Ministerul Snătătii al Republicii Moldova

Universitatea de Stat de Medicină si Farmacie «Nicolae Testemițanu»

FACULTATEA MEDICINĂ NR.1

Catedra de Biochimie și Biochimie Clinică

TEMA
Efectele metabolice ale Oxidului Nitric (NO).

Erhan Denis
Anul I, Grupa M2224

Profesor:
Martîn Cristina

Chișinău, 2022
 Cuprins

I TRODUCERE...................................................................................................................................3
CAPITOLUL 1....................................................................................................................................4
1. Oxidul nitric.............................................................................................................................4
1.1 Sineza oxidului nitric.......................................................................................................................4
1.2 Actiunea oxidului nitric...................................................................................................................5
1.2.1 Structura OS.................................................................................................................................5
CAPITOLUL 2....................................................................................................................................9
2. Efectele fiziologice ale oxidului nitric....................................................................................9
2.1 Rolul imunitar al NO.................................................................................................................9
2.2 Acţiunea asupra musculaturii netede.........................................................................................9
2.3 Oxidul nitric şi inflamaţia..........................................................................................................9
2.4 NO şi efetele sale asupra sistemului nervos..............................................................................9

3. NO-metabolismul miticondrial..............................................................................................10

Bibliografie.........................................................................................................................................11

2
 Introducere
O componenta extrem de importanta din organismul nostru este oxidul nitric, un gaz care,
desi exista doar cateva secunde, are un impact major asupra functiilor organice, fiind capabil sa
influenteze atacurile de cord si sa intareasca functiile anatomice. Oxidul nitric este asemeni unei adieri
de vant care inlatura poluarea, trecand rapid prin organism si insufletindu-l. Oxidul nitric nu este
acelasi lucru cu protoxidul de azot, un gaz ilariant folosit ca anestezic.

In realitate, acest gaz este un neurotransmitator din celulele nervoase care controleaza
erectia si alte probleme legate de imbatranire, mai cu seama referitoare la starea de sanatate a
arterelor. Legatura principala dintre imbatranire si oxidul nitric se refera la rolul decisiv pe care il
indeplineste oxidul nitrici in mentinerea sanatatii corporale si invers. Din acest motiv, multe
afectiuni sunt asociate cu scaderea productiei de oxid nitric, ceea ce duce la degenerarea celulelor si
la aparitia disfunctiilor organice.

Pentru creier oxidul nitric functioneaza ca un neurotransmitator care facilitaza transmiterea

mai rapida a informatiilor. Exact cum serotonina si dopamina din creieri induc o stare de fericire,
oxidul nitric are un efect de calmare, determinand o reactie in lant, la nivel celular, prin intermediul
careia vasele de sange se relaxeaza si se dilata.

Oxidul nitric joaca un rol esential in sanatatea cardiovasculara. Studiile clinice la persoane
care au consumat nitrati din alimentatie au prezentat imbunatatiri ale tensiunii arteriale, in functia
endoteliala, precum si in rigiditatea arteriala. De asemenea, un nivel corespunzator de oxid nitric a
fost corelat cu functia imbunatatita a trombocitelor si cu o performanta crescuta a exercitiului fizic.
Organismul persoanelor care sufera de ateroscleroza (ingrosarea arterelor si aparitia
cheagurilor de sange) nu produce suficient oxid nitric pentru aerisirea constanta a arterelor. In
realitate, oxidul nitric reprezinta un marker de diagnosticare si tratament al afectiunilor chiar
inaintea ca acestea sa se manifeste prin simptome externe – diabetul si ateroscleroza pot fi depistata
astfel cu luni sau chiar ani.

Alte beneficii includ o mai buna transmitere a impulsurilor neuronale, o mai buna
biogeneza mitocondriala (formarea de noi mitocondrii in celulele imbatranite), o imbunatatire a
sindromului metabolic si a disfunctiei erectile.

3
Capitolul 1
1. Oxidul Nitric
Oxidul de azot (NO) este cunoscut ca factor de relaxare derivat din endoteliu. Este un
vasodilatator, modulând tonusul vascular, tensiunea arterială și hemodinamica. Rol caruia se
foloseste in terapia cu donori de nitrați pentru insuficiență cardiacă, hipertensiune pulmonară și
disfuncție erectilă. În plus, acțiunile sela puternice antioxidante, antiinflamatorii și antitrombotice
sunt antiaterogene cu impact antitrombotic.
Oxidul Nitric modulează contractilitatea și metabolismul mușchilor scheletici și miocardic
și este strâns legat de trnsmiterea semnalelor insulinei. Semnalizarea NO vasculară și musculară
coordonează cererea de energie a mușchilor scheletici și a miocardului și sunt esențiale atât pentru
homeostazia intregului organism, cât și pentru homeostazia acizilor grași si carbohidraților.
NO-semnalizarea în mitocondrii stă la baza unei mari părți din efectul metabolic al NO,
care, la niveluri fiziologice scăzute, leagă cererea de energie celulară cu furnizarea de energie
mitocondrială, afectând în același timp în mod benefic stresul oxidativ mitocondrial și manipularea
calciului. De asemenea, mitocondriile reprezintă locul unde se manifestă efectele nocive cu potențial
letal, determinate de valorile excesive ale NOx asociate cu inflamația.
Stările fără deficit a NO se caracterizează prin inbatrinire celulară, stres oxidativ,
inflamație, disfuncție endotelială, boală vasculară, rezistență la insulină și diabet zaharat de tip 2.

1.1 Sinteza oxidului nitric.

Oxidul nitric(NO) este prezent în multe ţesuturi ale organismului uman,unde acţionează ca
moleculă de semnalizare,asigurând reglarea multor procese fiziopatologice.Sinteza oxidului nitric
se face din molecula aminoacidului l-arginină cu ajutorul enzimelor din familia sintetazelor oxidului
nitric(NOS)(fig 1) Aceste enzime(NOS) convertesc l-arginina în citrulină,în urma procesului
rezultând oxid nitric.

Figura 2.1.1-Sinteza oxidului nitric

4
1.2 Acțiunea NOS

1.2.1 Structura NOS

Proteina NOS funcţională este un dimer format din două subunităţi identice.Fiecare
subunitate conţine câte 3 domenii-domeniul reductazei,domeniul ligandului de calmodulină şi
domeniul oxigenazei.
Domeniul reductazei conţine FAD şi FMN şi are rolul de a transfera electroni de la
NADPH la domeniul oxigenazei de pe subunitatea opusă a dimerului.

Legarea calmodulinei este necesară pentru activitatea tuturor tipurilor de NOS,deoarece

detectează modificările nivelului calcemic intracelular,funcţia sa exactă fiind însă diferită la
fiecare din cele trei izoforme de NOS(fig 2-Structura generală a NOS).

Domeniul oxigenazei conţine situsul de legare al tetrahidrobiopterinei,hemului şi

argininei,şi catalizează conversia l-argininei la citrulină şi NO.

Figura 2-Structura generală a NOS

5
1.2.2 NO-sintetazele( OS)

NOS sunt un grup de enzime care efectuează sinteza oxidului nitric din atomul de nitrogen
terminal al l-argininei,în prezenţa oxigenului şi a cofactorilor NADPH(nicotinamidadenin-
dinucleotid-fosfat),FAD(flavin-adenin-dinucleotid),FMN(flavin-mononucleotid),hem şi
tetrahidrobioptrină.
NOS au fost descoperite în 1980 de către Furchgott,şi de atunci se clasifică în:

-NOS neuronală(NOS1)
-NOS inductibilă(NOS2)
-NOS endotelială(NOS3)

Cele trei izoforme ale NOS prezintă unele diferenţe legate de funcţia individuală a
fiecăreia.Reglarea transcripţională şi post-transcripţională a activităţii catalitice este distinctă
pentru fiecare dintre izoforme.

Enzima nNOS (NOS neuronală) este prezentă în sistemul nervos central şi periferic şi în
muşchii scheletici.Deşi nNOS este considerată a fi o enzimă constitutivă,exprimarea ei este
influenţată de către anumiţi stimuli psihologici,ca de exemplu stresul.
Sintetaza neuronală a oxidului nitric este asociată cu proteina post-sinaptică de
densitate(PSD-95) la nivelul membranei neuronale.Ca răspuns la creşterea nivelului de calciu
intracelular nNOS reacţionează cu calmodulina.Complexul calciu-calmodulină,în combinaţie cu
BH4 se leagă de nNOS,inducându-i acesteia translocaţia către citoplasmă.Defosforilarea nNOS
prin calcineurină iniţiază producţia de oxid nitric.NO activează apoi guanilil-ciclaza şi diferitele
reacţii reglate de către cGMP(fig 3-acţiunea nNos).nNOS este apoi inactivată de către
proteinkinaza A sau C prin fosforilare.

Figura 3-Acţiunea nNOS

6
 i NOS( NOS2)

Această izoformă a fost iniţal izolată din citoplasma macrofagelor unde activitatea ei apărea
ca răspuns la unii stimuli cum ar fi acţiunea endotoxinelor sau a citokinelor proinflamatorii.Acum
enzima a fost descoperită ca exprimându-se într-un număr mare de celule ale organismului.
La nivelul macrofagelor NO este generat de iNOS,ca urmare a expunerii la anumite
citokine cum ar fi de exemplu interferonul(IFN).Receptorii pentru IFN transmit semnalul prin
intermediul JAK(Janus kinaze) şi STAT(transductori de semnal şi activatori ai transmisiei).După
activarea STAT asociaţi aceştia trec printr-un proces de translocaremajungând la nucleu unde cresc
expresia factorului de transcripţie IRF-1 care se leagă de regiunea din ADN-ul celular cu rol de
promoter al iNOS,pentru a creşte exprimarea respectivei gene.iNOS nu este dependentă de creşterea
nivelului de calciu intracelular pentru a se putea activa(Figura 4-activarea iNOS (11).Gena iNOS se
află sub control transcripţional,care este influenţat de mecanisme de control care influenţează
stabilitatea mARN,degradarea proteinelor,translaţia şi disponibilitatea substraturilor şi
cofactorilor.Oxidul nitric produs de către macrofage este o moleculă efectoare cu rolul de a ucide
sau inactiva celulele ţintă.
În anumite patologii avem de-a face cu o supraproducţie de NO prin intermediul iNOS,ca
de exemplu în şocul septic.Excesul de NO duce la scăderea severă a presiunii arteriale şi disfuncţii
ale unor organe.Având atât rol de imunomediator cât şi de moleculă efectoare oxidul nitric poate
avea şi efecte benefice cât şi efecte dăunătoare,în funcţie de circumstanţe.

Figura 4-Activarea iNOS

e NOS( NOS3)
Enzima eNOS se se găseşte în endoteliul vascular,în cardiomiocite şi în epiteliul
pulmonar,la nivelul membranei bazale a microtubulilor ciliari.

7
 În vasele de sânge NO produs prin intermediul eNOS (Figura-5 Activarea eNOS) are rol de
vasodilatator,reglând fluxul sanguin şi presiunea arterială,în timp ce la nivel cardiac influenţează
contractilitatea.
Calmodulina legată este necesară pentru activarea eNOS,iar legarea ei are loc la creşterea
concentraţiei de calciu intracelular.Cercetări recente au relevat rolul esenţial al eNOS în procesele de
angiogeneză şi vasculogeneză(de novo).
În sistemul cardiovascular eNOS are un rol protector.De asemenea eNOS are un rol de
protecţie faţă de ischemia cerebrală,păstrând fluxul sanguin cerebral.În ateroscleroză şi
inflamaţii,concentraţia scăzută de NO previne moartea prin apoptoză a celulelor endoteliale,astfel
contribuind la păstrarea integrităţii endoteliului.

Figura 5-Activarea eNOS

8
Capitolil 2
2.Efecte fiziologice ale oxidului nitric.
Pe lângă efectul cunoscut de a produce vasodilataţie,oxidul nitric mai are şi alte efecte
fiziologice în organism.Este vorba de implicarea în apoptoză,rolul în relaţie cu sistemul
imunitar,sistemul nervos,relaxarea muşchiilor netezi,angiogeneză şi sarcină.
2.1 Rolul imunitar al Oxidului nitric.
Macrofagele activate prin acţiunea citokinelor pot produce oxid nitric în concentraţie mare
pentru ca acesta să acţioneze asupra celulelor ţintă,cum ar fi de exemplu celulele tumorale sau
bacteriile.Oxidul nitric acţionează în celulele ţintă prin interacţiunea cu ciclul Krebs,întrerupând
sinteza ADN-ului şi perturbând funcţia mitocondriilor.
2.2. Acţiunea asupra musculaturii netede.
NO relaxează musculatura netedă a tractului gastrointestinal,astfel contribuind la buna
desfaşurare a mişcărilor peristaltice intestinale.Deficitul de oxid nitric la acest nivel este implicat în
anumite afecţiuni care se manifestă prin lisa peristaltismului normal,ca de exemplu boala
Hirschprung,achalazia, sau pseudoobstrucţia cronică intestinală.
Oxidul nitric are rol de inhibitor al contracţiei la nivelul musculaturii uterine.Astfel,la
apropierea momentului naşterii,secreţia de NO scade.
2.3. Oxidul nitric şi inflamaţia
Inflamaţia în vasele de sânge este inhibată prin acţiunea NO produs de eNOS de a opri
exocitoza de mediatori ai inflamaţiei din celulele endoteliale.Exocitoza din alte tipuri de celule,cum
ar fi limfocitele T ar putea să fie şi ea blocată prin intervenţia NO.

Oxidul nitric poate acţiona şi ca mediator în anumite procese inflamatorii,prin stimularea

efectelor ciclooxigenazelor şi stimularea producţiei de eicosanoizi pro-inflamatorii.Anumiţi factori
cu implicare în procesul inflamator,cum sunt interferonul gamma,interleukinele,alfa-TNF şi
LPS(factor de virulenţă bacterian proinflamator) pot stimula producţia de NO prin intermediul
iNOS.
2.4. Oxidul nitric şi efetele sale asupra sistemului nervos.
La nivelul sistemului nervos,oxidul nitric are rolul de transmiţător de semnal al neuronilor
nonadrenergici şi noncolinergici.În accidentele vasculare se pare că prezenţa de NO în exces
contribuie la afectarea neuronală ce apare ca şi consecinţă a AVC.
Unii neuroni parasimpatici de tip motor folosesc şi ei NO ca şi neurotransmiţător,mediind
probabil acţiunile NO care influenţează erecţia sau peristaltismul intestinal.
Hemoglobina transportă NO deodată cu oxigenul,descărcarea lor în ţesuturi având loc
simultan. Celulele medullei oblongata reacţionează în cazul scăderii severe a aportului de

9
oxigen,datorită sensibilităţii lor la oxidul nitric,cauzând o respiraţie cu frecvenţă si amplitudine
mărite
3.NO-metabolismul mitocondrial.
Mitocondrii

Efectele oxidului nitric asupra mitocondriilor au implicații considerabile pentru fiziologia

celulară și moartea celulară. Mitocondriile sunt ținte celulare primare pentru NO.

mtNOS este legat de mitocondrii în mai multe locuri din lanțul de transport al electronilor
mitocondriali (LR), în special în Complexul I (NADH dehidrogenază) și Complexul IV
(citocrom c oxidază, CcOX).

mtNOS este puternic activat de activarea LR și a Complexului I, care servește ca sursă de

electroni pentru a produce NO. În schimb, inactivarea complexului I determină încetarea
activității normale a mtNOS.

Metabolizare

NO derivat din MTNOS controlează în mod eficace respirația mitocondrială, consumul de

O2, gradientul și potențialul protonilor transmembranari și sinteza adenozin trifosfatului (ATP).

În mod acut, NO reduce metabolismul oxidativ mitocondrial : Nivelurile de NO fiziologic se

leagă în mod acut și reversibil și inhibă mai multe complexe LR, ținta cea mai sensibilă fiind
complexul IV. Rezultatul este o reducere tranzitorie a respirației mitocondriale indusă de NO, cu
depolarizare parțială a membranei mitocondriale. Întrucât mtNOS își derivă electronii din
complexul I, există o reglare reciprocă între mtNOS și ETC mitocondrială.

Nivelurile foarte ridicate de NO, generate în urma inducției inflamatorii a iNOS,

concurează cu O2, generând hipoxie dependentă de NO („nitroxie”). Nitroxia promovează
generarea de niveluri ridicate de specii reactive de oxigen (ROS)/specii reactive de azot (RNS).
NO/RNS poate apoi să oprească respirația mitocondrială în mai multe locuri prin inhibarea
ireversibilă a complexelor ETC în detrimentul producției de ATP, cu efect citotoxic.

În mod cronic, NO crește metabolismul oxidativ celular: Semnalizarea NO-guanilat ciclazei

crește biogeneza mitocondrială în diverse tipuri de celule. NO crește expresia sirtuin-1 și, în
cazul proteinkinazei 5'-AMP-activate (AMPK)-α1, stimulează sinergic coactivatorul γ-receptor
activat de proliferatorul peroxizomilor (PGC)-1α, un reglator principal al mitocondriogenezei.

Formarea ATP-ului prin fosforilare oxidativă mitocondrială crește în asociere cu creșterea

conținutului mitocondrial stimulată de NO/cGMP într-o varietate de țesuturi.

NO modulează conținutul mitocondrial și echilibrul energetic total al corpului ca răspuns

la stimuli fiziologici, cum ar fi exercițiul fizic sau expunerea la frig, funcționând ca un comutator
molecular unificator pentru a declanșa întregul proces mitocondriogenic.

10
 Bibliografie
1.Higaki Y, Hirshman MF, Fujii N, Goodyear LJ: Nitric oxide increases glucose uptake
through a mechanism that is distinct from the insulin and contraction pathways in rat skeletal
muscle. Diabetes 2001;50:241–247.
2. Jobgen WS, Fried SK, Fu WJ, Meininger CJ, Wu G: Regulatory role for the arginine-
nitric oxide pathway in metabolism of energy substrates. J Nutr Biochem 2006;17:571–588.
3. Kingwell BA: Nitric oxide-mediated metabolic regulation during exercise: effects of
training in health and cardiovascular disease. FASEB J 2000;14:1685–1696.
4. Crouser ED: Mitochondrial dysfunction in septic shock and multiple organ dysfunction
syndrome. Mitochondrion 2004;4:729–741.
5. Rakhit RD, Mojet MH, Marber MS, Duchen MR: Mitochondria as targets for nitric
oxide-induced protection during simulated ischemia and reoxygenation in isolated neonatal
cardiomyocytes. Circulation 2001;103:2617–2623.
6. Förstermann U: Nitric oxide and oxidative stress in vascular disease. Pflügers Arch
2010;459:923–939.

7. Kim F, Pham M, Maloney E, Rizzo NO, Morton GJ, Wisse BE, Kirk EA, Chait A,
Schwartz MW: Vascular inflammation, insulin resistance, and reduced nitric oxide production
precede the onset of peripheral insulin resistance. Arterioscler Thromb Vasc Biol 2008;28:1982–
1988.
Surse electronice:
https://www.helpnet.ro/oxidul-nitric-ce-este-si-la-ce-ajuta
https://www.karger.com/Article/FullText/338150
https://portlandpress.com/bioscirep/article-abstract/24/4-5/452/55070/Discovery-of-Some-
of-the-Biological-Effects-of

11