilor de

17
Publicat în Monitorul Oficial nr. 266 din 23 aprilie 2009.

29
şomaj datorată de angajator aferentă persoanei în cauză, cu obligaţia menţinerii raportului de
muncă sau de serviciu cel puţin 3 ani.
Persoana care, în perioada în care este îndreptăţită să beneficieze de concediul pentru
creşterea copilului, se încadrează în muncă înainte de către împlinirea de către copil a vârstei de
un an, are dreptul la un stimulent de inserţie pentru perioada rămasă până la împlinirea vârstei de
doi ani [art. 7 alin. (1) din O.U.G. nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru
creşterea copilului]18.
în practica legislativă sunt cunoscute şi măsuri de stimulare a încadrării în muncă
adoptate numai pe o anumită perioadă19.
B). Acordarea de credite. Scopul acordării de credite din bugetul asigurărilor pentru
şomaj îl constituie crearea de locuri de muncă (art. 86 din Legea nr. 76/2002). Creditele se
acordă pe baza unor proiecte de fezabilitate - proporţional cu numărul noilor locuri de muncă -
pentru o perioadă de cel mult 3 ani, în cazul investiţiilor, inclusiv perioada de graţie de maximum
6 luni şi, respectiv, un an în cazul producţiei, cu o dobândă de 50% din dobânda de referinţă a
Băncii Naţionale (stabilită o dată pe lună şi fiind valabilă din ultima zi a lunii pentru luna
următoare).
Băncile sau agenţiile de credite (cu care Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de
Muncă încheie contracte, potrivit legii), pot acorda credite dacă beneficiarii întrunesc
următoarele condiţii:
 să aibă cel mult 249 de angajaţi şi/sau membri cooperatori cu raporturi de muncă;
 activitatea de bază să se realizeze în producţie, servicii sau turism;
 pe cel puţin 50% din locurile de muncă nou-create să fie încadraţi şomeri dintre cei
înregistraţi la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă; în caz contrar, angajatorul
suportă o penalitate egală cu mărimea creditului acordat pentru fiecare loc de muncă creat
şi neocupat;
 cei astfel încadraţi să fie menţinuţi în activitate cel puţin 3 ani; în caz contrar, potrivit art.
88, în termen de maximum 30 de zile calendaristice de la data disponibilizării,
angajatorul este obligat să încadreze, pe locurile devenite vacante, tot şomeri;
18
Publicată în Monitorul Oficial nr. 830 din 10 decembrie 2010, cu modificările şi completările
ulterioare.
19
Cum a fost, spre exemplu, O.U.G. nr. 13/2010 privind reglementarea unor măsuri în vederea
stimulării creării de noi locuri de muncă şi diminuării şomajului în anul 2010 (constând, în principal, în scutirea
temporară a angajatorilor de plata contribuţiilor de asigurări sociale).

30
 locurile de muncă - în funcţie de care se calculează valoarea creditelor - să nu fie vacante
ca urmare a disponibilizărilor de personal din ultimele 12 luni premergătoare încheierii
contractului de creditare cu banca.
Dacă aceste condiţii care se cer întrunite cumulativ nu sunt respectate, contractul de
creditare se reziliază. Ca urmare, angajatorul va suporta o penalitate egală cu creditul acordat
plus dobânda aferentă; în plus, operatorul economic în cauză decade timp de 3 ani din dreptul de
a dobândi un credit (dar numai în condiţiile Legii nr. 76/2002, alte credite care s-ar obţine
conform altor reglementări legale, sunt posibile).
Acordarea de fonduri nerambursabile din bugetul asigurărilor pentru şomaj.
Aceste fonduri se pot acorda, pe baza unor proiecte de fezabilitate, pentru înfiinţarea sau
dezvoltarea de întreprinderi mici şi mijlocii, unităţi cooperatiste, întreprinderi individuale,
întreprinderi familiale, precum şi activităţi desfăşurate de persoane fizice autorizate care îşi
desfăşoară activitatea în localităţi confruntate cu fenomene de sărăcie şi excluziune socială din
cauza nivelului ridicat al şomajului20 [art. 861 alin. (3) din Legea nr. 76/2002].
Întreprinderile mici şi mijlocii care angajează şomeri şi beneficiază de fonduri neram-
bursabile sunt obligate să îi menţină în activitate cel puţin 4 ani. Dacă raportul de muncă
încetează în cadrul intervalului de 4 ani, angajatorul este obligat, în termen de maximum 30 de
zile calendaristice, să încadreze şomeri pe locurile de muncă devenite vacante.
În cazul nerespectării acestei condiţii, angajatorul va suporta o penalitate egală cu
valoarea fondului acordat, pentru fiecare loc de muncă creat şi neocupat, proporţional cu
numărul de luni în care locul de muncă nu este ocupat.
Alte înlesniri. O pârghie utilizată de legiuitor pe planul stimulării angajatorilor de a
încadra în muncă o constituie reducerea sumei reprezentând contribuţia datorată bugetului
asigurărilor pentru şomaj.
Conform art. 93, cei care încadrează persoane din rândul şomerilor, pe care le menţin pe o
perioadă de cel puţin 6 luni (de la data încadrării), beneficiază de reducerea sumei reprezentând
contribuţia datorată bugetului asigurărilor pentru şomaj. Reducerea - care se acordă începând din
anul fiscal următor, pentru o perioadă de 6 luni - constă în diminuarea sumei datorate lunar cu
0,5% pentru fiecare procent din ponderea personalului nou-angajat din numărul mediu scriptic de
personal încadrat cu contract de muncă în anul respectiv.

20
Aceste localităţi, precum şi sumele ce se alocă fiecăreia se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

31
Angajatorii care primesc credite din bugetul asigurărilor pentru şomaj în condiţiile legii,
beneficiază de reducerea la plata contribuţiei - stabilită potrivit art. 93 - numai pentru şomerii
încadraţi peste nivelul de 50% din locurile de muncă nou-create. În acest caz, angajatorul
beneficiază, deci, de două facilităţi:
credit avantajos;
reducerea contribuţiei datorate la bugetul asigurărilor pentru şomaj.

2.2.7. Promovarea pe piaţa muncii a tinerilor cu risc de marginalizare socială.


Contractul de solidaritate
Starea şomajului în rândul tinerilor constituie o problemă cu un impact deosebit asupra
situaţiei de pe piaţa muncii, inclusiv în România. De altfel, în ansamblu, şomajul din sfera ge-
neraţiilor tinere reprezintă o preocupare majoră pentru statele membre ale Uniunii Europene.
A), a) Tinerii cu vârsta între 16 şi 26 ani, aflaţi în dificultate şi confruntaţi cu riscul
excluderii profesionale, comportă reglementări specifice sub aspectul încadrării în muncă.
Situaţia lor este precizată prin Legea nr. 76/2002 şi Legea nr. 116/2002 privind prevenirea şi
combaterea marginalizării sociale21. Normele metodologice de aplicare a prevederilor acestei din
urmă legi au fost aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1149/200222.
Legea nr. 116/2002 apare, în ceea ce priveşte încadrarea în muncă a tinerilor cu vârste
între 16 şi 26 de ani aflaţi în dificultate şi confruntaţi cu riscul excluderii profesionale, ca o
reglementare specială în raport cu normele juridice cuprinse în Legea nr. 76/2002 privind
sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă23.
Prin marginalizare socială se înţelege poziţia socială periferică, de izolare a indivizilor
sau grupurilor cu acces limitat la resursele economice, politice, educaţionale şi comunicaţionale
ale colectivităţii, manifestându-se prin absenţa unui minim de condiţii sociale de viaţă.
Nivelul venitului net lunar pe o persoană, până la care se consideră că persoana respectivă
este marginalizată, se stabileşte anual, prin hotărâre a Guvernului, înaintea depunerii la
Parlament a legii bugetului de stat.

21
Publicată în Monitorul Oficial nr. 193 din 21 martie 2002, cu modificările şi completările
ulterioare.
22
Publicată în Monitorul Oficial nr. 795 din 1 noiembrie 2002.
23
A se vedea Ş. Beligrădeanu, op. cit., voi. XLIII (vol. 1/2002), p. 159.

32
În scopul integrării sau reintegrării în muncă, tinerii pot beneficia, conform art. 5 din lege,
de plasare în muncă la un angajator avizat de agenţia teritorială de ocupare a forţei de muncă, în
baza unui contract de solidaritate24.
Contractul de solidaritate se încheie între tânărul cu vârsta între 16 şi 26 de ani şi Agenţia
Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, pe o durată de până la 3 ani, dar nu mai puţin de 1
an. Prin încheierea contractului de solidaritate (al cărui model este prevăzut în anexa 1 la
Normele metodologice), părţilor le revin următoarele obligaţii:
 agenţia pentru ocuparea forţei de muncă asigură servicii de consiliere profesională şi
mediere; identifică şi plasează beneficiarul pe un loc de muncă adecvat pregătirii profesionale;
 beneficiarul este obligat să participe la serviciile de consiliere profesională şi mediere
oferite de agenţia pentru ocuparea forţei de muncă şi să accepte oferta de loc de muncă a
acesteia.
Contractul de solidaritate încetează în una dintre următoarele situaţii:
 la expirarea termenului;
 la iniţiativa beneficiarului, în urma unui preaviz de 15 zile;
 la iniţiativa agenţiei pentru ocuparea forţei de muncă, în cazul în care beneficiarul nu
participă la serviciile de mediere sau consiliere, ori refuză în mod repetat (aşadar, de cel puţin
două ori) şi nejustificat locurile de muncă oferite de către agenţie. În acest caz, încetarea
contractului de solidaritate are loc în termen de 15 zile de la comunicarea notificării de către
agenţia pentru ocuparea forţei de muncă.
 în doctrina juridică sunt formulate puncte de vedere diferite cu privire la natura juridică a
acestui contract:
 contractul de solidaritate ar fi un contract de securitate socială.
 contractul de solidaritate ar fi un contract sui generis, reglementat de dreptul securităţii
sociale, care prezintă o serie de trăsături proprii unui contractul civil25.
Există şi o observaţie pertinentă: solidaritatea s-ar manifesta, în realitate, în primul rând,
prin subvenţionarea parţială a locului de muncă de la buget şi prin decizia angajatorului de a-l
încadra în muncă26.

24
Prin „angajator avizat de agenţie” se înţelege angajatorul a cărui ofertă de loc de muncă a fost selectată de agenţie
ca fiind corespunzătoare pregătirii profesionale a beneficiarului şi altor condiţii cuprinse în dosarul întocmit la
înregistrarea persoanei aflate în căutarea unui loc de muncă.
25
A se vedea A. Ţiclea, Tratat..., cit. supra, p. 363.

33
În contextul acestor puncte de vedere, în opinia noastră, apare îndreptăţită calificarea
contractului de solidaritate ca un contract care se integrează dreptului securităţii sociale, având
caracteristici specifice unui contract civil.
B). a) în baza contractului de solidaritate, angajatorul (care poate fi orice persoană fizică
sau juridică legal îndreptăţită să angajeze personal) va încheia cu tânărul un contract individual
de muncă pe perioadă determinată, egală cu cea a contractului de solidaritate sau un contract de
muncă pe perioadă nedeterminată.
Angajatorii - denumiţi de lege angajatori de inserţie - încheie convenţii cu Agenţia prin
care li se rambursează lunar salariul de bază stabilit tinerilor la data angajării, dar nu mai mult de
75% din câştigul salarial mediu net pe economie (comunicat de Institutul Naţional de Statistică).
Dacă la data încetării contractului de solidaritate angajatorii încheie cu tinerii beneficiari
un contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată, beneficiază, în baza aceleiaşi
convenţii cu Agenţia, de rambursarea lunară a unei sume, în cuantum de 50% din indemnizaţia
de şomaj cuvenită conform legii, pe care ar fi primit-o tânărul dacă raporturile de muncă ar fi
încetat la acea dată din motive neimputabile lui.
Prin art. 11 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 116/2002, a fost
stabilită ca modalitate de „rambursare” a sumelor respective, deducerea cuantumului lor din
contribuţia pe care angajatorul de inserţie este obligat, conform legii, să o vireze lunar în contul
bugetului asigurărilor pentru şomaj. În cazul în care sumele sunt mai mari decât contribuţiile
datorate de angajator, diferenţa de care acesta are dreptul să beneficieze se recuperează, prin
intermediul agenţiei teritoriale de ocupare a forţei de muncă, din bugetul asigurărilor pentru
şomaj.
Suma se acordă angajatorului pe o perioadă de maxim 2 ani.
b) Legea nr. 116/2002 stabileşte, la art. 10, ordinea de priorităţi de care Agenţia trebuie să
ţină seama la încheierea contractelor de solidaritate:
 tinerii proveniţi din centrele de plasament şi centrele de primire a copilului din cadrul
serviciilor publice specializate şi al organismelor private autorizate în domeniul protecţiei
copiilor;
 tinerii singuri care au copii în întreţinere;
 tinerii familişti care au copii în întreţinere;

26
A se vedea O. Ţinea, Contractul de solidaritate, în „Dreptul” nr. 5/2004, p. 120.

34
 tinerii familişti fără copii în întreţinere;
 tinerii familişti care au executat pedepse privative de libertate;
 alte categorii de tineri aflaţi în dificultate.
Conform art. 13 din Normele metodologice, alături de criteriile stabilite prin art. 10 din
lege, trebuie avută în vedere şi ordinea înscrierii în evidenţele agenţiei pentru ocuparea forţei de
muncă a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă.

2.2.8. Stimularea încadrării în muncă a elevilor si studenţilor (în perioadele de


vacanţă)
Situaţia specifică pe piaţa muncii a tineretului şcolar şi universitar, a impus adoptarea
Legii nr. 72/2007 privind stimularea încadrării în muncă a elevilor şi studenţilor27.
Anumite precizări apar ca necesare:
 acordarea stimulentelor financiare se realizează numai pe perioadele de vacanţă;
 în cazul elevilor, se impun a fi respecte condiţiile de vârstă minimă stabilite pentru încadrarea
în muncă de legislaţia muncii (15/16 ani).
Concret, facilităţile şi condiţiile legale sunt următoarele:
 pentru fiecare elev sau student, stimulentul financiar lunar este egal cu 50% din valoarea
indicatorului social de referinţă; diferenţa dintre acest stimulent financiar şi salariul efectiv
realizat se suportă din fondurile proprii de către angajator;
 perioada maximă de acordare a stimulentului financiar este de 60 de zile lucrătoare într-un an
calendaristic (care poate consta într-o singură perioadă - continuă - pe durata vacanţei de vară
sau, în mai multe perioade, proliferate pe durata aceleiaşi vacanţe ori şi în vacanţa de iarnă,
în cadrul aceluiaşi an calendaristic);
 stimulentul financiar se acordă la cererea angajatorului şi se suportă din bugetul asigurărilor
pentru şomaj.

27
Publicată în Monitorul Oficial nr. 217 din 30 martie 2007. Normele metodologice pentru aplicarea acestei
legi au fost aprobate prin Hotărârea de Guvern nr. 726/2007, publicată în Monitorul Oficial nr. 477 din 17 iulie
2007, cu modificările şi completările ulterioare (a se vedea D. Top, Stimularea încadrării in muncă a elevilor şi
studentilor, în R.R.D.M. nr. 4/2007, p. 41-48).

35
CAPITOLUL III
Proceduri ale AGENŢIA JUDEŢEANĂ PENTRU OCUPAREA FORŢEI DE
MUNCĂ cu privire la dobândirea și menținerea statutului de persoană
ocupată

3.1. Procedura de evaluare şi selecţie a angajatorilor care beneficiază de prevederile


art. 481 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea
ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare
Prezenta procedură reglementează evaluarea şi selecţia angajatorilor în vederea acordării
din bugetul asigurărilor pentru şomaj a sumei reprezentând 50% din cheltuielile cu serviciile de
formare profesională organizate pentru un număr de cel mult 20% din personalul angajat,
conform Legii nr. 76/200228 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării
forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare lege.
Organizarea selecţiei are loc în trimestrul II şi în trimestrul IV, putând participa
angajatorii care au încheiat contracte cu furnizorii de formare profesională, precum şi cei care au
finalizat programul de formare profesională în baza planului de formare profesională din anul în
curs.29
Evaluarea şi selecţia angajatorilor care depun documentaţia în vederea acordării din
bugetul asigurărilor pentru şomaj a sumei prevăzute la art. 481 din lege, denumiţi în continuare
solicitanţi, se realizează în cadrul unei sesiuni de evaluare de către o comisie de evaluare
constituită la nivelul fiecărei agenţii pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, respectiv a
municipiului Bucureşti, potrivit prevederilor art. 294 din Normele metodologice de aplicare a
Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de

28
LEGEA nr. 76 din 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de
muncă Publicată în Monitorul Oficial nr.103 din 6 februarie 2002, http://www.anofm.ro/legea-nr-762002, accesată
la data de 25.02.2015
29
http://www.Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncăiasi.ro/legislatie/proceduri accesată la data de
25.02.2015

36
muncă, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 174/2002, cu modificările şi completările
ulterioare, denumite în continuare norme.
Pentru acordarea din bugetul asigurărilor pentru şomaj a sumei prevăzute la art. 481 din
lege, solicitanţii vor depune o dată cu cererea însoţită de documentele prevăzute la art. 29 3 din
norme şi următoarele:
 nota de fundamentare, în conformitate cu criteriile de evaluare prevăzute la art. 292 alin.
(6) din norme;
 copie de pe actele prin care se atestă calitatea de angajator în sensul art. 5 pct. I din lege;
 copii de pe contractele individuale de muncă ale şomerilor încadraţi în ultimele 12 luni
premergătoare lunii în care are loc selecţia;
 declaraţie pe propria răspundere a angajatorului privind numărul de salariaţi încadraţi în
muncă cu contract individual de muncă, pe durată nedeterminată, cu program normal de
lucru, la data întocmirii programului de formare profesională.
Cererea va cuprinde în mod explicit numărul de persoane din rândul angajaţilor pentru
care se solicită finanţare pentru formare profesională.
Cererea împreună cu documentele prevăzute la art. 2 se depun, în plic sigilat, pe care se
înscriu: "Selecţie pentru acordarea din bugetul asigurărilor pentru şomaj a sumei în cuantum de
50% din cheltuielile cu serviciile de formare profesională - a nu se deschide înainte de sesiunea
de evaluare", precum şi denumirea completă şi adresa solicitantului.
Plicul sigilat, cu documentaţia prevăzută la art. 3, se depune de către un reprezentant al
solicitantului până la termenul limită de înscriere, comunicat potrivit art. 291 alin. (3) din norme,
la sediul agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti,
în a căror rază teritorială îşi are sediul.30
Documentaţiile depuse prin alt sistem decât cel prevăzut la alin. (1) sau prezentate după
termenul limită de înscriere se resping.
În scopul asigurării transparenţei, la deschiderea plicurilor sigilate cu documentaţiile
depuse de solicitanţi pot participa reprezentanţii acestora.
Data de deschidere a plicurilor se stabileşte în termen de cel mult două zile de la data
limită de depunere şi va fi comunicată o dată cu termenul limită de înscriere.

30
http://www.Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncăiasi.ro/legislatie/proceduri accesată la data de
25.02.2015

37
Evaluarea şi selecţia solicitanţilor pentru fiecare dintre cele patru categorii prevăzute la
art. 291 alin. (2) din norme se realizează în cadrul sesiunii de evaluare, care se organizează în
termen de 5 zile de la expirarea termenului limită de înscriere, conform criteriilor prevăzute la
art. 292 din norme.
În cadrul sesiunii de evaluare, procedura de evaluare şi selecţie a solicitanţilor începe cu
verificarea de către comisia de evaluare a îndeplinirii criteriilor administrative şi de eligibilitate.
Neîndeplinirea oricărui criteriu administrativ sau de eligibilitate atrage necalificarea
solicitantului, respectiv a documentaţiei acestuia pentru evaluarea programului de formare
profesională şi, respectiv, selecţie.
Evaluarea programelor de formare profesională a tuturor solicitanţilor care au îndeplinit
criteriile administrative şi de eligibilitate se face potrivit art. 292 alin. (6) din norme.
Pentru fiecare criteriu de evaluare a programelor de formare profesională se acordă un
punctaj.31
În vederea facilitării procesului de evaluare a programelor de formare profesională şi
obţinerii unui punctaj cât mai bun, solicitanţii trebuie ca în cuprinsul notei de fundamentare să
evidenţieze cât mai clar şi într-un mod cât mai detaliat elementele prevăzute la art. 292 alin. (6)
din norme, precum şi importanţa derulării programului de formare profesională.
Lista cuprinzând numele persoanelor care urmează să participe la programul de formare
profesională, precum şi locul, localitatea unde îşi desfăşoară acestea activitatea este anexată la
nota de fundamentare şi face parte din aceasta.
Acordarea punctelor se face de către fiecare membru al comisiei de evaluare, denumit în
continuare evaluator, conform grilei de evaluare prevăzute în anexă.
Punctajul obţinut de programul de formare profesională ca urmare a evaluării de către
evaluator este suma punctelor obţinute la fiecare criteriu de evaluare.
Punctajul final al programului de formare profesională este media aritmetică a punctajelor
obţinute de programul de formare profesională ca urmare a evaluării de către fiecare evaluator.
Categoriile de şomeri care se punctează, precum şi numărul de puncte acordate pentru
fiecare categorie de şomeri se stabilesc de agenţia pentru ocuparea forţei de muncă judeţeană,

31
http://www.Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncăiasi.ro/legislatie/proceduri accesată la data de
25.02.2015

38
respectiv a municipiului Bucureşti, şi se vor face publice o dată cu comunicarea termenului
limită de înscriere.
Punctajul care se va acorda pentru numărul de persoane din rândul şomerilor, încadrate în
muncă în ultimele 12 luni premergătoare lunii în care se organizează selecţia, se va face public, o
dată cu comunicarea termenului limită de înscriere, de către agenţia pentru ocuparea forţei de
muncă judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti.
Selecţia solicitanţilor în urma evaluării programelor de formare profesională se face
conform criteriilor prevăzute la art. 292 alin. (7) din norme.
Sunt eligibili de a participa la etapa de selecţie numai solicitanţii ale căror programe de
formare profesională au obţinut în urma evaluării un punctaj de minimum 2,5 puncte.
Solicitanţii ale căror programe de formare profesională nu au obţinut punctajul minim nu
se califică pentru selecţie.
În vederea selecţiei, fiecărui solicitant i se va acorda un punctaj, astfel:
 câte 0,1 puncte pentru fiecare persoană din rândul şomerilor încadrată în muncă în ultimele
12 luni premergătoare lunii în care se organizează selecţia;
 numărul de puncte corespunzător categoriei de şomeri, pentru fiecare persoană din rândul
şomerilor încadrată în muncă în ultimele 12 luni premergătoare lunii în care se organizează
selecţia;
 câte 0,1 puncte pentru fiecare procent din nivelul mediu al indicatorului "ponderea şomerilor
în populaţia stabilă 18 - 62 ani", stabilit pentru ultimele 6 luni premergătoare lunii depunerii
cererii, la nivelul localităţii unde îşi desfăşoară activitatea persoanele din rândul salariaţilor
angajatorului cărora li se adresează programul de formare profesională. În situaţia în care la
programul de formare profesională participă persoane care îşi desfăşoară activitatea în
localităţi diferite, se calculează nivelul mediu al indicatorului "ponderea şomerilor în
populaţia stabilă 18-62 ani" pentru fiecare localitate, iar punctajul de 0,1 puncte se acordă
pentru fiecare procent din nivelul indicatorului rezultat ca medie aritmetică a nivelului mediu
al indicatorului "ponderea şomerilor în populaţia stabilă 18-62 ani", calculat la nivelul
fiecărei localităţi.
Punctajul final al fiecărui solicitant este punctajul programului de formare profesională,
obţinut în urma sesiunii de evaluare, la care se adună punctele obţinute la fiecare dintre criteriile
de selecţie.

39
Pentru fiecare dintre categoriile prevăzute la art. 291 alin. (2) din norme, comisia de
evaluare întocmeşte clasamente cu solicitanţii ale căror documentaţii au fost evaluate.
Sumele prevăzute la art. 481 din lege se acordă, în cadrul fiecărei categorii dintre cele
prevăzute la art. 291 alin. (2) din norme, în ordinea punctajelor obţinute şi în limita sumelor
aprobate cu această destinaţie.
În situaţia în care, ca urmare a acordării finanţării solicitanţilor în ordinea descrescătoare
a punctajului obţinut, mai sunt disponibile sume aprobate cu această destinaţie, comisia de
evaluare poate aproba, în cadrul categoriei pentru care s-a realizat selecţia, acordarea sumei
prevăzute la art. 481 din lege solicitantului clasat imediat următor, în limita sumelor disponibile
aprobate cu această destinaţie.32
Toţi solicitanţii vor fi informaţi în scris de către agenţia pentru ocuparea forţei de muncă
judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, despre decizia comisiei de evaluare.
Comunicarea deciziei comisiei de evaluare se va face în termen de 5 zile de la data
emiterii acesteia şi va conţine termenul în care solicitanţii ale căror programe de formare
profesională au fost selectate trebuie să se prezinte la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă
judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, în a căror rază teritorială îşi au sediul, în vederea
încheierii contractului prevăzut la art. 296 din norme.
Decizia comisiei de evaluare poate fi contestată potrivit art. 295 alin. (2) din norme.
În cazul în care solicitanţii nu se prezintă pentru a încheia contractul în termenul prevăzut
în comunicare sau refuză încheierea contractului, agenţia pentru ocuparea forţei de muncă
judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, invită pentru încheierea contractului, după caz,
următorul solicitant din clasamentul stabilit în cadrul fiecărei categorii din cele prevăzute la art.
291 alin. (2) din norme.

3.2. Procedura privind modul de acordare a drepturilor de care beneficiază


persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă pe durata participării la o formă de
pregătire profesională

32
http://www.Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncăiasi.ro/legislatie/proceduri accesată la data de
25.02.2015

40
Prezentele proceduri reglementează aplicarea prevederilor legale referitoare la acordarea
drepturilor de care beneficiază persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă pe durata
participării la o formă de pregătire profesională.
Beneficiarii drepturilor sunt persoanele prevăzute la art. 66 din Legea nr. 76/2002 privind
sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, denumită în continuare
lege, după cum urmează:
 persoane care nu au loc de muncă, nu realizează venituri sau realizează din activităţi
autorizate potrivit legii venituri mai mici decât indemnizaţia de şomaj;
 persoane care nu au putut ocupa un loc de muncă după absolvirea unei instituţii de
învăţământ sau după satisfacerea stagiului militar;
 persoane care au obţinut statutul de refugiat sau altă formă de protecţie internaţională,
conform legii;
 persoane care nu au putut ocupa un loc de muncă după repatriere sau după eliberarea din
detenţie;
 cetăţeni străini sau apatrizi care au fost încadraţi în muncă sau au realizat venituri în
România, conform legii;
 persoane care desfăşoară activităţi în mediul rural şi nu realizează venituri lunare sau
realizează venituri lunare mai mici decât indemnizaţia de şomaj şi care sunt înregistrate la
agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti;
 persoane care şi-au reluat activitatea ca urmare a încetării concediului pentru creşterea
copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap,
după satisfacerea stagiului militar sau ca urmare a recuperării capacităţii de muncă după
pensionarea pentru invaliditate;
 persoane aflate în detenţie care mai au de executat cel mult 9 luni până la ultima zi de
executare a pedepsei.33

Persoanele care beneficiază pe durata participării la o formă de pregătire profesională, au


următoarele drepturi ale căror costuri se suportă din bugetul asigurărilor pentru şomaj:
 să beneficieze de pregătire teoretică şi practică pe toată durata cursului;

33
http://www.Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncăiasi.ro/legislatie/proceduri accesată la data de
25.02.2015

41
 să beneficieze de materiale de instruire şi să primească în folosinţă manuale;
 să beneficieze, dacă este cazul, de echipament de protecţie pe timpul instruirii practice.
Pe lângă drepturile prevăzute mai sus, în vederea optimizării procesului de formare
profesională, persoanele beneficiare au următoarele drepturi ale căror costuri se suportă din
bugetul asigurărilor pentru şomaj:
 să beneficieze de rechizite;
 să beneficieze, pentru traseul de la domiciliu la unitatea de pregătire, de abonament gratuit pe
mijloacele de transport în comun sau, după caz, de decontarea cheltuielilor de transport,
pentru cel mult patru deplasări în cursul unei luni, dacă nu se pot deplasa zilnic la unitatea de
pregătire, în condiţiile prevăzute de reglementările în vigoare pentru salariaţii instituţiilor
publice şi ai regiilor autonome cu specific deosebit, pe perioada delegării şi detaşării în altă
localitate, precum şi în cazul deplasării, în cadrul localităţii, în interesul serviciului;
 să beneficieze de consultaţii medicale, de analize medicale şi teste necesare frecventării
cursului;
 să beneficieze de cazare şi de o sumă de bani pentru acoperirea mesei la nivelul prevăzut de
reglementările în vigoare pentru salariaţii instituţiilor publice şi ai regiilor autonome cu
specific deosebit, pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, precum şi în cazul
deplasării, în cadrul localităţii, în interesul serviciului, pe perioada cât participă la pregătirea
profesională, dacă nu se pot deplasa zilnic la unitatea de pregătire sau locuiesc la o distanţă
mai mare de 50 km de aceasta.34

Beneficiarii care participă la un program de formare profesională gratuit, au drepturile


prevăzute la art. 2 alin. (1) şi alin. (2) lit. a), costurile fiind suportate din bugetul asigurărilor
pentru şomaj.
Costul drepturilor de care beneficiază persoanele care participă la un program de formare
profesională gratuit se suportă din bugetul asigurărilor pentru şomaj de către agenţiile pentru
ocuparea forţei de muncă judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, ori, după caz, de către
centrele regionale de formare profesională a adulţilor.

34
http://www.Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncăiasi.ro/legislatie/proceduri accesată la data de
25.02.2015

42
Necesarul de rechizite, materiale de instruire şi manuale se stabileşte, după caz, de
agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, de
centrele regionale de formare profesională a adulţilor sau de furnizorii de formare profesională
din sectorul public sau privat, autorizaţi în condiţiile legii, în funcţie de programa de pregătire,
pentru fiecare cursant.
Rechizitele, materialele de instruire şi manualele sunt puse la dispoziţie participanţilor la
programul de formare profesională, după caz, de furnizorii de formare profesională din sectorul
public sau privat, autorizaţi în condiţiile legii, de centrele de formare profesională sau de centrele
regionale de formare profesională a adulţilor în cadrul cărora se realizează cursurile.
Manualele se dau în folosinţă şi se recuperează la finalizarea cursului.
Persoanele înscrise la cursuri beneficiază de echipament de protecţie în perioada instruirii
practice, în vederea protejării integrităţii şi sănătăţii acestora.
Furnizorii de servicii de formare profesională au obligaţia să asigure echipamentele de
protecţie necesare cursului, în funcţie de cerinţele ocupaţiei sau meseriei şi de normele de
protecţie a muncii.
În cazul în care pregătirea practică se desfăşoară în centrele regionale de formare
profesională, aflate în subordinea agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, respectiv
a municipiului Bucureşti, echipamentul necesar se asigură de către acestea. Aceeaşi obligaţie
revine şi centrelor regionale de formare profesională a adulţilor, aflate în subordinea Agenţiei
Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă.35
Echipamentul de protecţie a muncii, specific pentru fiecare ocupaţie sau meserie, este, în
mod obligatoriu, cel stabilit prin programa de pregătire.
Abonamentul gratuit pe mijloacele de transport în comun se acordă persoanelor care
beneficiază de servicii de formare profesională gratuite şi se pot deplasa zilnic la unitatea de
pregătire, după caz:
 pe mijloacele de transport feroviar şi auto interurban, precum şi, după caz, pe cel mult
două linii de transport local pe traseul de la domiciliu la unitatea de pregătire, dacă
aceasta se află în altă localitate;

35
http://www.Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncăiasi.ro/legislatie/proceduri accesată la data de
25.02.2015

43
 pentru maximum două linii de transport urban de suprafaţă pe traseul de la domiciliu la
unitatea de pregătire a cursantului;
 pentru mijloacele de transport urban subteran şi o linie de transport urban de suprafaţă.
Decontarea cheltuielilor de transport pentru persoanele care nu se pot deplasa zilnic la
unitatea de pregătire se efectuează pentru cel mult patru deplasări în cursul unei luni, pe traseul
cel mai scurt de la domiciliu la locul de cazare.
Costul abonamentelor, precum şi cheltuielile de transport se decontează, după caz, de
către agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, de
către centrele regionale de formare profesională a adulţilor, la expirarea fiecărei perioade pentru
care au fost procurate, pe toată durata cursului, în condiţiile prevăzute de reglementările în
vigoare pentru salariaţii instituţiilor publice şi ai regiilor autonome cu specific deosebit, pe
perioada delegării şi detaşării în altă localitate, precum şi în cazul deplasării, în cadrul localităţii,
în interesul serviciului.
Persoanele prevăzute la art. 1 lit. a)-g), care nu se pot deplasa zilnic la unitatea de
pregătire sau locuiesc la o distanţă mai mare de 50 km de aceasta, au dreptul, pe perioada în care
participă la pregătirea profesională, să beneficieze de cazare şi de o sumă de bani pentru
acoperirea mesei la nivelul prevăzut de reglementările în vigoare pentru salariaţii instituţiilor
publice şi ai regiilor autonome cu specific deosebit, pe perioada delegării şi detaşării în altă
localitate, precum şi în cazul deplasării, în cadrul localităţii, în interesul serviciului.
Drepturile prevăzute la alin. (1) se asigură de agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă
judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, ori, după caz, de centrele regionale de formare
profesională a adulţilor, prin intermediul unităţilor de cazare cu care se vor încheia contracte în
acest sens.36
În contractele prevăzute la alin. (2) se vor menţiona şi numărul de persoane beneficiare de
aceste drepturi, precum şi perioada pentru care beneficiază.
În situaţia în care persoanele care au dreptul să beneficieze de cazare şi de o sumă de bani
pentru acoperirea mesei, în condiţiile legii, se retrag sau sunt exmatriculate de la programul de
formare profesională, agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene sau a municipiului

36
http://www.Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncăiasi.ro/legislatie/proceduri accesată la data de
25.02.2015

44
Bucureşti ori, după caz, centrele regionale de formare profesională a adulţilor vor înştiinţa
unităţile de cazare cu privire la data încetării drepturilor prevăzute la alin. (1).
Decontarea cheltuielilor se face la finalizarea programului de formare profesională, pe
baza devizului întocmit de unitatea de cazare, care va cuprinde cheltuielile cu cazarea şi suma de
bani pentru acoperirea mesei la nivelul prevăzut de reglementările în vigoare pentru salariaţii
instituţiilor publice şi ai regiilor autonome cu specific deosebit, pe perioada delegării şi detaşării
în altă localitate, precum şi în cazul deplasării, în cadrul localităţii, în interesul serviciului, numai
pentru persoanele care, potrivit legii, beneficiază gratuit de aceste drepturi.
Consultaţiile medicale, analizele medicale, precum şi testele privind aptitudinile de
exercitare a ocupaţiei sau a meseriei, obligatorii pentru înscrierea la curs, se efectuează la
unităţile medicale de specialitate abilitate din sectorul public sau privat.
Consultaţiile medicale, analizele medicale şi testele se solicită pentru fiecare curs, pe bază
de tabel nominal, în funcţie de specificul meseriilor/ocupaţiilor la care se constată necesitatea
efectuării lor, de către agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, respectiv a
municipiului Bucureşti, sau de către centrele regionale de formare profesională a adulţilor.
Agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti,
sau centrele regionale de formare profesională a adulţilor încheie cu unităţile medicale de
specialitate abilitate din sectorul public sau privat, ca urmare a selecţiei organizate în condiţiile
legislaţiei privind achiziţiile publice, o convenţie în care se prevăd modalitatea de eliberare a
adeverinţelor medicale, precum şi decontarea serviciilor prestate.
Decontarea cheltuielilor se face, după caz, de către agenţiile pentru ocuparea forţei de
muncă judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, de către centrele regionale de formare
profesională a adulţilor, după primirea şi verificarea documentaţiei de către compartimentul de
formare profesională, pe baza facturilor emise de unităţile medicale de specialitate abilitate din
sectorul public sau privat.
Directorii executivi ai agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, respectiv a
municipiului Bucureşti, sau directorii centrelor regionale de formare profesională a adulţilor
răspund de cheltuirea fondurilor aferente acordării drepturilor, potrivit prevederilor prezentului
ordin, în condiţii de legalitate, economicitate şi oportunitate.

45
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 725 din data de 11 august 200437

3.3. Procedura privind accesul la măsurile pentru prevenirea şomajului, modalităţile de


finanţare şi instrucţiunile de implementare a acestora
Prezentele proceduri reglementează punerea în aplicare a prevederilor cap. IV „Măsuri
pentru prevenirea şomajului” din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi
stimularea ocupării forţei de muncă, denumită în continuare lege.
Măsurile pentru prevenirea şomajului se realizează, în principal, prin furnizarea
serviciilor de preconcediere.
Serviciile de preconcediere se acordă, potrivit legii, persoanelor care urmează să fie
disponibilizate în cazul unor restructurări ale activităţii care conduc la modificări substanţiale ale
numărului şi structurii profesionale a personalului şi, la cerere, persoanelor ameninţate de riscul
de a deveni şomeri.38
Sintagma “modificări substanţiale ale numărului şi structurii profesionale a personalului”
din textul art. 49 din lege se interpretează în sensul art. 30 din Normele metodologice de aplicare
a Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de
muncă, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 174/2002, denumite în continuare norme.
Serviciile de preconcediere pentru persoanele disponibilizate în condiţiile art. 49 din lege
se realizează de agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, respectiv a municipiului
Bucureşti, denumite în continuare agenţii pentru ocuparea forţei de muncă, sau prin furnizori de
servicii de ocupare acreditaţi, cu care se încheie contracte, potrivit legii.
Angajatorii care disponibilizează personal în condiţiile art. 49 din lege au obligaţia să
înştiinţeze agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă asupra restructurării activităţii care poate
conduce la disponibilizări de personal. Înştiinţarea se face în formă scrisă, în termenul prevăzut
la art. 50 alin. (3) din lege, şi cuprinde şi lista cuprinzând persoanele care urmează să fie
disponibilizate, conform anexei nr. 1.

37
http://www.Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncăiasi.ro/legislatie/proceduri accesată la data de
25.02.2015
38
http://www.Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncăiasi.ro/legislatie/proceduri accesată la data de
25.02.2015

46
În scopul prevenirii şi reducerii efectelor sociale nefavorabile ale restructurării activităţii
angajatorilor agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă comunică în scris disponibilizările de
personal ce vor fi efectuate pe plan local prefecturilor şi autorităţilor administraţiei publice
locale, pentru ca acestea să participe activ la elaborarea şi realizarea măsurilor pentru prevenirea
şomajului, potrivit dispoziţiilor art. 104 din lege.
Pentru acordarea serviciilor de preconcediere agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă
contactează conducerea unităţilor, precum şi organizaţiile sindicale legal constituite şi
reprezentative la nivel de unitate sau, după caz, reprezentanţii aleşi ai salariaţilor, în vederea
stabilirii unui program comun de lucru.
Prin programul comun de lucru se stabilesc: data şi locul desfăşurării serviciilor de
preconcediere, tipul serviciilor furnizate, numărul participanţilor, precum şi reprezentanţii
angajatorilor, ai organizaţiilor sindicatelor reprezentative la nivel de unitate sau, după caz,
reprezentanţii aleşi ai salariaţilor, care colaborează cu agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă
pentru realizarea serviciilor de preconcediere. La stabilirea programului comun de lucru se ţine
seama de situaţia în care se află angajatorul, respectiv restructurare, închidere operaţională
parţială sau totală a activităţii, schimbarea profilului de activitate, privatizare, lichidare,
reorganizare judiciară şi faliment.
În vederea acordării serviciilor de preconcediere agenţiile pentru ocuparea forţei de
muncă culeg informaţii cu privire la datele personale, planurile de viitor, tipul serviciului
solicitat, pe baza unor chestionare ce se completează de către beneficiari. Conţinutul minimal al
chestionarului este prevăzut în anexa nr. 2.
Agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă pot propune angajatorilor care vor efectua
restructurări ale activităţii, ce pot conduce la modificări substanţiale ale numărului şi structurii
profesionale ale personalului, următoarele măsuri:
 constituirea unui comitet de sprijin pentru salariaţii care vor fi disponibilizaţi, format din
reprezentanţi ai conducerii angajatorului şi reprezentanţi ai organizaţiilor sindicale legal
constituite şi reprezentative la nivel de unitate sau, după caz, din reprezentanţi aleşi ai
salariaţilor, coordonat de un preşedinte neutru. Scopul comitetului de sprijin este de a ajuta
angajaţii care urmează să fie disponibilizaţi în găsirea unui nou loc de muncă adecvat, în cel
mai scurt timp posibil, de preferinţă înainte de încetarea activităţii în unitate;

47
 constituirea unor centre de tranziţie care să ofere un cadru organizat pentru acordarea în mod
rapid a serviciilor de preconcediere, ce se organizează, de regulă, în spaţii puse la dispoziţie
de către angajatorii ce urmează să îşi restructureze activitatea.39
Persoanele ameninţate de riscul de a deveni şomeri, prevăzute la art. 52 alin. (1) din lege,
sunt persoanele angajate care urmează să fie disponibilizate de la angajatorii care nu îndeplinesc
condiţiile prevăzute la art. 30 din norme sau care consideră că în cazul unor restructurări sau
restrângeri ale activităţii îşi pot pierde locul de muncă.
Cererea de participare la serviciile de preconcediere a persoanelor prevăzute la alin. (1)
este cea prevăzută în anexa nr. 6 la norme.
Serviciile de preconcediere oferite sunt cele prevăzute la art. 51 din lege, după cum
urmează:

A.Informarea privind prevederile legale referitoare la protecţia şomerilor şi acordarea


serviciilor de ocupare şi de formare profesională au ca scop cunoaşterea drepturilor şi obligaţiilor
persoanelor asigurate în sistemul asigurărilor pentru şomaj, documentelor necesare pentru
înscriere la şomaj, cuantumului şi duratei legale a indemnizaţiei de şomaj, precum şi a serviciilor
de care pot beneficia în condiţiile legii.
Acest serviciu presupune prezentarea principalelor prevederi din legislaţia cu privire la:
 sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă;
 formarea profesională a adulţilor;
 asigurări sociale şi pensii;
 asigurarea venitului minim garantat;
 înfiinţarea de întreprinderi mici şi mijlocii, asociaţii familiale şi activităţi independente;
 asistenţa socială;
 relaţii de muncă.40

B.Plasarea pe locurile de muncă vacante existente pe plan local şi instruirea in ceea ce


priveşte modalităţile de căutare a unui loc de muncă au ca obiectiv prevenirea şomajului prin

39
http://www.Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncăiasi.ro/legislatie/proceduri accesată la data de
25.02.2015
40
http://www.Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncăiasi.ro/legislatie/proceduri accesată la data de
25.02.2015

48
ocuparea imediată a locurilor de muncă disponibile, precum şi creşterea şanselor de reintegrare
profesională prin dobândirea de noi tehnici şi cunoştinţe.
Aceste servicii se realizează prin:
 oferirea de locuri de muncă în ocupaţia de bază, vacante pe piaţa muncii atât la nivel
judeţean, cât şi la nivel naţional, pe perioadă determinată sau nedeterminată;
 prezentarea activităţii serviciilor de mediere în vederea ocupării unui loc de muncă, precum
şi a posibilităţilor de formare profesională;
 prezentarea serviciului electronic de mediere a muncii pe Internet (SEMM) şi instruirea în
vederea accesării acestuia;
 informaţii privind stimularea financiară prevăzută de lege pentru încadrarea în altă localitate,
cu schimbarea domiciliului, sau pentru încadrarea la o distanţă de peste 50 km faţă de
domiciliu;
 instruirea pentru participarea la bursa locurilor de muncă;
 informarea şi pregătirea în tehnici de căutare a unui loc de muncă;
 informarea cu privire la alte acţiuni organizate pe piaţa muncii în vederea oferirii unui loc de
muncă: proiecte locale, programe de ocupare prin muncă la domiciliu, programe pentru
persoane defavorizate pe piaţa muncii.

C.Reorientarea profesională în cadrul unităţii sau prin cursuri de formare de scurtă durată
are ca scop dobândirea de noi cunoştinţe şi abilităţi necesare pentru a ocupa un alt loc de muncă
în cadrul aceleiaşi unităţi sau un loc de muncă vacant existent pe piaţa muncii.
Această măsură se realizează prin asigurarea unor servicii de informare şi consiliere privind
cariera profesională, precum şi prin organizarea de cursuri de formare profesională de scurtă
durată ori de instruire la locul de muncă.41

D.Sondarea opiniei salariaţilor şi consilierea acestora cu privire la măsurile de


combatere a şomajului au ca scop identificarea necesităţilor şi priorităţilor persoanelor asistate,
în vederea orientării acestora către cele mai potrivite măsuri active.
Modalităţile de realizare a acestei măsuri constau în chestionarea persoanelor care
urmează să fie concediate cu privire la planurile de viitor, la serviciile solicitate, la experienţa în

41
http://www.Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncăiasi.ro/legislatie/proceduri accesată la data de
25.02.2015

49
alte activităţi decât cele în care sunt calificate, precum şi în evaluarea şi valorificarea
chestionarelor în vederea orientării lor spre măsurile de combatere a şomajului.
În situaţia în care serviciile de preconcediere nu pot fi realizate de către agenţiile pentru
ocuparea forţei de muncă, acestea se acordă prin intermediul furnizorilor de servicii de ocupare
din sectorul public sau privat, acreditaţi şi selectaţi în condiţiile legii.
Selecţia furnizorilor de servicii de ocupare se efectuează de către agenţiile pentru
ocuparea forţei de muncă în conformitate cu prevederile legale privind achiziţiile publice.
Agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă încheie, în condiţiile legii, contracte cu
furnizorii de servicii de ocupare acreditaţi şi selectaţi în condiţiile legii, declaraţi câştigători în
urma selecţiei efectuate.
Cheltuielile de finanţare privind măsurile de prevenire a şomajului se fac din următoarele
surse:
 bugetul asigurărilor pentru şomaj, pentru măsurile care se realizează de către agenţiile
pentru ocuparea forţei de muncă sau de către furnizorii de servicii de ocupare acreditaţi,
cu care agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă încheie contracte în condiţiile legii;
 fondurile angajatorilor, pentru măsurile care se realizează la iniţiativa acestora cu forţe
proprii sau prin intermediul unor furnizori de servicii de ocupare acreditaţi în condiţiile
legii;
 alte surse financiare atrase prin diferite programe şi utilizate de agenţiile pentru ocuparea
forţei de muncă sau de furnizorii de servicii de ocupare acreditaţi în condiţiile legii.
Pe baza analizei datelor înregistrate de agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă, precum
şi a celor primite de la furnizorii de servicii de ocupare acreditaţi se realizează evaluarea
rezultatelor acordării serviciilor de preconcediere, care urmăreşte în principal: numărul
persoanelor asistate, numărul persoanelor plasate pe locurile de muncă vacante existente,
numărul persoanelor care şi-au găsit un loc de muncă în termen de maximum 3 luni de la
acordarea serviciilor, numărul persoanelor orientate în măsuri pentru stimularea ocupării forţei
de muncă, numărul persoanelor cuprinse la cursuri de scurtă durată.42

42
http://www.Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncăiasi.ro/legislatie/proceduri accesată la data de
25.02.2015

50
Sistemul de indicatori şi procedurile de evaluare a rezultatelor acordării serviciilor de
prevenire a şomajului se aprobă prin decizie a preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru ocuparea
Forţei de Muncă.
Evaluarea impactului serviciilor de preconcediere se realizează de către agenţiile pentru
ocuparea forţei de muncă trimestrial, semestrial, anual sau ori de câte ori este cazul,
evidenţiindu-se cele mai eficiente servicii, precum şi identificarea dificultăţilor întâmpinate în
implementarea acestora.
Rezultatele finale ale evaluărilor la nivel judeţean se centralizează şi se cuprind în
Raportul anual de activitate pe care Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă îl
supune spre aprobare ministrului muncii şi solidaritătii sociale.

51
ANEXE

ANEXA Nr. 1 la proceduri:


Societatea Comercială ...................
Adresa ............................................
Codul fiscal .....................................
Telefon/fax/e-mail ............................
Către
Agenţia pentru ocuparea forţei de muncă a judeţului/ municipiului Bucureşti
ÎNŞTIINŢARE privind salariaţii care urmează să primească preaviz in vederea acordării
serviciilor de preconcediere
În conformitate cu art. 50 din Legea nr. 76/2002 vă înştiinţăm că începând cu data de .............
urmează să fie disponibilizat un număr de ................... salariaţi.
În prezent în cadrul societăţii comerciale este angajat un număr total de .............. salariaţi.
Preavizul va fi acordat începând cu data de ............................. , conform:
• Codului muncii |_|
• Contractului colectiv de muncă |_|
Anexăm tabelul nominal cuprinzând salariaţii care urmează să primească preaviz.
Director general sau altă persoană autorizată,
............................... (numele şi prenumele)

ANEXA Nr. 11 la proceduri:


Societatea Comercială ....................................
Adresa .............................................................

52
Codul fiscal ....................................................
Telefon/fax/e-mail ...........................................
TABEL nominal cuprinzând salariaţii care urmează să primească preaviz

Numele şi Cod numeric Denumire cod COR


Nr. crt. Domiciliul Ocupaţia
prenumele personal (6 caractere) 12 ...

Director general sau altă persoană autorizată, Lider sindical reprezentantul salariaţilor,
................................ .............................
(numele şi prenumele) (numele şi prenumele)
Semnătură şi ştampilă Semnătură şi ştampilă

53
ANEXA Nr. 2 la proceduri:

CHESTIONAR
Date personale
1.Numele şi prenumele .....................................................................................................................
2.Codul numeric personal .................................................................................................................
3.Domiciliul .....................................................................................................................................
4.Telefon ....................................
5.Data naşterii ..............................................
6.Sexul: M |_| F |_|.

7.Studii: Şcoală generală |_| Şcoală profesională |_| Şcoală de maiştri |_| Şcoală de ucenici
|_|
Liceu |_| Şcoală postliceală |_| Studii superioare |_|
8.Calificare: meseria .................................. alte calificări .......................................... alte
aptitudini .......................................

9.Vechimea în muncă ................................ în meseria de bază .......................................


Planuri de viitor
10.Doriţi un loc de muncă? DA |_| NU |_|
11.Sunteţi dispuşi să faceţi naveta la o distanţă mai mare de 50 km? DA |_| NU |_|
12.Sunteţi dispuşi să vă schimbaţi domiciliul pentru ocuparea unui loc de muncă? DA |_| NU |_

13.Doriţi să vă (re) calificaţi? DA |_| NU |_|


Dacă da, în ce meserie? .....................................................................................

54
14.Doriţi să desfăşuraţi o activitate pe cont propriu? DA |_| NU |_|
15.Doriţi să vă pensionaţi? DA |_| NU |_|

16.Alte planuri (agricultură etc.) ..........................................................................


Doriţi sprijin in domeniile:
17.|_| Tehnici de căutare a unui loc de muncă
18.|_| Consiliere şi informare profesională

19.|_| Activităţi pe cont propriu: Nu ştiu |_| DA |_| NU |_|


Dacă da: Comerţ |_| Servicii |_| Producţie |_| Agricultură |_|
20.|_| Alte domenii (specificaţi)

21.Credeţi că informaţiile oferite vă sunt utile? DA |_| NU |_| Nu ştiu |_|


Publicate în Monitorul Oficial cu numărul 224 din data de 3 aprilie 2002

55
CONCLUZII

Obiectivul general al AGENŢIA JUDEŢEANĂ PENTRU OCUPAREA FORŢEI DE


MUNCĂ în vederea dobândirii și menținerii statutului de persoană ocupată îl constituie
sprijinirea activităţilor privind măsurile active de ocupare pentru creşterea şanselor de ocupare în
rândul şomerilor şi şomerilor de lungă durată. În cadrul AGENŢIA JUDEŢEANĂ PENTRU
OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ, sunt sprijinite şi intesificate măsurile active de ocupare
cum ar fi: informare şi consiliere profesională, medierea muncii pe piaţa internă şi plasare la
locul de muncă, formare profesională, consultanţă şi asistenţă, pentru începerea unei activităţi
independente sau pentru iniţierea unei afaceri. Persoanele din grupul ţintă sunt cuprinse în
funcţie de necesităţile fiecăreia, la una sau mai multe din măsurile active menţionate, în vederea
creşterii şanselor de ocupare. Efectele pozitive pe termen lung constau în: – contribuţie la
scăderea ratei şomajului datorată asistenţei sporite acordată persoanelor din grupul ţintă în
vederea ocupării şi menţinerii locului de muncă dobândit (participare la servicii integrate, mai
mult de o măsură activă pentru fiecare din persoanele din grupul ţintă); – creşterea calităţii
serviciilor oferite de solicitant, datorată individualizării asistenţei oferite persoanelor din grupul
ţintă.
Obiective specifice: Intensificarea serviciilor de informare şi consiliere profesională
pentru şomeri şi şomeri de lungă durată în vederea creşterii şanselor de ocupare. Intensificarea
serviciilor de formare profesională, în vederea adaptării calificărilor la nevoile pieţei muncii, prin
dobândirea, actualizarea sau schimbarea calificărilor, respectiv iniţiere, calificare, recalificare,
perfecţionare şi specializare. Intensificarea serviciilor de medierea muncii, în vederea ocupării
imediate pentru şomeri şi şomeri de lungă durată. Intensificarea serviciilor de consultanţă şi
asistenţă, pentru începerea unei activităţi independente sau pentru iniţierea unei afaceri, şomeri şi
56
şomeri de lunga durată. Sprijin pentru constituirea de reţele parteneriale, transfer de bune practici
şi alinierea procedurilor de lucru destinate ocupării durabile a şomerilor şi şomerilor de lungă
durată. Beneficiile pentru persoanele din grupul ţintă constau în dobandirea și menținerea unui
loc muncă ca urmare a sanselor de ocupare sporite oferite prin cuprinderea la una sau mai multe
măsuri active “acţiuni multiple, şanse sporite de angajare” -asistenţei postangajare în vederea
menţinerii locului de muncă dobândit. Contribuţia la atingerea obiectivelor operaţionale constă în
îmbunătăţirea capacităţii de ocupare a persoanelor prin cuprinderea acestora la mai multe măsuri
active. În ceea ce priveste contribuţia la atingerea obiectivelor ce constau în creşterea participării
persoanelor din grupul ținta la programe integrate de măsuri active de ocupare prin atragerea
unui număr mai mare de participanţi la aceste programe dat fiind resursele suplimentare atrase
prin accesarea de fonduri nerambursabile. Contribuţia la obiectivul AGENŢIA JUDEŢEANĂ
PENTRU OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ constă în facilitarea integrării pe piaţa muncii,
atragerea şi menţinerea unui număr mai mare de persoane pe piaţa muncii prin facilitarea
accesului nediscrimnatoriu la mai mult de o măsură activă şi asistenţa postangajare în vederea
menţinerii locului de muncă dobândit, pentru persoanele angajate prin proiect. Prin activitatile
sale, AGENŢIA JUDEŢEANĂ PENTRU OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ asigură
oportunităţi sporite pentru participarea viitoare pe o piaţă a muncii modernă, dat fiind
competenţele dobândite de persoanele din grupul ţintă.

57
BIBLIOGRAFIE

1. Alexandru Ţiclea, Tratat de dreptul muncii, ediţia a V-a, Editura Universul Juridic,
Bucureşti, 2010;

2. Alexandru Ţiclea şi colaboratorii - Dreptul public al muncii – Editura Wolters Kluwer,


Bucureşti 2010

3. Alexandru Ţiclea - Tratat de dreptul muncii, Editura Universul Juridic, Ediţia a III-a 2009

4. Alexandru Ţiclea, Tratat de dreptul muncii, Ed. Universul Juridic, 2013;

5. Alexandru Ţiclea, Codul muncii comentat, Ed. Universul Juridic, 2013;

6. Alexandru Ţiclea, Codul muncii comentat, Ed. Universul Juridic, 2013;

7. Alexandru Ţiclea, Dreptul muncii, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2012;

8. Brown, P., 1990, „The Third Waye”: Education and the Ideology of Parentocracy, The
British Journal of Sociology of Education, vol 11, pp. 65-85;

9. Chipea, F., 2010, Dezvoltare socială teritorială. Premise teoretice şi date empirice,
Editura Universităţii din Oradea

58
10. Cochinescu, C., 2005, Şomajul. Anxietatea şi frustraţia la persoanele şomere, Editura
Lumen, Iaşi;

11. Dobrotă, N., Aceleanu, M.,I., 2007, Ocuparea resurselor de muncă în România, Editura
Economică;

12. Fukuyama, Fr., 2002, Marea ruptură (Natura umană şi refacerea ordinii sociale),
Editura Humanitas, Bucureşti;

13. Giarini, O., Liedtke, P., M., 2001, Dilema ocupării forţei de muncă şi viitorul muncii,
Editura All Beck, Bucureşti;

14. Giddens, A, 2007, Europa în epoca globală, Editura Ziua, Bucureşti;

15. Hardwick, P., Langmead, J., Khan, B., 2002, Introducere în economia politică modernă,
Editura Polirom, Iaşi;

16. Hatos, A., Săveanu, S.,(coord.), 2009, Educaţia şi excluziunea socială a adolescenţilor
din România, Editura Universităţii din Oradea;

17. Hirata, H., Kergoat, D., Zylberberg-Hocquard, M.H., 1997, La division sexuelle du
travail: Permanence et changement. ATS, CEM, Piette del Conicet, Argentine;

18. Marshall, G.(coord.), 2003, Dicţionar de sociologie Oxford, Editura Univers


enciclopedic, Bucureşti

19. Mărginean, I., 2004, Politica socială, Editura Expert, Bucureşti;

20. Mihăescu, C., 2001, Populaţie&Ocupare- Trecut, prezent, viitor, Editura Economică,
Bucureşti;

21. Nica, E., 2004, Strategii şi politici de ocupare a forţei de muncă în România, Editura
Economică, Bucureşti

22. Olah, Gh., Florea, A., 2003, Macroeconomie, Editura Universităţii din Oradea;

23. Oprescu, Gh., 2001, Piaţa muncii - teorii, politici, tranziţia în România, Ed. Expert,
Bucureşti;

59
24. Pârâianu, M., 2003, Piaţa paralelă a muncii, Editura Expert; Bucureşti;

25. Pop, L., M.(coord.), 2002, Dicţionar de Politici Sociale, Editura Expert, Bucureşti;

26. Preda, D., 2002, Ocuparea forţei de muncă şi dezvoltarea durabilă, Editura Economică,
Bucureşti;

27. Preda, M., 2002, Politica social românească între sărăcie şi globalizare, Editura
Polirom, Iaşi;

28. Turner, R.H., 1960, „Sponsored and Contest Mobility and the School System”, American
Sociological Review, vol. 25, nr.6, decembrie, pp.855-867;

29. Zamfir, C., Stoica, L., 2006, O nouă provocare: Dezvoltarea socială, Editura Polirom,
Iaşi;

30. Zamfir, C., Vlăsceanu, L., (coord.), 1993, Dicţionar de sociologie, Editura Babel,
Bucureşti;

31. Reglementări europene în domeniul Ocupării Forţei de muncă şi formării profesionale,


în „Raportul Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse”, Iulie 2007, Bucureşti;

Legislație

1. Legea nr. 202 din 22 mai 2006 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale
pentru Ocuparea Fortei de Munca

2. Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei
de munca

3. Hotararea nr. 174 / 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.
76/2002 privind sistemul asigurãrilor pentru şomaj şi stimularea ocupãrii forţei de muncã

4. Hotararea nr. 277/ 2002 privind Criteriile de acreditare a furnizorilor de servicii


specializate pentru stimularea ocuparii fortei de munca

5. Procedura din 23 iulie 2004 de evaluare si selectie a angajatorilor care beneficiaza de


prevederile art. 48 ' din Legea nr. 76/ 2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si
stimularea ocuparii fortei de munca

60
6. Proceduri din 18 aprilie 2002 privind accesul la masurile pentru stimularea ocuparii fortei
de munca, modalitatile de finantare si instructiunile de implementare a acestora

7. Proceduri din 21 martie 2002 privind accesul la masurile pentru prevenirea somajului,
modalitatile de finantare si instructiunile de implementare a acestora

8. Proceduri din 20 aprilie 2004 privind modul de acordare a drepturilor de care beneficiaza
persoanele aflate in cautarea unui loc de munca pe durata participarii la o forma de
pregatire profesionala

61