APLICAREA NORMELOR DE IGIENA, SANITAR-VETERINARE SI DE

PROTECTIE A MEDIULUI

Mentine igiena personala

Igiena personală urmăreşte menţinerea în perfectă stare de curăţenie a corpului şi este
obligatorie pentru fiecare lucrător din sectorul alimentar si alimentatie pentru a preveni
contaminarea alimentelor şi, deci, prevenirea îmbolnăvirii consumatorilor.
Nerespectarea regulilor de igienă individuală poate duce la contaminarea alimentelor cu
microorganisme pe care omul le elimină pe cale fecală, urinară, bucală, nazală sau pe suprafaţa pielii.
Igiena personală se referă la întreţinerea igienică a mâinilor, a unghiilor, a părului, a nasului,
gurii şi a pielii.
Mâinile
Microorganismele ajung foarte uşor de pe mâinile murdare pe alimente, de aceea cele mai
multe boli provocate de nerespectarea regulilor de igienă provin de la mâinile murdare, şi anume:
hepatita, poliomelita, febra tifoidă, toxiinfecţiile alimentare, viermii intestinali, dizenterie,
tuberculoza.
Mâinile se spală şi se dezinfectează întotdeauna la începutul şi sfârşitul lucrului; înainte şi
după folosirea WC- ului, după folosirea batistei, după atingerea părului, nasului şi ori de câte ori
este nevoie.
Pentru spălarea şi dezinfecţia mâinilor sunt absolute necesare: apa caldă, săpunul, periuţa de
unghii, un sistem de uscare şi substanţe dezinfectante.
Spălarea corectă a mâinilor
∙ Se umezesc mâinile cu apă caldă;
∙ Se săpunesc şi se freacă palmele, dosul palmelor, degetele, spaţiile dintre degete, zonele din
jurul unghiilor. Operaţia trebuie să dureze 10 secunde pentru fiecare zonă spălată.
∙ Se clătesc mâinile cu apă caldă până la eliminarea tuturor urmelor de săpun.
∙ Se usucă mâinile fie cu aer cald, fie cu şerveţele de unică folosinţă sau cu prosoape textile
rulate pe un suport care permite ştergerea mâinilor de fiecare dată pe o porţiune nefolosită.
∙ Nu se şterg niciodată mâinile de şorţ sau halat sau cârpe de bucătărie.
∙ Pentru dezinfecţie se folosesc soluţii slabe de Bromocet sau apă clorinată, fără uscare sau
ştergere ulterioară.
∙ Nu se ating cu mâna alimentele în cazul oricărei răniri sau infecţii locale. Acestea se
protejează cu pansament sterilizat .
 Unghiile
∙ Se taie scurt pentru a nu reţine murdărie sub ele. Se foloseşte foarfecă individuală,
dezinfectată, pilă; nu se rup cu dinţii şi nici nu se rod.
∙ Se curăţă cu periuţă şi săpun.
∙ Nu se dau cu lac pentru a se observa dacă sunt curate şi pentru ca lacul să nu cadă în alimente.
Părul
∙ Este o importantă sursă de contaminare a alimentelor, ca şi mătreaţa, de aceea trebuie spălat
cât mai des şi mai bine.
∙ Trebuie să fie ţinut legat şi complet acoperit cu bonetă sau basma pentru a proteja alimentele.
∙ Nu se piaptănă decât în vestiar, în niciun caz în spaţiile cu alimente! Peria şi pieptenele nu se
împrumută!
Gura, nasul, urechile
∙ Spălarea corectă a dinţilor de cel puţin 2 ori pe zi, obligatoriu dimineaţa şi la culcare.
∙ Nu se scuipă, nu se mestecă gumă, nu se tuşeşte, nu se strănută deasupra alimentelor; în caz de
necessitate se foloseşte batista şi apoi se spală măinile şi se dezinfectează. Nu se scobeşte în nas sau
în urechi.
∙ Nu se fumează în spaţiile de prelucrare, asamblare, depozitare a alimentelor.
∙ Nu se gustă cu degetul alimentele în timpul preparării.
Pielea
Pielea secretă permanent diferite substanţe, prin transpiraţie şi poate fi o sursă de contaminare a
alimentelor.
∙ Se impune spălarea pielii cât mai bine: duş cu apă caldă, săpun, perie, burete, insistând asupra
zonelor cu pilozitate, la începutul şi la sfârşitul lucrului. Regulat (zilnic) se schimbă lenjeria intimă şi
ciorapii.
∙ Folosirea unui antiperspirant numai pe pielea spălată şi uscată pentru reducerea cantităţii de
transpiraţie şi suprimarea mirosului neplăcut. Cosmeticele cu miros puternic şi parfumurile transmit
mirosuri străine alimentelor.

Igiena imbracamintei
Imbracamintea si lenjeria apara corpul nostru de factori externi (frig, caldura, ploaie) si de
factori mecanici.
Activitatea normala a organismului e posibila doar la temperatura permamenta normala de
36,6º. Daca temperatura mediului inconjurator este foarte scazuta, sau, invers, foarte ridicata, atunci
organismul nu-si poate pastra temperatura normala. Incalcarea regimului de temperatura poate duce
la imbolnaviri sau poate duce la supraincalzirea periculoasa a organismului. De aceea omul isi
amenajeaza locuinta, poarta haine, adica isi creeaza conditii, prin care sa elimine oscilatiile bruste ale
temperaturii.
Pe noi ne incalzeste nu atat haina, cat stratul de aer ce se mentine intre corp si haina si intre
diferite straturi ale hainelor, precum si in porii tesaturii. De aceea e foarte important, ca porii hainei
sa nu fie astupati nici cu umezeala, nici cu murdarie, nici cu praf. Pentru aceasta haina trebuie regulat
spalata si curatita.
Direct pe piele se imbraca lenjeria. Ea absoarbe transpiratia eliminata din glandele sudoripare .
Pe lenjerie se depun diferiti microbi, murdaria servindu - le ca mediu de inmultire si acestia incep sa
elimine mirosuri neplacute. De aceea e necesar ca lenjeria de corp sa fie schimbata cat mai des.
Lenjeria murdara nu trebuie pastrata pana la spalare in incaperea de locuit , ea trebuie pastrata
intr-un cos special , de obicei in baie. Lenjeria curata trebuie pastrata aparte de alte haine.
Hainele si lenjeria trebuie sa fie de o anumita masura si sa corespunda cu anotimpul . Pe
hainele exterioare, ca paltonul sau pardesiul, se aseaza praful de afara, de aceea ele trebuiesc pastrate
pe hol in cuier. Hainele trebuie curatite periodic cu o perie.

Igiena incaltamintei
Incaltamintea apara picioarele nu doar de oscilatiile de temperatura, ci si de loviturile mecanice
externe, etc. Incaltamintea trebuie sa asigure o libertate totala in miscare. De aceea trebuie ca ea sa
corespunda cu forma piciorului. Sub influenta purtarii permanente a incaltamintei incorect concepute
(inguste, stramte) , sufera de la inceput partile moi ale piciorului, apoi scheletul talpii. Degetele
deseori se apasa unele pe altele, iau o forma incorecta si sunt generate si alte modificari ale talpii.
In afara de aceasta, incaltamintea stramta duce la racirea picoarelor pe timp de iarna, si nu
rareori poate duce chiar si la fenomenul de inghetare. Starea incaltamintei e deosebit de importanta in
timpul unor deplasari lungi.
Pentru preintampinarea imbolnavirilor e necesar sa verificam daca picioarele sunt uscate. Daca
picoarele s-au umezit, atunci trebuie , dupa posibilitate, neaparat sa se schimbe sosetele.
Cea mai mare parte din murdaria de afara se aduce in locuinta prin incaltaminte. De aceea,
intrand in casa, trebuie sa curatam foarte bine incaltamintea de noroiul si praful stranse pe aceastea.
Incaltamintea sportiva trebuie sa corespunda cerintelor de competitie, precum si deosebirilor
tehnice a tipului de sport : sa fie usoara, comoda si sa apere talpa de lovitori traumatice.
 Persoanele care participa la cros , alergari, adica la acele tipuri de competitii ce se organizeaza
in afara stadionului, trebuie sa puna sub talpa piciorului un burete de cauciuc si sa se foloseasca
numai de incaltaminte purtata.
Celor ce practica tipurile de sport de iarna li se recomanda sa poarte incaltaminte cu o jumatate
de masura mai mare pentru ca , in cazul in care se inregistreaza temperaturi foarte scazute , sa
imbrace a doua pereche de sosete de lana , iar in incaltamintea cu talpa de cauciuc sa puna un brant
cald.
Incaltamintea umeda trebuie curatita si uscata intr-o incapere calda si bine ventilata. Uscarea
incaltamintei pe calorifer sau aproape de surse de caldura nu se recomanda, pentru ca se deterioreaza
si se deformeaza. Dupa uscarea incaltamintei e de dorit sa o protejam cu crema de pantofi.
O importanta deosebita are curatenia in partea interoara a incaltamintei si a sosetelor, ce trebuie
sa fie schimbate doua ori pe zi.

Mentine igiena la locul de munca

Cadrul legislativ privind igiena şi securitatea muncii:
 Codul muncii – Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003
 Legea nr. 319 / 2006 - Legea securităţii şi sănătăţii în muncă, publicată în Monitorul
Oficial al României nr. 646 din 26 iulie 2006
 Hotărârea de Guvern 1425/ 2006- Norme metodologice de aplicare a prevederilor Legii
securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/ 2006
 Hotărârea de Guvern nr. 1146 / 2006 cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru
utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă
 Legea nr. 307/ 2006 privind apărarea împotriva incendiilor.
 Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195 din 22 decembrie 2005 privind protecţia
mediului.

Sarcinile agentului economic:

I. Instruirea personalului ( anexa 1)

(a) Instructajul introductiv general
Trebuie prezentate:
- riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională specifice unităţii;
- legislaţia de protecţie a muncii în vigoare;
- consecinţele posibile ale necunoaşterii şi nerespectării legislaţiei de protecţie a muncii. (b)
Instructajul la locul de muncă - prezintă riscurile şi măsurile de prevenire specifice locului de
muncă.
► Include în mod obligatoriu demonstraţii practice
►Se consemnează în fişa de instruire individuală
(c) Instructajul periodic – se face întregului personal pe baza unei tematici ce cuprinde
obligatoriu demonstraţii practice, are drept scop aprofundarea normelor de protecţia muncii.
II. Utilizarea echipamentului de lucru şi protecţie (anexa 2).
Angajatorii au următoarele obligaţii:
a) să asigure echipamente de muncă fără pericol pentru securitatea si sănătatea lucrătorilor;
b) să asigure echipamente individuale de protecţie;
c) să acorde obligatoriu echipament individual de protecţie nou, în cazul degradării sau al pierderii
calităţilor de protecţie.”
Echipamentele individuale de protecţie (EIP) trebuie să fie etichetate cu marcajul CE de către
producător (H.G. nr. 115/2004). Dacă se anticipează accidentări sau vătămări ale sănătăţii
lucrătorilor, angajatorul trebuie să furnizeze EIP pentru:
- protecţia capului
- protecţia picioarelor,
- protecţia ochilor şi a feţei,
- măşti respiratorii,
- protecţia corpului.
Angajatorul trebuie să instruiască lucrătorii cum să lucreze în condiţii de securitate cu
mănuşile de protecţie.
Încălţămintea de protecţie trebuie să fie uşoară şi trebuie să se poată da uşor şi repede jos;
în funcţie de cerinţe, tălpile trebuie să fie protejate împotriva uzurii, a alunecărilor şi să fie
antistatice.
Angajatorul trebuie să asigure protecţia ochilor şi a feţei lucrătorilor dacă există riscul
vătămării ochilor şi a feţei;
Lucrătorii expuşi la gaze, vapori sau materii în concentraţii ce reprezintă un pericol pentru
sănătate trebuie să primească protecţie adecvată a respiraţiei.
III. Existenţa trusei de prim ajutor şi a materialelor igienico sanitare (anexa 3).
O trusă medicală trebuie să aibă în dotare următoarele: vată hemostatică, leucoplast, garou,
bandaj, unguent contra arsurilor, substanţe dezinfectante, etc.
 Uniunea Europeană (UE) instituie un ansamblu de norme de bază în scopul de a proteja
sănătatea şi securitatea lucrătorilor. În acest sens, directiva stabileşte obligaţii pentru angajatori şi
pentru lucrători, îndeosebi pentru a limita numărul accidentelor de muncă şi al bolilor profesionale.
De asemenea, directiva ar trebui să faciliteze îmbunătăţirea formării, informării şi consultării
lucrătorilor.
Directiva 89/391/CEE a Consiliului din 12 iunie 1989 privind punerea în aplicare de măsuri
pentru promovarea îmbunătăţirii securităţii şi sănătăţii lucrătorilor la locul de muncă
Directiva stabileşte normele de bază în materie de protecţie a sănătăţii şi securităţii lucrătorilor
*. Măsurile prevăzute sunt menite, în special, să elimine factorii de risc pentru bolile profesionale şi
accidentele de muncă.
Aceste măsuri se aplică tuturor sectoarelor de activitate publice sau private, cu excepţia
anumitor activităţi specifice ale administraţiei publice (armată, poliţie etc.) şi a serviciilor de protecţie
civilă.
Obligaţiile angajatorilor
Angajatorii * trebuie să garanteze securitatea şi sănătatea lucrătorilor sub toate aspectele care
ţin de activitatea profesională, inclusiv atunci când apelează la persoane sau servicii din exteriorul
întreprinderii. Statele membre pot limita această responsabilitate în caz de forţă majoră *.
Astfel, angajatorul instituie mijloace şi măsuri de protecţie a lucrătorilor. Este vorba de
activităţi de prevenire, de informare şi de formare a lucrătorilor, în special pentru:
 evitarea riscurilor sau gestionarea riscurilor care nu pot fi evitate;
 instruirea adecvată a lucrătorilor, cu accent pe măsurile colective de protecţie;
 adaptarea condiţiilor de muncă, a echipamentelor şi a metodelor de lucru, ţinând seama de
progresele tehnice.
Mijloacele şi măsurile de protecţie trebuie să fie adaptate în cazul în care se modifică condiţiile
de muncă. În plus, angajatorul trebuie să ţină seama de natura activităţilor întreprinderii şi de
capacităţile lucrătorilor.
În cazul în care, la acelaşi loc de muncă, sunt prezenţi lucrători ai mai multor întreprinderi,
angajatorii respectivi cooperează şi îşi coordonează activităţile de protecţie şi de prevenire a
riscurilor.
În plus, activităţile de prim-ajutor, de stingere a incendiilor sau de evacuare a lucrătorilor în
caz de pericol grav trebuie să fie adaptate la natura activităţilor şi la mărimea întreprinderii.
Angajatorul trebuie să informeze şi să ofere formare lucrătorilor care pot fi expuşi unui pericol grav
şi imediat.
 Angajatorul instituie un serviciu de protecţie şi de prevenire a riscurilor în cadrul
întreprinderii sau unităţii respective, inclusiv în ceea ce priveşte activităţile de prim ajutor şi de
reacţie la pericolele grave. Astfel, acesta desemnează unul sau mai mulţi lucrători instruiţi pentru a
asigura monitorizarea măsurilor sau apelează la servicii externe în acest sens.
Controlul medical al lucrătorilor este asigurat prin măsuri stabilite în conformitate cu
legislaţiile şi practicile naţionale. Fiecare lucrător poate solicita un control medical la intervale
regulate.
Grupurile de risc sau extrem de sensibile trebuie să fie protejate împotriva pericolelor care le
pot afecta în mod specific.
Consultarea lucrătorilor
Angajatorii consultă lucrătorii şi reprezentanţii acestora cu privire la orice chestiuni care
afectează securitatea şi sănătatea la locul de muncă.
Reprezentanţii lucrătorilor pot face propuneri pentru ca angajatorul să ia măsuri specifice.
Aceştia pot sesiza autorităţile naţionale competente în cazul în care angajatorul nu îşi respectă
obligaţiile.
Aplica normele sanitar-veterinare la locul de munca
Fiecare lucrător trebuie să aibă grijă de securitatea şi sănătatea sa şi a persoanelor care pot fi
afectate de actele sau omisiunile sale la locul de muncă. În conformitate cu formarea urmată şi cu
instrucţiunile angajatorului, lucrătorii trebuie, în special:
 să utilizeze în mod corect echipamentele, uneltele şi substanţele care au legătură cu activitatea
lor;
 să utilizeze în mod corect echipamentul individual de protecţie;
 să evite deconectarea, schimbarea sau mutarea arbitrară a dispozitivelor de securitate;
 să semnaleze imediat orice situaţie de muncă care reprezintă un pericol grav şi imediat.
Aplica normele de protectie a mediului la locul de munca
Lucrătorul în comerț trebuie sa isi insuseasca normele de protectia mediului, conform
legislatiei specifice si reglementarilor interne și modul de aplicare a normelor de protectia mediului,
conform legislatiei specifice si reglementarilor interne
 Fişa de lucru nr.1
Aplicarea Legii nr. 319/ 2006 în unităţile economice
Completaţi în tabelul de mai jos etapele aplicării Legii nr. 319/ 2006 privind securitatea şi
sănătatea în muncă, în funcţie de situaţiile concrete întâlnite la locul de muncă.
Instrucţiuni pentru practicant:
 Înainte de a completa tabelul asiguraţi-vă că dispuneţi de documentaţia necesară
rezolvării sarcinilor;
 Rezolvaţi toate sarcinile din fişa de lucru.
Nr.crt Etapele aplicării Legii nr. 319/ 2006 Observaţii cu privire la modul în care este
. aplicată legea 319/ 2006 la locul de muncă
1. Precizează obiectul de activitate al legii.
2. Specifică articolele cu referire directă la
obligaţiile angajatorilor în vederea asigurării
condiţiilor de securitate şi sănătate în muncă.
3. Supraveghează modul în care sunt respectate,
pe parcursul desfăşurării activităţii, a
dispoziţiilor legale din articolele specificate.
4. Identifică deficienţele (contravenţiile) în
respectarea legii la locul de muncă.
5. Propune măsuri pentru prevenirea cauzelor
care au generat încălcări ale dispoziţiilor
legale din articolele specificate.
6. Precizează sancţiuni care pot fi aplicate
conform Legii nr 319/ 2006 pentru
contravenţiile constatate.
 Fişa de observaţie
Monitorizarea modului de aplicare a normelor de
igienă şi securitatea muncii
1. Supuneţi atenţiei una din activităţile executate în magazinul/ depozitul agentului economic în
care desfăşuraţi stagiul de practică*. Observaţi cu atenţie modul de aplicare a normelor de igienă şi
securitatea muncii.
2. După încheierea activităţii de observare, completaţi fişa de mai jos.
Activităţile supravegheate Concluzii Recomandări
Observarea şi verificarea
echipamentelor de protecţie

Observarea şi verificarea
truselor sanitare

Observarea şi verificarea
parametrilor de lucru

Observarea şi verificarea
sistemelor de siguranţă şi a
posturilor de prevenire a
incendiilor
*
Atenţie: Activităţile în cadrul cărora se poate efectua observarea: recepţia mărfurilor;
manipularea, depozitarea, desfacerea mărfurilor alimentare şi nealimentare.
Observaţii ale profesorului de specialitate/ maistrului sau tutorelui de practică:
___________________________________________________________________
 Studiu de caz

1. Din analiza accidentelor de muncă înregistrate pe primul sem. al anului 2008, printre cele
mai expuse meserii se numără şi lucrătorii comerciali şi manipulanţii mărfuri. Pe lângă obligaţiile
angajatorului, fiecare lucrător trebuie să îşi desfăşoare activitatea, în conformitate cu pregătirea şi
instruire sa, instrucţiunile primite din partea angajatorului.
Scrieţi în casetele de mai jos cum trebuie să acţionaţi la locul de muncă pentru prevenirea
accidentelor?

1. Să comunicaţi imediat 4. _______________________

angajatorului orice situaţie de muncă _______________________
pe care o consideraţi un pericol _________________
pentru securitatea lucrătorilor

2. __________________________ 5. _______________________
____________________________ _________________________
___________________ ___________________

3. __________________________ 6. _______________________
____________________________ _________________________
_____________________ ___________________

2. Viaţa unei persoane accidentate depinde de momentul acordării primului ajutor şi

priceperea celui care intervine primul la locul accidentului.
Urmărind etapele din figura de mai jos realizaţi bandajarea braţului (unui coleg):

Obs. Când nu sunteţi pregătit pentru acordarea măsurilor de prim ajutor şi vă aflaţi la locul
accidentului, nu încercaţi să interveniţi cu orice preţ, aceasta constituie o gravă eroare.

Observaţii ale profesorului de specialitate/ maistrului sau tutorelui de practică: ________

______________________________________________________________________
 Echipamente de protecţie – PROTECŢIE MÂINI

Mănuşi antitermice Mănuşi chirurgicale Mănuşi anticalorice

Mănuşi electroizolante Mănuşi de protecţie din bumbac Mănuşi antichimice

Echipamente de protecţie – ÎNCĂLŢĂMINTE

Încălţăminte albă Pantof alb Bocanc de protecţie

Bocanc protecţie Cizme industrie

cu bombeu metalic alimentară
 Echipamente de lucru

Costum salopetă standard Costum salopetă cu pieptar Costum salopetă termorezistentă

Impermeabile Îmbrăcăminte reflectorizantă Halat de protecţie alb

TRUSĂ DE PRIM AJUTOR BRANCARDĂ DE PRIM AJUTOR

Materiale igienico - sanitare:

ATENŢIE ! - Substantele dezinfectante folosite trebuie sa fie numai cele avizate de

Ministerul Sanatatii.
Eficienţa stingătoarelor în funcţie de clasa de incendiu şi materialul folosit
Clasa de Stingător cu Stigător cu bioxid de Stingător cu
incendiu pulbere carbon spumă
Clasa A ► ►
Clasa B ► ► ►
Clasa C ► ►
Clasa D ►
Instalaţii ► ►
electrice

Folosirea stingătorului

1. scoateţi piedica de siguranţă;

2. îndreptaţi furtunul la baza focului; 1 2

3. apăsati mânerul pentru a permite eliberarea agentului

de stingere;
4. mişcati furtunul astfel încât să stingeţi incendiul.

3 4

ACCESORII PSI
Cutie hidrant Iluminatul de siguranţă

Centrale antiincendiu Detectoare optice de fum