SITUAȚIE CENTRALIZATOARE

privind rezultatele parțiale 2015 - 2018, ale proiectelor de cercetare-dezvoltare cuprinse în Planul Sectorial al MADR pe a

Nr.
crt.
Codul ADER și Rezultate scontate a fi obținute conform
Denumire
denumirea anexei nr. 2 din OM nr. 708/2011 cu Rezultate parțiale obținute
contractor
contractului modificările și completările ulterioare

1 Institutul 1.1.1. - Creşterea Introducerea în sistemul oficial de testare şi Prin testarea în 5 zone diferite ecologic, s-au evidenţiat genotipuri cu producţii superioare şi calitate de panificaţie
Naţional de eficienţei culturii înregistrare a cel puţin un soi corespunzător corespunzătoare, printre care o linie care a fost înscrisă spre testare oficială la ISTIS începând cu anul 2017, în vederea
Cercetare- grâului prin obiectivelor proiectului. înregistrării, sub numele de VOINIC. Linia se remarcă prin capacitatea de a forma lanuri cu densitate ridicată şi prin
Dezvoltare identificarea, calitate de panificaţie superioară soiurilor actuale, fiind corespunzătoare obiectivelor proiectului.
Agricolă crearea şi
Fundulea promovarea de
soiuri superioare
ca productivitate,
stabilitate şi
adaptabilitate la
schimbările Asigurarea nucleelor de sămânţa amelioratorului Pentru linia VOINIC s-a început deja multiplicarea pentru a produce sămânță suficientă necesară pentru introducerea
climatice, cu din noile soiuri superioare, pentru asigurarea rapidă în producţie. S-a obţinut primul nucleu de 315 kg sămânță şi primele cantități din sămânța amelioratorului.
calitate multiplicării şi extinderii rapide în fermele de
corespunzătoare producţie.
cerinţelor diverse
ale sectorului de
prelucrare din
cadrul industriei Crearea unei germoplasme noi care să permită Pe baza informaţiiilor obţinute, au fost create 100 noi combinaţii hibride şi au fost selectate genotipuri care constituie
alimentare continuarea progresului genetic pentru obţinerea germoplasma care va permite continuarea progresului genetic pentru obţinerea de rezultate superioare în cultura grâului,
de rezultate superioare în cultura grâului, chiar chiar în condiţiile schimbărilor climatice.
în condiţiile schimbărilor climatice.

În primăvara anului 2017 au fost realizate la Fundulea, aproximativ 200 hibridări între liniile care au fost selectate în 2016
pentru diferite caractere agronomice valoroase. Dintre acestea, liniile cel mai intens utilizate ca genitori au fost:
10326G3-01 (linia care a fost dată spre testare şi omologare la ISTIS sub denumirea de Voinic), 12141G1 (combinaţie
hibridă între soiul franţuzesc Aerobic şi linia românească Retezat, linie care s-a dovedit a fi productivă şi în 2017, în medie
pe toate condiţiile de testare)), 13248G1, 13248G4, 13248G10 (linii provenite din combinaţia Nogal/Otilia, cu rezistenţă
bună la boli foliare), 08034G1-0101 (linie foarte rezistentă la fuzarioza spicului), 11424G1-2 şi reselecţii ale acestei linii
(cu calitate foarte bună de panificaţie), 11432G1-1 (o combinaţie între soiul mexican Murga şi soiul românesc Miranda, cu
o bună rezistenţă la boli foliare, care s-a dovedit a fi productiv şi anul acesta dar). Toate aceste hibridări au drept scop
încorporarea într-un singur genotip a cât mai multor gene utile, lucru, de altfel, destul de greu de realizat.
Liniile testate în anul de cultură 2016‐2017 au fost caracterizate printr‐o serie de observaţii şi
determinări, privind: rezistenţa la iernare, secetă, arşiţă, boli ( în condiţii naturale şi artificiale), rezistenţa la
cădere, densitate de spice/m2, precocitate, talie, calitate şi productivitate.
Ca urmare a sintezei rezultatelor obţinute în cele 5 zone de testare, s‐au putut evidenţia mai multe
genotipuri valoroase care vor fi urmărite şi în anul de cultură 2017‐2018 şi vor fi folosite ca genitori pentru
creşterea progresului genetic viitor.
Câteva linii evidenţiate ca fiind superioare pentru unele din caracterele urmărite sunt: ‐
Pentru rezistenţa la boli, în condiţii naturale de camp: 13247G6, 12815G9, 14213G, 10326G3‐01, 11424G1,
13262G2, 12056G1‐1, 13418G1, 10326G3‐021
Pentru rezistenţa la boli, în condiţii artificiale: 13247G6, 12815G9, 12815G12, 11424G1, C‐101/2015, C‐
160/2015, 14485GP, 14451G, 13493G2, 08034G1‐0101, 12200G1. Pentru rezistenţa la ger în condiţii artificiale: 10326G3‐
01, C‐160/2015, 11424G1, 14451G, 14534G, 14878G
Pentru rezistenţa la secetă, în condiţii artificiale: 13248G8, 12141G1, 13248G4, 11424G1 şi Ursita
Pentru rezistenţa la arşită, în condiţii artificiale: 13248G1, 13248G8, 12141G1, 10226G6‐01, 12815G9, 13248G4 şi 11424G1
Pentru producţii superioare martorilor: 12815G5‐1, 13248G10, 12422G1‐1, 13047G2, A3‐16, S147, T145‐11, T18‐13
Pentru indici de calitate superiori: 13173G3, 11424G1‐2, 08034G1‐0101, A3‐16, S1230, T94‐12
In urma analizelor moleculare s‐au identificat gene de rezistenţă pentru rugina brună în liniile 11248G2‐1 şi 11248G2‐
2, 12815G4‐1, 08034G1‐0101; în plus primele două linii au şi gena de calitate GpcB1+ iar linia 08034G1‐
0101 prezintă în genom translocaţia de la secară 1RS.1BL.
Se constată că există câteva genotipuri de grâu care conţin mai multe caractere agronomice dorite;
în cazul în care, în urma testărilor din anul următor această concluzie se confirmă, vom da spre testare şi
omologare cel puţin o linie dintre acestea.
O linie de grâu a fost deja înscrisă spre testare oficială la ISTIS începând cu anul 2017, în vederea
înregistrării, sub numele de VOINIC, la care s‐a început multiplicarea pentru a produce sămânță.

1.Au fost identificate genotipuri valoroase pentru următoarele caractere:

•Precocitate: 12815G9-013, 11424G1 şi reselecţiile acesteia, create în condiţiile de la Fundulea

•Densitate: 11424G1-031, 14518G1, 14213G8, A47-14, Simnic 1433, T18-13

•Boabe mari : 11424G1-031, BiI-16, 14166G2, A51-14, Simnic 122, T66-14

•Masă hectolitrică ridicată: 13262G2-1, BiII-50, A44-14, Simnic 12194, T55-13, T11-15

•Rezistență la boli: 12141G1 şi 11248G2-2, AiI-5 şi BiI-16, C-101/2015 şi C-160/2015

•Rezistență la ger: Voinic, 11424G1-031 şi 14078GP1, BiI-24, 14210G1 şi 14210G2

•Productivitate: Voinic, 12815G12-011, 14078G1, A51-14, Simnic 1420, Simnic 1231, Simnic 1412, T18-13, T145-11

•Calitate de panificație: Voinic, 11424G1-0101, AiI-5, C-160/2015, A13-16, T78-14

•Toate aceste genotipuri vor fi utilizate ca genitori pentru diversitate genetică şi vor fi promovate în verigi superioare în
programul de ameliorare.
Au fost date spre testarea oficială în reţeaua ISTIS, două genotipuri de la Fundulea - linia Voinic şi linia FDL Armura (linia
Voinic a obţinut un spor de producţie de 11,2% faţă de soiul martor cultivat Otilia, în medie pe toate cele 5 condiţii de
testare din cadrul proiectului iar linia FDL Armura a obţinut un spor de producţie de 16,9% faţă de martorul cultivat).

S-au asigurat nucleele de sămânţa amelioratorului din noile soiuri

•Pentru linia VOINIC, dată la testarea ISTIS în toamna anului 2016, s-a început deja multiplicarea pentru a produce
sămânţă suficientă necesară pentru introducerea rapidă în producţie. În anul 2017 s-a obţinut primul nucleu de 315 kg
sămânţă şi primele cantităţi din sămânţa amelioratorului. În anul 2018, în cadrul laboratorului Ameliorarea grâului, s-au
•Pentru linia FDL Armura, dată la testarea ISTIS în 2018, s-a înfiinţat deja în toamna acestui an prima suprafaţă de
obţinut 1200 Kg sămânţa amelioratorului din linia Voinic. În toamna anului 2018 linia Voinic, pentru a pune la dispoziţia
multiplicare a seminţei cu această linie, în cadrul laboratorului Ameliorarea grâului de la Fundulea, pentru obţinerea de
sămânţa amelioratorului.

S-a creat o germoplasmă nouă care să asigure viitorul progres genetic

În cadrul proiectului, în toată perioada celor trei ani de cercetare, au fost efectuate 600 de combinații hibride între
părinți proveniți din cele 5 locații. Toate aceste hibridări au ca scop încorporarea într-un singur genotip a cât mai multor
gene utile, lucru, de altfel, destul de greu de realizat, care se desfăşoară în mai multe etape. Dintre toate aceste
combinații hibide au fost selectați aproximativ 300 hibrizi care s-au remarcat prin caractere agonomice superioare
(vigoare crescută, rezistență la factorii biotici şi abiotici de stres), care vor fi promovați în verigile superioare ale
programelor de ameliorare din cele 5 centre de cercetare.

•Liniile promovate în cadrul acestui proiect vin în întâmpinarea problemelor fermierilor din ţara noastră, legate de
pierderi econonice, datorate reducerii calităţii şi producţiilor culturii grâului, ce survin în urma efectelor negative ale
schimbărilor climatice.

•Liniile Voinic şi FDL Armura vor asigura producții ridicate şi stabile chiar şi în anii mai puţin favorabili din punct de vedre
climatic, fapt constatat în urma testărilor multilocaționale.

•Prin calitatea bună de panificație pe care o are linia Voinic, se va asigura în viitor o materie primă superioară calitativ
industriei prelucrătoare.

•Prin rezistența la bolile foliare pe care a demonstrate-o linia FDL Armura, se va reduce numărul de tratamente din
vegetație, reducându-se astfel cantitățile de pesticide folosite şi cheltuielile tehnologice.

Rezultat 1. Elaborarea de liste cu genitori potențiali utili - Nuc, alun, castan comestibil, cireș, vișin, căpșun,. Toate aceste
resurse genetice valoroase vor putea fi utilizate alături de soiurile
străine în sortimentele recomandate pentru zonele favorabile de cultură, dar şi
ca surse potenţiale de gene în programele de ameliorare viitoare.
Rezultat 2. Îmbogățirea fondului de germoplasmă - Identificarea in situ a unor genotipuri autohtone noi, colectarea și
introducerea în colecții pomologice ex situ
● Mățău, Câmpulung, Argeș: 15 genotipuri păr
● Mesteacănu, Voinești, Dâmbovița: 1 genotip păr
● Hidișelu de Sus, Oradea: 4 genotipuri păr
● Bărbosu, Caraș Severin: 15 genotipuri păr, 12 genotipuri măr
● Câmpulung, Argeș: 3 genotipuri prun
● Căzănești, Vâlcea: 4 genotipuri nuc
● Fumureni, Vâlcea: 3 genotipuri nuc
● Balaci, Olt: 1 genotip nuc
● Baia Mare, Maramureș: 1 genotip nuc Introducerea de noi
genotipuri prin schimb de material biologic cu unități de profil
● Slovenia: 2 soiuri de nuc (Sava, Krka)
● Cehia: 1 soi de nuc (Apollo)
● Bulgaria: 4 soiuri de nuc (Sheinovo, Slivenski, Silistrenski, Perushtitsa)
● Ungaria: 5 soiuri de nuc (Alsoszentivani 117, Alsoszentivani kesei 117-31, Milotai Bötermö,
Tiszacsecsei 83, Milotai 10)
● SUA: 7 soiuri de nuc (Amigo, Ashley, Chandler, Chico, Gustine, Midland, Spurgeon)
● Franța: 8 soiuri nuc (Franquette, Grand Jean, Grosvert, Lozeronne, Marbot, Meylannaise,
Ronde de Montignac, Parisienne)
● Grecia: 10 soiuri de nuc (Ηλιανα, Ιολη, Λητω, Φωκ-Α1, Fm-3, Εμ-34, Π-44, 3.4, 3.8 )
● Republica Moldova: 7 soiuri de prun (Kabardinskaia rannaia, Vengherka Krupnaia Sladkaia,
Vengherka Krupnoplodnaja Superpresident , Udlinionnaia, Crasa Oseni, Ajur 1)
● Estonia: 2 soiuri de prun (Ave şi Julius)
● Belarus: 2 soiuri de prun (Minjona şi Renclod Sovietski)
● Suedia: 5 soiuri de prun (Jubileum, Victoria, Violeta, Oda, Sw H 0834)
● Germania: 4 soiuri de prun (Jojo, Haganta, Tegera, Tipala)
● Letonia: 4 soiuri de prun (Lotte, Ance, Adelyn, Sonora) și 12 de păr (Kravavicka, Burlakvaia,
Sensation, Summer Blood Birne, Kravavka Podziurne, Rote Pichle Birne, Polli
Punane, Kravavka Moravaska, Soarema Punane, Karmen, Krasnovka, Saakemara punane)

Rezultat 3. Realizarea unei bănci de date utile atât cercetătorilor din țară, cât și din străinătate, în vederea efectuării de
schimburi de material biologic

Rezultat 4. Prezentare de lucrări și comunicări științifice - În țară (12 lucrări)

Rezultat 5. Editarea unui catalog privind situația actuală a resurselor genetice pomicole din România - Fondul de
germoplasmă la
speciile pomicole cultivate în
România
Autori: Militaru Mădălina, Coman
Mihail, Butac Mădălina, Sturzeanu
Monica, Tititrică Irina, Călinescu
Mirela, Stanciu Cosmina, Botu
Mihai, Gavăt Corina, Sîrbu Sorina,
Iurea Elena, Erculescu Mihaela,
Sestraș Adriana
1.1.2. - Crearea de Introducerea în sistemul oficial de testare şi
hibrizi de porumb înregistrare a cel puţin 2 hibrizi noi FAO 300 şi
cu potenţial FAO 400, care sã satisfacă obictivele
productiv ridicat, proiectului.
toleranţi la seceta
şi arşiţă, rezistenţi
la boli şi dăunatori,
cu însuşiri
agronomice
favorabile, capabili Asigurarea seminţei amelioratorului din liniile
să valorifice consangvinizate, forme parentale ale noilor
eficient hibrizi, pentru introducerea accelerată a noilor
substanţele creaţii pe piaţa de seminţe.
nutritive din sol
nutritive din sol

Ameliorarea germoplasmei de porumb în vederea

accelerării progresului genetic în condiţiile
schimbărilor climatice şi al dinamicii active a
pieţei, cu atenţie specialã la segmentul de piaţă
al fermierilor mici şi mijlocii (1/3 din suprafaţa
ocupată cu porumb), care în general aplică o
tehnologie cu imputuri minime sau moderate.

Noii hibrizi de porumb vor reduce semnificativ

impactul negativ al factorilor biotici şi abiotici
adverşi asupra cantităţii şi calităţii producţiei.

Selectie pentru caractere fiziologice utile pentru rezistenţa la seceta laborator si camp),arsiţă şi temperaturi scăzute,
productie, rezistenta la boli si daunatori.

Analiza calitate (proteină, grăsimi, amidon).

Creare material genetic nou

Testările şi studiile efectuate în cadrul proiectului au evidenţiat doi hibrizii, care au fost înscrisi spre testare şi
înregistrare la ISTIS începând cu anul 2017, cu denumirea de HSF 880-13 şi HSF 1096-13.

Primul face parte din grupa FAO 400-500 iar al doilea din grupa FAO 300-400 şi se caracterizează prin capacitate bună de
producţie în condiţii de secetă, rezistenţa la principalele boli şi prin pierdere relativ rapida a apei din boabe.

1.1.3. - Crearea de Crearea unor genotipuri de floarea-soarelui cu 1. Au fost definitivate (stabilizarea caracteristicilor) linii cu rezistență la secetă și arșiță și linii rezistente la temperaturi
hibrizi de floarea foarte bună rezistență la secetă și arșiță, scăzute; a fost testată capacitatea combinativă a acestora.
soarelui cu adaptate noilor condiții de cultură, datorate
rezistență schimbărilor climatice.
îmbunătățită la
secetă și
temperaturi
extreme
Realizarea de linii consangvinizate, rezistente la 2. Au fost selectați hibrizi rezistenți la secetă și arșiță, testați în culturi comparative de orientare și de concurs;
secetă și arșiță și la temperaturi scăzute în faza au fost promovați șase hibrizi din culturile de orientare și doi
de germinare-răsărire, care vor contribui la hibrizi (rezistenți la erbicide) din culturile de concurs, cu o foarte bună capacitate de producție de semințe și conținut
asigurarea unui progres genetic, în hibrizii ce vor ridicat de ulei; promovarea celor doi, pentru testarea în rețeaua ISTIS.
fi obținuți și cultivați în condițiile de stres,
menționate

Accelerarea procesului de producere de sămânță 3. A fost produsă sămânță din liniile parentale ale celor doi hibrizi, care vor fi predați la testare în rețeaua ISTIS;
de bază, astfel ca noii hibrizi creaţi să poată producerea de sămânță hibridă, necesară testării hibrizilor în loturi demonstrative dar și pentru cultivare pe suprafețe mai
ajunge cât mai repede în ferme. mici, în ferme.
 În faza 3 a proiectului au fost realizate toate activitațile propuse. Au fost finalizate linii care s-au aflat în generații
avansate de selecție. Au fost continuate lucrările de selecție la linii aflate în generații mai puțin avansate. Selecția s-a
făcut pentru rezistență la secetă, arșiță, rezistență la boli și la lupoaie.

Liniile aflate în generații avansate de selecție au fost selectate pentru rezistență la secetă și la temperaturi scăzute în
perioada germinare-răsărire, prin testarea în condiții de laborator și în câmp. Acestea au prezentat o rezistență foarte
bună.

Hibrizii realizați au fost testați de asemenea în condiții de casă de vegetașie și de câmp, selectându-se cei mai rezistenți.
S-a făcut și selecția pentru rezistență la boli și la parazitul lupoaia.

Au fost studiate mai multe caracteristici morfologice și fiziologice, precum și cele de producție, selecția hibrizilor, pentru
promovare în etapa următoare, facându-se și în funcție de acestea.

1.1.6. - Utilizarea Crearea a cel puţin 2-3 genotipuri cu introgresii - Obținerea de forme dublu haploide a devenit un instrument standard în ameliorare şi studiile de genetică pentru multe
metodelor noi superioare, care să dechidă noi perspective culturi. Producerea de haploizi şi de linii dublu haploide (tehnologia DH) la grâu, orz, triticale, respectiv de genotipuri
biotehnologice de progres genetic pentru nivelul şi stabilitatea complet homozigote într-o singură generaţie, cu combinaţii favorabile de gene fie ele dominante ori recesive, oferă un
pentru creşterea recoltelor în condiţiile schimbărilor climatice. real avantaj competitiv, deloc de neglijat, faţă de metodele clasice de ameliorare.
variabilităţii
genetice a
materialului de
ameliorare și
accelerarea
progresului genetic
Introducerea în sistemul oficial de testare şi Testarea unei noi metode de obtinere a liniilor DH; haploizi la grau;
în privinţa
înregistrare a cel puţin 2 genotipuri create prin - Metodă de aplicarea a tratamentului cu colchicină „in vitro”; - Evidențierea
nivelului şi
metoda biotehnologică DH şi-asigurarea a 23 de genotipuri 1R/Glu-A3 (7,3% din materialul analizat) - Evidențierea a 7 genotipuri 1R/Glu-
stabilităţii
nucleelor de sămânţa amelioratorului pentru A3+Lr34+ (2,23%);
recoltelor la
multiplicarea şi extinderea rapidă în ferme.
principalele culturi
agricole, în
contextul
schimbărilor
climatice.
Creşterea eficienţei metodelor biotehnologice
abordate, prin optimizarea parametrilor de
lucru, în vederea obţinerii de rezultate
superioare în cercetările viitoare.
Identificarea de genotipuri cu însușiri superioare;

Selectarea liniilor performante pentru multiplicarea iniţială;

Hibrizi noi cu potenţial superior

Rezultatele obţinute confirmă faptul că obiectivul fazei III/2017 şi toate activităţile din planul de realizare au fost
îndeplinite. Pe baza rezultatelor obținute privind evaluarea și caracterizarea materialului biologic (linii DH) se poate
demara procesul de producere de sămânță la liniile valoroase pentru a fi predate spre testare în sistemul oficial, din
cadrul Institutului de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor (I.S.T.I.S.) argumentând astfel, continuarea finanțării

-De asemenea, prin reușitele experiențelor fiziologice și moleculare privind arhitectura rădăcinii se argumentează
continuarea finanțării proiectului în vederea obținerii și testării unui număr mai mare de linii D H ce ar putea conduce la
identificarea de linii DH cu arhitectură modificată, respectiv, cu un sistem radicular care să faciliteze o mai bună
adaptabilitate la seceta din sol.

Totodată, evaluarea elitelor extrase din linii sintetice de retro-încrucișare (amfiploizi x forme moderne de grâu comun), în
vederea confirmării performanțelor și creării de linii noi de introgresie cu gene utile transferate de la specii sălbatice,
necesită continuarea finanțării proiectului.

Activităţile și obiectivele prevăzute în cadrul fazei 3 a proiectului s-au efectuat conform planului de realizare propus; - S-
au evidențiat linii cu potential genetic superior; - Au fost realizate noi hibridări.

Un genotip de orz, creat prin metoda biotehnologică de homozigotare rapidă, sistemul “Bulbosum” (DH - dublu haploidie),
a fost înscris în anul 2018 în sistemul oficial de testare şi înregistrare a soiurilor (ISTIS), prin programul de ameliorare a
orzului de la INCDA Fundulea, sub numele de DH406-3.

Dintre liniiile obţinute prin homozigotare rapidă la triticale, utilizând metoda androgenezei şi testate în microculturi
comparative în anul 2018, s-a reţinut, ca genitor linia 09498TD2-111.

s-au realizat noi combinații hibride T.durum /Aegilops tauschii, în vederea obținerii de noi amfiploizi sintetici.

qS-au realizat noi hibridări între linii elită extrase anterior din hibrizi inter-specifici și genotipuri moderne de grâu comun
(DDU - 217 / T. timopheevi/Miranda; DDU - 8 / T. dicoccoides 4-3 (pop)/Pitar; DDU-2-24 / T.dicoccoides 4-10 (pop)/Pitar;
Glosa / T.dicoccoides 4-10 (pop)/Miranda; DDU- 8 / T. charlicum 6-3 (pop)/Pitar; DDU - 156 / T. charlicum 6-2
(pop)/Litera.

qLinia DH de grâu Zamfira rămâne în sistemul oficial de testare ISTIS (anul II).

Linii DH de grâu au fost selectate pe baza performanțelor observate și introduse fie ca genitori în programele de
ameliorare, fie se vor afla în microculturi comparative și in anul 2018-2019.
 qToți partenerii (P1-SCDA Turda, P2-SCDA Pitești, P3-Universitatea din Craiova-SCDA Caracal și P4-SCDA Șimnic) prin
caracterizarea morfometrică a materialului din experiențele efectuate pe perioada derulării acestui proiect au selectat
linii valoroase pentru zonele respective, linii DH performante ce vor fi multiplicate în anul 2018-2019 în culturi
comparative pentru confirmarea performanțelor și predare spre testare în sistemul oficial din cadrul Institutului de Stat
pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor (ISTIS-București) (LM16, BI-3, BII-40 Ai- II-201, Bi-I-47, Bi-II-82).

qAu fost evidențiate genotipuri cu unghi radicular mic, ceea ce sugerează posibilități noi de ameliorare pentru
îmbunătățirea rezistenței la secetă prin explorarea umidității din adâncimea solului. Pe de altă parte și genotipurile cu
unghi radicular mare sunt adaptate pentru folosirea apei din precipitații (mai ales când plouă puțin) acumulată în
straturile superficiale. In condițiile climatice ale anului agricol 2017-2018, genotipurile cu unghiul rădăcinilor seminale
mare (114-119) au prezentat producții mari.

qAnalize moleculare și analiza statistică au arătat o asociere foarte semnificativă a cromatinei de secară din regiunea
markerilor GPW2246, WMS1223, PSC200, TSM106 și TSM592 cu MMB.

Analize moleculare efectuate la nivelul locusului genei TaFLO-D1, cu localizare pe cromozomul 6D, au evidențiat o nouă
variantă alelică (alela „null”) iar acest locus este foarte semnificativ asociat cu MMB (P=0,00001).

qEvidențierea a două combinații de alele favorabile semnificativ asociate cu MMB (TaFLO-D1+TaTTP-6A1) și (secară -
translocația 1RS.1AL+TaFLO-D1).

- Activităţile și obiectivele prevăzute în cadrul fazei aIV-a s-au efectuat conform planului de realizare propus;

- S-au evidențiat linii cu potential genetic superior;

- S-a introdus o nouă linie DH de orz (DH406-3), obținută prin metoda biotehnologică de homozigotare rapidă Bulbosum, în
programul de testare națională ISTIS (2018-2019);
Diseminarea rezultatelor s-a realizat prin organizarea unei conferințe internaționale, organizarea unui lot demonstrativ la SCDA Șimnic (P4), participa

1.1.7. - Introducerea în sistemul oficial de testare şi Rezultate parţiale: la CP- Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare Agricolã (INCDA) Fundulea, au fost selectate la
Maximizarea înregistrare a cel puţin un soi corespunzător toate speciile implicate în proiect, linii consangvinizate, hibrizi, descendenţe hibride, linii pure, sau soiuri sintetice care
producţiilor de obiectivelor proiectului, pentru lucernă, trifoi în condiţiile anului 2015 la Fundulea, au rãspuns obiectivelor proiectului astfel:
proteinã vegetală roşu, soia, mazăre şi năut.
şi creşterea
contribuţiei fixării
azotului atmosferic
la optimizarea
rotaţiilor, prin Asigurarea nucleelor de sămânţa amelioratorului Cantitati de seminte corespunzatoare in functie de coeficientul de inmultire si de planul de introducere si extindere in
crearea de soiuri din noile soiuri superioare, pentru asigurarea productie proportional si cu cererea pietei
de leguminoase multiplicării şi extinderii rapide în fermele de
pentru boabe şi producţie.
furajere mai
productive, cu
toleranţã
îmbunãtãţitã la Crearea unei germoplasme noi care să permită ● la mazãre : F 05-28, F00-65, F11-1189, F12-1207, F12-965; aceste linii reprezintă un progres genetic în vederea obţinerii
stres termic şi continuarea progresului genetic pentru obţinerea de soiuri de mazăre cu o talie mai înaltã, o maturitate mai timpurie, cu rezistenţă la cădere şi scuturare şi mai productive
hidric şi la boli, de rezultate superioare la culturile leguminoase decât soiul martor. ● la soia la Fundulea: linia semitardivă F 08-1628, care în 2017 s-a inregistrat sub
pretabile la pentru boabe şi furajere, chiar în condiţiile denumirea CAMELIA F a produs 2280 kg/ha, spor 36% faţã de media experienţei
recoltarea schimbărilor climatice;
mecanizată şi cu
însuşiri calitative
superioare pentru
diverse utilizări
pretabile la
recoltarea
mecanizată şi cu
însuşiri calitative
superioare pentru
diverse utilizări
Creşterea perenităţii leguminoaselor perene
(trifoi roşu şi lucernă) prin crearea şi
identificarea de genotipuri rezistente la ger,
secetă şi arşiţă.
Diversificarea modalităţilor de folosire a
culturilor leguminoase (soia pentru consum
uman, soia, mazăre şi lucernă pentru utilizare ca
îngrăşământ verde pentru susţinerea şi creşterea
profitabilitãţii programului de “culturi verzi”,
producerea de substanţe sanogene etc.).
● la lucernã, soiul sintetic F 2312-14, a realizat 15,57 t/ha, spor 13,7% faţă de soiul Magnat; a fost urmat în clasament de
F 2323-14 cu 15,31 t/ha, spor 11,6%. ● la soia, la SCDA Turda, dintre liniile de
perspectivă studiate, s-au evidenţiat din punct de vederea al producţiei: liniile T21-2798 (2237 kg/ha), T12-252 (2383
kg/ha), T13-2148 (2176 kg/ha) şi T13 -2251 (2174 kg/ha).
● la trifoiul roşu au fost selectaţi 4 soiuri sintetice noi si anume: Syn 2-09, DAVID, TINU, Syn1-09 care au depãşit martorul
cu sporuri 8-16% la producţia de furaj şi cu 7-11% la producţia de sãmânţã (660-620 kg/ha samânţã)
Condiţiile climatice ale anului agricol 2016-2017, caracterizate printr-o cantitate de precipitaţii peste media multianuală,
dar foarte neuniform repartizate, cu perioade de secetă în fazele de consum maxim ale lucernei, trifoiului roşu, soiei şi cu
temperaturi foarte ridicate în lunile iulie-august, în unele centre de testare, au redus numãrul de recolte (cosiri) la
lucernǎ, la Fundulea şi Şimnic şi producţia boabe (soia);
Comparativ cu anul 2016, în condiţii de neirigare, producţiile de boabe la mazãre, soia şi nãut au fost mai mari în anul
2017;
Acumularea de biomasă şi respectiv, nivelul producţiilor la genotipurile nou create a fost în strânsă dependenţă nu numai
cu gradul de aprovizionare a solului cu apă în perioda de vegetaţie, dar şi cu rezerva de apă din sol înregistrată în timpul
iernii, rezervǎ care la plantele furajere perene, în special, a avut o influenţă pozitivă;
În ceea ce priveşte principalele însuşiri morfofiziologice ale genotipurilor studiate în diferite verigi ale procesului de
ameliorare, la toate speciile incluse în proiect, atât la unitatea coordonatoare a proiectului – INCDA Fundulea, unde se
desfăşoară lucrări de ameliorare la lucernă, mazăre şi soia, precum şi la parteneri - SCDA Turda (soia), Livada (trifoi roşu)
şi Teleorman (mazăre şi năut), s-a pus în evidenţǎ o germoplasmă bogată, cu o larga variabilitate, ca urmare a
acumulărilor ce s-au produs de-a lungul anilor în programele de cercetare;
Screening-ul genotipurilor de lucernă în condiţii de stres hidric și termic controlat a evidenţiat variabilitatea genetică a
germoplasmei de lucernǎ și în același timp utilitatea selecţiei în condiţii artificiale care corelate cu rezultatele din camp
pot contribui la crearea de noi soiuri cu o bun ǎ adaptabilitate la condiţiile de mediu biotic și abiotic;
La toate speciile incluse în proiect, variabilitate genetică nou creata, a permis selecţia de linii consangvinizate, hibrizi,
descendenţe hibride, linii pure, sau soiuri sintetice, care în condiţiile anului 2017, au rãspuns obiectivelor proiectului;
La lucernã, s‐au remarcat mai multe soiuri sintetice aflate în anii I‐III de testare (F 2512‐16, F 2507‐16, F 2510‐16 şi Syn 2
GR‐16) care au produs 15,0 ‐ 15,5 t/ha, cu un spor de 6‐7,3% față de martor in condiţii de neirigare. Soiul F 2323‐14 cu
productii de masa verde în jur de 100 t/ha (20 t/ha SU) în condiţii de irigare, sau 15‐16 t/ha SU în neirigat a fost predat
pentru testare la ISTIS;

Producţii de sămânţă de lucernă superioare martorului au dat 8 dintre soiurile de lucernă testate şi acestea au fost
cuprinse între 409 şi 437 kg/ha, spor 9‐16%; patru soiuri au depăşit cu peste 11% martorul (F2507‐16, F 2512‐16, F 2510‐16
şi F 2506‐16);

Soiurile noi de lucernă create la INCDA Fundulea, răspund foarte bine la condițiile de intensivizare, astfel testate în
condiţii de irigare, la SCDA Caracal, în anul I de vegetație, au realizat între 54,5 şi 58,8 t/ha masă verde, respectiv 11,1‐
12,2 t/ha S.U, depăşind soiul martor Catinca cu 4‐13% la producția de masă verde şi cu 6‐17% la producția de substanță
uscată;

S‐au evidenţiat F 2616‐17, F 2615‐17, F 2613‐17 și F 2612‐17, dovedind o foarte bună capacitate de valorificare a apei.

Acestea au un foliaj bogat, cu 51‐52,3 % frunze din total masă vegetală aeriană cu 8,7‐9,3 internodii și cu 35‐45% gradul de
fistulozitate al lăstarilor

În ceea ce priveşte calitatea furajului la lucernǎ, apreciat ǎ prin continutul în protein ǎ brut ǎ , în celuloz ǎ, hemiceluloz ǎ și
ligninǎ (NDF) și ADF (celuloza și lignina) a permis evidenţierea soiurilor F 2507-16, F 2509-16, F 2510-16, Syn GR -16, care
pe media coaselor la îmbobocit, au avut valori cuprinse: - între 22,44-22,72 % PB, depăşind cu 6,1-7,4 % martorul - între
35-39% NDF și 24-28% ADF, fiind superioare martorului cu 5-20% pentru acești indicatori;

La INCDA FUNDULEA, la mazãre s‐u remarcat 3 linii care au fost predate la ISTIS, dou ǎ linii de mazăre de primăvară,
03032M1‐1.1 (F10‐1807) și 07054M1‐1.1 (F12‐1207), care în cei trei ani de testare (2015‐2017) au fost superioare soiului
martor Nicoleta cu un spor de producție de 8%, iar la mazărea de toamnă, linia 12012MT4, cu o producție medie pe 2 ani
(2016 ‐ 2017) de 5957 kg/ha boabe;

La soia, la INCDA Fundulea, s‐au remarcat mai multe linii noi, între care pe primul loc, s‐a situat genotipul 0305s1‐02, care
se aflã în anul I de testare la ISTIS, cu o producţie de 3930 kg/ha, spor 22% faţã de martor;

La SCDA Turda, la soia, dintre liniile de perspectivă studiate, s‐ au evidenţiat din punct de vederea al producţiei: T10‐
3157 (2349 kg/ha) şi T12‐255 (2301 kg/ha), cu o diferenţă foarte semnificativ pozitivă faţă
de martor (500‐550 kg/ha boabe).

Au fost predate la ISTIS pentru testare liniile T12‐255 şi T10‐3157 ;

La SCDA Livada, la trifoiul roşu au fost selectate 4 soiuri sintetice noi: Syn 2 – 09, Syn 6-08, Syn 5-08 și Syn 1-09, cu
producții de SU și sămânță superioare martorului Rotrif şi cu un conţinut ridicat de proteină brută, 22,8% (Syn 2 - 09);

Cu o producţie de sămânţă cuprinsă între 500-550 kg/ha în tehnologia intensivã, noile soiuri de trifoi roşu Syn 2-09, Syn 1-
09 au depăşit martorul cu 5-6 %;

La SCDA Teleorman, la mazãrea de primavara au fost selectate liniile: M 1418/06 cu 4.543 kg/ha M 1399/06 cu 4.377 kg/ha
M 170/010 și M 155/09 cu 4.347-4.262 care au depășit martorul cu sporuri asigurate statistic.

La nãut s-au remarcat liniile: N 326/00 (2.170 kg/ha), N 492/00 (2170 kg/ha), N 436/00 (2.443 kg/ha), cu sporuri de
producție, distinct semnificative;

La SCDA Şimnic, la lucernã cele mai bune rezultate au fost obţinute la noile soiuri F 2507-16, F 2512-16 si F 2510-16 (62-
64 /ha masă verde, 12-13 t/ha SU, spor 6-10% faţã de martor), în anul doi de vegetaţie;

La producţia de sãmânţã, în anul I de vegetaţie s-au evidenţat doi sintetici noi, F 2609-17 şi F 2610-17 cu 421-427 kg/ha,
spor 9-10 % faţã de soiul martor Catinca;

Rezultate parţiale ale obiectivului final s-au concretizat in predarea la ISTIS a 7 soiuri/linii noi: - lucernã: F 2323-14, -
mazãre de toamnã: F 12012MT4. - mazãre de primavara: F 10-1807 şi F 12-1207, - soia F: 0305s1-02, T12-255 şi T10-3157;

Vor mai fi predate pentru testare linia M 1113/06 la mazăre și linia N 462/00/1 la năut.

Strategia programelor de ameliorare la leguminoase anuale şi perene, de testare complexă în spaţii controlate (laborator,
seră, case de vegetaţie) şi câmp, permite o abordare multidisciplinară a problematicii de cercetare, ceea ce d ǎ
posibilitatea creǎrii şi selecţiei de genotipuri cu o capacitate mare de valorificare a resurselor termice şi mai ales hidrice,
fapt ce se va regăsi în producţia şi calitatea noilor genotipuri şi implicit, în efectul postmergător prin azotul care va
rămâne în sol, pentru culturile care vin în rotaţie.

-crearea unor noi soiuri de lucern ă, trifoi ro şu, soia, maz ăre şi n ăut, cu un grad ridicat de toleranţă genetic ă la secetă
şi ar şiţă; -îmbun ătã ţirea rezisten ţei la temperaturi sc ăzute (lucern ă trifoi ro ş u şi maz ărea de toamn ă), la boli şi a
calitã ţii pentu cre şterea valorii nutri ţionale/furajere; - crearea de soiuri de maz ăre pretabile pentru programul de
„ culturi verzi”; - crearea de soiuri de lucernă şi trifoi ro şu cu o perenitate superioar ă faţă de actualele genotipuri,
competitive în amestecuri cu leguminoase anuale şi graminee anuale şi perene şi de maz ăre competitive în amestec cu
triticale pentru ob ţinerea de boabe, sau furaj (borceagul de toamn ă), sau în amestec cu ov ăzul pentru boabe, sau furaj
- anul 2015 - evaluarea variabilitã ţii fenotipice la speciile incluse în proiect pentru principalele însu şiri implicate în
realizarea produc ţiei, calitã ţii şi adaptabilitã ţii în diferite verigi ale procesului de ameliorare (hibrizi, linii, descenden
ţe, soiuri sintetice) - anul 2016, determinarea capacit ătii combinative generale/specifice, la materialul genetic selectat
în anul I; - anul 2017, determinarea capacit ătii combinative generale/specifice, la materialul genetic selectat în anul II; -
anul 2018 determinarea capacit ătii combinative generale/specifice, la materialul genetic selectat în anul III .

înscrierea la ISTIS a cel pu ţin un soi /specie şi centru de ameliorare corespunz ător obiectivelor proiectului, care s ă aduc
ă un s por minim de 3%, com parativ cu soiurile martor.

Conditiie climatice ale anului agrico 2017 - 2018, caracterizate printr-o cantitate de precipitatii peste media mutianuală,
dar foarte neuniform repartizate, cu perioade de secetă în aprilie la înființarea culturior de mazăre și năut, fapt ce a
determinat greutăți în instalarea experientelor și implicit a condus a compromiterea acestora la cele două specii.

Acumularea de biomasă şi respectiv, nivelul producţiilor la genotipurile nou create a fost în strânsă dependenţă nu numai
cu gradul de aprovizionare a solului cu apă în perioda de vegetaţie, dar şi cu rezerva de apă din sol înregistrată în timpul
iernii, rezerva care a pantele furajere perene, în special, a avut o influență pozitiva, diminuând efectee perioadelor de
secetă la experiențele din anii II - III de vegetatie.

- PREDAREA LA ISTIS A CEL PUTIN 1 GENOTIP/SPECIE SI CENTRU DE AMELIORARE

OBIECTIV REALIZAT- au fost predate 12 genoripuri
1-COORDINATOR PROIECT INCDA Fundulea:
-5 linii de mazãre (F00-78, F11-1189, F05-28, F10-1807, F12-1207),
- 1 linie de soia , F 03005S1;
- 1 soi sintetic de lucerna F 2323-14;
2 – PARTENER 1-SCDA Turda:
- 2 linii de soia (T10-3157 , T12-252);
3 – PARTENER 2-SCDA Livada:
1 soi sintetic de trifoi rosu, Syn 2-09;
4 – PARTENER 3-SCDA Teleorman:
1 linie mazare M 1113 si 1 linie de naut N 462-1 In perioada
de derulare a proiectului au fost brevetate 5 soiuri dintre care: douã soiuri de trifoi roşu,(David Liv si Tinu Liv) şi douã
soiuri de mazãre, (Rodica şi Telma) şi un soi de soia (ADA TD).
1.2.1. - Elaborarea Elaborarea de tehnologii şi metode agrotehnice 1. Au fost elaborate documentaţia tehnică de realizare a modelului experimental şi metodele de cercetare pentru
de sisteme în conceptul de agricultură conservativă (AC), analizarea şi dezvoltarea de noi sisteme culturale bazate pe agricultura conservativă.
culturale bazate pe adaptate condiţiilor naturale şi economice din
agricultura sudul României, cu performanţe îmbunătăţite în
conservativă, în asigurarea stabilităţii producţiilor ridicate şi
vederea eficienţă economică superioară tehnologiilor 2. Au fost evaluate noile sisteme culturale bazate pe agricultura conservativă pentru culturile de grâu şi porumb.
îmbunătăţirii convenţionale de agricultură, cu precădere în
calităţii mediului şi anii cu deficit de precipitaţii.
a rentabilităţii
culturilor 3. S-au stabilit tehnicile optime de rotaţie a culturilor , lucrarea solului şi protejare acestuia cu resturi vegetale în
vederea obţinerii unor producţii mari şi stabile şi a menţinerii echilibrului biologic.
Protejarea solului cu resturi vegetale după semănatul culturii de grâu de toamnă depinde de cultura premergătoare și
lucrarea solului, efectul modului de gestionare a resturilor vegetale fiind nesemnificativ. Grâul de toamnă este tolerant la
reducerea lucrărilor solului, dinamica răsăririi fiind influențată doar de aceasta. Sensorul optic NDVI s-a dovedit un
echipament foarte util pentru monitorizarea eficientă a creșterii și dezvoltării plantelor de grâu în sistemele culturale
analizate. Curbele de vegetație trasate cu ajutorul indicilor NDVI au fost influențate semnificativ de cultura
premergătoare și fertilizarea cu N și s-au corelat pozitiv foarte puternic cu producțiile obținute. Resurse importante în
valorificarea eficientă a apei au rezultat din reducerea pierderilor prin evaporație, în care sens rotația culturilor și
protejarea solului cu resturi vegetale pot aduce contribuții în timp pe măsura instalării și menținerii stratului protector pe
toată durata anului.

Eficiența combaterii buruienilor anuale și perene nu s-au dovedit un factor critic care să diferențieze realizarea producției
în sistemele culturale studiate. Rotația culturilor, reducerea lucrărilor solului și managementul resturilor vegetale au
produs modificări importante ale însușirilor fizice ale solului cum ar fi timpul de băltire, fluxul de scurgere pe suprafața
solului, distribuția și stabilitatea hidrică a agregatelor de sol

În perioada de vegetaţie au fost efectuate următoarele operaţii tehnologice: la cultura de porumb: - fertilizarea culturii în
faza de 2-4 frunze cu N (0, 70, 140 şi 210 kg s.a.haˉ¹), aplicat manual prin împrăştiere; - erbicidarea culturii după semănat
cu acetoclor (1,9 kghaˉ¹) + isoxaflutol (0,096kghaˉ¹), iar în faza de 4-6 frunze cu 2,4D (0,31 kghaˉ¹) + dicamba (0,11
kghaˉ¹) + nicosulfuron (0,032 kghaˉ¹) la cultura de floarea -soarelui: - fertilizarea culturii în faza de 2-4 frunze cu N (0,
30, 60 şi 90 kg s.a. haˉ¹), aplicat manual prin împrăştiere; - erbicidarea culturii în faza de 4-6 fruze cu imazamox (0,048
kghaˉ¹).

Recoltarea LT pentru cultura de porumb s-a făcut manual de pe două rânduri adiacente iar recoltarea LT pentru cultura de
floarea-soarelui s-a făcut cu o combină pentru parcele experimentale Delta (Wintersteiger AG, Ried, Austria) cu
echipament de recoltat floarea-soarelui şi dispozitiv pentru tocarea şi împrăştierea resturilor vegetale.
Protejarea solului cu resturi vegetale după semănatul culturii de porumb depinde de cultura premergătoare, lucrarea
solului și modul de gestionare a resturilor vegetale. Porumbul nu este tolerant la reducerea lucrărilor solului, viteza
răsăririi fiind influențată doar de aceasta. Sensorul optic NDVI s-a dovedit un echipament foarte util pentru monitorizarea
eficientă a creșterii și dezvoltării plantelor de porumb în sistemele analizate. Curbele de vegetație trasate cu ajutorul
indicilor NDVI au fost influențate la limita semnificației statistice de cultura premergătoare, lucrarea solului și fertilizarea
cu N și s-au corelat pozitiv foarte puternic cu producțiile obținute. Resurse importante în valorificarea eficientă a apei au
rezultat din reducerea pierderilor prin evaporație, în care sens rotația culturilor, lucrarea solului și protejarea solului cu
resturi vegetale pot aduce contribuții în timp pe măsura instalării și menținerii stratului protector pe toată durata anului.

Eficiența combaterii buruienilor anuale și perene mu s-au dovedit un factor critic care să diferențieze realizarea
producției în sistemele culturale studiate Rotația culturilor, reducerea lucrărilor solului și managementul resturilor
vegetale au produs modificări importante ale însușirilor fizice ale solului cum ar fi timpul de băltire, fluxul de scurgere pe
suprafața solului, distribuția și stabilitatea hidrică a agregatelor de sol

Gradul de acoperire a solului cu resturi vegetale a înregistrat cel mai ridicat procent mediu după cultura de grâu. Lucrarea
solului cu cizelul a determinat un grad mediu de acoperire semnificativ mai mic față de varianta nelucrat. Resturile
vegetale ancorate au asigurat un grad de acoperire mediu distinct semnificativ mai mare fațăde varianta cu resturile
vegetale tocate și întinse. Indicele vitezei de răsărire a fost mai mare după cultura de grâu. Semănatul în teren lucrat cu
cizelul a determinat un IVR mediu semnificativ mai mare față de terenul nelucrat. Managementul resturilor vegetale a
influențat nesemnificativ IVR. Indicele normalizat de diferențiere a vegetației s-a corelat foarte puternic cu producția și
greutatea medie a știuletelui. Cea mai mare producție de boabe a fost înregistrată după mazăre. Terenurile nelucrate și
resturile vegetale tocate și întinse au asigurat obținerea unor producții sporite față de variantele lucrate cu cizelul și
resturile vegetale ancorate. Producția medie de porumb a fost foarte semnificativ influențată de fertilizarea cu N,
producțiile cele mai mari înregistrându-se la fertilizarea cu doze mari de N. Conținutul de proteine a fost semnificativ mai
mare după mazăre și la doze mari de fertilizare cu N. Conținutul de amidon a fost semnificativ mai mic după mazăre și la
doze mici de fertilizare cu N. Consumul de apă pe total sezon de vegetație a înregistrat valorile cele mai mari după grâu,
în variantele nelucrat cu resturile vegetale ancorate. Cultura premergătoare de mazăre și semănatul în teren nelucrat cu
resturile vegetale tocate și întinse a asigurat valorificarea superioară apei. Gradul de acoperire cu buruieni la recoltarea
culturii de porumb a fost mai mare, dar nesemnificativ, după floarea-soarelui, pe terenurile nelucrate și cu resturile
vegetale tocate. Creșterea semnificativă a timpului de băltire pe terenurile nelucrateși după cultura de grâu favorizează
procesul de reținere a apei. Semănatul direct în teren nelucrat a determinat începerea unor modificări importante în ce
privește distribuția și stabilitatea hidrică a agregatelor de sol.

prezentarea lucrării intitulate Efectul interacțiunii rotația culturilor, lucrările solului, managementul resturilor vegetale
asupra creșterii și dezvoltării culturilor de grâu și porumb evaluate cu un senzor optic în cadrul Sesiunii anuale de referate
științifice ale INCDA Fundulea
1.2.2. - Elaborarea 1. Identificarea însuşirilor fenotipice şi
unui sistem calitative care oferă avantaje economice
integrat de speciilor și varietăţilor de cereale, leguminoase Au fost stabilite următoarele însușiri ale seminței și genotipurilor certificate ecologic:
producere de pentru boabe şi de plante tehnice, furajere,
sãmânțã şi aromatice şi medicinale cultivate pentru
materiale de sămânță certificată ecologic. - puritatea și indicii de vigoare (energia și facultatea germinativă) ai seminței, superioare STAS-ului;
plantat, certificate
ecologic, la
culturile de câmp:
cereale,
leguminoase
pentru boabe,
oleaginoase, plante
tehnice şi furajere,
plante aromatice şi
- robustețea plantelor în competiția cu buruienile și lupta cu agenții patogeni și insectele dăunătoare, precum și ca
medicinale
rezistență la factorii climatici – iernarea, inversiunile climatice de la desprimăvărare, secete atmosferice și pedologice,
furtuni și precipitații abundente și cei pedologici nefavorabili – scăderea conținutului de materie organică și de fosfor
asimilabil, acidifierea și degradarea fizică a solului.

- productivitatea și calitatea alimentară a genotipurilor cultivate în sistem ecologic;

medicinale

2.1. Au fost identificate genotipurile de cereale, leguminoase pentru boabe, oleaginoase, plante tehnice şi furajere,
plante aromatice şi medicinale pentru agricultura ecologică la:

2. Elaborarea de tehnologii inovative de - grâu: Izvor, Litera, Semnal și trei linii – 11368G1, A38004 și 11838G1 pentru Câmpia Română de Est; Alex, Glosa pentru
producere de sămânță ecologică la culturile Podișul Medgidiei; Miranda și Alex pentru zona de contact dintre Câmpia Română și Piemontul Getic și Trivale, Miranda,
de câmp. Ursita, A38-04 și 11368G1 pentru Nordul Podișului Getic;

- triticale: Pisc, Vifor și două linii de perspectivă – 07321 T1-11 și 09107TD2 pentru Câmpia Română de Est; Plai și 08050T3-
1 pentru Podișul Medgidiei, Plai pentru zona de contact dintre Câmpia Română și Piemontul Getic, Vifor și Negoiu pentru
Nordul Podișului Getic;

- orz de toamnă: F8-9-12, F8-3-01, F8-9-10, Andreea, DH 267-126 și DH 320-3 pentru Câmpia Română de Est; Ametist,
Dana, Simbol și F8-4-12 și F8-9-12 pentru Podișul Medgidiei,

- mazăre și linte de toamnă pentru Câmpia Română de Est;

- camelină Camelia pentru Câmpia Română de Est, Podișul Medgidiei și Nordul Podișului Getic,

- coriandru Omagiu pentru Câmpia Română de Est și Podișul Dobrogei;

2.2. S-a stabilit că rotația în sistem ecologic este de minim 4 ani, în care leguminoasele ocupă 15 – 25% iar majoritatea
celorlalte specii sunt bune premergătoare având efecte benefice asupra proprietăților fizico-chimice ale solului.

2.3. A fost elaborată tehnologia de imbunatațire a fertilității solurilor acide prin aplicarea de dolomită: 4 t/ha, odată la 4
– 5 ani;

2.4. S-a descoperit metoda de stimulare a răsăririi și de combatere a buruienilor prin lucrări de dezmiriștit, tăvălugit și
discuit, precum și prin tăvălugit după semănat și lucrat cu țesala de buruieni înainte de răsărirea plantelor.

3.1 A fost inițiat programul de producere de sămânță la grâu, camelină și coriandru.

4.1. Au fost produse următoarele cantități de sămânță ecologică: In anul 2016, la INCDA Fundulea: grâu
3 Inițierea și/sau susținerea programului Glosa PBG1(1000 kg), grâu Pitar PBG1 (900 kg) și grâu Izvor Bază (870 kg), camelina Camelia PBG2 (510 kg) și coriandru
național pentru producerea de sămânţă Omagiu Bază (522 kg) iar la SCDA Șimnic – grâu Șimnic 50 Bază (2000 kg), sămânță cu care au fost însămânțate circa 12 ha
ecologică la culturile de câmp, incluzând toate cu grâu, respectiv 58 ha cu camelină.
verigile acestui proces, de la sămânţa
amelioratorului, până la sămânţa comercială.

4. Producere de sămânță ecologică din toate

verigile, în colaborare cu ferme ecologice
autorizate pentru producerea de sămânță.
În anul 2017, la INCDA Fundulea – 3000 kg grâu Glosa PBG2 și 600 kg Pitar PBG2, la SCDA Șimnic 1000 kg Șimnic 50 C1 iar în
fermele ecologice circa 12 tone Glosa PBG2, 10 tone Pitar PBG2 și 10 tone Izvor C1, precum și 58 tone camelina Camelia cu
care se poate însămânța în anul 2018 suprafața de 75 ha cu Glosa Bază, 50 ha cu Pitar Bază și 50 ha cu Izvor C2, 5800 ha
camelină Camelia Bază și 25 ha coriandru C1.

La INCDA Fundulea s-a produs sămânță ecologică și la grâul spelta, floarea-soarelui, ovăz cu bob golaș și soia, dar nu este
certificată ca sămânță pentru că genotipurile sunt populații și nu sunt înregistrate la ISTIS.
De asemenea, la SCDA Pitești s-a produs sămânță certificată de grâu Trivale (1800 kg), camelina Camelia (300kg) si Ovăz
Lovrin 1(1000 kg), dar nu poate fi comercialuzată ca sămânță ecologică pentru că terenul este în conversie.

4.2. A fost elaborată documentaţia de execuţie și memoriu tehnic de prezentare a modelului experimental pentru
instalaţia de condiţionat seminţe ICS și a fost realizată Instalaţia de condiţionat seminţe ecologice ICS.

În această fază au fost efectuate toate cele 17 activități comune tuturor participanților la proiect și două activități
specifice INMA București, prevăzute în planul de realizare a proiectului, faza 3/ 2016;

Din punct de vedere științific, proiectul a cuprins activități specifice de testare/cercetare în sistem ecologic a
principalelor genotipuri de cereale, leguminoase pentru boabe, plante tehnice, furajere, aromatice și medicinale în
vederea identificării celor mai performante genotipuri din punct de vedere cantitativ și calitativ și stabilirea
particularităților producerii de sămânță certificată ecologic pentru principalele zone agricole ale României: Câmpia
Română, Dobrogea și Podișul Getic .

Din punct de vedere tehnic, proiectul s-a derulat bine, cu excepția activităților de câmp care, din cauza precipitațiilor
excesive și a secetelor și arșițelor de vară, au fost mult întârziate și culturile vizibil afectate, în special de infestarea cu
buruieni, precum Echinocloa, Setaria, Cirsium, Matricaria, Polygonum convolvulus, Chenopodium, Xanthium și Ambrosia.

Elaborarea rapoartelor de activitate (tehnică și financiară) pe fază și anual de către fiecare participant la proiect, precum
și pe total proiect .

In cadrul testărilor au fost realizate următoarele determinări: Determinări privind calitatea produsului prelucrat şi a
produselor obţinute; Determinarea efectului tehnologic; Determinarea vitezei şi debitului de aer necesare funcţionării
instalaţiei; Determinarea energiei electrice consumate; Determinarea consumului specific de energie electrică;
Determinarea capacităţii de lucru; Măsurări de zgomot şi vibraţii. Buna funcţionare a Instalației ICS este condiţionată de
justa alegere a reglajelor, de corelarea capacităţii de lucru cu debitul de aer asigurat de ventilator. Pe parcursul
încercărilor s‐a urmărit, prin măsurări energetice şi recoltări de probe, menţinerea parametrilor calitativi şi energetici în
limitele normale.
2 Stațiunea de 2.2.1. - Identificarea factorilor de risc pe fluxul de - Au fost identificate soiurile cultivate pe scopuri de folosință: soiuri timpurii și semitimpurii: Riviera, Carera, Arizona,
Cercetare - Optimizarea și producere, multiplicare, condiționare, ambalare Bellarosa, Laperla, cartofi pentru consum toamnă-iarnă: Manitou, Laura, Marfona, Desiree, Santé; cartofi pentru
Dezvoltare modernizarea și păstrare a materialului de plantat; industrializare: Opal, Hermes, Ladfy Claire, Lady Rosetta, Newton.
pentru Cartof sistemului de
Târgu Secuiesc producere a
cartofului pentru
sămânță din
Stabilirea unor norme metodologice care să Prin tehnici de multiplicare rapidă, tuberculi din 14 linii noi de cartof create la S.C.D.C Târgu-Secuiesc au fost pregătiți și
categorii biologice
asigure producerea, multiplicarea, ambalarea și multiplicati in conditii in vitro .
superioare prin
păstrarea cartofului pentru sămânță din
eliminarea riscului
categorii biologice superioare în condiții de
de infestare cu
igienă fitosanitară;
organisme
dăunătoare de
carantină și Comportarea unor linii si soiuri de cartof la Au fost elaborate:
identificarea de diferite tulpini virale responsabile de pătarea 1) lista soiurilor propuse pentru înființarea culturilor semincere pentru certificare,
soiuri / linii noi de inelară necrotică a tuberculilor 2) lista soiurilor propuse pentru înființarea loturilor demonstrative,
cartof rezistente la 3) lista soiurilor propuse pentru perfecţionarea tehnologiei de cultivare
nematozii cu chiști a cartofului pentru sămânță.
ai cartofului 4) Norme metodologice pentru prelucrarea, calibrarea și comercializarea cartofului
Globodera spp. pentru sămânță;
(populații
europene)
Stabilirea unui flux tehnologic eficient pentru Au fost înființate culturi semincere pentru certificare cu 4 soiuri de cartof pe o suprafață de 10 ha din categoria biologică
sortare, condiționare ambalare și depozitare, a Elită, în anul 2016.
materialului pentru plantat prin reducerea Au fost înființate culturi semincere pentru certificare cu 3 soiuri de cartof pe o suprafață de 23 ha în anul 2017
cheltuielilor cu forța de muncă și energie;

Elaborarea unor norme tehnologice pentru Anual a fost înființată o experiență pentru perfecționarea tehnologiei de cultivare a cartofului pentru sămânță cu diferite
gestionarea tuberculilor neconformi, corpuri rapoarte de fertilizare și distanțe de plantare / rând de către CP și P2.
străine și a ambalajelor distruse rezultate în
urma sortării, calibrării și ambalării

Identificarea factorilor de risc pe fluxul de producere, multiplicare, condiționare, ambalare și păstrare a materialului de
plantat;

Stabilirea unor norme metodologice care să asigure producerea, multiplicarea, ambalarea și păstrarea cartofului pentru
sămânță din categorii biologice superioare în condiții de igienă fitosanitară;

Elaborarea unui sistem de protecție adecvat și eficient prin utilizarea unor linii și soiuri de cartof cu rezistență ridicată
față de infecția cu tulpinile virale responsabile de apariția PINTC;

Elaborarea unui flux tehnologic pentru eficientizarea capacităților tehnice a spațiilor de depozitare;
pentru obținerea materialului de plantat din categorii biologice superioare
liber de organisme de carantină fitosanitară este necesară trecerea de la
studiul de laborator la producerea în mai multe centre pe suprafețe
protejate mai mari a minituberculilor așa cum se procedează în toată
lumea. În prezent suprafața cultivată cu material certificat este cea mai
mică din UE iar puritatea categoriilor biologice, Prebaza este de numai 1
– 2% din suprafața certificată la nivel național;
2) avertizarea pentru întreruperea vegetației nu este dată de curba de zbo
r
a afidelor vectoare ci de mărimea tuberculilor, este necesară atenționarea
unităților fitosanitare județene;
3) metodologia de testare a probelor din loturile semincere de către
ITCSMS Brașov în vederea certificării trebuie urgent reluată și
modernizată prin utilizarea metodei de testare din colți și obținerea
rezultatelor testării mult mai repede pentru a putea comercializa și
soiurile timpurii cu certificare oficială;

unitățile fitosanitare trebuie să preleveze probe pentru pașaportul fitosanitar în concordanță cu ITCSMS-ul începând cu
soiurile timpurii și extratimpurii imediat după recoltare; 5) metodologia de prelevare a probelor de către ITCSMS trebuie să
fie planificată începând cu luna august pentru soiurile extratimpurii și timpurii; 6) depozitarea stocului de cartof pentru
sămânță trebuie să se facă ordonat pe soiuri și categorii biologice cu acces pentru prelevare de probe și verificarea
cantităților de către inspectorii aprobatori și inspectorii fitosanitari care au obligația verificării periodice a stocurilor mai ales
în caz de suspiciune; 7) prelevarea imediat după depozitare pe baza unei schițe de depozit a probelor de către inspectorii
fitosanitari este o obligație care trebuie introdusă în Planul național de monitorizare pentru prevenirea și eradicarea
organismelor d e carantină fitosanitară;
igiena fitosanitară să fie obligatorie în toate exploatațiile autorizate pentru producerea, prelucrarea și comercializarea
cartofului pentru sămânță, pe baza proceselor verbale de spălare și dezinfectare a mașinilor și utilajelor agricole,
containerelor, spațiilor de depozitare; 9) managementul deșeurilor rezultate în urma sortării și calibrării tuberculilor trebuie
să fie o măsură în Programul național; 10) scăzămintele aplicate și înregistrate în contabilitate trebuie să respecte
normativele în vigoare care trebuie urgent reactualizate la noile tipuri de depozite; 11) elaborarea și implementarea
tehnologiilor de producere a cartofului pentru sămânță pentru soiuri din diferite grupe de precocitate în sectorul privat,
unde risipa de inputuri este mare; 12) metode diferite de păstrare a cartofului pentru sămânță în funcție de soi și tipul de
depozit din dotare

1) Susținerea producerii cartofului pentru sămânță prin acordarea de subvenții a contribuit la creșterea interesului
fermierilor pentru dotarea și modernizarea exploatațiilor în vederea autorizării pentru producerea, multiplicarea,
prelucrarea și comercializarea cartofului pentru sămânță;

2) Eliminarea factorilor de risc privind posibila contaminare cu organisme de carantină fitosanitară constituie un obiectiv
major în fiecare exploatație autorizată pentru producerea de sămânță, pierderile financiare fiind foarte mari în cazul
depistării acestora;

3) Soiurile românești au început să fie solicitate din ce în ce mai mult datorită calităților culinare și a costurilor mai mici în
comparație cu sămânța de import;

4)Întâlnirile periodice cu fermierii în loturile demostrative cu soiuri românești au contribuit mai ales în anul 2018 când a fost
atac puternic de mană Phythophtora infestans la creșterea interesului față de soiurile / liniilor rezistente;

5) Datorită lipsei forței de muncă fluxul tehnologic în majoritatea exploatațiilor s-a modernizat prin achiziția prin achiziția de
instalații de sortare, calibrare, ambalare și sigilare, stivuitoare ceea ce a condus la scăderea costurilor;

6) Păstrarea materialului în containere de lemn și manipularea acetora mecanic a determinat creșterea eficienței economice
a acestor activități foarte costisitoare;

7) Având în vedere schimbările climatice cu temperaturi ridicate în perioada de păstrare până în luna decembrie și foarte
scăzute în ianuarie – februarie se impune dotarea spațiilor de păstrare cu instalații pentru mențienerea unor temperaturi
constante în spațiile de depozitare de 2 – 4ºC.
 8) În fiecare exploatație este obligatorie elaborarea unui plan pentru gestionarea resturilor rezultate în urma sortării și
calibrării pentru eliminarea tuturor riscurilor privind organismele de carantină fitosanitară;

9) Recomandăm îmbunătățirea metodelor de testare serologică la ITCSMS Brașov pentru stabilirea gradului de infecție
virotică și stabilirea unui grafic de prelevare a probelor din câmp, de către inspectorii aprobatori în funcție de perioada de
vegetație, având prioritate soiurile timpurii și extratimpurii;

10) Inspectorii fitosanitari trebuie să preleveze probele cu prioritate din soiurile timpurii.

3 Centrul de 2.2.2. - Elaborarea Elaborarea tehnologiilor de producere a 1. A fost elaborată metoda de producere a lăstarilor în solar, în funcție de epocă, soi și mărimea tuberculilor și au fost
Cercetare – tehnologiilor de materialului de plantare, de cultivare în câmp şi evaluate reacțiile fiziologice în funcție de acești factori
Dezvoltare cultivare a păstrare în depozit a cartofului dulce în zonele
pentru Cultura cartofului dulce în afectate de secetă.
Plantelor pe contextul
Nisipuri schimbărilor
Dăbuleni climatice și
elaborarea unor
măsuri de
promovare a Elaborarea unui ghid de bune practici agricole şi 2. S-a evaluat cantitatea și calitatea producției de cartof dulce cultivat în regim de irigare prin picurare, în funcție de soi,
culturii în de mediu în domeniul optimizării tehnologiei de epoca de plantare, momentul recoltării, fertilizare și densitate
România cultivare a cartofului dulce.

Producerea de material de plantare certificat 3. Au fost stabilite metode de păstrare a tuberculilor de cartof dulce în depozit și au fost evaluate pierderile în producția
pentru înfiinţarea culturii de cartof dulce (lăstari depozitată
produşi în seră şi tuberculi pentru sămânţă).

Reducerea cu 50% a impactului negativ al Au fost monitorizate procesele fiziolofice de transpirație și fotosinteză la unele soiuri de cartof dulce în condițiile de pe
schimbărilor climatice, în condiţiile păstrării solurile nisipoase
biodiversităţii zonei.

S-a elaborarat unui studiu privind implicațiile factorilor tehnologici (soi, epoca de plantare, fertilizare, desime de
plantare, epocă de recoltare, protecție fitosanitară) asupra maturității tehnice, nivelului și calității producției de
tuberculi
Realizarea unui protocol pentru optimizarea tehnologiei de obţinere in vitro a materialului de plantare la cartoful dulce

S-au evaluat riscurile datorate prezentei agentilor de daunare şi s-au elaborat metode optrime de protecţie fitosanitară a
cartofului dulce;
Selectarea şi condiţionarea unor microorganisme sub formă de bio-preparate pentru prevenirea pierderilor cauzate de boli
şi dăunători la cartoful dulce

S-a elaborat un sudiu privind monitorizarea a calității producţiei de cartof dulce păstrată în depozit, monitorizarea
pierderilor de tuberculi pe perioada de păstrare

Monitorizare stării fitosanitare a tuberculilor păstrați în depozit evaluat calitatea producției de cartof dulce cultivat în regim
de irigare prin picurare, în funcție de soi, epoca de plantare, momentul recoltării, fertilizare și densitate

Pentru îmbunătățirea metodologiei de producere, multiplicare, prelucrare și comercializare a cartofului pntru

sămânță sunt necesare unele clarificări pentru ITCSMS și unitățile fitosanitare locale, astfel:

- pentru inspectorii ITCSMS

planificarea riguroasă a perioadei de prelevare a probelor de tuberculi din câmp, funcție de perioada de
întrerupere a vegetației la soiurile timpurii și semitârzii, în vederea obținerii rezultatelor testării serologice cât mai
repede posibil prin testarea infecției virotice din colți nu din frunze;

creștere perioadei de valabilitate a unui lot de cartof sămânță de la 15 zile la 30 zile.

- pentru inspectorii UFS

prelevarea de probe de sol pentru identificarea prezenței / absenței nematozilor cu chiști numai toamna pentru a
elimina riscul de a nu primi rezultatele înainte de plantare;

inventarierea stocurilor de cartof pentru sămânță imediat după recoltare pentru planificarea numărului de probe
necesare pentru identificarea organismelor de carantină fitosanitară;

stabilirea unui grafic pe agenți economici și soiuri pentru prelevarea de probe în funcție de perioada de vegetație,
prioritate având soiurile timpurii și extratimpurii;

întâlniri periodice cu agenții economici autorizați pentru evitarea riscurilor de contaminare de la utilajele
nedezinfectate la intrarea în câmp în exploatație și interzicerea depozitării în aceleași spații a cartofilor pentru
consum cu cei pentru sămânță.
Deficiențe constatate

Desființarea zonelor închise după anul 1990, a condus la desființarea sistemului național de producere a cartofului
pentru sămânță pentru că zona închisă este un teritoriu delimitat, cu condiții optime producerii cartofului pentru
sămânță, în care întreaga suprafață cultivată cu această cultură este destinată producerii / multiplicării numai a
cartofului pentru sămânță.

În prezent în exploatațiile agenților economici autorizați pentru producerea / multiplicarea cartofului pentru
sămânță se cultivă și cartoful necertificat și chiar se păstrează în aceleași depozite.

În urma analizei suprafețelor cultivate cu cartof pentru sămânță și a categoriilor biologice produse se observă o
scădere drastică a acestora cu dispariția categoriilor superioare de Prebază care se producea în unitățile de
cercetare specializate pe soiuri românești și străine:

Deficiențe constatate

Cauzele identificate sunt următoarele:

qlipsa sprijinului cuplat pentru sămânță produsă din materialul clonal pentru necesar propriu în vederea
introducerii acesteia în sistemul național de multiplicare;

qprezența organismelor de carantină fitosanitară și nerespectarea regulilor de igienă fitosanitară de către agenții
economici autorizați pentru multiplicarea, prelucrarea și comercializarea cartofului pentru sămânță;

qnefuncționarea Centrelor de testare a organismelor de carantină fitosanitară de la Făgăraș (Brașov), Lăzarea

(Harghita) și Lucina (Suceava);

lipsa unui Program național de producere a cartofului pentru sămânță elaborat de Federația Națională Cartoful din
România pe soiuri, agenți economici autorizați și cultivatori de cartof pentru consum și industrializare care
utilizează la plantare material certificat;
qincapacitatea Laboratorului Central Fitosanitar de a prelucra probele la timp; lipsa de personal calificat și spații
amenajate corespunzător;

qvalabilitatea de numai 2 săptămâni a unui lot de cartof mărește numărul de probe de analizat pentru inspectorii
aprobatori și întârzie livrarea datorită solicitărilor de reanalizare a loturilor.

S-a prezentat un studiu privind cuantificarea factorilor biotici și abiotici din solar și câmp, care au influențat
semnificativ procesele fiziologice din plantă și calitatea producției de cartof dulce obținute în condiții de stres
termohidric;

2. Au fost elaborate metode de protecție fitosantară a culturii de cartof dulce în solar, câmp și in timpul păstrării în
depozit;

3. Au fost editate : Ghid de bune practici agricole și de mediu în domeniul optimizării tehnologiei de cultivare a
cartofului dulce Autori: Diaconu Aurelia, Draghici Reta, Cioloca Mihaela, Boiu Sicuia Oana, Mohora Angela,
Croitoru Mihaela, Paraschiv Alina, Draghici Iulian, Dima Milica, Coteț Gheorghe

Ghid de Bune Practici Agricole pentru reducerea riscurilor fitosanitare în cultura de cartof dulce Ipomoea

Autori: Boiu-Sicuia Oana-Alina, Constantinescu Florica, Iamandei Maria,

4 Stațiunea de 1.1.5. - Omologarea şi introducerea în cultură a noului Orientarea a fost spre obţinerea şi omologarea unui cultivar de cânepă monoică cu perioadă de vegetaţie redusă la 90 –
Cercetare – Conservarea cultivar de cânepă monoică Succesiv; de 100 de zile. S-a trimis pentru verificare în reţeaua ISTIS linia SUCCESIV, omologarea soiului urmând a se realiza la finele
Dezvoltare resurselor asemenea, soiul energetic Ratza. anului 2017.
Agricolă genetice, Omologarea soiului energetic de cânepă monoică Ratza (martie 2016).
Secuieni Neamț ameliorarea şi
crearea de noi
genotipuri la
plantele textile, in
cânepă și bumbac,
eficiente ca
productivitate,
stabilitate şi
adaptabilitate la
schimbările
climatice
stabilitate şi
adaptabilitate la
schimbările
climatice

Testarea verigilor tehnologice pentru soiurile
monoice pretabile în sistemul de culturi
succesive după cereale, mazăre etc., ce
eliberează terenul până la data de 01 iulie.
Din câmpurile de alegere s-au recoltat plante elită pentru soiul aflat în testare în reţeaua ISTIS – Succesiv, urmărindu-se
compactitatea acestora, talia mică sau mijlocie, ramificaţiile scurte, tulpina de culoare verde sau verde – închis, iar în
unele cazuri, când a existat posibilitatea, atenţia s-a îndreptat către sămânţa dezvelită de carpele.
Câmpurile tehnologice au fost înfiinţate atât pentru desfăşurarea experienţelor de cercetare specifice laboratorului de
Ameliorarea cânepei monoice, cât şi pentru potenţialii cultivatori care doresc să facă o vizită, în vederea aprofundării
cunoştinţelor referitoare la diferitele tehnologii şi variante de cultivare a cânepei.

Extinderea culturilor de cânepă monoică pentru S-au pregătit cultivatorii pentru multiplicarea seminţei de bază pentru obţinerea de C1, în vederea asigurării necesarului
tulpini, fibre şi sămânţă şi verificarea acestora în de sămânţă în ţară și pe plan extern.
condiţiile de stres hidric şi arşiţă atmosferică în Cultivarea soiurilor de cânepă Zenit și Jubileu în județele Arad, Timiș, Satu-Mare, Ialomița, București, Constanța.
zonele sudice şi Câmpia de Vest. Aclimatizare bună a soiurilor româneşti de cânepă în Germania, Italia, Spania, Bulgaria, Polonia.

Obţinerea de rezultate preliminare în utilizarea Au fost efectuate determinări biometrice şi de agroproductivitate (sămânţă, tulpini şi fibră) la hibrizii unisexuaţi femeli
hibrizilor de cânepă pentru sporirea producţiei din cele trei generaţii de hibridare (F0, B1 şi B2), relevându-se capacitatea ridicată a acestora din punct de vedere al
de sămânţă. producției de sămânță.

Verificarea unor verigi tehnologice pentru Pe o suprafaţă de 0,35 ha – 0,4 ha, certificată ecologic, a fost amplasată o cultură de cânepă din soiul Zenit, categoria
obţinerea de producţii comparabile cu sistemul biologică Bază. S-a urmărit determinarea conținutului în THC, caracterele fenologice, precum și capacitatea
clasic în sistemul de cultură ecologică. agroproductivă privind cantitatea de tulpini și sămânță.
Stabilirea unitatilor multiplicatoare pentru În anul 2016, au existat la nivelul ţării şase unităţi multiplicatoare ale seminţei C1, iar în anul 2017, au fost stabilite,
categoriile C1; pregătirea noilor estimativ, şapte unităţi, în urma achiziţionării de sămânţă categoria biologică Bază din soiurile Secuieni – Jubileu, Zenit,
cultivatori,acordarea de asistenţă tehnică pentru Dacia – Secuieni și Ratza.
sporirea suprafeţelor cultivate. Judeţele vizate au fost Satu – Mare, Botoşani, Constanța, Mureş, Suceava, Iași, reuşind, astfel, să acoperim o mare parte
din zonele geografice ale ţării.
Asistenţa tehnică a fost oferită atât telefonic, cât şi la sediul SCDA Secuieni, iar atunci când au fost necesare verificări ale
câmpurilor de multiplicare, s-au realizat deplasări la faţa locului; cultivatorii au aplicat tehnologia de producere a
seminţei C1, aparţinând SCDA Secuieni.

Crearea de soiuri noi de in pentru fibră, Trei linii au dovedit o bună toleranţa la seceta atmosferică şi pedologică după doi ani de testare.
adaptate noilor condiţii de schimbări climatice Linia L60358-98 se află în anul III de testare în reţeaua ISTIS.
prognozate. Înmulțirea a două linii de in L60360 și L62267 pentru verificarea lor în rețeaua ISTIS în 2018.

Determinări privind nivelul producţiei, CP: S-au efectuat analize şi determinări în laborator, pentru exprimarea conţinutului în principalii cannabinoizi la hibrizii
conţinutul în ulei şi fibre. şi selecţiile monoice existente în rezerva de germoplasmă a SCDA Secuieni.
În ceea ce priveşte producţia de sămânţă, aplicarea retezărilor a influenţat capacitatea agroproductivă a soiurilor,
obţinându-se sporuri asigurate la nivel statistic comparativ cu variantele netăiate. Referitor la producţia de tulpini,
valorile obţinute au relevat diferenţe de producţie cu semnificaţie statistică în cazul variantelor la care nu s-au aplicat
tăierile specifice Metodei Secuieni de cultivare.
P1: Liniile 61574-95 şi 60358-98 prezintă un conţinut de fibră de 25,1, respectiv 24,4%, ce denotă o stabilitate la fibră şi în
condiţii mai vitrege cum sunt perioadele de secetă care intervin pe parcursul vegetaţie. Un număr de 3 linii realizează
producţii de sămânţă de peste 2 t/ha.
P2: Din punct de vedere al valorii indicatorilor agronomici utili se evidenţiază soiurile Dorina şi Vega (spor de conţinut de
fibră semnificativ), Dorina şi T89/92 (spor foarte semnificativ la greutatea medie a capsulei), Darmi (spor distinct
semnificativ la greutatea medie a capsulei), Beli-Iskăr, Beli-Lom, Viki, Izabel şi Adelin (spor semnificativ la greutatea
medie a capsulei). Din punct de vedere al lungimii fibrei pe sămânţă, toate soiurile obţin sporuri de lungime foarte
semnificative statistic comparativ cu media experienţei, cu excepţia genotipului Natalia.
Asigurarea necesarului de sămânţă din verigile
superioare.
Conservarea resurselor genetice existente - 100
genotipuri în colecţie şi diversificarea acesteia
prin schimburi de material biologic.
Producerea de sămânţă din soiurile:
CP: Ratza SA; Ratza B; Succesiv SA; Zenit B; Zenit C1; Dacia – Secuieni B; Secuieni – Jubileu B.
P1: Cosmin SA; Cosmin PB1; Cosmin PB2; Cosmin B; Codruţa PB1.
În anul 2015, au fost semănate 304 genotipuri de bumbac componente ale câmpurilor de hibridare (CHL; CH%), rezerva din
anii anteriori, sămânţa fiind păstrată nedelinterată. Din cele 304 genotipuri de bumbac, foarte valoroase din punct de
vedere al indicatorilor genetici, au fost recuperate 106 . S-au identificat 20 genotipuri de bumbac rezistente la stres
hidric şi termic, timpurii, cu producţii stabile, care asigură o valorificare mai bună a rezervei de apă din straturile adânci
ale solului, precum și efectul remanent al îngrăşămintelor folosite la planta premergătoare.
Soiul Dorina reprezintă un succes al efortului amelioratorilor din România şi Bulgaria pentru obţinerea unei producţii de
fibră mare, timpurie, de o calitate deosebită.
În anul 2018 nu se obţine recoltă de bumbac cauza fiind desfăşurea fenofazelor de vegetaţie (îmbobocit, înflorit) în cursul
lunilor august şi septembrie, fructificaţiile (boboci, flori, capsule tinere) avortând în totalitate, habitusul plantelor fiind
anormal pentru planta de bumbac, totusi s-a putut constata reacția genotipurilor de bumbac în condiții de stres termic și
hidric foarte accentuat.
Schimbările climatice care au loc în partea de sud a României afectează desfăsurarea normală a proceselor de creştere şi
dezvoltare ale plantelor, mai ales ale plantelor cu perioadă de vegetaţie mai lungă.
Se cunoaşte faptul că zona de cultură a bumbacului din România se află la limita nordică a arealului de cultură a
bumbacului pe plan mondial. Ca urmare, pot exista ani total nefavorabili pentru cultura bumbacului. În perioada 1975 –
2000 numai în anul 1976 nu s-a obţinut recoltă de bumbac, din cauza temperaturilor scăzute în luna octombrie, când s-a
înregistrat îngheţ la sol, s-au format capsule pe plantă, dar nu s-au deschis şi au putrezit, habitusul plantei fiind normal.
Se evidentiaza in mod deosebit soiul Dorina obtine cele mai mari productii de bumbac brut, inregistrand 3750 in anul 2015,
2400 kg/ha in anul 2016 si 2103 kg/ha in anul 2017, sporurile de productie fiind foarte semnificatve in anii 2015 si 2016,
respectiv semnificative in anul 2017.
De asemenea, linia T 89/92 obtine sporuri de productie asigurate statistic in anii 2015 (3700 kg/ha), 2016 (2180 kg/ha),
2017 (2143 kg/ha), linia T 91/92 si soiurile Ogosta si Beli Lom obtin sporuri dre productie asigurate statistic in anii 2016 si
2017, iar soiurile Adelin, Avangard si Cirpan 539 obtin sporuri de productie in anul 2015 comparativ cu media soiurilor
testate.
Soiul Dorina reprezintă un succes al efortului amelioratorilor din România şi Bulgaria pentru obţinerea unei producţii de
fibră mare, timpurie, cu calitate deosebită. Soiul are calităţi tehnologice bune ale fibrei corelate cu un conţinut de fibră
mare, greutate mare a capsulei şi, ca rezultat, precocitate şi productivitate ridicată.
Scopul principal al studiilor întreprinse a fost atins. Din 304 genotipuri componente ale colecţiilor de soiuri şi linii de
bumbac (seminţe din recoltele anilor 1998 – 2000) s-a reuşit recuperarea şi conservarea a 106 genotipuri de bumbac
valoroase din punct de vedere a precocităţii şi a volorii indicilor agronomic utili (greutatea medie a capsulei, conţinutul de
fibră în bumbacul brut şi lungimea fibrei).
 În anul 2018 nu se obţine recoltă de bumbac cauza fiind desfăşurea fenofazelor de vegetaţie (îmbobocit, înflorit) în cursul
lunilor august şi septembrie, fructificaţiile (boboci, flori, capsule tinere) avortând în totalitate, habitusul plantelor fiind
anormal pentru planta de bumbac, totusi s-a putut constata reacția genotipurilor de bumbac în condiții de stres termic și
hidric foarte accentuat. Schimbările climatice care au loc în partea de sud a României afectează desfăsurarea normală a
proceselor de creştere şi dezvoltare ale plantelor, mai ales ale plantelor cu perioadă de vegetaţie mai lungă. Se cunoaşte
faptul că zona de cultură a bumbacului din România se află la limita nordică a arealului de cultură a bumbacului pe plan
mondial. Ca urmare, pot exista ani total nefavorabili pentru cultura bumbacului. În perioada 1975 – 2000 numai în anul
1976 nu s-a obţinut recoltă de bumbac, din cauza temperaturilor scăzute în luna octombrie, când s-a înregistrat îngheţ la
sol, s-au format capsule pe plantă, dar nu s-au deschis şi au putrezit, habitusul plantei fiind normal.

2.4.1. - Menţinerea Introducerea în cultură a unor specii de plante Pentru introducerea în cultură şi elaborarea tehnologiilor de cultivare a speciilor luate în studiu s-au urmărit:
biodiversităţii la medicinale și aromatice din flora spontană -stabilirea epocii optime de semănat la speciile Cassia angustifolia Vahl,
plantele ( Primula officinalis L) şi elaborarea Malva sylvestris L. şi Dracocephalum moldavica L.;
medicinale şi tehnologiilor de cultivare a speciilor - stabilirea spațiului optim de nutriție la speciile Cassia angustifolia Vahl, Malva sylvestris L. şi Dracocephalum moldavica
aromatice prin (Dracocephalum moldavica L., Cassia L.;
conservarea şi angustifolia Vahl. şi Malva sylvestris L.)
îmbogăţirea
colecţiei de
resurse genetice şi
producerea de
sămânţă din
categoriile
biologice
superioare pentru
speciile
reprezentative
zonei de deal şi de
munte
conservarea şi
îmbogăţirea
colecţiei de
resurse genetice şi
producerea de
sămânţă din
categoriile
biologice Producerea de sămânţă din categoriile biologice 2. S-a obţinut material semincer din categorii biologice superioare la speciile Silybum marianum (armurariu) şi
superioare pentru superioare la speciile Silybum marianum Coriandrum sativum (coriandru) în vederea extinderii lor în marea producţie
speciile (armurariu) şi Coriandrum sativum (coriandru).
reprezentative
zonei de deal şi de
munte

Promovarea plantelor medicinale și extinderea S-a participat la târguri de expoziţie naţională (Tîrgul apicol din Iaşi) şi internaţională ( Euroinvent, Iaşi) pentru
suprafețelor cultivate cu aceste specii. promovarea speciilor luate în studiu: Dracocephalum moldavica L.,Cassia angustifolia Vahl. şi Silybum marianum L.

Întocmirea tehnologiilor de cultivare la cele
două specii și brevetarea lor.
Anul agricol 2017 se poate caracteriza drept un an atipic culturilor de câmp. Din punct de vedere termic, s‐a evidențiat ca
fiind călduros şi a avut abateri comparativ cu media multianuală de până la 4,4°C (martie). Lunile iunie şi august au fost
călduroase şi foarte secetoase, în timp ce luna septembrie a fost foarte călduroasă şi ploioasă. Restul lunilor din perioada
de vegetație au fost normale, atât din punct de vedere termic, cât şi pluviometric.Anul 2016, din punct de vedere termic,
s‐a caracterizat ca fiind călduros şi a avut abateri comparativ cu media multianuală de până la 6,5 °C (februarie). Aceste
temperaturi au fost înregistrate pe fondul lipsei precipitațiilor, anul caracterizându‐se din punct de vedere pluviometric
ca fiind secetos.

La soiul Succesiv, s‐a recoltat un număr de 145 elite, din care au fost alese 27 elite, în funcție de criteriile specifice
genotipurilor pentru sămânță şi cu precocitate ridicată: o lungime totală cât mai redusă (140 – 180 cm), cu internodii cât
mai scurte în cazul lungimii tehnice (lungimea tehnică 60 – 100 cm), pentru a se dezvolta mai multe etaje cu lăstari
după tăiere, o valoare a MMB cât mai mare (18 – 20 g) şi, implicit, o productivitate conformă cu caracteristicile urmărite
prin ameliorarea cânepei monoice în sistem succesiv de cultură (30 – 60 g/plantă).
5 Institutul 2.1.1. - Obţinerea Obţinerea de 2-3 soiuri noi de cartof pretabile Alegerea unui soi adaptat zonei de cultură permite valorificarea maximă a tuturorinputurilor tehnologice
Național de de noi soiuri de schimbărilor climatice şi utilizării superioare a
Cercetare – cartof adaptate resurselor biologice şi tehnologice.
Dezvoltare modificărilor
pentru Cartof și climatice şi
Sfeclă de Zahăr economice cu
Brașov randament
superior în
gestionarea
resurselor de apă Asigurarea verigilor de sămânţă, nucleu şi stoc Liniile de ameliorare 14‐1574/4 şi 15‐1677/31 aflate în plin proces de verificare(anul II la ISTIS) la finalul proiectului
şi stabilirea din soiurile noi pentru multiplicarea rapidă şi urmând să devină soiuri care valorifică eficient resursele
pachetelor propagarea la fermieri (minituberculi şi
tehnologice miniplantule 1.000/genotip/an).
specifice cerinţelor Metodologie de diferenţiere in vitro şi in vivo a Este necesară continuarea lucrărilor din cadrul Proiectului pentru a crea soiuri noide cartof în România şi a putea oferi
actuale de piaţă şi noilor soiuri în funcţie de gestionarea resurselor fermierilor produse adaptate condiţiilorclimatice specifice, care în contextul unei agrotehnici superioare să asigure
solicitării de apă (2 metodologii). producții ridicate
fermierilor

Tehnologie specifică de cultivare cu consum Proiectul se derulează conform contractului şi Planului de realizare aProiectului.
redus de apă a soiurilor noi (1 tehnologie).
Metodă de identificare, extracţie, purificare şi Partenerii implicaţi în Proiect şi‐au îndeplinit obligaţiile contractuale.
evaluarea bioeconomică a principiilor bioactive
din cartof (1 metodă).

Tehnologie specifică de cultivare a soiurilor noi Rezultatele obţinute în ceea ce priveşte elementele de tehnologie specifică(soi/genotip, epocă de plantare, controlul
cu conţinut ridicat de componente bioactive (1 bolilor şi dăunătorilor) pot contribui laasigurarea unei reduceri a impactului condiţiilor climatice asupra producţiilor de
tehnologie). cartof.

Liniile de ameliorare 14‐1574/4 şi 15‐1677/31 reprezintă genotipuri noi, cubună productivitate şi adaptabilitate la
condiţiile de mediu biotic şi abiotic.
Este necesară continuarea lucrărilor din cadrul Proiectului pentru ca fermierii români să aibă posibilitatea alegerii unor
soiuri autohtone, adaptate condiţiilorclimatice şi culturale specifice, care să permită valorificarea maximă a inputurilor
din tehnologie. Un soi de cartof adaptat zonei de cultură contribuie la creşterearentabilităţii exploataţiei agricole.

Plantarea materialului biologic corespunzător diferitelor etape ale procesului de ameliorare, inclusiv în culturi
comparative.

Realizarea de loturi demonstrative în câmp la fermieri.

Selectarea celor mai valoroase genotipuri în funcţie de comportamentul în câmp la stres, boli şi dăunători.

Elemente de tehnologie specifică liniilor de ameliorare de perspectivă.

In cadrul acestor activităţi s-a înființat câmpul de ameliorare cu material biologic aflat în diferite etape ale schemei de
ameliorare. Această schemă cuprinde materialul biologic de la seminceri (obținuți din procesul de hibridare sexuată și
plantați în seră), la primele Populații vegetative P1-P3, urmate de Descendențele vegetative D1-D2 și Linii de ameliorare
cu perspectiva de obținere a noi soiuri de cartof.

Pentru stabilirea unei legături între cercetare și producție am înființat un câmp demonstrativ cu soiuri românești și linii de
ameliorare la fermieri. Astfel, în condiții diferite de cele din Brașov, respectiv la firma SC Gusutri SRL din Țara
Făgărașului, zonă cu sol greu și fertilitate redusă a terenului, se află sub testare în condiții de producție material biologic
provenit din câmpul de ameliorare al INCDCSZ Brașov.
 Materialul de ameliorare a fost analizat și supus primei selecții (cea în timpul vegetației) și a vizat aspecte de
rezistenţă/toleranţă la boli şi dăunători şi aspecte asupra rezistenţei la stresul termo-hidric. Procesul de selecție este în
continuă desfășurare, fiind completat la recoltare cu observații de acumulare a producției și calitate a materialului
recoltat.

Elementele de tehnologie specifică liniilor de ameliorare de perspectivă au fost urmărite de către toții executanții
proiectului. Foarte importantă în cadrul tehnologiei este urmărirea patogenului Phytophthora infestans care produce
mana cartofului.

2.3.1.-Cercetări Metodă nouă de înlocuire a decoletării cu În etapa II a proiectului au fost realizate în întregime cele 3 activităţi cuprinse în Planul de realizare al etapei. În cadrul
privind desfrunzirea (scalparea) pentru reducerea acestor 3 activităţi s‐au efectuat toate lucrările şi determinările prevăzute în fişa experimentală pentru această etapă.
determinarea pierderilor de recoltă prin decoletare.
conţinutului în
zahăr şi în
substanţe Reducerea cu cca 50% a procentului de Plantele de sfeclă de zahăr din câmpurile experimentale au răsărit bine şi s‐au dezvoltat bine până în prezent.
melasigene a impurităţi (pământ şi resturi vegetale) la
coletului remanent transportul sfeclei .
în urma înlocuirii
decoletării sfeclei
cu desfrunzirea
(scalparea) Reducerea consumului de carburanţi la În această etapă la sfecla de zahăr în primele faze de vegetaţie s‐a manifestat un atac slab produs de Phoma Betae şi
recoltarea şi transportul sfeclei de zahăr în Phytium de barianum asupra tinerelor plăntuţe aflate în faza cotiledonală şi 2 perechi de frunze, fiind afectate 2,19 – 3,03 %
fabrică (cu cca. 10%). din plantele de pe parcela experimentală.

Reducerea pierderilor de fertilitate a solurilor S‐au testat aparatele de decoletare, de scalpare a sfeclei şi desfrunzire la combinele Ropa , Holmer, Grimme şi modul de
prin micşorarea cu cca. 50% a cantităţii de sol funcţionare şi reglare a acestora în condiţii pedoclimatice diferite în zonele de cultură ale fabricilor de zahăr Bod şi
fertil transportat împreună cu sfecla. Roman.

Reducerea cu 100% a cheltuielilor cu corectarea S‐a testat reglarea defoliatorului. În urma testărilor efectuate s‐a constatat că atunci când densităţile în cultură sunt sub
decoletării la probele de sfeclă analizate în 80.000 de plante/ha rădăcinile nu sunt uniform crescute deasupra solului defoliatorul trebuie reglat pentru cea mai înaltă
laboratoarele agricole ale fabricilor de zahăr. rădăcină. Dacă acesta este setat prea jos, rădăcinile mari vor fi dislocate din sol, sau coletul va fi îndepărtat ceea ce
poate contribui la mari pierderi de producţie la recoltare.

Creşterea cantităţii totale de zahăr extras în S‐au testat aparatele de decoletare, de scalpare a sfeclei şi desfrunzire la combinele Ropa , Holmer, Grimme şi modul de
fabrică din sfecla întreagă prin extragerea funcţionare şi reglare a acestora în condiţii pedoclimatice diferite în zonele de cultură ale fabricilor de zahăr Bod şi
zahărului şi din colet (acest zahăr în prezent Roman.
este pierdut, cca 5%).

Îmbunătăţirea sistemului de calcul a plăţii S‐a testat reglarea defoliatorului. În urma testărilor efectuate s‐a constatat că atunci când densităţile în cultură sunt sub
materiei prime în funcţie şi de zahărul extras din 80.000 de plante/ha rădăcinile nu sunt uniform crescute deasupra solului defoliatorul trebuie reglat pentru cea mai înaltă
colet. rădăcină. Dacă acesta este setat prea jos, rădăcinile mari vor fi dislocate din sol, sau coletul va fi îndepărtat ceea ce
poate contribui la mari pierderi de producţie la recoltare.

Pentru reducerea cantităţii de pământ aderent la recoltare s‐au testat 10hibrizi de sfeclă de zahăr cu şanţuri laterale
superficiale care asigură cea mai redusă cantitate de pământ aderent la recoltare. în condiţii pedoclimatice diferite (la
Braşov si Ezăreni‐Iaşi). În ambele localităţi cu condiţii pedologice şi climatice diferite, 2 hibrizi (Amulet şi Logan) au
înregistrat % de pământ aderent mai mici decât media generală a celor 10 hibrizi testaţi.

S‐a efectuat determinarea comparativă a greutăţii medii a rădăcinii, conţinutului în zahăr şi în K a sfeclei decoletate
clasic, a sfeclei desfrunzite,a sfeclei desfrunzite cu resturi de peţiol sub 2 cm, a sfeclei scalpate , a scalpului si a
coletului.

Din datele experimentale obţinute în acest an în ambele locaţii rezultă că:

• Conţinutul mediu în zahăr biologic al sfeclei decoletate clasic este
 mai mare decât cel al sfeclei desfrunzite sau scalpate.
• Conţinutul mediu în zahăr extractibil al sfeclei decoletate clasic
este mai mare decât cel al sfeclei desfrunzite sau scalpate.
• Conţinutul mediu în zahăr biologic şi conţinutul în zahăr extractibil
al sfeclei al sfeclei desfrunzite total sau al sfeclei scalpate este mai mare decât al sfeclei desfrunzite cu resturi de peţiol
sub 2 cm .
• Conţinutul mediu în K al coletului este mai mare decât al sfeclei decoletate clasic şi mai mare ca şi conţinutul mediu în
K al sfeclei desfrunzite total şi al sfeclei desfrunzite cu resturi de peţiol.
• Conţinutul mediu în zahăr biologic şi conţinutul în zahăr extractibil al coletului clasic este mai mic cu 1‐4 S decât
conţinutul sfeclei decoletate.

Înlocuirea decoletării sfeclei la recoltare cu diverse variante de desfrunzire şi scalpare, astfel ca în procesul de extracţie a
zahărului în fabrică să fie utilizată sfecla întreagă şi reducerea procentului de impurităţi transportate în fabrica de zahăr.

Pentru realizarea obiectivului propus sunt preconizate soluţii noi şi originale: •

înlocuirea decoletării cu desfrunzirea şi scalparea, • reducerea cantităţilor de pământ şi resturi vegetale la recoltare, •
micşorarea cantităţilor de sol fertil pierdute la recoltare, • utilizarea în cultură a hibrizilor de sfeclă de zahăr cu şanţuri
laterale superficiale care asigură cea mai redusă cantitate de pământ aderent la recoltare

În această etapă au fost realizate în întregime cele 3 activităţi cuprinse în Planul de realizare al etapei. 2. În cadrul
acestor 3 activităţi s‐au efectuat toate lucrările şi determinările prevăzute în fişa experimentală pentru această etapă. 3.
Plantele de sfeclă de zahăr din câmpurile experimentale au răsărit bine şi s‐au dezvoltat bine până în prezent. 4. În
această etapă la sfecla de zahăr în primele faze de vegetaţie s‐a manifestat un atac slab produs de Phoma Betae şi
Phytium de barianum asupra tinerelor plăntuţe aflate în faza cotiledonală şi 2 perechi de frunze, fiind afectate 2,74 – 4,43
% din plantele de pe parcela experimentală.

În condiţiile climatice din acest an în câmpul de la Brasov s‐a manifestat un atac puternic produs de viermii sârmă
(Agriotes sp.) Procentul de plante atacate a variat între minimum 8,38 % şi maximum 10,02 % , cu o medie de 9,01 %
plante atacate la cei 10 hibrizi studiaţi.

În câmpul de la Ezăreni în luna aprilie s‐a manifestat un atac slab produs de Tanymecus dilaticollis .Pentru combaterea
acestora s‐au aplicat 2 tratamente cu Mavrik în doză de 0,2l/ha.

Procentul de plante atacate a variat între minimum minimum 1,57 % şi maximum 4,48% , cu o medie de 2,66 % plante
atacate la cei 10 hibrizi studiaţi

Cheltuielile efectuate în cadrul etapeia 4‐a s‐ au încadrat în devizul de cheltuieli propus şi aprobat.

5.2.1. - Menţinerea Menţinerea raselor şi populaţiilor de curci în Concluzie – consumul de furaje este influentat in mare de structura si valoarea energo-proteica a retetelor administrate
şi consolidarea pericol de abandon; Menţinerea fondului genetic
patrimoniului în cadrul patrimoniului naţional;
genetic la 3 rase
grele de curcă
(Meleagris
gallopag, Albă
mare, Bronzată,
Diana), în vederea
omologării
şi consolidarea
patrimoniului
genetic la 3 rase
grele de curcă
(Meleagris
gallopag, Albă
mare, Bronzată,
Diana), în vederea Îmbunătăţirea parametrilor de producţie Consumul de furaje pe cap și zi ramane relativ constant pe parcursul celor 14 saptamani de reproductie cuprinse in
omologării (reducerea conversiei furajelor, îmbunătăţirea prezenta etapă, in timp ce conversia furajelor are tendinta de scadere valorică.
producţiei de ouă, a sporului în greutate,
fertilităţii, ecloziunii, a calităţii cărnii);

Stabilirea strategiei de creştere a curcilor în -realizarea nucleului de incubatie separate, pe

sistem tradiţional (ferme de tip familial). cele 3 rase urmarite - selectia pozitiva continua a materialului biologic pentru consolidarea parametrilor urmăriti
- diseminarea în fermele de productie a produsilor rezultati.

Practicarea unor metode biotehnologice Efectivul contractat, greutatea corporala si situatia efectivelor este prezentata pe site-ul MADr la sectiuneaindustrie
moderne pentru reproducere, incubaţie şi alimentara, cercetare inovare, ADER 2015-2018
prevenţia bolilor;

Crearea de material biologic cu valoare genetică Imbunătățirea performantelor la curci, actiune coordonata și constanta asupra elementelor care participă la exprimarea
ridicată şi difuzarea acestuia în ţară; valorii fenotipice a unui character – baza ereditara si conditiile de mediu

Elaborarea tehnologiilor de creştere şi Cele 3 linii de curci care fac obiectul prezentului proiect sunt impartite schematic dupa greutate, talie, productie si
exploatare specifice materialului biologic produs scopul cresterii populatii albe de tip greu (Linia Alba Mare si Linia Diana Populatia Bronzata)
şi difuzat.

producţia de ouă, cu grad scăzut de determinism genetic, dependent de alte caractere, precum vârsta la primul ou,
intensitatea ouatului, lungimea secvenţelor şi pauzelor dintre acestea şi greutatea corporală;

consumul de furaje şi conversia acestora pe baza cântăririi zilnice a furajelor administrate şi raportării consumului la
producţia realizată într-o anumită unitate de timp;

mortalitatea în dinamică săptămânală, pe parcursul celor 20 de săptămâni de control, corespunzătoare perioadei de

reproducţie

Interpretarea rezultatelor:

valoarea medie a variabilei este 39,0500, 39,5860, respectiv 41,9925, ceea ce semnifică faptul că intensitatea medie a
ouatului este de 39,0500 %, 39,5860 %, respectiv 41,9925 %;

valoarea medianei ne arată că 10 săptămâni intensitatea ouatului a fost mai mică de 38,2800 %, 34,6750 %, respectiv
46,2800 %, iar 10 săptămâni a fost mai mare de 38,2800 %, 34,6750 %, respectiv 46,2800 %;

deviaţia standard de 14,26603, 18,35567, respectiv 14,11125 arată valoarea cu care se abate media calculată față de
media populaţiei ;
 cea mai slabă intensitate a ouatului a fost de 4,94 %, 14,28 %, respectiv 3,47 %, iar cea mai mare a fost de 64,57 %, 75,08
%, respectiv 61,19 %

valoarea medie a variabilei este 884,85, 816,05, respectiv 866,30, ceea ce semnifică faptul că rezultă o conversie medie
de 1080,75 g, 971,10 g, respectiv 894,55 g;

valoarea medianei ne arată că 10 săptămâni conversia furajului a fost mai mică de 661 g, 737,5 g, respectiv 530,5 g, iar 10
săptămâni a fost mai mare de 661 g, 737,5 g, respectiv 530,5 g;

deviaţia standard de 843,593, 402,789, respectiv 1249,079 arată valoarea cu care se abate media calculată față de media
populaţiei ;

cea mai bună conversie a furajului a fost de 414 g, 405 g, respectiv 368 g, iar cea mai slabă a fost de 4380 g, 1827 g,
respectiv 6125 g, dată de valorile înregistrate la începutul și sfârșitul ouatului

valoarea medie a variabilei este 39,0500, 39,5860, respectiv 41,9925, ceea ce semnifică faptul că intensitatea medie a
ouatului este de 39,0500 %, 39,5860 %, respectiv 41,9925 %;

valoarea medianei ne arată că 10 săptămâni intensitatea ouatului a fost mai mică de 38,2800 %, 34,6750 %, respectiv
46,2800 %, iar 10 săptămâni a fost mai mare de 38,2800 %, 34,6750 %, respectiv 46,2800 %;

deviaţia standard de 14,26603, 18,35567, respectiv 14,11125 arată valoarea cu care se abate media calculată față de
media populaţiei;

cea mai slabă intensitate a ouatului a fost de 4,94 %, 14,28 %, respectiv 3,47 %, iar cea nai mare a fost de 64,57 %, 75,08
%, respectiv 61,19 %;

valoarea medie a variabilei este 884,85, 816,05, respectiv 866,30, ceea ce semnifică faptul că rezultă o conversie medie
de 1080,75 g, 971,10 g, respectiv 894,55 g;

valoarea medianei ne arată că 10 săptămâni conversia furajului a fost mai mică de 661 g, 737,5 g, respectiv 530,5 g, iar 10
săptămâni a fost mai mare de 661 g, 737,5 g, respectiv 530,5 g;

deviaţia standard de 843,593, 402,789, respectiv 1249,079 arată valoarea cu care se abate media calculată față de media
populaţiei,

cea mai bună conversie a furajului a fost de 414 g, 405 g, respectiv 368 g, iar cea mai slabă a fost de 4380 g, 1827 g,
respectiv 6125 g, dată de valorile înregistrate la începutul și sfârșitul ouatului.

6 Institutul de 3.1.2. – ● Elaborarea de liste cu genitori potenţiali utili ● S-au evaluat genotipurile de măr, păr, prun, cireș, vișin, cais, piersic, nuc, alun și castan comestibil dpdv al parcurgerii
Cercetare- Gestionarea programelor de ameliorare. fenofazelor de fructificare, al rezistenșei la ger, al calității fructelor, al cerinșelor consumatorilor, al comportării la boli și
Dezvoltare resurselor genetice dăunători
pentru pomicole in situ și
Pomicultură ex situ
Pitești
Mărăcineni
6 Institutul de 3.1.2. –
Cercetare- Gestionarea
Dezvoltare resurselor genetice
pentru pomicole in situ și
Pomicultură ex situ
Pitești
● Vizite de lucru în colecţiile pomologice. Masă rotundă ”Să redescoperim gustul soiurilor locale de măr”, 5 aprilie 2017
Mărăcineni

● Realizarea unei bănci de date utile atât
cercetătorilor din ţară, cât şi din străinătate în
vederea efectuării de schimburi de material
biologic. ● Editarea unui catalog
privind situaţia actuală a resurseleor genetice
pomicole din România.
● Evidențierea genei Vf cu ajutorul markerilor moleculari pentru 10 soiuri autohtone de măr; Evaluarea a 223 genotipuri,
din care 67 soiuri de vișin, 40 soiuri de prun, 32 soiuri de coacăz roșu și alb, 16 de măr, 16 păr, 7 cais, 10 piersic și
nectarin, 5 migdal, 30 alun. ● Reorganizare a Colecției Naționale de prun de la ICDP Pitești Mărăcineni, prin altoirea pe
portaltoiul corcoduș C5 a 505 genotipuri.

Au fost verificate informaţiile referitoare la caracterele ampelografice cu 45 descriptori pentru 94 varietăţi (87
soiuri vechi, autohtone şi soiuri de referinţă din sortimentul mondial selectate de comun acord şi 7 varietăţi de viţă-
de-vie sălbatică), importante pentru colecţiile de germoplasmă ale fiecărui participant la proiect; s-a finalizat
descrierea acestora cu determinările biochimice, oeno-carpologice care pun cel mai bine în evidenţă
particularităţile agrotehnice şi caracteristicile agro-economice ale fiecărui soi analizat.

•Din centralizarea datelor înregistrate în 2016 şi 2017 au fost identificate 11 soiuri de viţă-de-vie care necesită
o atenţie specială, soiuri pentru care nu deţinem informaţii din literatura de referinţă pentru compararea
rezultatelor: Albuţ, Alb rotund, Balaban alb, Balaban roz, Crâmpoşie aromată, Galbenă verde, Galbenă
măruntă, Negru aromat, Moroştină, Rară albă şi Zghihară albă.
Toţi participanţii au semnalat unele deosebiri faţă de descrierile vechi, de referinţă şi au consemnat unele
modificări ale caracterelor ampelografice la soiurile analizate în proiect.

•Au fost identificate numeroase soiuri importante pentru zestrea genetică a colecţiilor cu material autohton şi care
prezintă risc ridicat de dispariţie: Braghină albă, Cabasmă albă, Cruciuliţă, Crâmpoşie aromată, Lampău,
Pîrciu, Românie, Tigvoasă, Ţâţa caprei neagră, Ţâţa vacii neagră, Rară albă, Zghihară rară.

•Pentru colecţiile de germoplasmă care au ca obiectiv menţinerea diversităţii genetice a genului Vitis, trebuie să
se acorde atenţie şi speciilor acestui gen, mai ales a celor strâns înrudite cu formele cultivate de viţă-de-vie
(Vitis vinifera, ssb. sativa). Ca urmare, trebuie luate în consideraţie şi cele 7 varietăţi aparţinând unor pupulaţii
de viţă-de-vie sălbatică din subspecia sylvestris care au fost pentru prima dată descrise cu descriptori
ampelografici.

•Acest fond de germoplasmă bogat, care oferă o gama largă de însuşiri şi caractere favorabile, exprimate printr-o
gamă mare de biotipuri şi fenotipuri valoroase agro-biologic şi economic, reprezintă sursa genetică importantă
pentru crearea de soiuri noi sau selecţionarea unor clone valoroase.
S-a efectuat un schimb de material viticol între CP şi partenerii P1, P2, P4 şi P5 în vederea măririi sortimentului
de varietăţi din colecţiile de germoplasmă.
CP a achiziţionat 13 noi varietăţi, din care 9 au fost adăugate la colecţia existentă. Dintre acestea, la 8
varietăţi s-a efectuat pentru prima dată descrierea ampelografică după metodologia actualizată.

Pentru comparare cu descrierile din lucrările de specialitate de referinţă, se impune existenţa fiecărui genotip
în cel puţin două colecţii de germoplasmă şi verificarea caracterelor lor ampelografice în condiţii climatice
diferite.
La măr, materialul biologic studiat în această etapă a vizat 54 genotipuri de măr, aflate în colecție, dintre care 19
autohtone. Asupra acestor soiuri s-au făcut determinări privind calitatea fructelor, după păstrarea în depozitul
frigorific timp de 90 de zile, urmărind următoarele aspecte:
● pierderea în greutate (%). Eșantioane a câte 20 de fructe au fost cântărite cu o balanță electronică, atât în
momentul recoltării, dar și după depozitare. Pierderea în greutate s-a exprimat procentual și s-a calculat după
următoarea formulă: pierderea în greutate (%) = (greutatea inițială – greutatea finală) / greutatea inițială x 100

● modificarea fermității nedistructibile a merelor, cu ajutorul penetrometrului nedistructibil manual HPE II Fff
Qualitest (Qualitest Inc., Canada), exprimată în N/cm2

modificarea conţinutului în substanţă uscată solubilă s-a determinat prin metoda refractometrică, cu refractometrul
digital PR 32 (Atago, Japonia) și s-a exprimat în % Brix.
Pierderile în greutate sunt urmarea reacțiilor de oxidare a substanțelor organice care au loc în procesul de
respirație, precum și pierderii apei din fructe în procesul de transpirație. Dintre soiurile studiate, cele mai mici
pierderi în greutate (sub 1%) s-au înregistrat la soiurile ”Călugărești” (0,22%), ”Tare de ghindă” (0,97%) și ”Ben
Davis” (0,65%), iar cele mai mari (peste 20%) la soiurile ”Șovari” (20,53%), ”Roșu de Cluj” (21,74%), ”Rose de
Virginia” (22,03%) și ”Frazier Golden spur” (21,98%).

Gradul de fermitate rezultă din interdependenţa dintre textură şi structură. Aprecierea instrumentală realizată la
recoltare, înainte de introducerea probelor în depozitul de fructe, a arătat că soiurile ”Tare de ghindă”, ”Roșior
călugăresc” și ”Roze de Virginia” au înregistrat cele mai mari valori ale fermității nedistructibile a merelor (peste
80 N/cm2). Prin păstrarea, timp de 90 de zile la temperatura de 40C și umiditate 80%, fermitatea merelor a scăzut,
cele mai mici valori fiind înregistrate la soiurile ”Paula Red” (58,06 N/cm2) și ”Wealthy” (59,46 N/cm2). Comparând
datele dintre cele 2 momente, observăm că soiurile ale căror fructe au suferit modificări importante sunt ”Gustav
Durabil” (scăderea fermității cu 18,48%), ”Roze de Virginia” (scăderea fermității cu 19,22%) și ”Close” (scăderea
fermității cu 20,34 %).

Au fost supuse aprecierii organoleptice un număr de 16 soiuri locale, comparate cu soiul ”Jonathan”.
S-au evidențiat prin aspect comercial soiurile: ”Urdașe”, ”Șovari” și ”Crețesc de Simici” (prin mărime), ”Roșior
călugăresc”, ”Poinic”, ”Sătmărești” (prin formă), ”Moți” și ”Crețesc auriu” (prin culoare). Au fost apreciate, pentru
gust și aromă, soiurile ”Moți” și ”Gustav Durabil”.

Rezultatele obţinute pe baza frecvenţei (F%) atacului cu rapăn, confirmă că cea mai bună comportare la atac au
prezentat-o soiurile `Jubileu 50` urmat de `Napoca` și `Transilvania`, acestea înregistrând valori semnificativ
inferioare comparativ cu `Latina`, `Ina Estival` și `Primadona`, acestea fiind în condițiile experienței cele mai
sensibile soiuri ca frecvență a atacului.

În urma prelucrării statistice a datelor privind comportarea la atacul cu septorioză, din totalul celor șapte de soiuri
de păr studiate, 3 soiuri, respectiv `Primadona`, `Napoca` și `Adria` au prezentat o sensibilitate ridicată la atacul
cu septorioză, celelalte soiuri analizate au prezentat o comportare buna la atacul cu septorioză înregistrând
diferențe semnificative inferioare.

Producția de fructe a avut valori diferite în cadrul soiurilor studiate, cu limite cuprinse între 3,0 şi 8,7 kg/pom. Cele
mai productive soiuri au fost `Adria`, `Napoca`, urmate de `Latina`, `Transilvania`, `Ina Estival`, `Jubileu 50` și
`Primadona`.

. Elaborarea de liste cu genitori potențiali utili programelor de ameliorare

Măr -Calitate fruct (mărime, formă, culoare, gust și aromă): Urdașe, Șovari, Crețesc de Simici, Roșior călugăresc,
Poinic, Sătmărești, Moți, Crețesc auriu
● Conţinutul ridicat în substanţă uscată solubilă (peste 15% Brix): Călugărești, Gustav durabil, Poinic
Păr - Timpurietate și fruct de calitate (pulpă fondantă, fină): Daciana, Argessis, Carpica, Beurre Precoce Morettini
 ● Maturare târzie și capacitate bună de păstrare: Passe Crassane, Comtesse de Paris, Cure, Pere gutui, Euras

● Rezistență la arsura bacteriană: Euras, Isadora, Pandora, Kieffer Seedling, Pyrus serotina
Prun - Aspect comercial (mărime, formă, culoare, pruină): Uriașe de Sibiu, Uriașe, Mirabele mari locale, Grase de
Becz, Grase de Peșteana
● Caracteristici pulpă (gust, aromă, suculență, aderență sâmbure): Uriașe de Sibiu, Grase de Becs, Grase de
Peșteana, Vânăt românesc cu fruct mare
. Îmbogățirea fondului de germoplasmă autohton
Identificarea in situ a unor genotipuri autohtone noi, colectarea și introducerea în colecții pomologice ex situ
● Mățău, Câmpulung, Argeș: 15 genotipuri păr
● Mesteacănu, Voinești, Dâmbovița: 1 genotip păr
● Hidișelu de Sus, Oradea: 4 genotipuri păr
● Bărbosu, Caraș Severin: 15 genotipuri păr, 12 genotipuri măr
● Câmpulung, Argeș: 3 genotipuri prun
● Căzănești, Vâlcea: 4 genotipuri nuc
● Fumureni, Vâlcea: 3 genotipuri nuc
● Balaci, Olt: 1 genotip nuc
● Baia Mare, Maramureș: 1 genotip nuc
Introducerea de noi genotipuri prin schimb de material biologic cu unități de profil
● Slovenia: 2 soiuri de nuc (Sava, Krka)
● Cehia: 1 soi de nuc (Apollo)
● Bulgaria: 4 soiuri de nuc (Sheinovo, Slivenski, Silistrenski, Perushtitsa)
● Ungaria: 5 soiuri de nuc (Alsoszentivani 117, Alsoszentivani kesei 117-31, Milotai Bötermö,
Tiszacsecsei 83, Milotai 10)
● SUA: 7 soiuri de nuc (Amigo, Ashley, Chandler, Chico, Gustine, Midland, Spurgeon)
● Franța: 8 soiuri nuc (Franquette, Grand Jean, Grosvert, Lozeronne, Marbot, Meylannaise,
Ronde de Montignac, Parisienne)
● Grecia: 10 soiuri de nuc (Ηλιανα, Ιολη, Λητω, Φωκ-Α1, Fm-3, Εμ-34, Π-44, 3.4, 3.8 )
● Republica Moldova: 7 soiuri de prun (Kabardinskaia rannaia, Vengherka Krupnaia Sladkaia,
Vengherka Krupnoplodnaja Superpresident , Udlinionnaia, Crasa Oseni, Ajur 1)
● Estonia: 2 soiuri de prun (Ave şi Julius)
● Belarus: 2 soiuri de prun (Minjona şi Renclod Sovietski)
● Suedia: 5 soiuri de prun (Jubileum, Victoria, Violeta, Oda, Sw H 0834)
● Germania: 4 soiuri de prun (Jojo, Haganta, Tegera, Tipala)
● Letonia: 4 soiuri de prun (Lotte, Ance, Adelyn, Sonora) și 12 de păr (Kravavicka, Burlakvaia,
Sensation, Summer Blood Birne, Kravavka Podziurne, Rote Pichle Birne, Polli
Punane, Kravavka Moravaska, Soarema Punane, Karmen, Krasnovka, Saakemara punane)
Realizarea unei bănci de date utile atât cercetătorilor din țară, cât și din străinătate, în vederea efectuării de
schimburi de material biologic - 26 soiuri de măr

Prezentare de lucrări și comunicări științifice - În țară (12 lucrări și În străinătate (2 lucrări)

Editarea unui catalog privind situația actuală a resurselor genetice pomicole din România - Fondul de germoplasmă
la speciile pomicole cultivate în România

Autori: Militaru Mădălina, Coman Mihail, Butac Mădălina, Sturzeanu Monica, Tititrică Irina, Călinescu Mirela, Stanciu
Cosmina, Botu Mihai, Gavăt Corina, Sîrbu Sorina, Iurea Elena, Erculescu Mihaela, Sestraș Adriana

Ed. Invel MultiMedia, ISBN 978-606-764-044-1

 3.2.1.- Cercetări Bază de date privind variabilitatea genetică
asupra structurii necesară amelioratorilor din ţară.
populaţiilor hibride
a eredității
caracteristicilor şi Elaborarea de liste cu genitori potenţiali utili
a determinismului programelor de ameliorare.
genetic la speciile
pomicole Organizarea de noi câmpuri de selecţie,
microculturi de concurs pentru prezentarea
noilor descendenţe hibride.
Vizite de lucru în câmpurile de ameliorare.
Diseminarea rezultatelor prin lucrări ştiinţifice, Intreținerea și mentinerea starii biologice a câmpurilor de selectie la genotipurile de pomi și arbusti fructiferi luate in
articole, pliante.
4. S-au efectuat vizite de lucru în câmpurile experimentale de la ICDP Piteşti Mărăcineni şi USAMV Cluj, expoziţii şi
degustări de fructe din soiurile noi şi vechi de pomi şi arbuşti fructiferi
5. S-a publicat o lucrare ştiinţifică şi sunt în curs de publicare 2 lucrări ştiinţifice
6. Analizele moleculare efectuate cu markerul STS-Rca2-240, asociat alelei de rezistenţă la antracnoză Rca2 au evidenţiat
prezenţa acesteia în 4 genotipuri ( Benton, Real, 08-14-8,08-14-42), care pot fi folosite cu succes in urmatoarele lucrari de
ameliorare in vederea transmiterii genei de rezistenta. • Analizele moleculare efectuate cu markerul SCAR–R1A, asociat
alelei de rezistență la mana căpșunului au evidențiat prezența acesteia în stare heterozigotă în 6 genotipuri (Benton, Mira,
Real, 08-14-8,08-14-42,08-18- 1). • Ambele genele de rezistenţă Rpf1 şi Rca2 s-au evidențiat în 4 genotipuri, din cele 10
studiate ( Benton, Real, 08-14-8,08-14-42). • Genotipurile studiate s-au dovedit a fi rezistente în condițiile climatice ale
anului 2017 la cele două boli foliare ale căpșunului (Mycosphaerella fragariae și Diplocarpon earliana) fiind încadrate în
clasa 0 de rezistență. • Mugurii de rod la căpșun au fost afectați de înghețul târziu din 2017 în proporție de 6% (Benton) și
50% (08-14-8 și 08-14-42).
7. La specia prun, familiile care au înregistrat cel mai mare grad de atac (media pe combinaţie) au fost Tuleu gras x
Stanley (nota 5,22) şi Tuleu gras x Grase româneşti (nota 5,17), iar cel mai mic grad de atac s-a observat la familiile
Centenar x Early Rivers (2,08) şi Tuleu timpuriu x Early Rivers (2,25). • Valorile pentru clorofila totală din frunzele
colectate de pe lemnul matur la mar au fost concentrate în intervalul 2.0-3.20 mg/g, iar cele pentru clorofila b în
intervalul 0.45-0.70 mg/g. la soiurile de păr clorofila totală a înregistrat cele mai mari valori la soiul Jubileu 50, (3.19
mg/g) și cele mai mici valori la soiul Napoca (2.30 mg/g). Pentru raportul dintre clorofila a/b valorile au variat între 2.99
mg/g la soiul Transilvania și 3.78 mg/g la soiul Napoca. • Calculul coeficientilor de variabilitate in sens larg a evidențiat că
valorile cele mai mari au fost inregistrate la continutul in vitamina C (0,935) si respective substanta uscată totală (0,725)in
cazul biotipurilor de corn iar, în cazul seleeectiilor de lonicera fructifera cele mai mari valori s-au inregistat la continutul
fructelor in vitamina C (0,823) si conținutul in antociani (0,666).
studiu s-a efectuat atat la ICDP Pitești cât si la USAMV Cluj.
• ◄ Studiile privind analiza factorului genetic şi a celui climatic asupra unor caractere şi însuşiri s-au materializat prin
monitorizare parametrilor meteorologici si influența acestora asupra fenofazelor la combinatiile hibride luate în studiu, și
rezistența hibrizilor la conditiile extreme din timpul repausului vegetativ.
• ◄ Genotipurile luate în studiu nu au fost afectate de conditiile climatice extreme din timpul repausului vegetativ,
respectiv -20°C, insă o parte din selectiile de corn care au inflorit inainte de 19.03 si au fost compromise.
• ◄ In urma analizelor de genetică moleculara s-a identificat prezenţa produsului PCR de 285 pb asociat cu alela de
rezistenta la mana căpşunului, Rpf1, la zece descendenţe hibride. Astfel, că din cele nouăsprezece descendenţe analizate
zece au fost rezistente si nouă sensibile.
• ◄In această faza de executie diseminarea rezultatelor s-a realizat prin interviuri tv si mese rotunde desfasurate la ICDP
Pitesti Maracineni.
• ◄ Ambii parteneri implicati in proiect, au executat toate activitățile cuprinse in planul de realizare pentru faza VI/2018
3.2.2. Ameliorarea Efectuarea de noi combinaţii hibride şi lărgirea 1. S-au efectuat un număr de 61 de combinaţii hibride la măr, păr, prun, cireş, vişin, piersc, nectarin, nuc şi castan
speciilor pomicole bazei de selecţie pentru obţinerea de noi comestibil din care au rezultat 1.640 seminţe hibride, 1.113 sâmburi hibrizi şi 65 fructe hibride care s-au semnat urmând
în vederea soiuri de pomi şi arbuşti fructiferi. să se înfiinţeze câmpuri de selecţie pentru lărgirea bazei de selecţie şi obţinerea de noi soiuri la aceste specii
creşterii siguranţei
şi securităţii
alimentare

Evaluarea materialului biologic şi studiul 2. S-au evaluat genotipurile de pomi şi arbuşti fructiferi din punct de vedere al parcurgerii fenofazelor de fructificare, al
transmiterii în descendenţă a unor caractere şi rezistenţei la ger, al cantităţii şi calităţii recoltei de fructe, al capacităţii de păstrare a fructelor, cerinţelor
însuşiri utile programului de ameliorare. consumatorilor, al comportării la boli şi dăunători şi al vigorii de creştere

Îmbunătăţirea sortimentului de pomi şi arbuşti 3. S-au înregistrat la ISTIS Bucureşti 3 soiuri de măr (Revidar, Valery, Cezar), 1 soi de cătină (Carina), 1 soi de scoruş
fructiferi prin înregistrarea şi brevetarea de (Melrom); s-au efectuat cereri de înregistrare pentru un soi de păr (Pandora) şi un soi de gutui (Cedonia)
noi soiuri şi portaltoi.

Promovarea noilor soiuri şi portaltoi şi 4. Înfiinţarea a două loturi demonstrative: de prun cu 33 de soiuri noi pe o suprafaţă de 0,35 ha; de cireş şi vişin cu 28 de
extinderea lor în plantaţiile comerciale. soiuri noi pe o suprafaţă de4 0,5 ha

Efectuarea de hibridări sexuate - măr

Hibridări sexuate la prun - 2017
Hibridări sexuate la cireş - 2017
Studii privind viabilitatea şi capacitatea de germinare a polenului la unele soiuri - măr

Studii privind viabilitatea şi capacitatea de germinare a polenului la unele soiuri - prun

Studii privind viabilitatea şi capacitatea de germinare a polenului la unele soiuri - prun

Observaţii privind parcurgerea fenofazelor de fructificare

Centralizatorul pagubelor provocate în pomicultură de înghețurile

târzii din perioada 17 – 24 aprilie 2017
Determinarea calităţii fructelor - MĂR, PRUN, CIRES, CAPSUN, lonicera si corn

Efectuarea de hibridări sexuate în vederea creării de populaţii hibride; • Evaluarea ritmului de parcurgere a fenofazelor
de fructificare în corelaţie cu factorii climatici; • Determinarea calităţii fructelor; • Moduri de prelucrare a fructelor; •
Evaluarea rezistenţei la boli şi dăunători; • Evaluarea capacităţii de producţie la selecţiile de perspectivă şi soiurile noi
introduse;

Observaţiile şi determinările s-au efectuat în laboratoarele şi câmpurile experimentale ale celor 6 parteneri, după cum
urmează: - pentru măr, păr, prun, cireş, vişin şi arbuşti fructiferi la ICDP Piteşti – Mărăcineni – coordonatorul de proiect; -
pentru nuc, alun și castan comestibil la SCDP Vâlcea – partener 3; - pentru piersic și cais la SCDP Constanța – partener 1; -
pentru cireș la SCDP Iași – partener 2; - pentru măr la SCDP Voinești – partener 4; - pentru aprecierea pretabilităţii la
prelucrare a fructelor în laboratoarele de la HORTING Bucureşti – partener 5.

Aprecierea rezistenţei la ger şi parcurgerea fenofazelor de fructificare la prun, cireş şi corn. Aprecierea capacităţii de
păstrare a merelor. Degustări de fructe (mere). Determinarea vigorii de creştere prun şi cireş; Depunerea documentaţiei
de înregistrare (un soi de păr şi un soi de gutui).

Aprecierea rezistenţei la ger şi parcurgerea fenofazelor de fructificare la piersic şi cais. Depunerea documentaţiei de
înregistrare (2 soiuri de migdal).

Aprecierea rezistenţei la ger şi parcurgerea fenofazelor de fructificare la cireş şi vişin. Determinarea vigorii de creştere;

Aprecierea rezistenţei la ger şi parcurgerea fenofazelor de fructificare la alun. Depunerea documentaţiei de înregistrare
(un soi de nuc)

Aprecierea rezistenţei la ger şi parcurgerea fenofazelor de fructificare la măr. Depunerea documentaţiei de înregistrare
(un soi de măr).

Aprecierea capacităţii de păstrare a merelor

REZULTATE OBŢINUTE COORDONATOR PROIECT – ICDP PITEŞTI MĂRĂCINENI - Menţinerea stării biologice şi culturale a
câmpurilor experimentale.
În loturile demonstrative, culturile şi microculturile de concurs, precum şi în câmpurile de hibrizi unde sunt amplasate
genotipurile luate în studiu în acest
proiect, s-au efectuat următoarele lucrări de menţinere a stării biologice şi culturale: - tratamente fitosanitare pentru
combaterea bolilor şi dăunătorilor. - tăieri de formare şi fructificare.
Tratamentele fitosanitare s-au efectuat conform buletinului intern de asistenţă fitosanitară nr. 1/2018, elaborat de
Laboratorul de Protecţia Plantelor din cadrul Institutului. Astfel, în luna martie, pentru reducerea rezervei hibernante de
dăunători (păduchele din San Jose, acarieni, afide, cotari, psilide, gărgăriţa florilor de măr şi alte gărgăriţe), în toate
parcelele experimentale, s-au efectuat tratamente fitosanitare cu produsele Ovipron 2000 în concentraţie de 1,0% şi
Fastac 10 EC în concentraţie de 0,02%. De asemenea, pentru combaterea agenţilor patogeni (ciuperci şi bacterii), în
perioada de repaus s-a aplicat un tratament cu Zeamă bordeleză în concentraţie de 0,5%.

Aprecierea rezistenţei la ger prin recoltarea a 100 muguri de rod din diferite părţi ale coroanei (baza, centru şi partea
superioară a coroanei), secţionarea lor şi calculul procentului de muguri distruşi. Pentru aprecierea rezistenţei la ger s-au
efectuat două determinări: - la începutul lunii martie pentru a vedea efectul temperaturilor din timpul iernii asupra
mugurilor de rod; - la sfârşitul lunii martie pentru a observa efectul îngheţurilor de revenire asupra mugurilor de rod.

În această fază, s-au efectuat observaţii privind umflarea mugurilor de rod la cireş şi prun.
Aprecierea ritmului de parcurgere a fenofazelor de fructificare după Fleckinger (stadii reper). Astfel s-a notat începutul
umflării mugurilor – momentul când se depărtează vizibil marginile solzilor şi apar dungi de cloare mai deschisă între solzi.

S-au efectuat determinări la fructe privind greutatea, fermitatea şi conţinutul în substanţă uscată solubilă.
Mărimea s-a determinat prin cântărirea tuturor fructelor dintr-o probă (25 fructe) şi s-a calculat greutatea medie a
fructelor, în g/fruct;
Fermitatea pulpei s-a determinat cu penetrometrul nedistructibil HPE Qualitest cu dispozitiv de măsurare cu suprafața de
0,50 cm2 pentru mere, exprimată în unități HPE.

Conţinutul în substanţă uscată solubilă s-a determinat cu ajutorul refractometrului digital, în procente Brix.
Determinarea vigorii de creştere prin măsurarea diametrului trunchiului cu şublerul digital;

Depunerea documentaţiei în vederea înregistrării de noi soiuri.

Menţinerea stării biologice şi culturale a câmpurilor experimentale. În loturile demonstrative, culturile şi microculturile de
concurs, precum şi în câmpurile de hibrizi unde sunt amplasate genotipurile luate în studiu în acest proiect, s-au efectuat
următoarele lucrări de menţinere a stării biologice şi culturale: - tratamente fitosanitare pentru combaterea bolilor şi
dăunătorilor. - tăieri de formare şi fructificare.

Tratamentele fitosanitare s-au efectuat conform buletinului intern de asistenţă fitosanitară nr. 1/2018, elaborat de
Laboratorul de Protecţia Plantelor din cadrul Institutului. Astfel, în luna martie, pentru reducerea rezervei hibernante de
dăunători (păduchele din San Jose, acarieni, afide, cotari, psilide, gărgăriţa florilor de măr şi alte gărgăriţe), în toate
parcelele experimentale, s-au efectuat tratamente fitosanitare cu produsele Ovipron 2000 în concentraţie de 1,0% şi
Fastac 10 EC în concentraţie de 0,02%. De asemenea, pentru combaterea agenţilor patogeni (ciuperci şi bacterii), în
perioada de repaus s-a aplicat un tratament cu Zeamă bordeleză în concentraţie de 0,5%.

În această fază, s-au efectuat observaţii privind umflarea mugurilor de rod la cireş şi prun.
Fenofaza de umflare a mugurilor de rod la prun, de regulă se declanşează în a treia decadă a lunii martie – respectiv 22
martie, iar la cireş în data de 18 martie când temperatura aerului atinge 8oC, considerată ca prag biologic pentru
majoritatea speciilor pomicole.
În anul 2018, atât la prun, cât şi la cireş fenofaza de umflare a mugurilor de rod s-a declanşat în limite normale,
preconizându-se ca şi fenofaza de înflorit să se desfăşoare în limite normale, respectiv la jumătatea lunii aprilie.
Pentru a cunoaşte cerinţele consumatorilor, 14 genotipuri de măr de origine diferită (Jonathan, Idared, Florina, Ariane,
Golden Reinders, Goldrush, Enterprise, Orion, Dalinred, Golden Lasa, Opal, Luna, Ariwa, HV 3/46) au intrat într-o
degustare de fructe la începutul lunii martie.

În urma degustării efectuate de către cercetătorii şi laboranţii de la ICDP Piteşti Mărăcineni, de diferite vârste, s-au
remarcat prin potenţial comercial bun soiurile: Orion cu 22,38 puncte, Goldrush cu 21,77 puncte, Golden Reinders cu 21,31
puncte, dalinred cu 20,31 puncte, Ariwa cu 20,15 puncte şi martorul Florina cu 20,69 puncte.

În ceea ce priveşte caracterele exterioare (mărime, formă, culoare) s-au remarcat soiurile Goldrush, Golden Lasa, Orion,
Idared, Golden Reinders, Ariwa şi Florina. Din punct de vedere al însuşirilor pulpei (consistenţă, textură, suculenţă) s-au
remarcat soiurile Goldrush, Ariwa şi Dalinred.

 Din punct de vedere al valorii gustative (gust şi aromă) s-au evidenţiat soiurile Orion, Golden Reinders şi Dalinred

Pentru aprecierea calităţii fructelor în timpul depozitării s-au efectuat determinări privind greutatea fructelor, conţinutul
în substanţă uscată solubilă şi fermitatea pulpei la un număr de 38 de soiuri, din care 18 româneşti şi 20 de diferite origini.

Mărimea fructului se exprimă prin greutatea sau diametrul acestora, conform regulamentului CE nr. 85/2004 de stabilire a
standardului de comercializare pentru mere.

Dintre cele 18 genotipuri de măr româneşti, majoritatea se încadrează în standardul de calitate ,,Extra” (greutate peste
140 g şi calibru de 70 mm) cu excepţia genotipurilor Ancuţa, Redix, Pionier şi HV 3/46 la care greutatea fructelor este mult
mai mică. Astfel, s-au remarcta prin fructe mari soiurle: Generos (238 g), Rebra (258 g), Bistriţean (283,2 g), Aura (239,4
g), precum şi selecţiile IFO R19 (201,2 g) şi IFO R1P56 (194 g).

Dintre cele 20 de soiuri de măr de origine străină, doar 6 (Crimson Crisp, Opal, Goldrush, Svatana, Coreor, Galarina) nu se
pot încadra în clasa de calitate ,,Extra”, având greutatea sub 140 g. Cele mai bune soiuri din punct de vedere al greutăţii
medii a fructelor au fost: Orion (289 g), Sirius (236,2 g), Luna (205,8 g), Salva (233,4 g), Iduna (204,3 g).

Depunerea documentaţiei în vederea înregistrării de noi soiuri În anul 2018, la ISTIS Bucureşti se va continua testarea anul
II a soiurilor de păr (Pandora) şi de gutui (Cedonia), la care s-a depus documentaţia de înregistrare în anul anterior.

Pandora este un soi de păr obţinut din încrucişarea soiurilor Euras cu Tse Li, rezistent la atacul puricilor meliferi (Psylla
sp.) şi la focul bacterian al rozaceelor (Erwinia amylovora). Fructul este mare, cu pulpa fermă, suculentă, crocantă, dulce,
cu sclereide puţine. Fructele se păstrează foarte bine în depozit frigorific, timp de 4 – 5 luni.

Cedonia este obţinut prin selecţie individuală pozitivă din flora judeţului Tulcea, comuna Niculiţel, identificat în anul
2011. Soiul este rezistent la focul bacterian (Erwinia amylovora), fructul este piriform, se maturează cu 2 – 3 săptămâni
mai devreme decât soiul Adonia. La maturitatea de consum fructele nu prezintă pubescenţă.

Determinări privind rezistenţa la factorii de mediu (ger)- Din punct de vedere termic în perioada de repaus vegetativ
(noiembrie 2017-februarie 2018) se poate spune că iarna a fost una normală fără temperaturi extreme. Cele mai scăzute
temperaturi înregistrându-se pe data de 26 februarie (-18,4°C) perioadă când mugurii de rod nu au fost afectaţi. Dar, cu
toate acestea au fost analizate sub aspectul viabilităţii primordiile florale la câte 100 de muguri, proveniţi din ramuri
recoltate din fiecare treime a coroanei, pentru fiecare soi, la data de 15 martie 2018. În urma determinărilor făcute s-a
contatat că mugurii floriferi nu au fost afectaţi.

REZULTATE OBŢINUTE PARTENER 1 – SCDP CONSTANŢA - În ceea ce privește comportarea la ger a unor selecții de cais şi
piersic,
în data de 26.01.2018 au fost recoltate ramuri şi s-au efectuat secţiuni prin mugurii de rod, constatându-se faptul că, la
acea data, efectul gerurilor din timpul iernii a fost foarte scăzut.
PARTENER 2 – SCDP IAŞI - Din punct de vedere termic în perioada de repaus vegetativ (noiembrie 2017-februarie 2018) se
poate spune că iarna a fost una normală fără temperaturi extreme. Cele mai scăzute temperaturi înregistrându-se pe data
de 26 februarie (-18,4°C) perioadă când mugurii de rod nu au fost afectaţi. Dar, cu toate acestea au fost analizate sub
aspectul viabilităţii primordiile
florale la câte 100 de muguri, proveniţi din ramuri recoltate din
fiecare treime a coroanei, pentru fiecare soi, la data de 15
martie 2018. În urma determinărilor făcute s-a contatat că
mugurii floriferi nu au fost afectaţi.

Au fost efectuate lucrări de menţinere biologică şi culturală a câmpurilor experimentale; observaţii şi determinări privind
rezistenţa la ger a mugurilor de rod şi parcurgerea fenofazelor de fructificare; studii privind cerinţele consumatorilor
(degustări de fructe); aprecierea capacităţii de păstrare a fructelor de măr prin analiza însuşirilor externe (mărime,
formă, culoare) şi interne (conţinut în substanţă uscată solubilă şi fermitate pulpă); determinări privind vigoarea de
creştere exprimată prin diametrul trunchiului; întocmirea documentaţiei pentru înregistrarea de noi soiuri (măr, păr,
gutui, migdal şi nuc).

În ceea ce priveşte rezistenţa la ger a mugurilor de rod, s-a constatat faptul că doar la cireş s-au înregistrat pierderi reduse
ale mugurilor de rod.
Referitor la parcurgerea fenofazei de umflare a mugurilor de rod, aceasta, în anul 2018, s-a declanşat în limite normale.
În urma degustării efectuate, s-au remarcat prin potenţial comercial bun soiurile: Orion cu 22,38 puncte, Goldrush cu 21,77
puncte, Golden Reinders cu 21,31 puncte, Dalinred cu 20,31 puncte, Ariwa cu 20,15 puncte şi martorul Florina cu 20,69
puncte la ICDP Piteşti Mărăcineni şi genotipuri H 1/59, Valery şi Cezar la SCDP Voineşti.

La ICDP Piteşti Mărăcineni, pentru aprecierea calităţii fructelor în timpul depozitării s-au efectuat determinări privind
greutatea fructelor, conţinutul în substanţă uscată solubilă şi fermitatea pulpei la un număr de 38 de soiuri, din care 18
româneşti şi 20 de diferite origini. Făcând o comparaţie între soiurile de măr româneşti şi cele de origine străină, s-a
observat că la soiurile româneşti greutatea medie şi conţinutul în substanţă uscată solubilă a fost ceva mai mare decât la
soiurile străine, dar fermitatea fructelor a fost ceva mai mică. În urma păstrării în depozit s-a constatat că unele soiuri,
precum Goldrush şi Dalinred au fost afectate de o boală fiziologică numită opăreală sau scald. Este cunoscut faptul că
apariţia acestei boli se corelează cu calibru foarte mare al fructelor, recoltarea tardivă şi păstrarea la temperaturi coborâte.
De asemenea, soiurile Luna şi Salva au fost afectate de Bitter Pit (pătarea amara a fructelor), această boală fiziologică fiind
corelată cu un conţinut scăzut al fructelor în calciu. La genotipurile Bistriţean, Pionier, Coreor şi HV 3/46 pulpa s-a brunificat,
acestea fiind genotipuri de toamnă.

LĂRGIREA BAZEI DE SELECŢIE PENTRU OBŢINEREA DE NOI SOIURI DE POMI ŞI ARBUŞTI FRUCTIFERI I .1. EFECTUAREA DE
COMBINAŢII HIBRIDE - 85 combinaţii =
6.662 seminţe/sâmburi hibrizi
• MĂR – 15 combinaţii hibride = 2.641 seminţe hibride
• PĂR – 10 combinaţii hibride = 406 seminţe hibride
• PRUN – 8 combinaţii hibride = 1.711 sâmburi hibrizi
• CIREŞ ŞI VIŞIN = 12 combinaţii hibride = 929 sâmburi hibrizi
• PIERSIC ŞI NECTARIN – 15 combinaţii hibride = 910 sâmburi
hibrizi
• NUC ŞI CASTAN COMESTIBIL – 25 combinaţii hibride = 65
I.2. HIBRIZI PE RĂDĂCINI PROPRII (ÎN PEPINIERĂ) = 2.376 hibrizi -MĂR = 1.802 hibrizi; PĂR = 169 hibrizi; PRUN = 405 hibrizi

I.3. ÎNFIINŢAREA UNUI CÂMP DE SELECŢIE - MĂR = 316 hibrizi

II. ÎMBUNĂTĂŢIREA SORTIMENTULUI DE POMI ŞI ARBUŞTI FRUCTIFERI PRIN ÎNREGISTRAREA ŞI BREVETAREA DE NOI SOIURI
ŞI PORTALTOI - 2018 – 2018 – Depunerea documentaţiei pentru înregistrare la
ISTIS Bucureşti a 3 soiuri de măr, nuc, căpşun - H 8/86 – 82: elită de măr, de toamnă – iarnă, rezistentă la rapăn şi făinare,
se pretează în cultura intensivă şi superintensivă a mărului.
 REDNUT: soi de nuc de vigoare mijlocie, fruct mare, miez de culoare roşietică, randament mare în miez; pentru consum în
stare proaspătă, dar și pentru industria alimentară și cofetărie.
 IREAL: soi de căpşun, neremontant, rezistent la bolile specifice căpşunului, fructe mari, ferme, conţinut ridicat în substanţă
uscată şi vitamina C.
Brevetarea la ISTIS Bucureşti a 4 soiuri de cireş - AMARIS: soi de cireş amar, timpuriu, vigoare mică, fructe mari pentru un
cireş amar (4,8 g), destinat pentru industrializare.
 CROMA: soi de cireş dulce, semitardiv, vigoare mijlocie, fructe mari (9,0 g),
destinaţie mixtă.
 ELAIAŞI: soi de cireş dulce, maturare mijlocie, vigoare mijlocie, fructe mari
(9,3 g); se pretează pentru livezi intensive şi superintensive.
 MUŞATINI: soi de cireş dulce, maturare mijlocie, vigoare mijlocie, fructe mari
(9,5 g); pretabil pentru livezi de mare densitate.
PROMOVAREA NOILOR SOIURI ŞI EXTINDEREA LOR ÎN PLANTAŢIILE COMERCIALE - III.1. Postare pe site-ul MADR a
rezultatelor obţinute (prezentări power point, fazele I – VII)

III.2. Prezentarea şi publicarea a 18 lucrări ştiinţifice în ţară şi 5 lucrări ştiinţifice în străinătate

III.3. Înfiinţarea de 3 loturi demonstrative de prun, cireş şi vişin: • Lot cireş şi vişin de 0,5 ha, cu 28 genotipuri de diferite
origini, înfiinţat în anul 2016; • Lot de prun de 0,35 ha, cu 33 de genotipuri de diferite origini ,înfiinţat în anul 2017; • Lot de
prun de 6 ha, cu 14 soiuri de origini diferite altoite pe 4 portaltoi de origine românească, înfiinţat în primăvara anului 2018.

III. PROMOVAREA NOILOR SOIURI ŞI PORTALTOI ŞI EXTINDEREA LOR ÎN PLANTAŢIILE COMERCIALE III.4.
Organizarea unor manifestări de transfer tehnologic: Masă de lucru privind ameliorarea la genul Prunus în România,
desfăşurată în cadrul Simpozionului International al Piersicului, organizat de USAMV București, care a avut loc la ICDP Piteşti
Mărăcineni în data de 5 iulie 2017 şi la SCDP Constanţa în data de 7 iulie 2017, eveniment la care au fost prezenţi
participanţi din mediul de cercetare (50%) şi din mediul universitar (50%).
• Zilele prunului, 20 iulie 2018, eveniment la care au fost prezenţi participanţi din mediul de cercetare (80%), reprezentanţi
ai Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Bucureşti şi ai Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice Bucureşti (10%), precum
şi participanţi din mediul privat (10%);
• Ziua caisului , Ungaria - iulie 2018, la care au participat, pe lângă cercetători şi fermieri din Ungaria (90%) şi cercetătorii de
la SCDP Constanţa (10%) Ziua cireşului, iunie 2018, organizată de USAMV Bucureşti şi Staţiunea experimentală Istriţa, Buzău,
unde au fost prezenţi participanţi din mediul de cercetare (50%), participanţi din mediul universitar (20%), precum şi
fermieri din mediul privat (30%). ICDP Piteşti Mărăcineni a participat cu 12 probe de cireşe, iar SCDP Iaşi, cu 3 probe de
cireşe, acesta din urmă fiind şi câştigătorul primelor 2 premii, cu soiurile Andreiaşi – locul I şi Elaiaşi – locul 2;
• Sesiunea de referate şi comunicări ştiinţifice, septembrie 2018, organizată de ICDP Piteşti Mărăcineni, unde au fost
prezenţi participanţi din mediul de cercetare (75%), participanţi din mediul universitar (15%), precum şi fermieri din mediul
privat (10%), ocazie cu care a avut loc un concurs naţional de mere, fiind introduse la degustare un număr de 50 de probe de
mere din bazinele pomicole, Argeş, Dâmboviţa, Bistriţa, Buzău.
• Congresul al XII-lea al SRH, octombrie 2018, unde s-a organizat o expoziţie de fructe cu cele mai recente creaţii
sortimentale. Ponderea participanţilor a fost de 50% din mediul universitar şi 50% din mediul de cercetare.

III. PROMOVAREA NOILOR SOIURI ŞI PORTALTOI ŞI EXTINDEREA LOR ÎN PLANTAŢIILE COMERCIALE - Editarea unei cărţi
“Sortimente pretabile pentru pomicultura modernă”, care conţine o scurtă descriere a soiurilor înregistrate sau în curs de
înregistrare, precum şi a soiurilor străine care au dat rezultate foarte bune în condiţiile pedoclimatice din România.

Procesul de ameliorare reprezintă o activitate continuă, necesitând o permanentă adaptare a obiectivelor la cerințele
cultivatorilor şi consumatorilor.  Deşi există un număr mare de soiuri de pomi şi arbuşti fructiferi şi fiecare ţară tinde spre
promovarea unui sortiment propriu, determinat, în principal, de gradul de favorabilitate al condiţiilor climatice, de
capacitatea soiurilor de a se adapta la acestea, dar şi de concurenţa de pe piaţa mondială, există, totuşi, un grup restrâns de
soiuri cultivate cu tendinţe de internaţionalizare, impus de o serie de factori comerciali.
 3.3.1. Sistem de -Asigurarea şi menţinerea nucleelor de material
inventariere, pentru plantare pomicol din categoriile biologice
monitorizare și Prebază, Bază şi Certificat.
evaluare a
indicatorilor
privind acordul cu
directivele
europene de agro-
mediu specific
fermelor de semi-
subzistență
-Implementarea standardelor din domeniul
protecţiei plantelor şi a legislaţiei naţionale
privind producerea materialului pentru plantare
pomicol din categorii biologice superioare.

-Protocoale eficiente standardizate privind

testarea virală, eliberarea de virusuri a
materialului biologic pomicol;

-Metode şi proceduri de verificare a 4. S-a efectuat reevaluarea autenticității și a fost verificată stabilitatea genetică prin metode moleculare –PCR, a
autenticităţii materialului obţinut cât şi a plantelor pomicole înmulțite prin metode biotehnologice – culturi in vitro, categoria biologică PREBAZĂ de căpșun.
stabilităţii genetice a plantelor regenerate prin
metode biotehnologice;
 a fost validat protocolul de lucru pentru înmulțirea in vitro a soiurilor de prun Carpatin și Pescăruș;

a fost efectuată retestarea virală a încă 1/3 din plantele mamă la speciile lemnoase pomicole arbuști fructiferi și căpșun
existente la partenerii din proiect;

au fost aplicate măsuri sanitare si tehnologice pentru menținerea stării culturale a plantațiilor mamă (eliminarea florilor,
întreținerea solului, irigare, fertilizare, tratamente fitosanitare , etc);
a fost efectuată diseminarea rezultatelor prin prezentarea a două lucrări științifice.

• Introducerea în plantațiile mamă existe a noilor plante mamă obținute din categoriile Prebază, Bază și Certificat

În scopul implementării rezultatelor obținute în cadrul proiectului, în etapa a VI a, a început furnizarea către agenții
economici a materialului de înmulțire și plantare pomicol.

A fost livrat în mediul privat material din speciile măr, mur și căpșun, categoriile biologice de BAZĂ și CERTIFICAT.

au fost aplicate lucrările necesare menținerii condițiilor specifice din plantațiile mamă (tăierile în cepi, observații vizuale
pentru identificarea simptomelor virale, analize virale prin metoda serologică DAS-ELISA , cu scopul identificării infecțiilor
virale cu PDV și PNRSV, tratamente în sol și pe plante, etc);

● a fost elaborat un complex de măsuri de igienă cu aplicare la înmulțirea plantelor: la nivelul substratului de cultură, la
nivelul materialului biologic și la nivelul instrumentarului de lucru.

● au fost reînnoite 2 plantații mamă: 1 plantație mamă căpșun cu material categoria biologică PREBAZĂ, 1 plantație
mamă căpșun cu material categoria biologică BAZĂ G1;

● a fost realizată extensia rezultatelor prin furnizarea de material de înmulțire și plantare fructifer către pomicultorii
privați

3.3.3. - Soluţii • Secvenţe tehnologice de producere a Instalarea sistemului de fertirigare prin picurare în plantația mamă de butași destinată înmulțirii portaltoilor vegetativi
tehnologice materialului pentru plantare pomicol cu ramuri pentru speciile sâmburoase și stabilirea parțială a îngrășămintelor, normei de udare și momentului optim de aplicare
modernizate de rod preformate încă din pepinieră.
privind obţinerea
materialului pentru
plantare pomicol
conform
standardelor de
calitate europene

• Metode eficiente şi economice de fertirigare. Au fost testate diferite erbicide pre și postemergente pentru combaterea buruienilor anuale și perene din câmpurile
pepinierei după ce în prealabil s-a efectuat o cartare. În urma acestor testări s-a stabilit o schemă parțială de combatere
în funție de erbicidul folosit , doza și momentul aplicării, precum și eficacitatea metodei
•Stabilirea unor secvenţe tehnologice de În funcție de condițiile climatice, fenofazele de dezvoltare a plantelor și de frecvența atacului diferiților agenți patogeni
combatere a buruienilor din pepinieră prin specifici fiecărui sector de pepinieră s-au stabilit diferite scheme de combatere
erbicidare.

• Metode de combatere integrată a organismelor Soiurile Cristal, Auraș, Fortuna altoite pe portaltoiul Mirobolan dwarf prezintă incompatibilitate la altoire încadrându-se în
dăunătoare în pepinieră. clasa B-C.

La specia piersic se remarcă faptul că soiurile altoite pe portaltoiul Adaptabil prezintă o vigoare mai mare comparativ cu
aceleași soiuri altoite pe portaltoiul generativ Mirobolan C5 (media). Deși în literatura de specialitate portaltoiul vegetativ
Adaptabil este descris ca având o vigoare mult mai mică decât portaltoiul generativ Mirobolan C5, acesta imprimă în
pepinieră o vigoare mai mare datorită faptului că prezintă un sistem radicular bine dezvoltat. În livadă soiurile altoite pe
Adaptabil intră pe rod în anul 2-3 de la plantare, ceea ce încetinește dezvoltarea pomului (reducând vigoarea) prin
obținerea unor producții de fructe ridicate și constante. În ceea ce privește numărul de lăstari anticipați și numărul de
muguri de rod se constată valori mai mari în cazul soiurilor altoite pe portaltoiul Adaptabil (media). Compatibilitatea la
altoire se încadrează în totalitate în clasa A.

La specia cais diferența de vigoare împrimată soiurilor altoite pe cei doi portaltoi este nesemnificativă valorile fiind
apropiate, ca și în cazul numărului de lăstari anticipați. În ceea ce privește prezența mugurilor de rod pe lăstarii
anticipați, o diferență semnificativă s-a evidențiat la soiurile altoite pe portaltoiul Apricor comparativ cu soiurile altoite
pe Mirobolan dwarf (media). Soiurile altoite pe portaltoiul Apricor prezintă în totalitate compatibilitate la altoire (Clasa
A).

La specia cireș soiurile altoite pe portaltoii IP-C4 și IP-C5 prezintă valori apropiate ale mediilor diametrului și numărului
de lăstari anticipați și o diferență semnificativă a mediilor înălțimii pomilor (168,6 cm la IP-C5 și 178,7 cm la IP-C4). În
general soiurile altoite pe cei doi portaltoi se incadrează în clasa A de compatibilitate cu excepția soiurilor Ferovia, Stella
altoite pe IP-C4 și soiurile Ferovia, Spectral altoite pe IP-C5. De asemenea se constată absența mugurilor de rod.

Diametrul mediu al trunchiului a fost cuprins între 12,4 mm și 14,1 mm. Valoarea cea mai mare (14,1 mm) s-a înregistrat la
pomii asupra cărora s-a aplicat ciupirea manuală a vârfului de creștere a lăstarului altoi (V 1), iar cea mai mică (12,4 mm)
la pomii asupra cărora nu s-a intervenit nici manual, nici chimic (V Mt). Valori intermediare (13,2 mm) au înregistrat pomii
asupra cărora s-a intervenit chimic prin șpreiere asupra vârfului lăstarului cu regulatorul de creștere Stabilan (V 2).

Numărul mediu al creșterilor anuale este superior la varianta tratată chimic (V 2 - 4,0 buc.) și cea manuală (V1 - 3,9 buc.),
față de varianta de control (VMt - 1,2 buc.).
Lungimea creșterilor anuale (a lăstarilor anticipați) nu a depășit 48,3 cm (V 1). Diferența între varianta efectuată manual
(V1) și cea chimică (V2), este nesemnificativă (2,3 cm). Această mică diferență s-ar putea datora regulatorului de creștere
Stabilan, care probabil a determinat (în foarte mică măsură) inhibarea creșterii în lungime. Varianta martor are 1, 2
creșteri poziționate mult mai sus față de înălțimea de proiectare a coroanei și astfel se vor îndepărta și cele 1,2 ramuri
datorită pozițiilor lor defavorabile. Pomul nu va avea ramuri anticipate și astfel va intra mai târziu pe rod.

La piersic au fost studiate 10 soiuri altoite pe Portaltoiul Tomis 1. Datele din câmpul II al pepinerei. În ceea ce privește
creșterea în diametru al pomilor altoiți, nu au fost diferențe mari de creștere între cele două înălțimi de altoire studiate
(5 cm și respectiv 15 cm). În medie, înălțimea pomilor altoiți la înălțimea de 15 cm a fost mai mare cu aproximtiv 5% în
comparație cu cei altoiți la înălțimea de 5 cm.

La 6 din soiurile de piersic studiate, numărul lăstarilor anticipați și respectiv al mugurilor de rod a fost mai mare în cazul
altoirii la înălțimea de 5 cm comparativ cu altoirea la 15 cm (Superbă de toamnă, Monica, Anemona, Filip, Cardinal,
Catherine sel.1)

La nectarin au fost studiate 4 soiuri, datele înregistrate în câmpul II fiind prezentate în tabelul 8. În medie, înălțimea
pomilor altoiți a fost mai mare în cazul altoirii la înălțimea de 15 cm atingând 155 cm. La toate soiurile studiate numărul
mugurilor de rod a fost mai mare în varianta altoirii puieților la 15 cm.

Cartarea buruienilor care s-a efectuat prin metoda vizuală și numerică. Metoda numerică este mai exactă decât cea
vizuală. Conform datelor înregistrate cea mai predominantă specie a fost pirul târâtor (Agropyron repens) cu un procent
de 43,4 %, mohorul galben (Setaria glauca) 21,1%, mohorul înalt (Echinochloa crus galli) – 13,3 % , odosul (Avena fatua)
11,4% şi în final zânzania (Lolium temulentum)-10,8 %. • Aplicarea erbicidului Fusilade Forte în doză omologată de
1-1,3l/ha (cu apărătoare) a avut o eficacitate de 84% în special asupra buruienile monocotiledonate anuale (Avena fatua,
Lolium temulentum, Echinochloa crus galli).

Modificările climatice ale ultimilor ani au produs schimbări în ceea ce priveşte valorile medii lunare principalilor
parametrii meteo şi modificări în bio-ecologia agenţilor de dăunare, patogeni şi dăunători, care atacă speciile pomicole
majore. Necesitatea producerii de material biologic iniţial de cea mai bună calitate a impus aplicarea de programe de
fitoprotecţie integrate pe baza evaluării riscurilor de infecţie sau de atac a agenţilor de dăunare, monitorizarea condiţiilor
meteo şi utilizarea unor produse de protecţie a plantelor inovative şi cu impact redus asupra mediului înconjurător

La SCDP Vâlcea în urma cercetărilor efectuate în câmpul II al pepinierei la specia prun s-a stabilit și aplicat schema
tratamentelor fitosanitare pentru perioada iunie-octombrie

La SCDP Bistrița s-a elaborat o schemă de tratamente fitosanitare la speciile la speciile măr (boli și dăunători-tab. 11) și
prun (dăunători-tab.12). In câmpul I se efectuează de obicei mai puţine tratamente fitosanitare în comparaţie cu câmpul
II, unde de obicei se constată o influenţă mai mare a bolilor şi dăunătorilor. Atât la măr cât și la prun în câmpul II s-au
stabilit 4 tratamente în această fază, nesemnalându-se presiune de infecţie mare.
La SCDP Constanța în urma cercetărilor efectuate privind combaterea bolilor și dăunătorilor specifice speciilor cais piersic
nectarin a fost elaborată o schemă de combatere în câmpul II al pepinierei. În perioada de vegetație (aprilie - septembrie)
în cadrul sectoarelor pepinierei: plantația mamă de ramuri altoi, câmpul I, câmpul II al pepinierei pomicole la speciile
cais, piersic și nectarin au fost aplicate 6 tratamentele fito-santiare, importante pentru pentru combaterea bolilor și
dăunătorilor acestor specii

Fertirigarea permite administrarea apei şi a elementelor minerale solubile în doze mici şi dese, după un program
prestabilit corelat cu perioadele de consum maxim al plantelor de cultură, conform anumitor faze fenologice specifice
culturii respective. Cercetările care s-au efectuat la ICDP Pitești Mărăcineni în plantația mamă de butași destinată
înmulțirii portaltoiului vegetativ pentru piersic, Adaptabil, anul 4 de la plantare. Ca fertilizant s-a folosit Poly-Feed Drip
cu raport diferit a elementelor N:P:K=19:19:19+1% Mg+microelemente în concentrație de 0,2%. Fertirigarea s-a efectuat în
intervalul de timp 1.05.-20.06 luându-se ca martor irigarea prin picurare fără fertilizant. S-au determinat numărul mediu
de lăstari pe plantă raportat la 1ha de plantații mamă și lungimea lăstarilor la momentul butășirii (1.07.2017) în funcție de
variante, precum și producția medie de butași neînrădăcinați ce se pot obține la 1ha.

În urma fertirigării cu Poly-Feed nu s-au înregistrat diferențe semnificative în ceea ce privește numărul mediu de lăstari,
dar lungimea acestora a înregistrat un spor de 6,1 cm/lăstar față de varianta martor, ceea ce înseamnă un spor al
producției de butași neînrădăcinați/ha (densitate 2500pomi/ha în plantația mamă) de 19mii de bucăți (cu lungimea
butașului de 20cm).

UC SCDP Vâlcea, la specia prun, procentele de altoire obţinute e sunt diferite în funcţie de perioada şi locaţia în care s-a
efectuat altoirea.Astfel altoirea efectuată în câmp unde s-a aplicat metoda chip budding valorile obţinute au fost de
79 ,00 %atunci când când s-a altoit în luna august şi mugurele altoi arămas în stadiul de dormans până în primăvara anului
următor şi 83 ,00 %în lcazul altoirii în luna aprilie,iar mugurele altoi a pornit în vegetaţie imediat după calusare.

La altoirea în spaţii protejate unde s-a utilizat metoda copulaţiei copulaţiei perfecţionate urmată de stimularea calusării
calusării calusării procentului de prindere înregistrat este de 91 ,00 %. Realizarea procentului mai mare (91 ,00 % ) la
varianta v la care altoirea s-a efectuate în spaţii protejate,s-a datoratatât utilizării la altoire a unei ramuri altoi detaşate
(metoda copulaţiei perfecţionate ) cât şi stimulării calusării celor doi simbionţi după altoire.

Pentru combaterea buruienilor în pepinieră au fost testate erbicidele Stomp aqua ,Stratos ultra şi Fusilade Forte
EC .Erbicidul Stomp aqua aplicat preemergent în doză de 3l/ha în 400 lapă a inhibat germinarea buruienilor
monocotiledonate monocotiledonate monocotiledonate anuale şi unele dicotiledonate anuale în proporţie
semnificativă.Erbicidul Stratos ultra combate gramineele anuale şi perene din rizomi cu eficienţă bună când ai 15 -20
cm .Erbicidul Fusilade forte -EC poate fi aplicat repetat atuncicând gramineele anuale au răsărit răsăritdin nou .
 La P2-SCDP Bistrița s-au efectuat următoarele lucrări: -stabilirea stabilire procentului de prindere la altoire în câmpu lII
al pepinierei; monitorizarea condiţiilor climatice la începutul perioadei de vegetaţie cu influenţă directă asupra pornirii în
vegetaţie a pomilor altoiţi; monitorizarea condiţiilor climatice la începutul perioadei de vegetaţie cu influenţă directă
asupra pornirii în vegetaţie a pomilor altoiţi; monitorizarea stării fitosanitare a câmpului II – pomi altoiţi.
-monitorizarea stării de îmburuienare în pepinieră.

La P3-SCDP Constanța în câmpul II al pepinierei s-a determinat prinderea la altoire în cazul asociațiilor soi-portaltoi la
speciile cais, piersic, piersic, nectarin cu înălțimile de altoire de 5și 15 cm. La cais, procentul de prindere cel ma bun a
fost înregistra la soiul Elmar fiind de 100 %în cazul altoirii la 15 cm înălțime. Pentru soiurile soiurile de cais Mamaia, Amiral
lși Augustin altoite la 5cm înălțime procentul de prindere este de 74 %,76 % respectivde 78 %.

Soiurile de nectarin altoite la înălțimea de 15 cm au avut procente de prindere cuprinse între92 %(soiul Liana) și 100 %
(soiurile ( Cora și Fantasia). Altoirea puieților la 5cm a înregistrat cele mai ridicate procente de prindere la soiul Fantasia
(100 %).

La soiurile soiurile de piersic altoite, media procentului de prindere în luna aprilie a fost de 86 ,18 pentru pentru altoirea
la înălțimea de 5cm și de 85 ,63 pentru pentru înălțimea de 15 cm . La înălțimea de 5cm, cele mai ridicate procente au
fost lasoiurile Southland, Cardinal și Springcrest cu procente de 94 , respectiv 92 .Cel mai mic procent de prindere afost la
soiul Raluca, de 78 . La înălțimea de 15 cm, cel mai mare procent de prindere a fost la soiurile Southland (98 ), iar cel mai
mic cu un procent procent de 74 la soiul soiul Filip.

3.3.12. - Integrarea în tehnologiile inovative de noi soiuri S-a determinat densitatea radiculară la unele soiuri de pomi altoite pe portaltoi de vigoare redusă (prun - Saint Julien,
Creşterea şi portaltoi autohtoni şi străini adaptaţi măr - M9 și cireș - Gi Sel A5), pentru a fundamenta măsurile tehnologice de fertirigare și tăiere a rădăcinilor pentru
competitivităţii condiţiilor pedo-climatice; limitarea creșterii pomilor, în vederea optimizării distribuției luminii în coroane; S-a monitorizat dinamica populațiilor de
tehnico-economice dăunători și a intensității atacului bolilor în sezonul de vegetație la speciile din loturile experimentale. S-au emis
în pomicultură prin buletinele de prognoză și avertizare și s-a determinat eficacitatea tratamentelor;
tehnologii adaptate
la condițiile
pedoclimatice din
România în
vederea
implementării
Subprogramului
tematic Pomicol în
perioada 2015-
2020
Elaborarea de elemente specifice tehnologiilor S-a prezentat detaliat, pe bază de grafice cu valori standard și probabilități, evoluția factorilor meteorologici în perioada
de precizie pe baza fitomonitorizării proceselor 1 octombrie 2016 - 30 septembrie 2017 la ICDP Pitești.
de creştere şi fructificare;

Secvențe tehnologice îmbunătățite de aplicare a S-au prezentat schimbările climatice manifestate la Mărăcineni-Argeș în ultimii 30 de ani (1987-2016), necesare
fertilizării și irigării, de aplicare a tăierilor de pentru fundamentarea adaptării tehnologiilor în vederea limitării efectelor negative ale stresului climatic previzibil.
formare și întreținere pentru noile combinații
soi-portaltoi, în plantațiile pomicole
superintensive;
Elaborarea de ghiduri tehnico-economice privind S-au descris urmările pagubelor provocate în pomicultură de înghețurile târzii din zilele de 21 și 22 aprilie 2017. La
tehnologiile de înființare și întreținere a aceste pagube s-a adăugat deprecierea producției prin suberificările care au apărut pe suprafața fructelor.
planațiilor, pentru toate speciile pomicole
autohtone pomicole incluse în Legea pomiculturii
nr. 348/2003.

S-a efectuat un studiu comparativ privind favorabilitatea termică a anului 2017 față de cea normala din ultimii 30
de ani (1987-2016), de la Mărăcineni – Argeș, pentru speciile pomicole măr și prun.

S-au experimentat soluțiile tehnologice superintensive, inovative în al doilea semestru al anului agricol.

S-au efectuat determinări și măsurători cu aparatura de monitorizare privind dinamica microoscilațiilor tulpinii
pomilor, a fluxului de sevă prin lăstari, a temperaturii frunzișului, umidității solului și determinări privind calitatea
fructelor. S-a continuat monitorizarea multisenzorială a dinamicii stresului hidric, trofic și biocenotic.

S-a studiat comportarea unor soiuri de măr cu rezistență genetică la boli, cultivate în sistem de mare densitate.

Evoluția condițiilor climatice înregistrate la Voinești în anul 2017 au determinat declanșarea înfloritului începând cu a
doua decadă a lunii aprilie, cu data de 16-18.04.2017, până în zilele de 26-28.04.2017, derulându-se pe o perioadă de 9-12
zile fiind determinată atât de soi, cât și de interacțiunea cu factorii de mediu.

Soiurile de măr cu rezistență genetică la boli, cât și cele sensibile luate în studiu, se suprapun parțial sau total în timpul
înfloritului, acestea se pot grupa într-o singură parcelă pentru polenizarea reciprocă.

S-a studiat gruparea soiurilor de măr cultivate în sistem de mare densitate în funcție de perioada de maturare a fructelor;

Cel mai ridicat potențial de producție s-a realizat în anul 11 de la plantare la soiurile de măr Luca, Enterprise, Ariwa,
Real, Inedit, Remar cu producții cuprinse între 20,5 și 28,6 t/ha.

Măsurătorile biometrice ale pomilor la soiurile de piersic și cais sunt parametrii principali pentru aprecierea creșterii
pomilor. Din rezultatele de cercetare s-a constatat că există diferențe între soiuri. Dacă creșterea pomilor în diametru a
fost mai puțin influențată de portaltoi, înălțimea coroanei, cat si diametrul coroanei au fost influențate de portaltoi.

S-a studiat variația diurnă a proceselor fiziologice la speciile cais și piersic. Cercetările efectuate în domeniul fiziologiei au
vizat influența condițiilor climatice asupra metabolismului pomilor. Pentru determinarea indicilor fiziologici observațiile s-
au efectuat cu aparatul LC+pro la speciile cais, piersic.

În luna mai s-au efectuat determinări privind fiziologia piersicului cultivat pe solurile nisipoase. Astfel s-a determinat
influenta condițiilor climatice asupra metabolismului pomilor care au fost afectați de gerul din perioada de repaus ce a
distrus mugurii de rod

La soiurile de cais și piersic condițiile climatice de pe solurile nisipoase au influențat viteza si ritmul de acumulare a
asimilatelor în frunze.

S-au prezentat pe larg echipamentele pentru tăierea mecanizată în livezi:

Rezultate : Partenerul 1 – ICPA București S-a descris distribuția sistemului radicular al afinului cu talie înaltă, de
diferite vârste, în soluri cu textură medie. Rădăcinile predominante ale afinului cu talie înaltă, cultivat în
condițiile de mediu din regiune, sunt cele foarte fine, păroase, al căror diametru este ≤ 0,1 mm, indiferent de
soi sau vârstă. Atât densitatea radiculară (RD) cât și densitatea suprafeței secțiunii transversale a rădăcinilor
(RCSA) descresc
Rezultate cu distanța
: Partenerul de la
2 – SCDP plantă S-a
Voinești și custudiat
adâncimea solului; unor
comportarea sistemul radicular
soiuri de măr crește mai intens
cu rezistență de-a la
genetică
boli, cultivate în sistem de mare densitate. Evoluția condițiilor climatice înregistrate la Voinești în anul 2017 au
determinat declanșarea înfloritului începând cu a doua decadă a lunii
aprilie, cu data de 16-18.04.2017, până în zilele de 26-28.04.2017, derulându-se pe o perioadă de 9-12 zile fiind
Rezultate : Partenerul 3 – CCDCPN Dăbuleni Măsurătorile biometrice ale pomilor la soiurile de piersic și cais sunt
determinată atât de soi, cât și de interacțiunea cu factorii de mediu. Soiurile de măr cu rezistență genetică la
parametrii principali pentru aprecierea creșterii pomilor. Din rezultatele de cercetare s-a constatat că există
boli, cât și cele sensibile luate în studiu, se suprapun parțial sau total în timpul înfloritului, acestea se pot
diferențe între soiuri. Dacă creșterea pomilor în diametru a fost mai puțin influențată de portaltoi, înălțimea
grupa într-o singură parcelă pentru polenizarea reciprocă. Cel mai ridicat potențial de producție s-a realizat în
coroanei, cat si diametrul coroanei au fost influențate de portaltoi. S-a studiat variația diurnă a proceselor
fiziologice la speciile cais și piersic. Cercetările efectuate în domeniul fiziologiei au vizat influența condițiilor
climatice asupra metabolismului pomilor. Pentru determinarea indicilor fiziologici observațiile s-au efectuat cu
aparatul LC+pro la speciile cais, piersic. În luna mai s-au efectuat determinări privind fiziologia piersicului
cultivat pe solurile nisipoase. Astfel s-a determinat influenta condițiilor climatice asupra metabolismului
pomilor care au fost afectați de gerul din perioada de repaus ce a distrus mugurii de rod La soiurile de cais și
piersic condițiile climatice de pe solurile nisipoase au influențat viteza si ritmul de acumulare a asimilatelor în
frunze.

Rezultate : Partenerul 4 – INMA București S-au prezentat pe larg echipamentele pentru tăierea mecanizată în
livezi:Echipament de tăiere (fasonare) purtat în partea din spate a tractorului și Cel de-al doilea tip de aparate
este cel cu cuțite disc, cu mișcare de rotație, care se folosesc pentru tăieri de coroane cu ramurile de grosimi
mai mari.

Evoluția factorilor meteorologici în perioada 1 octombrie 2017 - 30 aprilie 2018. Schimbările privind dinamica
fenologică a speciilor pomicole la pornirea în vegetație, manifestate în ultimii 50 de ani, comparativ cu anul
2018. Situația pagubelor provocate în pomicultură de gerul târziu din ziua de 1 Martie 2018, precedat de
decălirea pomilor prin temperaturi ridicate. Metodologie de diagnosticare rapidă a influenței factorilor climatici
asupra stresului hidric timpuriu al pomilor soiului de măr Braeburn, prin determinarea micro-oscilațiilor
diametrului trunchiului.

Experimentarea soluțiilor tehnologice superintensive, inovative.

Monitorizare boli și dăunători. Diseminare rezultate.

Pentru condițiile de mediu ale experimentelor desfășurate în livezile de prun și măr de la Mărăcinei, Pitești, cu
soluri cu textură mijlocie și/sau grosieră din lunca înaltă a Argeșului și Râului Doamnei, cele mai puternice
corelații dintre contracția maximă diurnă a trunchiului pomilor (MDS) și elementele climatice analizate în cazul
prunului s-au găsit a fi cu deficitul de presiune al vaporilor de apă (VPD) și temperatura aerului (T), îndeosebi
cu valorile maxime, respectiv cu evapotranspirația de referință Penman-Monteith (ETo) și VPD în cazul mărului.

De asemenea, s-au găsit corelații foarte semnificative, liniare multiple, între MDS ca variabilă dependentă și
elementele climatice care caracterizează cererea evaporativă a atmosferei (ETo, VPD, T) și SMP pentru cele
patru adâncimi ale solului monitorizate: 0,2; 0,4; 0,6 și 0,8 m, ca variabile independente.
La prun valori ale MDS de 0,08 – 0,12 mm pentru toate adâncimile solului corespund unor valori ale SMP de cca.
-60 la -40 kPa, utilizate în mod obișnuit ca plafon minim al umidității solului în declanșarea irigației în regim
optim;

Partenerul 2 – SCDP Voinești S-a studiat comportarea unor soiuri de măr cu

rezistență genetică la boli, cultivate în sistem de mare densitate.

În livezile de înaltă densitate de la SC Mere de Voineşti, situate în zona Izvoare, mai la Sud de satul Voineşti,
declanşarea înfloritului la soiurile Idared, Gala, Braeburn şi Jeromine, s-a înregistrat cu 1-2 zile mai devreme
decât în cele 3 loturi demonstrative de la SCDP Voineşti, Pădure Eusebiu şi Mihailă Ion.

Soiurile de măr cu rezistenţă genetică la boli, cât şi cele sensibile luate în studiu, se suprapun parţial sau total
în timpul înfloritului, acestea se pot grupa într-o singură parcelă pentru polenizarea reciprocă.

Eliminarea produselor fungicide, utilizarea insecticidelor cu grad ridicat de selectivitate, corelate cu calitatea şi
productivitatea noilor soiuri de măr rezistente la boli, autohtone sau introduse din străinătate, susţin efectele
economice şi de protejare a mediului, fiind argumente de bază în promovarea acestora în sistem de mare
densitate.

Partenerul 3 – CCDCPN Dăbuleni S-au caracterizat condițiilor climatice în perioada

decembrie-martie 2018, înregistrate la stația meteo a SCDCPN Dăbuleni.

Temperaturile minime din perioada de repaus la specia piersic de pe solurile nisipoase au fost propice pentru
dezvoltarea pomilor, astfel temperaturile negative nu au mai survenit brusc, dar înghețurile târzii au afectat o
parte din mugurii de rod.

La specia piersic pe portaltoiul Adaptabil procentul de muguri de rod afectați în urma gerurilor din iarnă a fost
de 8 %, în urma înghețurilor târzii de 23 %, ajungându-se la un total de muguri afectați de 29%.

La specia cais pe portaltoiul Mirobolan Dwarf procentul de muguri de rod afectați în urma gerurilor din iarnă a
fost de 6 %, în urma înghețurilor târzii de 53 %, ajungîndu-se la un total de muguri afectați de 60 %.

Pe portaltoiul Cais Apricor procentul de muguri de rod afectați în urma gerurilor din iarnă a fost de 9 %, în
urma înghețurilor târzii de 56 %, ajungîndu-se la un total de muguri afectați de 63%.

Partenerul 4 – INMA București S-au prezentat pe larg echipamentele pentru

recoltarea semi și complet mecanizată în livezi:
În ceea ce priveşte rezistenţa la ger a mugurilor de rod, s-a constatat faptul că doar la cireş s-au înregistrat
pierderi reduse ale mugurilor de rod.

Cercetările au arătat că, într-o livadă medie europeană, costurile cu forța de muncă reprezintă 43% din
costurile totale, iar 54% din forța de muncă este angajată să recupereze costurile. În Australia de exemplu,
costurile forței de muncă ca proporție din total sunt chiar mai ridicate: 60% din costurile totale ale livezilor sunt
cu forța de muncă iar 32% din total sunt costurile privind recolta.
s-a prezentat o sinteză privind schimbările climatice manifestate la Mărăcineni-Argeș în ultimii 30 de ani (1989-
2018) comparativ cu ultimii 50 de ani (1969-2018). S-a constatat pe baza studiilor întreprinse că impactul
creșterii rapide și continue a evapotranspirației potențiale Penman-Monteith, a duratei de strălucire a soarelui
și mai ales a temperaturilor din lunile de primăvară și de vară asupra speciile pomicole, are deja implicații
De asemenea, creșterea evapotranspirației potențiale în lunile de primăvară și mai cu seamă în luna aprilie cu
16,38 mm în ultimele 3 decenii (cu 20,43% probabilitate medie pe deceniu), a început să influențeze negativ
procesul de polenizare prin deshidratarea stigmatelor florilor, mai ales la specia prun.
În ceea ce privește localizarea sezonală a oscilațiilor ritmului mediu pe deceniu al probabilităților în ultimii 50
de ani (valori medii pentru toate elementele climatice), lunile cu cele mai mari valori au fost iulie cu 6,55%
(mai ales datorită creșterii temperaturilor medii și extreme și ale ETo), august cu 6,19% (temperaturi aer și
ETo), iunie cu 5,17% (temperaturi aer și ETo) și aprilie cu 4,85% (creștere ETo, viteză vânt și durată de
Aceste studii sunt foarte importante pentru diagnosticarea perioadelor și a tendințelor asigurate statistic de
evoluție a elementelor climatice și constituie fundamentul strategiilor de adaptare a tehnologiilor pomicole în
vederea limitării efectelor negative ale schimbărilor climatice.

S-a pus la punct o metodologie de comparare prin tehnici de modelare, a favorabilității termice a anului de
studiu față de cea normală, la speciile pomicole, mijloc de diagnosticare rapidă a perioadelor cu stres termic și
de estimare a intensității efectelor negative generate de schimbările climatice. În cadrul acestei metodologii de
stabilire a favorabilității termice orare pentru speciile pomicole, cele 366 de valori zilnice, medii multianuale
S-a stabilit efectul factorilor experimentali (soiuri și scheme de fertilizare la sol și foliare, aflate în al treilea an
de aplicare), asupra indicatorilor de bază ai creșterii și fructificării pomilor (suprafața secțiunii trunchiului și
producția de fructe), precum și asupra unor indicatori de calitate a fructelor.

S-au finalizat studiile cu sistemele de fito-monitorizare PM 11z Phytomonitor (Daletown Company Ltd.),
montate la măr și prun și care includ o mare varietate de senzori pentru măsurarea parametrilor morfologici ai
pomilor (oscilații diametru trunchi, ramuri și fructe, temperatură frunze în infraroșu etc.), iar rezultatele
obținute s-au valorificat prin trimiterea unui articol la publicare în revista specializată în pomicultură ERWERBS-
S-a monitorizat atacului bolilor și dăunătorilor în plantațiile experimentale.

La Partenerul 1 – ICPA București - În etapa a VII-a s-a apreciat că Metoda FAO de determinare a mărimilor
specifice regimului hidrologic al culturilor agricole în vederea stabilirii necesarului apei de irigație și avertizării
udărilor (Allen ș.a., 1998), bazată în bună măsură pe structura lucrării mai vechi a lui Doorenbos și Pruitt
(1977), „Guidelines for predicting crop water requirements”, și-a dovedit utilitatea practic pe toate
meridianele lumii, inclusiv în România.
Pentru condițiile climatice specifice regiunii studiate, de la Mărăcineni, Pitești, variabilele definite de autorii
menționați au fost calculate pentru cele 16 specii pomicole și de arbuști fructiferi; mai întâi au fost calculați
coeficienții de cultură, notați generic cu simbolul Kc, atât în livezile cu sistem de întreținere a solului de tip
„ogor negru” (Kc-ogor), cât și în cel înierbat (Kc-iarbă), precum și coeficientul culturii de bază, care cuantifică
numai consumul plantelor pomicole (Kcb); Kc prezintă o dinamică asemănătoare între speciile pomicole
studiate, depinzând esențial de umiditatea relativă minimă diurnă, precum și de viteza vântului la înălțimea de
2 m.
S-au caracterizat și s-au validat metode alternative pentru stabilirea momentului optim de aplicare a udărilor,
care constau în monitorizarea unor însușiri ale plantelor de a sesiza stresul hidric, de ex. utilizarea contracției
maxime diurne a trunchiului pomilor (MDS) și/sau a indicelui de stres hidric bazat pe temperatura aparatului
foliar măsurată prin termografie în infraroșu (CWSI).
La Partenerul 2 – SCDP Voinești - În etapa a VII-a s-a studiat comportarea unor soiuri de măr cu rezistență
genetică la boli, cultivate în sistem de mare densitate.
S-a ținut o evidenţă riguroasă a producţiilor obţinute în livezile de mare densitate, din com. Voineşti. S-a
constatat că cultura pomilor în sistem de mare densitate se extinde cu precădere la măr şi păr şi în Bazinele
pomicole consacrate din ţara noastră, datorită obţinerii de producţii superioare cantitativ şi calitativ, generând
venituri profitabile pentru cultivatori. Interesul pomicultorilor dâmboviţeni, este evident în promovarea
sistemelor moderne la măr şi păr, în prima etapă folosind soiuri de provenienţă străină, care sunt destul de bine
adaptate la condiţiile pedoclimatice din Bazinul pomicol Dâmboviţa. S-au prezentat rezultatele privind
producțiile de fructe obținute în loturile demonstrative de măr și păr de la 5 producători particulari cu livezi
moderne.
S-a analizat comportarea unor soiuri de măr cu rezistenţă genetică la boli, cultivate în sistem de mare
densitate. S-a prezentat evoluţia condiţiilor climatice înregistrate la Voineşti în anul 2018, care au determinat
declanşarea înfloritului începând cu a doua decadă a lunii aprilie, cu data de 17-23.04.2018, derulându-se pe o
perioadă de 9-12 zile fiind determinată atât de soi, cât şi de interacţiunea cu factorii de mediu. Soiurile de măr
cu rezistenţă genetică la boli, cât şi cele sensibile luate în studiu, se suprapun parţial sau total în timpul
înfloritului, acestea se pot grupa într-o singură parcelă pentru polenizarea reciprocă. S-au clasificat soiurile de
măr cu rezistenţă genetică la boli după mai multe criterii: perioada de maturarea a fructelor, diametrul
trunchiului, volumul coroanei, potențialul de producție și dimensiunea fructelor.
S-a descris randamentul şi eficienţa economică a livezilor de înaltă densitate. S-a tras concluzia că randamentul
sistemului de mare densitate la măr este superior sistemelor de cultură intensiv şi clasic, oferind o mai mare
supleţe în ceea ce priveşte schimbarea sortimentelor pomicole datorită perioadei de exploatare economică mai
redusă a acestor livezi (22-30 ani la livezile intensive, 15-16 ani la cele de mare densitate).
Au fost prezentate lucrări în sesiuni de referate organizate la USAMV Bucureşti, ICDP Piteşti-Mărăcineni şi ASAS
Bucureşti.
La Partenerul 3 – CCDCPN Dăbuleni - În etapa a VII-a măsurătorile privind dinamica creșterii lăstarilor la soiurile
de piersic au fost efectuate pe faze de
S-au descris condițiile climatice ale anului 2018 și impactul acestora asupra creșterii și fructificării pomilor, la
cais și piersic: dinamica creșterii lăstarilor anuali, volumul coroanei etc. Printre factorii de mediu care
influenţează dezvoltarea plantelor, disponibilitatea apei este cel mai important factor și are impactul cel mai
alarmant asupra agriculturii.
S-a făcut o analiză a factorilor și condițiilor de vegetație care au un impact negativ asupra cantității și calității
recoltei de fructe obținute în zona nisipurilor din zona de sud-vest a României. Va fi necesară pe viitor
adaptarea sau adoptarea unor noi tehnici de irigare, în scopul reducerii volumului irigaţiilor, prin optimizarea
debitului preluat din apa freatică şi a unor strategii de modernizare a utilizării şi gestionării apei în sensul
raţionalizării consumului de apă precum şi revizuirea sortimentului şi a tehnicilor de cultivare.
Cercetările efectuate în domeniul fiziologiei au vizat influenţa condiţiilor climatice asupra metabolismului
pomilor. Pentru determinarea indicilor fiziologici observațiile s-au efectuat cu aparatul LcPro+ la speciile cais,
piersic. În perioada de vegetație s-a determinat variația diurnă a ratei fotosintezei, ratei transpirației foliare,
radiația activă în fotosinteză si s-a înregistrat temperatura aerului în momentele determinărilor. În urma
analizării a 9 soiuri de piersic (Florin, Purpuriu, Creola, Liana, Anemona, Monica, Catherine, NJC 105, Filip), s-a
constatat că acestea au reacționat diferit în momentul determinărilor după capacitatea de adaptare la
condițiile de secetă. Soiurile cu potențial fotosintetic ridicat la amiază au fost: Florin, Njc 105.
S-a remarcat în ultimii ani, creşterea frecvenţei dăunărilor provocate de oscilațiile de temperatură și de
îngheţurile târzii.

La Partenerul 4 – INMA București - În etapa a VII-a au fost stabilite tehnologiile şi echipamentelor necesare
depozitării fructelor, a participat la elaborarea ghidurilor şi diseminarea rezultatelor. S-a elaborat o tehnologie
de fertilizare cu îngrăşăminte organice solide aplicabilă în pomicultură, cu distribuţia îngrăşămintelor în benzi,
direct la rândurile de pomi.
În aceasta etapă activitățile s-au concentrat pe tehnologiile de depozitare a fructelor, elaborarea ghidurilor
destinate diminuării impactului negativ al schimbărilor climatice în zonele investigate şi al metodologiilor de
diagnosticare timpurie a stresului în plantațiile de pomi și arbuști fructiferi precum şi pe activităţile de
diseminare, desfăşurate de-a lungul perioadei de derulare a proiectului.
Din conţinutul raportului ştiinţific în extenso au rezultat următoarele concluzii:
S-au elaborat tehnologiile şi echipamentele pentru depozitarea fructelor;
S-au elaborat tehnologiile şi echipamentele de mecanizare pentru ghidurile aferente grupei pomacee (măr, păr,
gutui), grupei drupacee (prun, cireş, vişin, piersic, cais), nucifere (migdal, nuc, alun), grupei bacifere: arbuşti
fructiferi (coacăz, mur, zmeur, afin) şi căpşun. Utilizarea acestor echipamente moderne, în cadrul tehnologiilor
de lucru din pomicultură, vor conduce la obţinerea unor rezultate favorabile în culturile de pomi și arbuști
fructiferi.
S-a elaborat şi omologat o tehnologie pentru fertilizare organică în pomicultură;
Pe parcursul derulării activităților proiectului s-a efectuat diseminarea pe scară largă printr-un număr de 3
articole.

În etapa a VII-a a proiectului s-au publicat:

- S-a acceptat la publicare la revista Journal of Irrigation and Drainage Engineering, lucrarea: Relationships
between maximum trunk daily shrinkage and some soil and weather variables for Topaz apple tree cultivar in
coarse-textured soils. Autori: Emil Chitu, Cristian Paltineanu;

- S-au publicat broșurile:

Specii pomicole semințoase – Ghid tehnic și economic

Specii pomicole sâmburoase - Ghid tehnic și economic

Specii pomicole nucifere - Ghid tehnic și economic

Arbuști fructiferi și căpșun - Ghid tehnic și economic

- S-a organizat în data de 20.09.2018 Sesiunea de referate științifice a ICDP Pitești – Cercetarea pomicolă – o
șansă pentru agricultura românească, la care s-au prezentat lucrările:

- Comportarea unor soiuri de măr cultivate în sistem superintensiv la focul bacterian al rozaceelor. Autori:
Marin F.C., Mirela Călinescu, Mihaela Sumedrea, Chiţu Emil, Sumedrea Dorin, Alina Florea, Coman Radu și

- Calitatea fructelor la unele soiuri de cireş recent introduse in cultură în condiţii de fertirigare. Autori: Florea
Alina, Chiţu Emil, Coman Radu, Mădălina Butac, Chivu Mihai, Claudia Nicola, Mihaela Ciucu;

S-au prezentat lucrări în sesiuni de referate organizate la USAMV Bucureşti, ICDP Piteşti-Mărăcineni şi ASAS
Bucureşti, astfel:

- Autori: Petre Gh, Petre Valeria, Asănică Adrian (2018) – “Increasing the economic performance by promoting
high-density apple orchard in the Dâmboviţa fruit Basin. Scientific Papers. Series B, Horticulture Vol. LXII, 2018.
Lucrare prezentată poster în cadrul Sesiunii ştiinţifice « Agriculture for Life, Life for Agriculture », în perioada
8-10 iunie 2018.
- Autori: Petre Gh, Petre Valeria: « Randamentul şi eficienţa economică a livezilor de mare densitate la măr,
cultivate în Bazinul pomicol Dâmboviţa » Rev. Hortus nr.16/2018. Lucrare prezentată şi poster - Sesiunea
ştiinţifică, Congresul al XII-lea al SRH prilejuit de implinirea a 105 ani de la fondarea Societăţii şi dedicat
Centenarului marii uniri, în data de 04.10.2018.
- Autori: Petre Gh, Petre Valeria: «Randamentul şi eficienţa economică a livezilor de mare densitate la măr,
cultivate în Bazinul pomicol Dâmboviţa », lucrare prezentată poster la Sesiunea de referate ştiinţifice a ICDP
Piteşti – Mărăcineni, 20.09.2018.

Rezultate : Partenerul 1 – ICPA București - Au fost calculate pentru 16 specii pomicole și de arbuști fructiferi
coeficienții de cultură, notați generic cu simbolul Kc, atât în livezile cu sistem de întreținere a solului de tip
„ogor negru” (Kc-ogor), cât și în cel înierbat (Kc-iarbă), precum și coeficienții culturii de bază, care cuantifică
numai consumul plantelor pomicole (Kcb); Kc prezintă o dinamică asemănătoare între speciile pomicole
studiate, depinzând esențial de umiditatea relativă minimă diurnă, precum și de viteza vântului la înălțimea de
2 m. S-au selectat cele mai precise metode alternative pentru stabilirea momentului optim de aplicare a
udărilor la măr și prun: contracția maximă diurnă a trunchiului pomilor și indicele de stres hidric.
Rezultate : Partenerul 2 – SCDP Voinești - S-a studiat comportarea unor soiuri de măr cu rezistență genetică la
boli, cultivate în sistem de mare densitate, în condiţiile pedoclimatice din Bazinul pomicol Dâmboviţa. S-au
clasificat după mai multe criterii: perioada de maturarea a fructelor, diametrul trunchiului, volumul coroanei,
potențialul de producție și dimensiunea fructelor.

S-au prezentat rezultatele privind producțiile de fructe obținute în loturile demonstrative de măr și păr de la 5
producători particulari cu livezi moderne din comuna Voineşti.

S-a descris randamentul şi eficienţa economică a livezilor de înaltă densitate. S-a tras concluzia că randamentul
sistemului de mare densitate la măr este superior sistemelor de cultură intensiv şi clasic, oferind o mai mare
supleţe în ceea ce priveşte schimbarea sortimentelor pomicole datorită perioadei de exploatare economică mai
redusă a acestor livezi (22-30 ani la livezile intensive, 15-16 ani la cele de mare densitate).

Rezultate : Partenerul 3 – SCDCPN Dăbuleni - S-au descris condițiile climatice ale anului 2018 și impactul
acestora asupra creșterii și fructificării pomilor, la cais și piersic: dinamica creșterii lăstarilor anuali, volumul
coroanei, cantitatea și calitatea recoltei de fructe; Cercetările efectuate în domeniul fiziologiei au vizat
influența condițiilor climatice asupra metabolismului pomilor. Pentru determinarea indicilor fiziologici
observațiile s-au efectuat cu aparatul LcPro+ la speciile cais, piersic. În perioada de vegetație s-a determinat
variația diurnă a ratei fotosintezei, ratei transpirației foliare, radiația activă în fotosinteză și s-a înregistrat
temperatura aerului în momentele determinărilor. În urma analizării a 9 soiuri de piersic (Florin, Purpuriu,
Creola, Liana, Anemona, Monica, Catherine, NJC 105 și Filip), s-a constatat că acestea au reacționat diferit în
momentul determinărilor după capacitatea de adaptare la condițiile de secetă. Soiurile cu potențialul
fotosintetic cel mai ridicat la amiază au fost Florin și Njc 105.

Rezultate : Partenerul 4 – INMA București - S-au cules informațiile necesare dezvoltării bazei de date suport
pentru proiectarea modelului experimental de plantație pomicolă, cu implementarea şi adaptarea tehnologiilor
de depozitare a fructelor precum și informațiile necesare celor 5 ghiduri propuse pomacee, drupacee, nucifere,
bacifere și căpșun. S-a omologat o tehnologie ecologică de fertilizare cu îngrăşăminte organice solide, în benzi,
direct la rândurile de pomi cu ajutorul mașinii MGL-3. Maşina este primul produs de concepţie românească,
echipat cu dublu dispozitiv de împrăştiere, cu rotoare orizontale şi cu aparat de distribuţie centrifugal, cu
discuri şi palete, putând asigura două variante de distribuţie: în benzi laterale, la rândurile de pomi și pe toata
lăţimea dintre rândurile de pomi.

Rezultate : Publicații - A fost acceptată publicarea lucrării „Correlation between maximum trunk daily
shrinkage, soil matric potential and weather variables for mature plum trees in medium-textured soils and
temperate climateˮ de Cristian PALTINEANU, Emil CHITU, Dorin SUMEDREA și Alina FLOREA, la Revista
specializată în pomicultură ERWERBS-OBSTBAU; A fost acceptată publicarea lucrării: „Relationships between
maximum trunk daily shrinkage and some soil and weather variables for Topaz apple tree cultivar in coarse-
textured soils”, de Emil CHITU și Cristian PALTINEANU, în revista Journal of Irrigation and Drainage Engineering
(revistă ISI);

Lucrare prezentată poster în cadrul Sesiunii științifice Agriculture for Life, Life for Agriculture, în perioada 8-10
iunie 2018: Petre Gh, Petre Valeria, Asănică Adrian ( 2018) - Increasinfg the performance by promoting high-
density apple orchard in the Dâmbocița fruit Basin. Scientific Papers. Series B, Horticulture Vol. LXII, 2018

Patru ghiduri tehnice și economice pentru speciile pomicole semințoase, sâmburoase, nucifere și arbuști
fructiferi și căpșun, publicate de Editura INVEL Multimedia.
 Staţiunea de 3.2.6. - Menţinerea Au fost infiintate campuri experimentele in
Cercetare- integrităţii vederea mentinerii fondului genetic la
Dezvoltare genetice a soiurilor urmatoarele specii de legume: ceapa rosie – soiul
pentru şi hibrizilor de Rosie de Aries si Ariesana, varza de toamna –
Legumicultu-ră legume, asigurarea soiul Mocira, pastarnac - soiul Alb lung; guile de
Iernut de sămânţă din toamna - soiul Albastru de Iernut; fasole
verigi superioare urcatoare - soiul Madaraseni si Alina; fasole
(prebază şi bază) şi pitica – soiul Lechinta, Salvica si Viola 1; ridichi
crearea de noi de vara - soiul Rosie de Iernut.
cultivare
7

S-a obtinut material biologic din categorii superioare în cadrul selecţiei conservative la speciile de legume: ceapă,
păstârnac, varză, gulie, ridichi şi fasole.
Pentru fiecare specie avută în studiu, la acest proiect, am colectat cele mai reprezentative cultivare provenite din
populaţiile locale din arealele zonei noastre, în vederea obţinerii de noi cultivare.
-Au fost infiintate campuri experimentale pentru P1 – ICDLF VIDRA
studii a noi cultivare in vederea omologarii de
noi soiuri, astfel: usturoi – linia L – Masca, fasole - S-a obtinut material biologic din categorii superioare în cadrul selecţiei
pitica L – Dana si L – Viola 2. conservative la mazăre.
P2 – SCDL BACAU
Concluzii: - S-a obtinut material biologic la toate cele sapte
specii avute în studiu: ceapă, păstârnac, varză,
gulie, ridichi şi fasole, necesar continuarii fazei
urmatoare ale acestui proiect.
- Pentru fiecare specie avută în studiu, la acest
proiect, am colectat cele mai reprezentative
cultivare provenite din populaţiile locale din
arealele zonei noastre, în vederea obţinerii de noi cultivare

CO – SCDL IERNUT - S-a obtinut material biologic din categorii superioare în cadrul selecţiei conservative la speciile de
legume: ceapă, păstârnac, varză, gulie, ridichi şi fasole. - Pentru fiecare specie avută în studiu, la acest proiect, am
colectat cele mai reprezentative cultivare provenite din populaţiile locale din arealele zonei noastre, în vederea obţinerii
de noi cultivare. P1 – ICDLF VIDRA - S-a obtinut material biologic din categorii superioare în cadrul selecţiei conservative la
mazăre. P2 – SCDL BACAU - S-a obtinut material biologic din categorii superioare în cadrul selecţiei conservative la fasole.
P3 – SCDL BUZAU - S-a obtinut material biologic din categorii superioare în cadrul selecţiei conservative la speciile de
legume: păstârnac şi ridichi.
S-a obtinut material biologic la toate cele sapte specii avute în studiu: ceapă, păstârnac, varză, gulie, ridichi şi fasole,
necesar continuarii fazei urmatoare ale acestui proiect.
Pentru fiecare specie avută în studiu, la acest proiect, am colectat cele mai reprezentative cultivare provenite din
populaţiile locale din arealele zonei noastre, în vederea obţinerii de noi cultivare.
Rezultate: CO – SCDL IERNUT
- S-a obtinut material biologic din categorii superioare în cadrul selecţiei conservative la speciile de
legume: ceapă, păstârnac, varză, gulie, ridichi şi fasole.
- Pentru fiecare specie avută în studiu, la acest proiect, am colectat cele mai reprezentative
cultivare provenite din populaţiile locale din arealele zonei noastre, în vederea obţinerii de noi
cultivare.
P1 – ICDLF VIDRA
- S-a obtinut material biologic din categorii superioare în cadrul selecţiei conservative la mazăre.
P2 – SCDL BACAU
- S-a obtinut material biologic din categorii superioare în cadrul selecţiei conservative la fasole.
P3 – SCDL BUZAU

- S-a obtinut material biologic din categorii superioare în cadrul selecţiei conservative la speciile de
legume: păstârnac şi ridichi.

Promovarea celor mai bune soiuri prin implmentarea în fermele private şi prin publicaţii în reviste de
specialitate adresate fermierilor.

Studii, analize în ce priveste calitatea soiurilor de legume cele mai valoroase omologate şi în curs de
omologare: ceapă – Roşie de Arieş, varză – Mocira, Poiana, păstârnac – Alb lung, gulie – Albastru de
Iernut, ridichi – Roşie de Iernut, fasole urcătoare – Mădărăşeni, Alina, fasole pitică – Lechinţa.

Stadiul realizării obiectivului:

- organizarea de câmpuri experimentale la fermieri folosind material biologic din creaţiile biologice
selectate;

- conservarea fondului genetic legumicol pe specii şi verigi de selecţie;

- diseminarea rezultatelor prin lucrări ştiinţifice, simpozioane, organizarea de mese rotunde cu participarea
fermierilor, cadrelor didactice din unităţile de învăţământ de profil (workshop), unităţi de cercetare de
profil;

- realizarea de broşuri şi pliante cu prezentarea rezultatelor obţinute.

Soiurile româneşti sunt adaptate condiţiilor pedo-climatice din zona noastră faţă de care cultivatorii
manifestă preferinţe şi nu în ulimul rând sunt net superioare din punct de vedere al gustului.

În vederea împrospătării “rezervei strategice de sămânţă” există pericolul de a se pierde aceste soiuri, prin
pierderea germinaţiei (datorită perioadei mari de păstrare).

Eliminând riscul de pierdere a unor soiuri valoroase, anual se multiplică sămânţa fiecărei specii prin
selecţie conservativă.

Selecţia conservativă bazată pe purificarea genotipică se deosebeşte de la o specie la alta şi constă în

reţinerea unui număr de elite (indivizi) tipice şi reprezentative fiecărei specii.

Obiectivul principal îl constitue asigurarea seminţei de bază la cultivarele ce fac obiectul acestui
proiect, pentru menţinerea integrităţii genetice.

Pe parcursul etapei proiectului, am organizat experienţe în câmpuri de colecţie în vederea identificării

genotipurilor ce întrunesc caracteristicile stabilite drept criteriu de selecţie, determinarea potenţialului
productiv şi a rezistenţei la stresul termic şi hidric, determinarea indicilor de calitate ai seminţelor,
recoltarea, condiţionarea şi inventarierea materialului biologic reţinut, tehnologii de cultură la cele şase
specii avute în studiu: varză, gulie, ridichi, ceapă, fasole şi păstârnac.

Toate aceste specii s-au urmărit atât din punct de vedere al tehnologiilor diferite cât şi a condiţiilor vitrege
de mediu, a stresului termo-hidric.
Producerea de seminţe pentru plantele legumicole are o mare importanţă deoarece marea majoritate a
speciilor se înmulţesc pe această cale. Se ştie însă că, în decursul timpului, soiurile de legume nu-şi
păstrează caracterele pe care le-au avut iniţial, suferind un proces de „degenerare”, de înrăutăţire a
însuşirilor iniţiale. În procesul de înmulţire şi de menţinere a valorii biologice a soiurilor trebuie să se
asigure sămânţă de bază şi să se respecte tehnologiile de cultură şi măsurile speciale de menţinerea
purităţii biologice a soiurilor şi are drept scop conservarea de bază a soiurilor, prin eliminarea tuturor
descendenţelor netipice acestora. S-au elaborat scheme de selecţie pentru obţinerea seminţelor elită. La
plantele anuale, producerea seminţelor se realizează în acelaşi an, iar pentru cele bienale sunt necesari doi
ani: în primul an se produc plantele mamă, iar în al doilea an din acestea se obţin seminţele.

În cadrul procesului de producere de seminţe se folosesc aceleaşi metode de selecţie care s-au utilizat la
crearea soiului respectiv, în scopul păstrării autenticităţii soiului şi pentru sporirea continuă a potenţialului.
Practica a demonstrat că întreruperea lucrărilor de selecţie după darea în producţie a unui soi şi înmulţirea
lui în mod mecanic şi necontrolat, duce repede la degenerarea lui, ceea ce duce la dispariţia treptată a
soiului, transformându-se într-o populaţie heterogenă şi puţin valoroasă.

Prin metoda selecţiei conservative se reţin numai indivizii care întrunesc în cea mai mare măsură
caracterele şi însuşirile tipice soiului, iar pentru aceasta amelioratorul trebuie să cunoască în cele mai mici
amănunte biologia, caracterele şi însuşirile fiecărui soi precum şi modul cum reacţionează el la variaţiile
mediului extern. Unele soiuri sunt mai constante, mai omogene şi reacţionează printr-o variabilitate mai
mică, alte soiuri sunt însă mai puţin omogene manifestând tendinţa de a segrega şi a prezenta mai multe
biotipuri distincte.

În cadrul acestui proiect speciile avute în studiu sunt specii în general rezistente la condiţiile vitrege de
climă, sunt adaptate zonei noastre de cultură (climat temperat-continental), şi tot odată şi-au creat o foarte
bună rezistenţă la boli şi dăunători.
Pentru fiecare specie avută în studiu, la acest proiect, am urmărit totodată şi colectarea unor cultivare
provenite din populaţiile locale din arealele zonei noastre.

Concluzii:

- S-a obtinut material biologic la toate cele sapte specii avute în studiu: ceapă, păstârnac, varză, gulie,
ridichi şi fasole, necesar continuarii fazei urmatoare ale acestui proiect.

- Pentru fiecare specie avută în studiu, la acest proiect, am colectat cele mai reprezentative cultivare
provenite din populaţiile locale din arealele zonei noastre, în vederea obţinerii de noi cultivare.

- La speciile de ceapă şi fasole am experimentat tehnologii diferite: la ceapa butaşi (semănare directă şi
producere de răsad), la ceapa seminceră în vederea alegerii celor mai reprezentative linii din populaţiile
locale cu potenţial productiv ridicat (folosirea la plantat în toamnă a bulbilor de marimi diferite, precum şi
a unor densităţi diferite); la fasolea urcătoare am studiat influenţa cultivarului şi a unor densităţi asupra
capacităţii de producţie a păstăilor şi seminţelor;

- Menţinerea purităţii genetice a acestor cultivare la nivelul omologării, prin materialul biologic realizat
în verigile superioare în procesul selecţiei conservative;

Err:509

Propuneri pentru continuarea proiectului:

- dezvoltare de noi produse, practici, procese şi tehnologii integrate producţiei horticole.

- ameliorarea speciilor horticole în vederea creşterii siguranţei şi securităţii alimentare.

- menţinerea colecţiei de germoplasmă la speciile de legume: vărzoase (varză, gulie), bulboase (ceapă),
rădăcinoase (păstârnac, ridichi) şi păstăioase (fasole urcătoare şi pitică), condiţionarea, sortarea şi
depozitarea seminţelor şi a plantelor mamă.

- asigurarea seminţei de bază din cultivarele ce fac obiectul acestui proiect, la nivelul cererii pe piaţă.

Crearea de colecţii din soiuri folosite curent in productie, cat si din populatii locale în vederea
diversificarii sortimentelor de fasole, varză, ceapă, usturoi și păstârnac prin crearea de noi soiuri cu
calități deosebite și menținerea integrității genetice a soiurilorși asigurarea de sămânță din verigi
superioare (prebază şi bază).
Fasole (soiul: Alina, Madaraseni, Grasa de Iernut, Lechinta, Salvica, Viola, L-Eugeny, L-Edith, L-Lora, L-
Deea, L-Denise, L-Elena).
Varză(linia: L-Poienița, L-Covasna, L-Niraj, L-Mureș)
Ceapă(soiul: Arieșana, Roșie de Arieș, Chibed)
Usturoi (linia: L-Mașca)
Păstârnac (soiul: Alb lung și linia: L-Lăscud)
Elaborare tehnologii de cultivare la speciile de: fasole, varză, ceapă, usturoi și păstârnac.
Popularizarea în vederea promovării noilor cultivare prin publicaţii în reviste de specialitate adresate
fermierilor.
Organizarea de loturi demonstrative, mese rotunde şi vizite de lucru pentru identificarea de potenţiali
beneficiari.
Editarea de publicaţii ştiinţifice şi de popularizare, broşuri/ pliante, precum şi a unui catalog cu noile
creaţii.
Postarea pe site-ul MADR a rezultatelor obţinute.
Oferirea de consultanţă, materiale promoţionale, în problematica implementării în cultură a noilor creaţii.
S-a obtinut material biologic la toate cele sapte specii avute în studiu: ceapă, păstârnac, varză, gulie,
ridichi şi fasole.

P1 - INSTITUTUL DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU LEGUMICULTURĂ ȘI

FLORICULTURĂ VIDRA

Crearea de colecţii din soiuri folosite curent în producție, cât și din populații locale în vederea
diversificării sortimentelor de mazăre și ceapă prin crearea de noi soiuri cu calități deosebite și menținerea
integrității genetice a soiurilorși asigurarea de sămânță din verigi superioare (prebază şi bază).

Mazăre (soiul: Diana, L-AR)

Ceapă(soiul: Universal de Vidra)

Organizarea de loturi demonstrative, mese rotunde şi vizite de lucru pentru identificarea de potenţiali
beneficiari.

Oferirea de consultanţă, materiale promoţionale, în problematica implementării în cultură a noilor creaţii.

P2 - STATIUNEA DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU LEGUMICULTURĂ BACÃU

Activitatea principală urmărită în acest proiect a fost Menţinerea integrităţii genetice a soiurilor şi
hibrizilor de legume, asigurarea de sămânţă din verigi superioare (prebază şi bază) şi crearea de noi
cultivare prin:
-crearea materialului iniţial de ameliorare, selecţionarea, testarea uniformităţii liniilor consangvine,
testarea gradului de androsterilitate, autoincompatibilitate sporofitică, ginoicie, etc;
-selectarea liniilor consangvine valoroase pentru principalele caractere morfologice, productivitate, calitate
şi rezistenţă la agenţi patogeni şi dăunători; - testarea capacităţii de multiplicare “in vitro” a liniilor
valoroase.

- îmbogăţirea patrimoniului genetic legumicol prin obţinerea de genotipuri noi autohtone valoroase

- fişe şi baze de date pentru caracterizarea genotipurilor noi şi a colecţiilor de germoplasmă la fasole de
grădină, din punct de vedere al capacităţii de producţie şi calităţii, a rezistenţei la agenţi patogeni şi
dăunători, a adaptării la condiţiile pedoclimatice diverse, precum şi implementarea acestora în cultură.
A fost creat și omologat un soi nou de fasole de grădină MIRUNA, precum şi conservarea a patru linii
avansat homozigote.

Proiectul răspunde rezolvării problemelor stringente solicitate de fermierii români:

-necesitatea cultivării soiurilor românesti, adaptate condiţiilor de mediu din ţara noastră, precoce şi
productive, cu rezistenţă genetică, solicitate de consumatori.

Prin lucrările de diversificare menţinere a integrităţii genetice a soiurilor şi hibrizilor de legume,

asigurarea de sămânţă din verigi superioare proiectul are o contribuţie inovativă la:

-promovarea produselor românesti (prin genotipurile nou create);

-reducerea dependenţei de pieţele extrene (prin competitivitatea genotipurilor nou create);

-eficientizarea exploataţiilor agricole (prin pretabilitatea genotipurilor create la sistemul de cultură
ecologică şi convenţională).
P3 - STAȚIUNEA DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU LEGUMICULTURĂ BUZĂU
S-a creat soiul de păstârnac – Daniel
-Pentru fiecare specie avută în studiu, la acest proiect, am colectat cele mai reprezentative cultivare
provenite din populaţiile locale din arealele zonei noastre, în vederea obţinerii de noi cultivare.
 -S-au omologat soiuri, s-au obținut brevete și s-au colectat o serie de linii cu caracteristici valoroase.

-S-au elaborat tehnologii la toate speciile de legume avute în studiu.

INCD pentru 3.1.3. - 1. Extinderea şi modernizarea colecţiilor de - Infiintarea de noi colectii cu material genetic tanar mentinut in sere cu regim controlat constituit cu material genetic
Biotehnologii Dezvoltarea și germoplasmă viticole conform standardelor GO.
pentru modernizarea Organizației Internaționale a Viei și Vinului
Horticultură colecțiilor de (OIV).
Ștefănești germoplasmă
Argeș viticolă în scopul
conservării pe
8 termen lung a 2. Valorificarea materialului biologic din - Din centralizarea datelor pentru majoritatea varietatilor din colectia de germoplasma au fost gasite documente care sa
materialului colecţiile de germoplasmă prin multiplicare şi ateste provenienta lor.
biologic de valoare înfiinţarea/extinderea colecţiilor viticole.
națională
3. Evaluarea comparativă a unui număr de 50 - Au fost eliminate dublele inregistrari pentru cel putin 12 varietati existente in colectie.
varietăţi (soiuri vechi, autohtone şi din
sortimentul mondial), prezente în diferite
colecţii ampelografice din diferite areale
4. Determinarea performanţelor bioproductive şi Au fost inregistrate, centralizate si transmise datele privind indicatorii caracteristici fiecarui soi luat in studiu pentru 25
calitative ale soiurilor studiate în cadrul discriptori.
colecțiilor ampelografice în vederea utilizării
acestora în procesul de ameliorare a viţei-de-
vie.

5. Caracterizarea completă a genotipurilor prin Au fost pentru prima data descrise cu descriptori ampelografici OIV un nr. de 8 varietati de vita de vie salbatica,
metode standardizate pentru identificarea apartinand diferitelor populatii de Vitis Silvestris
varietăţilor purtătoare de gene candidat pentru
rezistenţă la factori biotici şi abiotici, precum şi
pentru îmbunatăţirea parametrilor de calitate.

6. Înregistrarea şi completarea formularelor - A fost analizat sortimentul din colectii cu precadere a soiurilor vechi autohtone aplicand metodele standardizate si
pentru evidenţa varietăţilor din colecţiile de actualizate cu descriptori ampelografici avand ca rezultat completarea colectiilor de germoplasma.
germoplasmă viticole.
Au fost identificate soiuri importante şi care prezintă risc ridicat de dispariţie: Braghină albă, Cabasmă albă, Cruciuliţă,
Crâmpoşie aromată, Lampău, Pîrciu, Românie, Tigvoasă, Ţâţa caprei neagră, Ţâţa vacii neagră, Rară albă,
Zghihară rară.

Pentru colecţiile de germoplasmă care au ca obiectiv menţinerea diversităţii genetice a genului Vitis, trebuie să se
acorde atenţie şi speciilor acestui gen, mai ales a celor strâns înrudite cu formele cultivate de viţă-de-vie (Vitis
vinifera, ssb. sativa). Ca urmare, trebuie luate în consideraţie şi cele 7 varietăţi aparţinând unor pupulaţii de viţă-de-vie
sălbatică din subspecia sylvestris care au fost pentru prima dată descrise cu descriptori ampelografici.

În faza a V-a de execuţie au fost verificate informaţiile referitoare la caracterele ampelografice cu 45 descriptori pentru
94 varietăţi (87 soiuri vechi, autohtone şi soiuri de referinţă din sortimentul mondial selectate de comun acord şi 7
varietăţi de viţă-de-vie sălbatică), importante pentru colecţiile de germoplasmă ale fiecărui participant la proiect; s-a
finalizat descrierea acestora cu determinările biochimice, oeno-carpologice care pun cel mai bine în evidenţă
particularităţile agrotehnice şi caracteristicile agro-economice ale fiecărui soi analizat.

Din centralizarea datelor înregistrate în 2016 şi 2017 au fost identificate 11 soiuri de viţă-de-vie care necesită o atenţie
specială, soiuri pentru care nu deţinem informaţii din literatura de referinţă pentru compararea rezultatelor: Albuţ, Alb
rotund, Balaban alb, Balaban roz, Crâmpoşie aromată, Galbenă verde, Galbenă măruntă, Negru aromat, Moroştină, Rară
Au
albăfost identificate
şi Zghihară numeroase soiuri importante pentru zestrea genetică a colecţiilor cu material autohton şi care
albă.
prezintă risc ridicat de dispariţie: Braghin ă alb ă, Cabasm ă alb ă, Cruciuliţă, Crâmpo şie aromată, Lamp ău, Pîrciu,
Românie, Tigvoas ă, Ţâ ţa caprei neagră, Ţâ ţa vacii neagră, Rară alb ă, Zghihară rară.

Pentru colecţiile de germoplasmă care au ca obiectiv menţinerea diversităţii genetice a genului Vitis, trebuie să se acorde atenţie şi
speciilor acestui gen, mai ales a celor strâns înrudite cu formele cultivate de viţă-de-vie (Vitis vinifera, ssb. sativa). Ca urmare, trebuie
luate în consideraţie şi cele 7 varietăţi aparţinând unor pupulaţii de viţă-devie sălbatică din subspecia sylvestris care au fost pentru prima
dată descrise cu descriptori ampelografici.
Acest fond de germoplasmă bogat, care oferă o gama largă de însuşiri şi caractere favorabile, exprimate printr-o gamă mare de biotipuri
şi fenotipuri valoroase agro-biologic şi economic, reprezintă sursa genetică importantă pentru crearea de soiuri noi sau selecţionarea
unor clone valoroase.

S-a efectuat un schimb de material viticol între CP şi partenerii P1, P2, P4 şi P5 în vederea măririi sortimentului de varietăţi
din colecţiile de germoplasmă. CP a achiziţionat 13 noi varietăţi, din care 9 au fost adăugate la colecţia existentă. Dintre
acestea, la 8 varietăţi s-a efectuat pentru prima dată descrierea ampelografică după metodologia actualizată.
 Toate observaţiile ampelografice şi particularităţile oeno-carpologice ale strugurilor au dovedit exprimarea diferită a caracterelor
fenotipice în funcţie de condiţiile pedo-climatice din zona de amplasare a colecţiilor. Pentru comparare cu descrierile din lucrările de
specialitate de referinţă, se impune existenţa fiecărui genotip în cel puţin două colecţii de germoplasmă şi verificarea caracterelor lor
ampelografice în condiţii climatice diferite.

•Pornind de la faptul că întocmirea documentaţiei pentru fiecare colecţie de germoplasmă trebuie să respecte
metodologiile cerute prin legile și reglementările internaționale şi naționale, prin acest proiect ne-am propus actualizarea
înregistrărilor colecţiilor de germoplasmă ale partenerilor după un sistem agreat la nivel european.

•În calitate de coordonator, INCDBH Ştefăneşti, a solicitat de la fiecare partener completarea informaţiilor actualizate
despre colecţiile proprii de germoplasmă.

Prin contribuţia tuturor participanţilor au fost obţinute informaţiile prezentate în raportul de fază

Stațiunea de 3.1.1. - 1. Promovarea practicilor eco-eficiente, Au fost elaborate secvente tehnologice noi ecoeficiente, pentru stoparea pierderii biodiversității:
Cercetare – Conservarea și prietenoase mediului pentru dezvoltarea durabilă Metode si modalitati de refacerea habitatelor viticole conservarea şi consolidarea biodiversității
Dezvoltare gestionarea și eficientă a fermelor de subzistență viticole și functionale şi planificate; Promovarea soiurilor noi autohtone cu productivitate şi rezistenţă genetică
pentru resurselor genetice pomicole, conservarea și dezvoltarea ridicată ;
Viticultură și și biodiversității biodiversității;
Vinificație Blaj agroecosistemelor
viti-pomicole, prin
elaborarea și
promovarea
practicilor și
9. metodelor Promovarea soiurilor noi autohtone cu productivitate şi rezistenţă genetică ridicată ;
inovative eco- Metode si mijloace de consolidarea habitatul natural favorabil genofondului de specii utile;
eficiente Utilizarea optimă a inputurilor tehnologice şi a resurselor naturale; Metode ecologice eficiente de
2.Metode și modalități de prezervare și
prietenoase reducere a riscurilor patologice (boli, dăunători şi buruieni) in conditiile obtinerii unor producţii rentabile, stabile și durabile;
valorificare a bazei genetice horticole (viță de vie
mediului și pomi fructiferi), cu soiuri rezistente stresului
biotic și abiotic şi cu un grad sporit de
adaptabilitate;

3.Metode și modalități de reconstrucție ecologică Metode ecoeficiente pentru creșterea profitabilităţii culturii viţei de vie și pomilor fructiferi prin reducerea cu minim 30% a
a solului; cheltuielilor cu pesticide și fertilizanți chimici, reducerea cu minim 40 % a consumului de motorină;

5. Metode si modalitati de creșterea Noi strategii bioeconomice pentru creșterea durabilă a veniturilor și a valorii adăugate demonstrarea rezultatelor;
profitabilităţii culturii viţei de vie și pomilor
fructiferi prin diminuarea inputurilor externe:
reducerea cu 30% a cheltuielilor cu pesticide și
fertilizanți chimici, reducerea cu 40 % a
consumului de motorină;
6.Creșterea durabilă a veniturilor și a valorii Secvente tehnologice eco-eficiente, şi inovative, prietenoase mediului pentru stoparea declinului biodiversităţii, ecosistemelor
adaugate cu impact direct în creșterea ofertei ,,zonale” viticole şi pomicole;
locurilor de muncă;

-Metode şi modalităţi de reconstrucţie ecologică a solului;

-Metode/modalităţi non-chimice de control al bolilor si daunatorilor vitei de vie si pomilor fructiferi (Malus furibunda),
favorabile creşterii durabile a biodiversităţii functionale concomitent cu reducerea riscurilor patologice;
- Baza de date cu privire la structura şi dinamica agrobiodiversitatii în principalele zone viticole şi pomicole studiate la
momentul actual ;

-Baza de date privind identificarea si raspandirea organismelor daunatoare vitei de vie, si pomilor fructiferi specia Malus
domestica precum si evolutia acestora in timp si spatiu in ecosistemele ,,zonale” studiate;

- Realizarea bazei de date privind sistemul actual de cultura si intretinere a solului, sortimenului (soiuri, clone )a
ecosistemelor ,,zonale” studiate la momentul actual;

-Realizarea bazei de date privind flora si entomofauna utila a ecosistemelor ,,zonale” viticole şi pomicole studiate;

Conservarea şi gestionarea durabila a resurselor genetice şi biodiversitătii agroecosistemelor viti-pomicole a devenit o

necesitate. Reformele recente din cadrul politicii comune pun accent pe ,,Stoparea pierderii biodiversitatii din UE pana in
2020 prin adoptarea de masuri de imbunatatire a furnizarii de servicii ecosistemice;

Pentru evaluarea impactului pozitiv al implementarii noilor strategii eco-eficiente de gestionare inteligenta şi durabila a
resurselor genetice şi biodiversitatii bio-resurselor, în ecosistemele viticole si pomicole studiate au fost selectate șase loturi
experimentale demonstrative/partener/zona pe suprafete mai mari cu scopul de a face cunoscute rezultatete obtinute de
cercetare si de a extinde in productie noile strategii;
Flora și fauna utilă și dăunătoare este reprezentată, în majoritate, prin specii comune, frecvente în ecosistemele studiate. Cele
mai abundente specii florale identificate, au fost: Agropyron repens, Capsella bursa pastoris, Galium aparine,Plantago
lanceolata și Cirsium arvense. Speciile mai rare au fost Ranunculus ficaria, Crocus, Hypericum perforatum, Salvia pratensis
și Althaea officinalis
Cele mai reprezentative familii sunt: Asteraceae, Brassicaceae, Poaceae/Gramineae-, Rubiaceae.Genurile care includ cele mai
multe specii sunt: Capsella-260 specii, Agropyron -258 specii, Galium – 215 specii, Genul Plantago-158 specii, Lamium –
130 specii
În cazul celor 6 habitate luate în studiu, numărul de exemplare din entomofauna utilă a fost în număr mai mare față de
exemplarele care aparțin entomofaunei dăunătoare din ordinele Orthoptera, Coleoptera, Lepidoptera prezenţi în probele
analizate sunt specii indiferente pentru ecosistemul viticol sau cu un potenţial de dăunare

Referitor la entomofaună, considerăm că, în condiţiile în care se va păstra sistemul actual de folosinţă al terenurilor, aceasta
își va menține o stare de conservare favorabilă.

Conservarea biodiversității ecosistemelor viticole și gestionareadurabilă a acestora a devenit o responsabilitate.

Prin implementarea unor verigi tehnologice rezistentă la boli a viței de vie s-a îmunătățit foarte mult în ultimii ani, cu
consecința reducerii la minim a tratamentelor cu pesticide chimice.

Randamentele și vitalitatea viței de vie s-a stabilizat la un nivel ridicat deși aplicarea îngrășămintelor chimice și erbicidelor s-
a redus la maxim.

Creșterea costurilor forței de muncă sunt compensate de economiile de îngrășăminte și pesticide ( costuri de pesticide și
îngrășăminte: 150 Euro/ha)

Motivația oamenilor care lucrează într-o vie bio diversificată este mult mai mare, fapt demonstrat prin creșterea eficienței lor
și prin dorința lor de aprelua responsabilitate.

În baza testului de eficacitate a noilor bio-produse cu impact redus asupra biodiversității ecosistemelor viticole, s-au indicele
de eficacitate a înregistrat valori semnificative la: Betonita E%=93%, Fosfatul de potasiu E%=93%, Piretrinele E%=94,4%,
NicotinaE%=95%, Biofungus E%=88%, Thuringin E%=97%, Canelys E%=95, Flama E%=96, Maceratul de urzică E
%=92%.

Promovarea noilor metode și mijloace de prevenire și combatere biologică contribuie la utilizarea optimă a imputurilor și a
resurselor naturale, maximizarea factorilor naturali de control a bolilor și dăunătorilor viței de vie și reducerea costurilor
activităților de protecția plantelor.

Cele mai importante specii zoofage utile semnalate în plantațiile viticiole zonale studiate aparțin ordinului Acai, Neuroptera,
Thisanoptera, Heteroptera, Coleoptera, Hymenoptera, Diptera, Dermaptera.

Ținând cont de conceptul viticulturii durabile din ce în ce mai actual, variantele de fertilizare cu îngrășăminte organice
cercetate pot fi considerate ca alternative la fertilizarea chimică.

Obținerea unor producții profitabile, în condițiile respectării tehnologiilor de producție concomitent cu cerințele de
conservare a mediului înconjurător, în conformitate cu conceptul de agricultură durabilă.
 Reducerea costurilor activităților de protecția plantelor, creșterea eficienței inputurilor cu 10-15%, reducerea cheltuielilor pe
tona de produs cu 5-10% creșterea productivității muncii cu 20-25%.

Ținând cont de conceptul viticulturii durabile din ce în ce mai actual, variantele de fertilizare cu îngrășăminte verzi și
îngrășăminte organice în condițiile cercetate pot fi considerate ca alternative la fertilizarea chimică.

În loturile experimentale ecologice înierbate producția a fost superioară celei realizate în loturile lucrate convențional,
datorită reducerii pierderilor de apă din sol ca urmare a mulciului format pe planta intermediară.

Institutul de 3.2.5. - Omologarea şi brevetarea unui număr minim de 2 1. A fost realizata o Bazã de date privind diversitatea genofondului autohton de viță de vie existent în colecțiile de
Cercetare – Diversificarea soiuri şi/sau 2 selecţii clonale pentru struguri de germoplasmă viticolă (soiuri de viță autohtone, soiuri locale, soiuri și clone create in activitatea de ameliorare) la nivelul
Dezvoltare sortimentului masă şi vin adaptate diferitelor condiții parteneriatului realizat prin proiect.
pentru viticol pentru pedoclimatice.
Viticultură și struguri de masă și 2. A fost realizata o Bazã de date privind ecosistemele viticole in care sunt amplasate colectiile
Vinificație vin ampelografice ale partenerilor pe baza unui scurt istoric, a vocatiei podgoriei, caracterizarea eco-pedo-climatica (Fisa
Valea climatica)
Călugărească 3. In vederea promovarii
genotipurilor romanesti prin omologare a fost realizata si depusa la ISTIS documentatia necesara pentru înscrierierea în
Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România (in vederea omologãrii) a doua elite hibride si a unei elite
clonale de vita de vie.
10 Reintroducerea în sortiment a unor soiuri vechi, 4. Au fost luate in studiu si caracterizate complex (spectrul fenotipic; caracteristici de fertilitate și productivitate; potențialul
autohtone importante, cu calități agrobiologice și biologic; dinamica de maturare a strugurilor; evaluarea cantitativă și calitativă a strugurilor), in diferite areale viticole, 11
tehnologice deosebite care au fost neglijate odată soiuri si 19 clone create in activitatea de ameliorare la nivelul parteneriatului.
cu trecrea anilor. Caracterizarea completă a 5. A fost realizata caracterizarea complexa a 10
materialului biologic iniţial şi a celui rezultat prin elite hibride si 15 elite clonale aflate in diferite etape (camp de hibrizi, camp de incercare, camp de concurs) pe baza unor
aplicarea metodelor de ameliorare (ampelografic Fise descriptive, precum si descrierea ampelografica a acestora pe baza Fiselor de caracterizare ampelografica a
şi molecular). genotipurilor aflate in diferite etape de ameliorare dupa OIV descriptor list for grape varieties and Vitis species (2nd edition -
2009); Dintre acestea, minim 2 vor fi omologate in perioada de derulare a proiectului.

Valorificarea materialului biologic sănătos 6. Schimburi de material biologic (viţe altoite, coarde altoi) din soiurile si clonele create in ultimii 25 intre partenerii
existent în colecţiile de germoplasmă. implicați în realizarea proiectului, având ca scop compararea comportării acestor genotipuri în diferite ecosisteme viticole si
completarea fondului de germoplasmă.

Promovarea pe piața viticolă a unor soiuri noi,

obținute de cercetătorii români în ultimii ani.

Genotipurile luate in studiu in diferite areale viticole au fost caracterizate complex (spectrul fenotipic, caracteristici de
fertilitate, productivitate, potential biologic, potential calitativ);

În vederea caracterizării complexe a genotipurilor luate în studiu, a modului cum acestea au răspuns la condițiile
ecopecoclimatice specifice diferitelor areale viticole, experimentările au fost continuate cu vinificarea recoltei de struguri din
anul 2016. In cadrul parteneriatului au fost analizate 26 de probe de vin;
 In cadrul parteneriatului au fost luate in studiu 9 soiuri si 16 clone. Pentru a stabili relația dintre factorii climatici și
potențialul cantitativ și calitativ al soiurilor studiate, în vederea extinderii lor in diferite areale viticole, au fost continuate
observațiile și determinările cu privire la aceste caracteristici și factori (anul II de studiu);

Au fost luate in studiu 23 de genotipuri vinifera, si anume, 10 elite clonale si 13 elite hibride, din care minim doua vor fi
omologate in cadrul proiectului.

Pentru completarea fondului de germoplasmă a partenerilor implicați în realizarea proiectului, în anul 2017 campul
demonstrativ a fost completat cu 8 soiuri, 6 clone si 3 combinatii hibride, totalizand un numar de 209 vite;

A fost realizata si depusa la ISTIS documentatia necesara pentru înscrierierea în Catalogul oficial al soiurilor de plante de
cultură din România (in vederea omologãrii) a 2 elite hibride si o elita clonala. A fost depusa documentatia pentru protejarea
soiului Memory prin brevet.

3.3.9. - Menţinerea Completarea stocului de material iniţial din sera 1. A fost infiintat Stocul nucleu de plante G1, cu soiurile si clonele omologate in ultimii ani, la doua dintre unitatile partenere,
materialului de nucleu izolator cu noile soiuri şi clone realizate de INCDBH Stefanesti si SCDVV Odobesti. Acesta este reprezentat prin butasi de 1 ochi, produsi la ghivece nutritive, proveniti
înmulțire viticol - cercetarea viticolă românească; din stocul nucleu G0, din plante devirozate (libere de principalele organisme daunatoare).
categoriile
biologice material
inițial de înmulțire,
bază și certificat

Producerea de material săditor viticol ,,Iniţial 1. A fost realizata inventarierea materialului saditor viticol obtinut in anul 2015 in cadrul unitatilor partenere.
şi ,,Bază” pentru transferul către pepinierişti 2. A
privaţi în vederea înfiinţării plantaţiilor fost elaborat programul de producere a materialului saditor viticol la nivel de tara, în funcţie de suprafaţa plantaţiilor
mamă ,,Certificat”; „mamă” furnizoare de butaşi portaltoi şi ochi altoi pentru struguri de masă si vin existente precum si de solicitarile din partea
societatilor comerciale si a producatorilor particulari.
3. Au fost obtinute, la nivelul
parteneriatului, 43.217 viţe din categoria ,,Baza” , 43.678 viţe din categoria ,,Certificat” si 6.449 butasi portaltoi inradacinati
din categoria ,,Certificat”.
 Catalogul cu soiurile şi clonele existente în cadrul 4. A fost realizata caracterizarea morfologică pentru genotipurile recent introduse de unitate în cadrul colecţiei nationale de
fondului naţional de germoplasmă viticolă; germoplasmă viticolă.
5. Au fost descrise ampelografic, conform metodologiei OIV, 15 genotipuri omologate în ultimii ani de unitatile partenere.

Tehnologii/secvenţe tehnologice inovative de
înmulţire a materialului săditor viticol
6. Au fost descrise metodologiile privind controlul autenticitatii şi a stării fitosanitare a genotipurilor omologate în ultimii ani
de unitatile partenere.
7. In vederea infiintarii plantatiilor mama ,,Baza’’ si ,,Certificat’’ furnizoare de butasi portaltoi si
coarde altoi a fost realizata caracterizarea profilelor de sol prin studii pedologice si cartari agrochimice in scopul stabilirii
pretabilitatii pentru aceasta destinatie si determinarea necesarului de ingrasaminte chimice pentru fertilizarea de baza.

Material biologic din soiurile şi clonele vinifera şi de portaltoi propuse pentru înmulţire

Plantatii mama ,,bază” şi ,,certificat”, din soiurile şi clonele create de unitatile partenere

Raport de cercetare privind controlul prin sondaj a autenticităţii şi stării fitosanitare a viţelor din cadrul plantaţiilor
mamă ,,Bază” înfiinţate în cadrul proiectului

•Material biologic din soiurile şi clonele vinifera şi de portaltoi propuse pentru înmulţire;

•Plantatii mama ,,bază” şi ,,certificat”, din soiurile şi clonele create de unitatile partenere;

•Raport de cercetare privind controlul prin sondaj a autenticităţii şi stării fitosanitare a viţelor din cadrul plantaţiilor
mamă ,,Bază” înfiinţate în cadrul proiectului;

Institutul de 3.3.4. - Elaborarea A fost realizată o colecţie de izolate/tulpini de P.eryngii si L.edodes utilizate ca material biologic experimental
Cercetare tehnologiilor
pentru inovative de Obținerea materialului biologic inițial, respectiv
Legumicultu și cultivare a două culturi pure de miceliu din speciile Pleurotus
floricultură specii valoroase de eryngii și Lentinus edodes. Caracterizarea in vitro
Vidra ciuperci a materialului biologic inițial.
- Pleurotus eryngii
și Lentinus edodes,
11 pe substraturi Obținerea inoculului și a miceliului pentru A fost realizat un model experimental pentru caracterizarea miceliilor de P.eryngii si L.edodes dupa particularitatile de
obținute din însămânțare pe suportul optim de creștere. crestere ale coloniilor
deșeuri/subprodus
e agroforestiere
regenerabile
 floricultură specii valoroase de
Vidra ciuperci
- Pleurotus eryngii
și Lentinus edodes,
11 pe substraturi
obținute din
deșeuri/subprodus
e agroforestiere Elaborarea modelului experimental privind S-a elaborat protocolul pentru testarea activitatii antimicrobiene (drojdii si bacterii patogene) a extractelor din micelii si
regenerabile testarea în condiții de laborator a variantelor de ciuperci P.eryngii si L.edodes
substrat preparat din subproduse/deșeuri
lignocelulozice.

Identificarea celor care asigură colonizarea cea S-a făcut caracterizarea suselor de P.eryngii si L.edodes dupa morfologia coloniei si potentialul de crestere in vitro si au fost
mai rapidă a miceliului de P.eryngii și respectiv, stabilite cele mai potrivite medii/suporturi granulate/lemnoase pentru propagarea si multiplicarea miceliului (4 suse din
L. edodes. fiecare specie)

Optimizarea condițiilor de microclimat pe S-a realizat caracterizarea genetica (analiza RAPD) si biochimica (activitate enzimatica, capacitate antioxidanta, continut in
parcursul întregului ciclu de cultură. fenoli totali) a materialului biologic- biomasa obtinuta din miceliu /carpofori de P.eryngii si L.edodes
Determinarea principalelor caracteristici la S-a obținut inoculul si miceliul pentru insamantare si au fost selectate cele mai potrivite variante de substrat lignocelulozic
fructificare a sușelor experimentale, în culturi pentru cultivarea suselor experimentale P.eryngii si L.edodes
comparative realizate în ciupercărie.
S-a stabilit protocolul experimental privind verificarea unor retete de substrat obţinut din materiale lignocelulozice
regenerabile pentru cultivarea ciupercilor P.eryngii si L.edodes S-a realizat studiul creşterii
miceliilor experimentale de P.eryngii şi L.edodes pe substraturi din materiale lignocelulozice regenerabile (câte 3-4 izolate
din fiecare speci; S-a experimentat modelul tehnologic de cultivare a ciupercilor
Elaborarea tehnologiilor inovative și eco-eficiente P.eryngii in faza pilot: s-a stabilit profilul parametrilor de microclimat, s-au derulat fenofazele de vegetatie, s-au înregistrat
de cultivare pentru cele două specii de ciuperci, P. date privind morfologia carpoforilor, elemente de calitate si de productivitate.
eryngii si L. edodes, utilizând ca substraturi de
creștere materiale lignocelulozice regenerabile
provenite din exploatații agricole și forestiere.

Pregătirea miceliului de însămanţare şi a substratului lignocelulozic pentru ciclul 2 de cultură al ciupercilor P.eryngii şi L.edodes:

Organizarea ciclului 2 de cultură al ciupercilor P.eryngii în modul pilot.

- optimizarea parametrilor de microclimat pentru fiecare secvenţă tehnologică

evaluare pentru: timpurietate, morfologie carpofori, capacitatea de producţie, calitatea ciupercilor, E436

Organizarea ciclului 2 de cultură a ciupercilor L.edodes in modul pilot.

- optimizarea parametrilor de microclimat pentru fiecare secventa tehnologica

- evaluare pentru: timpurietate, morfologie carpofori, capacitatea de productie, calitatea ciupercilor,

eficienta biologica, cultivarea ciupercilor P.eryngii și L.edodes.

–2 echipament de ventilatie-climatizare automatizata.
3.3.5. - Elaborarea
unui sistem Cultivare de legume româneşti și străine
integrat de control identificate ca rezistente/tolerante la contaminarea -A fost evaluată rezistența/ toleranța la atacul agenţilor patogeni şi dăunătorilor de sol a unor cultivare altoite de tomate
a organismelor cu organisme dăunătoare, cu importanţă românești și străine și pepeni verzi
dăunătoare la economică.
culturile de legume
convenționale și
ecologice, din Metode și mijloace chimice și biologice noi -A fost evaluată rezistența/ toleranța la atacul agenţilor patogeni şi dăunătorilor de sol a unor cultivare altoite de tomate
spații protejate și pentru controlul organismelor dăunătoare. românești și străine și pepeni verzi
câmp
dăunătoare la
culturile de legume
convenționale și
ecologice, din
spații protejate și
câmp

Obținerea de amestecuri de produse de protecție a

Au fost experimentate mai multe combinații de produse pentru controlul agenților de dăunare la culturile de tomate timpurii
plantelor pentru controlul simultan al
în câmp și în solarii (ciclul I de cultură) și au fost stabilite programe orientative de tratamente
organismelor dăunătoare.

Identificarea produselor bio pentru controlul - Au fost identificate produse ,,bio,, pentru controlul organismelor dăunătoare și s-au stabilit momentele optime pentru
organismelor dăunătoare. aplicarea tratamentelor și a intervalelor dintre acestea, în funcție de presiunea de infecție sau infestare.

Identificarea momentelor optime pentru aplicarea La cultura de ardei din câmp, cele mai mari producţii s-au înregistrat la varianta I la care s-a aplicat următoarea succesiune
tratamentelor și a intervalelor dintre acestea, în de produse: T1. Copper Max 50 WP 0,25%; T2. Bravo 500 SC 0,2%; T3. Champ 77 WG 0,25%; T4. Orius 25 EW 0,05%; T5.
funcție de presiunea de infecție sau infestare. Copper Max 50 WP 0,25%; T6. Ortiva Top 0,1% cu 29,9 t/ha (19,6 % spor față de martor) şi la varianta III T1. Copper Max 50
WP 0,25%; T2. Polyram DF 0,2%; T3. Champ 77 WG 0,25%; T4. Orius 25 EW 0,05%; T5. Copper Max 50 WP 0,25%; T6. Ortiva
Top 0,1% cu 29,7 t/ha (18,8 % spor de producție față de martor).

Verigi și tehnologii integrate cu impact minim
asupra mediului înconjurător și consumatorilor
pentru culturi convenționale și ecologice.
La cultura de ardei din solar, cele mai mari producţii s-au înregistrat la varianta IV la care s-a aplicat următoarea succesiune
de produse: T1. Dithane M 45 0,2%; T2. Champ 77 WG 0,25%; T3. Dithane M 45 0,2%; T4. Score 250 EC 0,05%; T5. Ortiva
250 EC 0,075%; T6. Dithane M 45 0,2% cu 56,2 t/ha (14,2 % spor față de martor) şi varianta II la care s-au aplicat T1. Cabrio
Top 0,2%; T2. Champ 77 WG 0,25%; T3. Cabrio Top 0,2%; T4. Score 250 EC 0,05%; T5. Ortiva 250 EC 0,075%; T6. Cabrio Top
0,2% cu 55,5 t/ha (12,8 % spor față de martor).

•La cultura de ardei din câmp, pentru combaterea dăunătorului Myzus persicae s-au obţinut rezultate bune cu insecticidele
Mospilan 20 SG 0,0125 % (E = 92,7 %), Eforia 45 – 0,1 % (E = 91,3 %) şi Mavrik 2F 0,05 % (E = 90,7 %) •Pentru Helicoverpa
armigera s-au remarcat produsele Coragen 200 SC 0,0175 % (E = 94,2 %) şi Mavrik 2 F 0,05 % (E = 89,5 %). Rezultate bune s-
au obţinut şi cu insecticidele Eforia 45 – 0,1 % (E = 88,7 %) şi Laser 240 SC 0,05 % (E = 87,3 %).
Stabilirea unor metode și mijloace pentru
controlul agențior de dăunare la culturile de ardei
și pătlăgele vinete din câmp și spații protejate în
sistem convențional
La cultura de ardei din solar, pentru combaterea dăunătorului Myzus persicae s-au obţinut rezultate bune cu produsele
Mospilan 20 SG 0,0125 % (E = 93,8 %), Eforia 45 – 0,1 % (E = 93,2 %) şi Mavrik 2 F 0,05 % (E = 91,9 %).
Stabilirea unor metode și mijloace pentru
controlul agențior de dăunare la culturile de ardei
și pătlăgele vinete din câmp și spații protejate în
sistem convențional
•Pentru Helicoverpa armigera s-au evidenţiat produsele Coragen 200 SC 0,0175 % (E = 95,7 %), Mavrik 2 F 0,05 % (E = 90,2
%), Eforia 45 – 0,1 % (E = 89,7 %) şi Laser 240 SC 0,05 % (E = 88,8 %).

La cultura de pătlăgele vinete din câmp, cele mai mari producţii s-au obţinut la varianta II la care s-a aplicat următoarea
succesiune de produse: T1. Cabrio Top 0,2%; T2. Melody Compact 0,2%; T3. Cabrio Top 0,2%; T3. Melody Compact 0,2%; T5.
Ortiva Top 0,1%; T6. Cabrio Top 0,2% cu 39,7 t/ha (15,1 % spor de producție) şi la varianta I T1. Bravo 500 SC 0,2%; T2.
Melody Compact 0,2%; T3. Bravo 500 SC 0,2%; T4. Melody Compact 0,2%; T5. Ortiva Top 0,1%; T6. Bravo 500 SC 0,2% cu
39,2 t/ha (13,6 % spor de producție față de martor).

Stabilirea unor metode și mijloace pentru
controlul agențior de dăunare la culturile de ardei
și pătlăgele vinete din câmp și spații protejate în La cultura de pătlăgele vinete din solar, cele mai mari producţii s-au obţinut la variantele II T1. Bravo 500SC 0,1%, T2. Topsin
sistem convențional
Experimentarea unor metode şi practici de
combatere a bolilor şi dăunătorilor plantelor
legumicole, cultivate în agricultură ecologică /
Elaborarea de verigi și tehnologii de combatere
care vizează controlul organismelor dăunătoare la
culturile de tomate, ardei, castraveți şi pepeni din
La cultura de pătlăgele vinete din câmp pentru combaterea dăunătorului Tetranycus urticae s-au obţinut rezultate bune cu
produsele Nissorun 10 WP 0,04 % (E = 92,3 %) şi Vertimec 1,8 EC 0,1 % (E = 91,6 %).
Pentru Thrips tabaci cele mai eficace produse au fost Mospilan 20 SG 0,04 % (E = 91,8 %) şi Mavrik 2 F 0,05 % (E = 90,6 %).
Rezultate bune s-au obţinut şi cu produsul Laser 240 SC 0,05 % (E = 88,9 %).
Pentru combaterea dăunătorului Macrosiphum euphorbiae s-au obţinut rezultate bune cu produsele Mospilan 20 SG 0,0125
% (E = 94,5 %) şi Mavrik 2 F 0,05 % (E = 92,5 %) iar pentru Leptinotarsa decemlineata cu Mospilan 20 SG 0,04 % (E = 90,2 %).
500SC 0,3%, T3. Score 250EC 0,05%, T4. Topsin 500SC 0,3%, T5. Ortiva Top 0,1%, T6. Bravo 500SC 0,1%cu 55,2 t/ha (14,0 %
spor de producție față de martor ) şi varianta I T1.Cabrio Top 0,2%, T2. Topsin 500SC 0,3%, T3. Score 250EC 0,05%, T4.
Topsin 500SC 0,3%, T5. Ortiva Top 0,1%, T6. Cabrio Top 0,2% cu 53,1 t/ha (109,7 % spor de producție față de martor).
Pentru combaterea dăunătorului Tetranycus urticae s-au obţinut rezultate bune cu produsele Nissorun 10 WP 0,04 % (E =
93,8 %) şi Vertimec 1,8 EC (E = 91,2 %). •Toate produsele experimentate au avut o eficacitate bună în combaterea
dăunătorului Thrips tabaci: Mospilan 20 SG 0,04 % (E = 93,2 %), Mavrik 2 F (E = 91,7 %) şi Laser 240 SC 0,05 % (E = 90,4 %).
Dăunătorul Macrosiphum euphorbiae a fost combătut eficient cu produsele Mospilan 20 SG 0,0125 % (E = 95,6 %), Mavrik 2
F 0,05 % (E = 93,9 %) şi Eforia 45 - 0,1 % (E = 90,2 %).
La tomate, cea mai bună eficacitate în combaterea manei (Phytophthora infestans) a avut-o produsul Funres - 0,25%, fiind
urmat de zeamă bordeleză – 0,5%, Condor - 0,25%, macerat de urzică - 0,5% şi Blocks – 0,25%. Producţiile obţinute au fost
superioare martorului netratat la toate variantele testate cu: 16,9 t/ha - Condor 0,25%; 31,0 t/ha - Funres 0,25%; 30,8 t/ha -
Blocks 0,25%; 31,2 t/ha -Macerat de urzică 0,5%; 16,1 t/ha - Zeamă bordeleză (Mt.) 0,5%.
•La ardeiul gogoşar, produsele testate au avut o eficacitate redusă în combaterea agentului patogen Xanthomonas
vesicatoria: Condor 0,25% - 56,6%; Funres 0,25% - 14,0%; Blocks 0,25% - 23,8%; Macerat de urzică 0,5% - 10,5%; Zeamă
bordeleză (Mt.) 0,5% - 51,0%. La variantele tratate cu produsele: Funres 0,25% şi Zeamă bordeleză 0,5% nu a fost semnalat
atac de Fusarium oxysporum f.sp. vasinfectum. Produsele Condor 0,25%, Blocks 0,25% şi Macerat de urzică 0,5% au avut o
eficacitate egală / sub 51,7%.
La castraveţi, o eficacitate bună în combaterea patogenilor la castraveţi (Pseudomonas lachrymans și Pseudoperonospora
cubensis) a avut-o produsul Blocks 0,25%, urmat de Zeamă bordeleză 0,5%, Condor 0,25%, Macerat de urzică 0,5% şi Funres
0,25%. Producţia la variantele de tratament a variat foarte mult: Zeamă bordeleză (Mt.) – 0,5% a realizat 18,2 t/ha, şi
macerat de urzică 15,4 t/ha. Restul variantelor au avut o producţie mai mică decât martorul netratat - 14,3 t/ha
•La pepenii galbeni, în condiţii de seră solar a fost semnalat doar un atac redus de Fusarium oxysporum f.sp. melonis sub
1%.

Experimentarea unor metode şi practici de
combatere a bolilor şi dăunătorilor plantelor
legumicole, cultivate în agricultură ecologică /
Elaborarea de verigi și tehnologii de combatere netratat gradul de atac al păianjenul roşu comun a crescut de la 0,1% în prima decada a lunii august, până la 8,9% în decada
care vizează controlul organismelor dăunătoare la a 3-a a lunii septembrie. Eficacitatea lansărilor a ajuns la peste 91% la variantele cu lansări de zoofagi, la sfârşitul lunii
culturile de tomate, ardei, castraveți şi pepeni din septembrie.
Cercetări privind efectul altoirii asupra producţiei
(randament, calitate, obţinerea primei recolte,
valoare nutritiva) unor cultivare româneşti și
străine de tomate şi pepeni
•La ardeiul cultivat în solar, gradul de atac al dăunătorului păianjenul roşu comun, a variat în funcție de norma de lansare a
zoofagilor. Phytoseiulus persimilis. La la o normă de lansare de 50 mii zoofagi/ha, gradul de atac al păianjenului roşu comun
s-a redus în luna septembrie de la 1,9% (decada 1), la 1,1% (decada a ll-a) şi la 0,5% în decada a 3-a. La o normă de lansare
de 100 mii zoofagi/ha, GA% a avut o dinamică descendentă, la sfârşitul lunii septembrie ajungând la 2,1%. La o normă de
lansare de 150 mii ex./ha GA a fost descendent, scăzând de la 3,2% în decada 1, la 1,1% în ultima decadă. La martorul
•La ardeiul cultivat în solar, gradul de atac al dăunătorului Thrips tabaci a scăzut în condiţiile efectuării de lansări cu acarieni
entomofagi din specia Amblyseius swirskii. În condiţiile unui atac în uşoară creștere la martorul netratat, GA% a scăzut la
2,1% la o lansare de 500 mii ex./ha; 2,0% la 700 mii ex/ha, 2,1 la 900 mii ex/ha şi 1,9% la 1.000 mii ex/ha. În condiţiile unui
atac redus de trips comun în cultura de ardei, eficacitatea lansărilor de zoofagi a fost de peste 95% la toate variantele
experimentale.
La ardei, cea mai bună eficacitate în combaterea omidei capsulelor (Helicoverpa armigera) a avut-o produsul Konflic 0,3% cu
o eficacitate de 95,8%, urmată de ulei de Neem 0,3%, eficacitate 86,7% şi ProBalance 0,3%, eficacitate 45,2%.
Pepenii verzi altoiți și cultivați în condiții de cultură organică în câmp cât și tomatele altoite cultivate în condiții de spațiu
protejat (seră) au avut producții (t/ha) superioare, excepție fiind tomatele altoite pe un portaltoi românesc ('Buzău') din
banca de germoplasmă de la SCDL Buzău și aflat în testare la ICDIMPH-HORTING București, care au avut o producție
inferioară comparativ cu tomatele nealtoite (martor).
•În ceea ce privește calitatea fructelor diferențele nu au fost semnificative între plantele altoite și plantele nealtoite
(martor).
Altoirea tomatelor pe portaltoiul românesc 'Buzău' nu este recomandată, dar pentru o concluzie finală este necesară
continuarea cercetării privind impactul acestui cultivar la altoirea mai multor genotipuri de tomate.
•Combinațiile altoi-portaltoi cercetate sunt recomandate pentru culturile înființate în zona de sud a României.
Diseminarea informatiilor
A 6.1 Managementul integrat pentru controlul agenților de dăunare la culturile de varză în spații protejate (ICDLF
Vidra)
•În culturile experimentale a apărut şi s-a manifestat atacul agenţilor patogeni Xanthomonas campestris (nervaţiunea
neagră a frunzelor) şi Alternaria brassicae (pătarea neagră a frunzelor).
•Pentru controlul agenţilor patogeni s-au aplicat două tratamente: tratamentul I (16.05) cu Melody Compact 49 WG
(iprovalicarb 8,4 % + oxiclorură de Cu 40 %) 0,2 % şi tratamentul II (01.06) cu produsul Bravo 500 SC (clorotalonil 500
g/l) 0,2 %. În suspensiile de stropit s-a adăugat adjuvantul Silwet Gold, în concentraţie de 0,1 %. Eficacitatea
tratamentelor aplicate pentru combaterea celor doi agenţi patogeni a fost cuprinsă între 79,5 % (Buzău L 12) şi 83,1 %
(Jetma F1).
•Producţia obţinută a variat între 4,620 kg/m2 (Jetma F1) şi 6,270 kg/m2 (Buzău L 12), iar greutatea medie a
căpăţânii între 1,4 kg (Jetma F1) şi 1,9 kg (Buzău L 12). Ceilalţi agenţi patogeni (Peronospora brassicae, Botrytis
cinerea şi Sclerotinia sclerotiorum) s-au manifestat doar sporadic.

A 6.1 Managementul integrat pentru controlul agenților de dăunare la culturile de varză în spații protejate (ICDLF
Vidra)

•Dintre dăunători s-a manifestat cu preponderenţă atacul moliei verzei (Plutella xylostella). Au fost aplicate 2
tratamente foliare cu produsul Affirm 0.95 SG (emamectin benzoat 9,5 g/kg), utilizat în concentraţie 0,15%, la
interval de 10 zile (31.05.2018-T1; 11.06.2018-T2). Atacul/plantă al dăunătorului Plutella xylostella a fost mai
ridicat (19,1% - 04.06 şi 10,0 % - 13.06) în cazul hibridului Jetma F1 , în comparație cu Lemma (F1- 12,5% şi respectiv
9,1%), Pushma (F1- 6,3% şi respectiv 5,9 %) și Buzău L12 ( 7,3% şi respectiv 2,1%).

•Hibrizii Jetma F1 şi Pushma F1 au prezentat un foliaj mai bine dezvoltat la momentul efectuării observaţiilor motiv
pentru care suprafaţa atacată a frunzei a fost mai redusă (19,9% şi respectiv 11,4%) comparativ cu aceea înregistrată
la hibridul Lemma F1 ale cărui frunze, fiind mai mici ca dimensiune, au fost mai puternic atacate (24,5%); la soiul de
varză Buzău l12, caracterizat printr-un foliaj extrem de dezvoltat, s-au înregistrat cele mai scăzute valori ale acestui
parametru (10,1%).

•Atacul celorlalţi dăunători (Brevicoryne brassicae, Phyllotreta atra, Mamestra brassicae şi Eurydema ornatum) s-a
manifestat sporadic.

A 6.2 Managementul integrat al controlului bolilor şi dăunătorilor plantelor legumicole cultivate în agricultură
ecologică în faza de răsad. / Elaborarea unui sistem de management integrat a controlului organismelor dăunătoare
(SCDL Bacău)

După semănat s-au efectuat tratamente de combatere a patogenilor de sol (Pythium debaryanum (Hesse), Rhizoctonia
solani (Kühn), Fusarium spp., Peronospora destructor (Berk.) la tomate (L Bacău), ardei gras (Dariana Bac), ardei
gogoşar (Creola), ardei lung (Ionel), castraveţi (Mapamond), pepeni galbeni (Briliant), cu următoarele rezultate:
La tomate, varianta tratată cu zeamă bordeleză a avut cea mai bună eficacitate – 99%, fiind urmată de Azospirillum
lipoferum – 1 %, cu o eficacitate de 93,6%, Azotobacter crooccocum - 0,1% – 93,4%, Agrobiofertil – 3%, amestec de
Azospirillum lipoferum – 1 %, Azotobacter crooccocum - 0,1%, Bacillus megaterium – 0,1% – 93,1% și Bacillus
megaterium – 0,1% – 92,3%. Restul variantelor au avut o eficacitate mai mică de 90%.

La ardeiul gras, cea mai bună eficacitate în combaterea patogenilor de sol avut varianta tratată cu Azotobacter
crooccocum -0,1% cu 91,7% eficacitate, fiind urmată de zeamă bordeleză 0,5% cu 91,7% eficacitate, Bacillus
megaterium - 0,1%, cu 85,7% eficacitate, Funres – 0,25% cu 81,6% eficacitate şi Blocks – 0,25% cu 80,0% eficacitate.
Restul variantelor au avut o eficacitate mai mică de 80%.

La ardeiul lung, eficacitatea produselor a fost următoarea: Bacillus megaterium -0,1%, cu 100% eficacitate, Macerat
de urzică – 0,5%, cu 79,8%, Azospirillum lipoferum – 1 %, cu 79,8%, Agrobiofertil – 3% cu 66,0%, Azotobacter
crooccocum -0,1% cu 6,6%, Zeamă bordeleză (Mt.) – 0,5%, cu 16,0%.

La ardeiul gogoşar, în variantele tratate cu Azotobacter crooccocum -0,1% şi Bacillus megaterium -0,1%, atacul a
lipsit, eficacitatea fiind de 100%. La restul variantelor experimentale, atacul produs de agenţii patogeni de sol a fost
mai mic decât la V10 – Martor netratat. Peste 90% eficacitate au avut variantele tratate cu Condor – 0,25% cu 93,5%,
Agrobiofertil – 3% cu 90,9% și Zeamă bordeleză (Mt.) – 0,5% cu 90,9%.

Pepenii galbeni au fost foarte sensibili la atacul patogenilor de sol. Toate variantele experimentate au avut o
eficacitate redusă, sub 49%, motiv pentru care nu se recomandă înfiinţarea culturii prin răsad, ci prin semănat direct.

La castraveţi, cea mai mare eficacitate s-a obținut la variantele la care s-au aplicat următoarele produse: Agrobiofertil
– 3% (amestec de Azospirillum lipoferum – 1 %, Azotobacter crooccocum - 0,1%, Bacillus megaterium – 0,1%) cu
94,0%, Funres – 0,25% (produs pe bază de extracte din plante de Mimosa tenuifolia L. şi seminţe de citrice) cu 87,0%,
Azotobacter crooccocum -0,1% cu 81,8%, zeamă bordeleză (Mt.) – 0,5% cu 80,8% și Azospirillum lipoferum – 1 %
79,8%.
3.3.6. - Evaluarea Surse de germoplasmă din diferite specii de - au stabilit protocoale de lucru pentru caracterizarea, evaluarea și multiplicarea speciilor de legume luate în studiu.
si conservarea legume (tomate, ardei, pătlăgele vinete, pepene
surselor de verde, pepene galben, dovlecel, fasole, mazăre,
germoplasmă ceapă, varză).
legumicolă
tolerante la stresul
termic şi hidric în
vederea utilizării
acestora în Fișe de descriere a materialului biologic studiat
programele de (pe baza descriptorilor UPOV) în vederea -Au fos inventariate surselor proprii de germoplasmă rezistente/tolerante la stresul termic și hidric din 8 specii de legume :
ameliorare utilizării ca sursă de germoplasmă pentru tomate, ardei, pătlăgele vinete, dovlecel, ceapă, fasole, varză, mazăre.
obţinerea de noi cultivare.

Câmpuri de înmulțire (în condiții de izolare în -Au fost selectate, efectuată condiționarea şi inventarierea seminţelor la un număr de 94 genotipuri din 8 specii identificate și
timp sau spaţiu) în vederea obţinerii de sămânţă. reținute din colecțiile proprii de germoplasmă a partenerilor;

-Cartarea agrochimică a solului, calculul necesarului de îngrăşăminte; fertilizarea de bază conform planului de fertilizare
Accesii cu materialul genetic selectat în vederea
conservării acestuia.

Probe de semințe în vederea conservării surselor -S-au stabilit descriptorii UPOV ce vor fi utilizați pentru descrierea cultivarurilor testate din 8 specii de legume ( tomate,
de germoplasmă selectate la parteneri în condițiii ardei, pătlăgele vinete, dovlecel, ceapă, fasole, varză, mazăre);
de mediu controlat.

-1 lucrare științifică – cotație ISI;

-Cartarea agrochimică (buletin de analiză, schemă de fertilizare).
- S-a obținut material biologic (răsad) necesar înființării experiențelor, 94 genotipuri din 8 specii de legume (tomate, ardei,
pătlăgele vinete, dovlecel, ceapă, fasole, varză, mazăre);
-S-au înființat Câmpurile de culturi comparative 8 specii de legume, 94 genotipuri (tomate, ardei, pătlăgele vinete, dovlecel,
ceapă, fasole, varză, mazăre);
-S-au înființat Câmpurile de înmulțire pentru 8 specii de legume, 94 genotipuri (tomate, ardei, pătlăgele vinete, dovlecel,
ceapă, fasole, varză, mazăre);
- S-au întocmit Fişe descriere la 94 genotipuri din 8 specii de legume: tomate, ardei, pătlăgele vinete, dovlecel, ceapă, fasole,
varză, mazăre;

-S-a obținut materialul biologic necesar continuării experiențelor (semințe 94 genotipuri).

- S-a obținut materialul biologic (răsad) necesar înființării experiențelor, 175 genotipuri din 8 specii de legume (tomate, ardei,
pătlăgele vinete, dovlecel, ceapă, fasole, varză, mazăre);

- S-au înființat Câmpurile de culturi comparative 8 specii de legume 65 genotipuri(tomate, ardei, pătlăgele vinete, dovlecel,
ceapă, fasole, varză, mazăre);

-S-au înființat Câmpurile de înmulțire la 8 specii, (tomate, ardei, pătlăgele vinete, dovlecel, ceapă, fasole, varză, mazăre-65
genotipuri);
- S-au înființat Câmpurile de studiu al materialului inițial -110 genotipuri (tomate, ardei, pepeni verzi, pepeni galbeni),
identificate în expedițiile de colectare de germoplasmă efectuate.

nÎn această etapă a fost produs materialul biologic necesar înființării experientelor pentru 361 genotipuri din 6 specii
(tomate, ardei, pătlăgele vinete, pepeni verzi, pepeni galbeni)

nAu fost constituite câmpurile de studiu al materialului inițial, utilizând 337 de genotipuri din 7 specii luate în studiu
(tomate, ardei, pătlăgele vinete, pepeni verzi, pepeni galbeni, ceapă),selectate din colecțiile proprii de germoplasmă ale
partenerilor și cele colectate în expedițiile de identificare a noi surse de germoplasmă, organizate de CP și P1.

nPentru 3 specii ( fasole, ceapă, varză), au fost înființate experiențe în două variante tehnologice, în vederea testării
genotipurilor la stresul termic și hidric (24 genotipuri)

n La speciile alogame cât și cele autogame câmpurile de înmulțire au fost amplasate izolat în spațiu (cuști izolatoare),
pentru fiecare genotip, pentru a se evita impurificarea materialului biologic.

nCu excepția speciilor varză, ceapă, fasole și mazăre la care înființarea culturilor s-a făcut prin semănare direct în câmp,
la restul speciilor (tomate, ardei, pătlăgele vinete ,pepeni verzi, pepeni galbeni și varză) experiențele au fost montate cu
răsad produs în spații protejate.

n- În toate zonele (parteneri) speciile pentru care s-a produs răsad sunt la fenofaza de înflorire-început fructificare,
centralizarea observațiilor pentru acestea efectuându-se în etapa următoare.
 Laboratorul 3.1.4. - Înfiinţarea unei rețele naţionale destinată Rețeaua naţională destinată activităţii de regenerare/ multiplicare a materialului genetic legumicol, consituită din 6 entități,
Central pentru Regenerarea, activităţii de regenerare şi caracterizare. parteneri ai proiectului, a fost înființată.
Calitatea multiplicarea şi
Seminţelor şi a caracterizarea
12 Materialului unor varietăţi Standardizarea metodelor de regenerare şi S-a sabilit protocolul experimental, în acord cu biologia celor 20 de specii țintă, astfel încât să se păstreze integritatea
Săditor locale legumicole, caracterizare. genetică a materialului de origine.
cu caracter unic Crearea unei baze de date naţionale cuprinzând A fost creat, pe site-ul Băncii de Resurse Genetice Vegetale, www.svgenebank.ro, un link destinat contactului şi schimbului de informaţii între partene
descriptori de caracterizare.

Creșterea numărului de probe din colecția Materialul rezultat în urma regenerării / multiplicării, peste 1000 de varietăți, a intrat în colecția strategică națională, păstrată
strategică a României. la Banca de Gene Suceava.

Securizarea fondului genetic național prin Materialul rezultat în urma regenerării / multiplicării, peste 1000 de cultivare, introdus în colecțiile de ameliorare ale
duplicarea acestuia. partenerilor.

Creșterea gradului de utilizare a resurselor S-a facilitat transferul germoplasmei locale în programele de ameliorare, prin asigurarea accesului la o bază genetică diversă,
genetice prin introducerea lor în programele de cu caracteristici cunoscute (se pot selecta genotipuri de interes din cele peste 1000 de varietăți legumicole analizate);
ameliorare.

Facilitarea reintroducerii în cultură a resurselor A fost promovată utilizarea directă a unor varietăți locale de interes pentru micii cultivatori, contribuind la susținerea
genetice vegetale tradiționale, păstrate în colecții conservării in situ on-farm și, în mod indirect, la sporirea veniturilor și îmbunătățirea nivelului de viață a comunităților rurale.
ex situ, prin distribuirea materialului caracterizat
către micii cultivatori şi promovarea conservării
on farm.
 on farm.

Obiectivul propus pentru faza 5, respectiv “Realizarea sistemului experimental în câmp, solarii/sere - studiul
comportamentului varietăților locale de legume în perioada generativă”, cu cele trei activităţi şi rapoartele tehnico-ştiinţific şi
financiar de etapă au fost realizate în totalitate.
Implementarea activităților fazei 5 a condus la consolidarea unui sistem național eficient de promovare a conservării ex situ,
având în centrul atenției necesitatea existenței unui fond genetic variat, cu origine locală, bine studiat din punct de vedere
morfo-fiziologic şi care poate fi pus în valoare prin utilizarea în programele de ameliorare sau, în mod direct, de către micii
cultivatori.

Au fost create premisele de conservare, în condiții standard, a fondului genetic obținut în urma regenerării/multiplicării a
peste 1200 de probe, din 18 specii legumicole.
Rezultatele pozitive ale fazei 5 reprezintă premisele implementării celorlalte activități asumate în planul de realizare a
proiectului, pentru anul 2018.

Obiectivul propus pentru faza 6, respectiv “Caracterizarea şi evaluarea în acord cu standardele

internaţionale a unei selecţii de varietăţi din fondul de germoplasmă al proiectului”, cu cele trei activităţi şi
rapoartele tehnico-ştiinţific şi financiar de etapă au fost realizate în totalitate.

Caracterizarea/evaluarea reprezintă etape costisitoare şi cu un grad înalt de dificultate dar, esenţiale în

atingerea scopului final al oricărui demers de conservare, respectiv utilizarea şi valorificarea rapidă a
varietăţilor cu însuşiri de interes pentru ameliorare sau, de trecere direct în sistemul tradiţional de cultură,
ceea ce va rezulta şi în promovarea conservării in situ on-farm.

Implementarea activităților fazei 6 a condus la consolidarea unui sistem național eficient de promovare a
conservării ex situ, având în centrul atenției necesitatea existenței unui fond genetic variat, cu origine locală,
bine studiat din punct de vedere morfo-fiziologic şi care poate fi pus în valoare prin utilizarea în programele de
ameliorare sau, în mod direct, de către micii cultivatori
Rezultatele pozitive ale fazei 6 reprezintă premisele implementării celorlalte activități asumate în planul de
realizare ca și a finalizării, în 2018, a proiectului, început în anul 2015
Stațiunea de 3.2.3. - Crearea de Realizarea şi consolidarea unor baze valoroase de S-a realizat si imbogatit baza de germoplasma la speciile tomate, ardei, pătlăgele vinete, castraveţi, varză timpurie
Cercetare soiuri și hibrizi F1 germoplasmă la speciile implicate în proiect.
Dezvoltare pentru principalele
pentru specii de legume
13 Legumicultura cultivate în spaţii S-au intocmit fisele cadru pentru fiecare genotip din baza de germoplasma si s-au inventariat caracteristicile acestora
Buzău protejate: tomate,
ardei, pătlăgele Inventarierea şi evaluarea principalelor
vinete, castraveţi, caracteristici la toate genotipurile luate în studiu
varză timpurie din baza de germoplasmă (întocmirea fişelor
cadru de observaţii pentru fiecare specie şi
genotip).
ardei, pătlăgele
vinete, castraveţi,
varză timpurie

S-au obtinut un numar de 23 genitori la tomate, 13 la patlagele vinete si 23 la ardei

Obţinerea de linii genitoare valoroase care să
întrunească caracteristicile fenotipice impuse de
programul de ameliorare.

S-a testat capacitatea combinativa generala si specifica si au fost obtinuti 30 genitori valorosi pretabili pentru procesul de
Evaluarea disponibilităţii genetice pentru procesul hibridare
de hibridare a fiecărui genotip selecţionat prin
testarea capacităţii combinative generale şi
specifice.

Realizarea hibridarilor prin incrucisarea fiecarui genotip selectionat cu genitorii tester (testarea capacitatii combinative
generale). Realizarea de combinatii hibride intre genitorii atent selectionati. Evaluarea combinatiilor hibride dupa
testarea capacitatii combinative generale si retinerea celor ce au manifestat fenomenul heterozis.

Activitate VI.1. Determinarea principalelor caracteristici pentru hibrizii valorosi nou obtinuti (timpurietate,
productivitate,calitate, rezistenta genetica la bolile si daunatorii specifici speciei)

In urma cercetarilor intreprinse in cadrul etapei VI/2018, partenerul 1, ICDLF VIDRA si partenerul 3, SCDL Iernut
coordonati de conducatorul de proiect, SCDL Buzau au efectuat determinari privind principalele caracteristici pentru hibrizii
nou obtinuti alaturi de martori.

In cazul tomatelor, ca martori in cadrul experientei au fost folositi Marissa F1 si Siriana F1, plante cu crestere nedeterminata.

Tehnologia de cultura aplicata a fost cea specifica tomatelor cu precizarea ca infiintarea culturii, pentru toate cultivarele s-a
facut prin rasad si semanat direct. Semanatul pentru producerea rasadului s-a realizat in data de 10 martie iar plantatul in
camp s-a realizat pe data de 25 aprilie.

›Finalizarea şi sintetizarea observaţiilor fenologice şi a măsurătorilor biometrice au demonstrat faptul că în general

vitroplantele păstarează capacităţile agro-productive ale plantelor donor, variaţii mai mari fiind înregistrate în cazul plantelor
obţinute din frunze, principalii indici morfologici şi de productivitate înregistrând valori inferioare.

›Studiile citogenetice realizate pe plantele de ardei, genotipul Dariana Bac au demonstrat o evoluţie a celulelor în mitoză
asemănătoare genotipului anterior, principalii indici ai diviziunii celulare fiind similari. Pentru a avea o cât mai mare
acurateţe a datelor obţinute, pentru fiecare variantă de mediu în parte au fost analizate aproximativ 6000 de celule.
›Studiul preparatelor microscopice la regeneranţii speciei Brassica oleracea L. a evidenţiat faptul că la majoritatea
genotipurilor indicele mitotic a fost mai mare comparativ cu martorul, iar valoarea celorlaţi indici celulari nu a variat foarte
mult.

La genotipul Flavius F1 - ( varză ) pe toate variantele de mediu valoarea indicelui mitotic a fost mai mare comparativ cu
martorul. Dacă diferenţele între indicele mitotic înregistrat de martor şi cel înregistrat de plantele regenerate „in vitro” a fost
mare, nu acelaşi lucru a fost observat la regeneranţii obţinuţi pe cele 3 variante de mediu D1 şi D3, în sensul că între aceştia
diferenţele indicelui mitotic au fost foarte mici

In cadrul acestei etape s-au omologat si propus spre omologare hibrizi si soiuri de legume, astfel: soiul Flaviola, soi de tomate
cu fruct ovoid tip cireasa destinat pentru spatii protejate; soiul Andrada, soi de tomate destinat pentru spatii protejate cu
fructul de tip „Inima de Bou”, soiul de ardei Roial, soiul de ardei Decebal si hibridul de patlagele vinete Rebeca F1( hotarari
si certificate de brevet anexate la prezentul raport).

Pentru diseminarea rezultatelor s-au publicat pliante pentru doua soiuri de legume obtinute in cadrul proiectului, si anume
Rebeca F1 si Flaviola, anexate de asemenea la prezentul raport.

Soiuri pentru consum in stare proaspata: Creștere nedeterminată;

Timpuriu;
Tipul de cultură destinat: pentru spații protejate și câmp;
Greutatea medie a fructului-180 g;
Producție: 3-3,5 kg/plantă. Destinat cultivarii in spații protejate și câmp;
Înălţimea medie a plantei: 80 cm;
Planta nu prezintă ţepi pe organele vegetative, rar câţiva pe sepale;
Lungimea medie a fructului: 24-30 cm;
Hibridul prezinta fructe mari , de 770-1700 g;
Prezintă un număr mic de seminţe in fruct

realizarea şi consolidarea unor baze valoroase de germoplasmă la speciile implicate în proiect - rezultat obtinut: constituirea
unor colectii de germoplasma la urmatoarele specii implicate in studiu in cadrul proiectului: tomate: 1230 linii; patlagele
vinete-96 linii; ardei-85 linii, castraveti-12 linii si varza -5 linii
inventarierea şi evaluarea principalelor caracteristici la toate genotipurile luate în studiu din baza de germoplasmă (întocmirea
fişelor cadru de observaţii pentru fiecare specie şi genotip - rezultat obtinut: au fost luati in studiu din bazele de germoplasma
colectionate 23 genotipuri de tomate, 13 de patlagele vinete, 23 de ardei, 3 de castraveti si 2 de varza timpurie si s-au
intocmit 5 fise de observatii.

obţinerea de linii genitoare valoroase care să întrunească caracteristicile fenotipice impuse de programul de ameliorare;
rezultat obtinut: au fost luati in studiu din bazele de germoplasma colectionate 23 genotipuri de tomate, 13 de patlagele
vinete, 23 de ardei, 3 de castraveti si 2 de varza timpurie si s-au intocmit 5 fise de observatii.

evaluarea disponibilităţii genetice pentru procesul de hibridare a fiecărui genotip selecţionat prin testarea capacităţii
combinative generale şi specifice - rezultat obtinut: Pentru testarea capacitatii generale si specifice s-au folosit ca genitori
tester liniile SP+, L 19, L 24 x13, L 165, L 23 si liniile sp L 10, L 22, L 46, L 50, L 66 si L 67. Ca martor in experienta pentru
evaluarea hibrizilor obtinuti s-a folosit hibridul Siriana F1. La specia patlagele vinete au fost selectionati urmatorii genitori
pentru procesul de hibridare: tip spada (L 1 S), 8, cu fructul alb (L 10), cu fructe mici de marimea unui ou (L 20), 24, 25 A,
27 A, salbatice africane (L 29 A, L 29 B, L 29 C, L 29 D), 50 A, 51. Testarea capacitatii combinative generale s-a realizat
prin incrucisarea fiecarui genotip cu genitorii tester L 1 Bz si L 82.

rezultat scontat obţinerea de creaţii genetice stabilizate şi hibride care să corespundă cerinţelor cultivatorilor şi
consumatorilor - rezultat obtinut: 30 de hibrizi de tomate dintre care H 20 si H 26 vor fi propusi pentru omologare. Un numar
de 10 combinatii hibride (H1SA, H1SB, H6S, H8S, H10S, H21, H24, H27, H29, H30) au demonstrat fenomenul heterozis. -
La patlagelele vinete au fost obtinuti 3 hibrizi. Dintre acestia H1 Bz a fost omologat si inscris in Catalogul Oficial al Plantelor
de Cultura sub denumirea de Rebeca F1.

înscrierea la ISTIS în vederea omologării şi brevetării a 3 hibrizi şi 4 soiuri de legume destinate cultivării în spaţii protejate şi
producerea necesarului de seminţe pentru derularea procesului de selecţie conservativă şi promovarea acestora în producţie -
rezultat obtinut: hibridul de patlagele vinete Rebeca F1, hibrizii de tomate H 20 si H26, soiul de tomate Flaviola, soiul de
patlagele vinete Camelia, soiurile de ardei Regal si Roial
 Stațiunea de 3.2.4. - Studii in vederea omologarii şi brevetarii unui Genotipuri obținute în cadrul proiectului ADER 324, ce urmează a fi înaintate pentru omologare:
Cercetare Diversificarea hibrid comercial, şase soiuri noi de legume, 1. Fasole de grădină pitică – 12 linii 2. Fasole urcătoare –
Dezvoltare sortimentului precum şi conservarea a patru linii avansat 5 linii. 3. Fasole mung – 2 linii.
pentru legumicol prin homozigote. Caracterizarea 4. Ardei gras – 8 linii. 5. Ardei gogoșar- 2 linii.
Legumicultura crearea de soiuri şi genotipurilor noi din punct de vedere al 6. Ardei lung – 2 linii. 7. Tomate – 12
Bacau hibrizi F1, pentru capacităţii de producţie şi calităţii, a rezistenţei la linii 8. Salată – 2 familii.
cultura agenţi patogeni şi dăunători, a adaptării la 9. Porumb zaharat – 2 linii 10. Diversificare specii (altele) - 22 linii.
tradițională și condiţiile pedoclimatice diverse, precum şi
ecologică în câmp implementarea acestora în cultură.
pentru principalele
specii de legume

14 Studii bioecologice şi agrofitotehnice.

Testarea capacităţii combinative, multiplicarea “in vitro”a liniilor valoroase

Evaluarea tehnicilor și metodicilor de cultură ecologică a genotipurilor valoroase

Testarea capacităţii combinative, multiplicarea “in vitro” a liniilor valoroase

Evaluarea tehnicilor și metodicilor de cultură ecologică a genotipurilor
Diseminarea rezultatelor prin editarea de materiale informative ( pliante, tehnologii, postere, mass-media),
Fișe de caracterizare a materialului genetic obținut
Testarea capacității combinative a dihaploizilor oferă o perspectivă
de excepție pentru depășirea provocărilor și presiunii exercitate
de condițiile de mediu din ce in ce mai puțin predictibile, mai stresante
și cu impact negativ major asupra recoltelor și implicit asupra
Haploizii dubli sunt extrem de valoroşi pentru ameliorarea clasică
deoarece accelerează programele de ameliorare şi măreşte varietatea
de gene disponibile pentru programele de ameliorare.
Plantele dublu haploide reprezintă linii absolut pure.
Populaţia expune fenotipic toată variabilitatea genetică a încrucişărilor anterioare.
Astfel, ele reprezintă un material de ameliorare valoros pentru obţinerea heterozisului la toate plantele de
cultură care se reproduc pe cale sexuată.
Materialul biologic reprezentat prin plante mamă crescute în condiţii de seră, aparţinând genotipului DL 20, soi produs la
Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Legumicultură Bacău. Condiţiile de creştere ale plantelor mamă sunt foarte
importante pentru succesul cultivării anterelor pe medii de cultură „in vitro”. Astfel, plantele folosite ca sursă donor de
explante au fost monitorizate permanent din punct de vedere fitosanitar şi nutriţional, aplicându-se tratamentele necesare
controlului bolilor şi dăunătorilor, precum şi de fertilizare cu produse ce conţin un raport echilibrat de elemente minerale
necesare creşterii şi dezvoltării în bune condiţii a plantelor (6N:4P:6K).

Recoltarea explantelor s-a realizat dimineata, mugurii florali fiind excizaţi cu ajutorul unei forfecuţe, lăsând şi o parte din
pedicelul mugurelui (pentru a evita oxidarea acestuia). Imediat după recoltare mugurii sunt plasaţi pe hârtie de filtru umectată
şi menţinuţi pentru maxim o oră la frigider.

Regenerarea plantelor din celulele şi ţesuturile cultivate “in vitro” poate fi realizată pe două căi: inducerea formării de muguri
adventivi (organogeneză directă şi indirectă) sau de plantule întregi (embriogeneză somatică). Prima cale presupune
multiplicarea celulelor explantului pe medii adecvate, cu formare de calus. Acest calus poate fi menţinut ca atare o perioadă
de timp îndelungată, prin subcultivare la intervale de 4 – 10 săptămâni sau prin modificarea componenţei hormonale din
mediul de cultură, poate fi făcut să parcurgă un proces de diferenţiere mai mult sau mai puţin intens, generând lăstari.
Diferenţierea lăstarilor este indusă de concentraţii mai mari de citokinină. Auxinele stimulează dezvoltarea rădăcinilor, în
condiţiile în care citokininele sunt prezente în concentraţii mici sau chiar, în unele cazuri lipsesc cu desăvârşire din mediu. De
asemenea, este posibilă diferenţierea lăstarilor adventivi direct pe explant, fără a mai fi necesară parcurgerea etapei de
calogeneză.

Referitor la embriogeneza somatică, a doua cale de regenerare – embriogeneza somatică – constă în iniţierea formării
embrioizilor în calus. Deşi se dezvoltă din celule somatice (celule care nu aparţin liniei germinale), embrioizii astfel formaţi
parcurg în dezvoltarea lor aceleaşi etape ca şi embrionii produşi pe cale sexuată (din seminţe). Pe medii de cultură adecvate,
embrioizii formează plantule.
Reacţia morfogenetică a anterelor cultivate este sintetizată în tabelul 2, principalele structuri observate fiind calus de natură
regenerativă şi neregenerativă, meristemoizi şi lăstari, rădăcini.
 Studii bioecologice şi agrofitotehnice.Testarea capacităţii combinative, multiplicarea “in vitro”a liniilor valoroase. Evaluarea
tehnicilor și metodicilor de cultură ecologică a genotipurilor valoroase. Testarea capacității combinative a dihaploizilor oferă
o perspectivă
de excepție pentru depășirea provocărilor și presiunii exercitate
de condițiile de mediu din ce in ce mai puțin predictibile, mai stresante
și cu impact negativ major asupra recoltelor și implicit asupra
securității alimentare.
Haploizii dubli sunt extrem de valoroşi pentru ameliorarea clasică
deoarece accelerează programele de ameliorare şi măreşte varietatea
de gene disponibile pentru programele de ameliorare.
Plantele dublu haploide reprezintă linii absolut pure.

Populaţia expune fenotipic toată variabilitatea genetică a încrucişărilor anterioare. Astfel, ele reprezintă un material de
ameliorare valoros pentru obţinerea heterozisului la toate plantele de cultură care se reproduc pe cale sexuată. Metodele şi
tehnicile de cultivare a ţesuturilor (respectiv anterelor) „in vitro” : Etapa pregătitoare (Stadiul 0). Stabilirea mediilor de
cultură, a variantelor experimentale, de pregătire a soluţiilor stoc, a mediilor de cultură, sterilizare acestora etc. Etapa de
iniţiere (Stadiul I). O porţiune din ţesutul plantei (denumită explant) este excizată de pe plantă, dezinfectată (îndepărtarea
contaminanţilor de pe suprafaţă) şi plasata pe un mediu de creştere.
Etapa de multiplicare (Stadiul II). Un explant aflat în perioada de creştere poate fi dirijat să producă lăstari vegetativi prin
includerea unor regulatori de creştere în mediu.
Înrădăcinarea sau stadiul de pre-plantă (Stadiul III). Lăstarii pot fi determinaţi să producă rădăcini prin includerea unei auxine
în mediul de creştere. Ca şi în cazul citokininelor, tipul şi cantitatea de auxină necesară diferă foarte mult în funcţie de specie,
varietate, etc.
Aclimatizarea (Stadiul IV). Lăstarii înrădăcinaţi pot fi preluaţi din cultura de ţesuturi aseptică şi plasaţi fie în cultură
hidroponică, fie direct în sol.

•Reprezentat prin plante mamă crescute în condiţii de seră, aparţinând genotipului DL 20, soi produs la Staţiunea de
Cercetare Dezvoltare pentru Legumicultură Bacău. Condiţiile de creştere ale plantelor mamă sunt foarte importante pentru
succesul cultivării anterelor pe medii de cultură „in vitro”. Astfel, plantele folosite ca sursă donor de explante au fost
monitorizate permanent din punct de vedere fitosanitar şi nutriţional, aplicându-se tratamentele necesare controlului bolilor şi
dăunătorilor, precum şi de fertilizare cu produse ce conţin un raport echilibrat de elemente minerale necesare creşterii şi
dezvoltării în bune condiţii a plantelor (6N:4P:6K).

Caracterizarea genotipurilor noi, depunerea documentației la ISTIS în vederea omologării genotipurilor noi autohtone
Amelioarea speciilor legumicole în vederea valoroase ( şapte soiuri şi patru linii avansat homozigote);
creșterii siguranţei şi securităţii alimentare,
diversificarea, evaluarea şi valorificarea
resurselor de germoplasmă
Rezultatul final constă în depunerea la I.S.T.I.S., a documentaţiilor pentru omologarea şi brevetarea, şapte soiuri noi de
legume, precum şi conservarea a patru linii avansat homozigote; vor fi caracterizate genotipurile noi din punct de vedere al
capacităţii de producţie şi calităţii, a rezistenţei la agenţi patogeni şi dăunători, a adaptării la condiţiile pedoclimatice diverse,
precum şi implementarea acestora în cultură.

Soiuri noi omologate, Publicatii stiintifice Certificate omologare :CP –Cinci soiuri (un soi tomate, unul de ardei gogoșar, un
soi salata, un soi porumb zaharat, un soi fasole mung), o linie avansat homozigota.
P1- un soi ardei gras, doua linii avansat homozigote (ardei , tomate); P2- un soi fasole urcatoare cu pastaie verde o linie
avansat homozigota tomate + colectie de fasole si tomate. P3- doua linii avansat homozigote (fasole)

Rezultatele obținute au fost prezentate și promovate în loturi demonstrative, s-au redactat și prezentat lucrări pentru
diseminarea celor mai bune genotipuri obţinute în cadrul proiectului.

A fost creată o bază de date privind programul de ameliorare si conservare a biodiversitatii, în vederea creşterii vizibilităţii,
sprijinirii cercetărilor viitoare şi conectării la baze de date relevante din străinătate astfel încat soiurile nou create să fie
extinse în marea producție.
Proiectul răspunde rezolvării problemelor stringente solicitate de fermierii români:
-necesitatea cultivării soiurilor românesti, adaptate condiţiilor de mediu din ţara noastră, precoce şi productive, cu rezistenţă
genetică, solicitate de consumatori.

Prin lucrările de diversificare a sortimentului legumicol, ameliorare şi crearea de soiuri şi hibrizi proiectul are o contribuţie
inovativă la:-promovarea produselor românesti (prin genotipurile nou create); -reducerea dependenţei de pieţele extrene
(prin competitivitatea genotipurilor nou create); -reducerea dependenţei de pieţele extrene (prin competitivitatea
genotipurilor nou create);
-eficientizarea exploataţiilor agricole (prin pretabilitatea genotipurilor create la sistemul de cultură ecologică şi
convenţională).

CONDUCĂTORUL DE PROIECT- SCDL BACĂU Au fost omologate și brevetate cinci soiuri noi (tomate, ardei gogoșar,
salata, porumb zaharat, fasole mung), o linie avansat homozigota de ardei gogoșar.
Semitimpuriu, stabil, clar distinct de alte soiuri. Planta are portul pitic, determinat, cu înălţimea de 50 - 70 cm. Păstaia:
lungimea (inclusiv stilul) de mărime mijlocie spre mare, forma în secţiune transversală (la nivelul bobului) circulară, de
culoare verde, la maturarea boabelor, culoarea păstăii devine maro închis Floarea are culoarea crem deschis. Boabele de
ARDEI GOGOSAR
culoare verde : CREOLICA
închis, cu MMB 50 g. Semitimpuriu, perioada de vegetaţie 116 zile, Grosimea pericarpului – 10-12 mm;
Greutatea medie a fructelor – 160- 180 g; Peste 90% din fructe de calitate I şi Extra; Capacitatea de producţie 50 - 70 t/ha;
TOMATE BACUNI Semitimpuriu, cu o perioadă de vegetaţie de 102 - 115 zile. Caracteristicile fructului: Forma – sferic -
turtită, fără calotă verde la maturitatea fiziologică, de mărime mijlocie spre mare, cu media greutăţii de 90-150 g. Fermitatea
–bună. Culoarea - roşu strălucitor. Calitatea producţiei – peste 65 % din producţie este cuprinsă la calitatea I şi extra.
PORUMB ZAHARAT: DELICIOSUL Forma stiuletelui este cilindrică, lungimea cuprinsă între 18-24 cm, numărul de
rânduri de boabe este mijlociu. Greutatea stiuletelui proaspăt 300 g; Tipul bobului este dentat zaharat. Culoarea vârfului
bobului este gălbuie şi a feţei dorsale este alb - gălbuie. Coloraţia antocianică a glumelor rahisului este absentă.
SALATA DĂRIUCA Semi tardiv, cu perioada de vegetaţie de 100 de zile. Căpăţâna: este sferic turtită, înaltă de 10-15 cm,
cu diametrul de 22-30 cm şi greutatea de 250-300 g. Conţinutul în vitamine: vitamina A = 4,0 mg/100 g produs proaspt,
vitamina C= 19,5 mg/100 g, vitamina b2 = 0,06 mg/100 g, vitamina PP = 0,19 mg/100 g, Conţinutul în zahăr 1,59%,
conţinutul în celuloză 0,7 %.

GENOTIPURI OBȚINUTE DE PARTENERUL 2 –

SCDL BUZAU - TOMATE, SOIUL DE FASOLE URCĂTOARE TEODORA
REZULTATE OBTINUTE - P3 SCDL IERNUT - soiuri fasole

CONDUCĂTORUL DE PROIECT – 5 soiuri (tomate, ardei gogoșar, salata, porumb zaharat, fasole mung), o linie avansat
homozigota.
Certificate omologare ❖P1- un soi ardei gras, doua linii avansat homozigote (ardei , tomate) ❖P2- un soi fasole urcatoare cu
pastaie verde o linie avansat homozigota tomate + colectie de fasole si tomate. ❖P3- doua linii avansat homozigote (fasole) -
baza de date cu descrierea dupa fisa UPOV a soiurilor noi
REZULTATE OBȚUNUTE CONDUCĂTORUL DE PROIECT- SCDL BACĂU Au fost omologate și brevetate cinci soiuri
noi (tomate, ardei gogoșar, salata, porumb zaharat, fasole mung), o linie avansat homozigota de ardei gogoșar
Semitimpuriu, stabil, clar distinct de alte soiuri. Planta are portul pitic, determinat, cu înălţimea de 50 - 70 cm. Păstaia:
lungimea (inclusiv stilul) de mărime mijlocie spre mare, forma în secţiune transversală (la nivelul bobului) circulară, de
culoare verde, la maturarea boabelor, culoarea păstăii devine maro închis Floarea are culoarea crem deschis. Boabele de
culoare verde închis, cu MMB 50 g.

ARDEI GOGOSAR : CREOLICA Semitimpuriu, perioada de vegetaţie 116 zile, Grosimea pericarpului – 10-12 mm;
Greutatea medie a fructelor – 160- 180 g; Peste 90% din fructe de calitate I şi Extra; Capacitatea de producţie 50 - 70 t/ha;
TOMATE BACUNI Semitimpuriu, cu o perioadă de vegetaţie de 102 - 115 zile. Caracteristicile fructului: Forma – sferic -
turtită, fără calotă verde la maturitatea fiziologică, de mărime mijlocie spre mare, cu media greutăţii de 90-150 g. Fermitatea
–bună. Culoarea - roşu strălucitor. Calitatea producţiei – peste 65 % din producţie este cuprinsă la calitatea I şi extra.
Capacitatea de producţie 90 - 110 t/ha;
Tolerant la atacul agenților patogeni și a dăunătorilor

PORUMB ZAHARAT: DELICIOSUL Forma stiuletelui este cilindrică, lungimea cuprinsă între 18-24 cm, numărul de
rânduri de boabe este mijlociu. Greutatea stiuletelui proaspăt 300 g; Tipul bobului este dentat zaharat. Culoarea vârfului
bobului este gălbuie şi a feţei dorsale este alb - gălbuie. Coloraţia antocianică a glumelor rahisului este absentă.Capacitate de
producție 4 t/ha.
Rezistent la atacul agenților patogeni

SALATA DĂRIUCA Semi tardiv, cu perioada de vegetaţie de 100 de zile. Căpăţâna: este sferic turtită, înaltă de 10-15 cm,
cu diametrul de 22-30 cm şi greutatea de 250-300 g. Conţinutul în vitamine: vitamina A = 4,0 mg/100 g produs proaspt,
vitamina C= 19,5 mg/100 g, vitamina b2 = 0,06 mg/100 g, vitamina PP = 0,19 mg/100 g, Conţinutul în zahăr 1,59%,
conţinutul în celuloză 0,7 %.

5.SOIUL DE FASOLE MUNG ALEXA Semitimpuriu, stabil, clar distinct de alte soiuri. Planta are portul pitic, determinat,
cu înălţimea de 50 - 70 cm. Păstaia: lungimea (inclusiv stilul) de mărime mijlocie, forma în secţiune transversală (la nivelul
bobului) circulară, de culoare verde, la maturarea boabelor, culoarea păstăii devine maro închis. Floarea are culoarea crem
deschis. Boabele de culoare verde închis, cu MMB 50 g. Capacitatea de producţie 2 - 3 t/ha (boabe uscate); Rezistent la
atacul agenților patogeni și a dăunătorilor.
6.FASOLE URCĂTOARE: TEODORA Soi semitimpuriu, cu creştere nedeterminată (urcătoare), ce se poate cultiva atât ȋn
spaţii protejate cât şi ȋn câmp deschis, ȋn sistem palisat; Frunze de culoare verde închis cu foliole mici şi aspect uşor pendul;
Culoarea florilor: albă – 4-5 flori în inflorescență; Numărul de păstăi în inflorescență: 3-5 Numărul de păstăi pe plantă: 90-
190; Lungimea medie a păstăii = 24.5 cm; Toleranţă mare la agenţii patogeni,îndeosebi la VMT ; Producţia medie – peste 4
kg/plantă în spatii protejate si 1.5-2 kg in camp. Păstaia nu prezintă aţe.

7.Tomate Roliana: Soi semitimpuriu de tomate cu creştere nedeterminată Inaltimea plantelor 175-195 cm Greutatea fructului
= 200-230 g, indice de formă =0.87 Culoarea fructului la maturitatea fiziologică – roşu intens cu luciu. Fructe ferme Nr. de
loji seminale = 7-8 Potential de producţie 75-85 t/ha
8.Tomate Evelina Soi timpuriu de tomate cu creştere nedeterminată Inaltimea plantelor 193-198 cm Greutatea fructului =
312-348 g, indice de formă =1.03 Culoarea fructului la maturitatea fiziologică – portocaliu intens cu luciu. Fructe ferme Nr.
de loji seminale = 8-9 Potential de producţie 80-90 t/ha
9.TOMATE FLORELIA - L2B Soi semitimpuriu de tomate cu creştere nedeterminată Inaltimea plantelor 172-196 cm
Greutatea fructului = 195-230 g, indice de formă =0.89 Culoarea fructului la maturitatea fiziologică – vişiniu cu luciu. Fructe
ferme Nr. de loji seminale = 7-9 Potential de producţie 65-85 t/ha
10.Tomate L 9 Linie de tomate cu creştere determinată; Perioada de vegetație este de 110-120 zile; Fructele sunt mijlocii (70-
75 g), de formă eliptic - cordiformă, de culoare portocalie pe toată suprafaţa, cu fermitate bună; Conţinutul în substanţă
uscată de 5-5,4%; Capacitate de producţie: 50 - 60 t/ha; Linie destinată consumului în stare proaspătă și industrializare.

11.Ardei gras L 45 Soi semitimpuriu, perioada de vegetație de 110 – 115 zile; Planta este viguroasă (50-60 cm înălţime),
frunzişul este bogat, de culoare verde închis; Aşezarea fructelor este individuală, în poziţie pendentă uneori erectă; Fructul
este mare (110 – 130 g), piramidal trunchiat, cu 3 – 4 lobi și cavitatea pistilară superficială; Culoarea fructelor la maturitatea
12.Ardei
de consum graseste
L 27verde
Liniedeschis
semitimpurie
iar la dematuritatea
ardei gras, fiziologică
110 – 115 zile;
este Planta
roşu; este viguroasă
Grosimea (50-60 cm–înălţime),
pericarpului 6-7 mm;frunzişul
Toleranteste
la
bogat, de culoare verde închis; Aşezarea fructelor este individuală, în poziţie pendentă; Fructul este piramidal trunchiat, cu 3
– 4 lobi; Culoarea fructelor la maturitatea de consum este verde iar la maturitatea fiziologică este roşu; -greutatea medie a
fructelor: 80 – 130 g; -grosimea pericarpului – 6-7 mm; -tolerant la Alternaria capsici.

13.Fasole Viola 2: Soi semi-timpuriu, cu o perioadă de vegetaţie de 65-75 de zile; Tipul de creştere este urcător, tulpina
foarte viguroasă, frunza eliptică de culoare verde deschis, culoarea florii: mov intens; Păstaia la maturitatea de consum: formă
circulară, galben cu striatii mov , lungă 15 - 20 cm, lata de 0,5 – 1 cm, nu prezintă aţe. Bobul de culoare mov cu striaţii negre,
14.Fasole Grasă
mijlociu, de de eliptica
formă Iernut Soi
6-7 semi-timpuriu, cu oMasa
boabe in pastaie; perioadă
a 1000de de
vegetaţie de 75-85
boabe este 285 g;deRezistentă
zile; Tipullade creştere estephaseoli,
Xanthomonas urcător,
tulpina foarte viguroasă, frunza eliptică de culoare verde intens, culoarea florii: albă; Păstaia de culoare verde-lată, lungă de
10-13 cm, lată de 1-1,5 cm, uşor curbată; Bobul de culoare dominantă alb , mare, de formă rotunda 3-4 boabe in pastaie;
Masa a 1000 de boabe este 1000 g; Rezistentă la Xanthomonas phaseoli, toleranţă la Colletotrichum lindemuthianum;

Editarea de publicaţii ştiinţifice şi de popularizare, broşuri/pliante, precum şi a unui catalog cu noile creaţii: ✓Pliant realizat
încadrul proiectului ADER 3.2.4/2015 FASOLE URCĂTOARE TEODORA. ✓Pliant realizat în cadrul proiectului ADER
3.2.4/2015 TEHNOLOGIA CULTURII DE TOMATE ELVIANA. ✓Pliant realizat încadrul proiectului ADER 3.2.4/2015 -
SOIUL NOU DE TOMATE ELVIANA. ✓Pliant realizat încadrul proiectulu ADER 3.2.4/2015 - SOIURI NOI OBŢINUTE.
Postarea pe site-ul MADR şi a SCDL Bacău a rezultatelor obţinute. Oferirea de consultanţă, materiale promoţionale, în
problematica implementării în cultură a noilor creaţii. Participarea cu postere, pliante, şi produse la: • Târgul pentru fermieri
Agralim Leţcani laşi. • Targul International al Procesatorilor si Producătorilor din Agricultura Ecologica "ECO-INT 2018,
NATURAL TASTE. • Congresul al XII -lea al SRH BUCUREŞTI. • Simpozionul anual organizat de ICDLF Vidra. • Congres
internaţional USAMV IAŞI. Pe întreaga perioadă a derulării proiectului ADER. 3.2.4 "Diversificarea sortimentului legumicol
prin crearea de soiuri şi hibrizi FI, pentru cultura tradiţională şi ecologică în câmp pentru principalele specii de legume", s-a
desfăşurat o bogată activitate de cercetare, astfel că rezultatele obţinute au fost deosebite.
 Staţiunea De 3.3.2. - * Stabilirea sortimentelor de cais, piersic,
Cercetare- Bioeconomia nectarin, migdal și a celor mai adecvați portaltoi
Dezvoltare speciilor pomicole în vederea înființării de noi plantații adaptate din
Pentru termofile şi punct de vedere biotic și abiotic.
Pomicultură arbuştilor
Constanţa fructiferi în
vederea
maximizării
eficienţei utilizării
resurselor naturale
şi antropice

15

* Stabilirea unor verigi tehnologice privind

reducerea numărului de tratamente și a dozelor
aplicate în livezile de cais și piersic.

* Stabilirea unor metode nepoluante privind

conservarea calității solului, eliminându-se
folosirea produselor chimice.
* Stabilirea regimurilor de irigare care să
diminueze stresul hidric monitorizat cu ajutorul
dispozitivelor multisenzoriale. Faţă de posibila
încălzire globală, când apa va deveni din ce în ce
mai scumpă şi mai puţin accesibilă, strategia de
irigare sub stres hidric susţinut (continuu)
devine o opţiune viabilă, necesară pentru
economisirea apei. Această strategie poate fi
extinsă şi în alte regiuni cu condiţii climatice şi
pedologice similare.

‐ S‐au aplicat schemele experimentale stabilite în faza anterioară

‐ S‐a prezentat evoluția factorilor meteorologici în perioada octombrie 2016 – iunie 2017 și impactul acestora asupra
speciilor pomicole; La SCDP Constanța, la speciile studiate, nu s‐au înregistrat pagube semnificative în urma înghețurilor
târzii din aprilie 2017.

S‐a analizat impactul factorilor meteorologici din intervalul 1 octombrie 2016 – 20 iunie 2017 asupra organelor generative
la pornirea în vegetație (accidente climatice) și situația pagubelor provocate în pomicultură de înghețurile târzii din
perioada 17 – 24 aprilie 2017;
Pagubele înregistrate de ICDP Pitești au fost următoarele: Piersic – pagubele au fost foarte ridicate datorită sensibilității
mari a fructelor tinere la înghețuri: la Mărăcineni pagubele s‐au situat între 8 0 și 84% în funcție de soi, iar la SCDP Vâlcea
producția a fost total compromisă. Cele mai mici pagube, s‐au semnalat la SCDP Constanța (până la 15% pagube, provocate
de temperaturi de ‐0,4ºC), dar și la SCDP Iași; caisul aflat la fenofaza de fruct tânăr a fost total afectat la SCDP Voinești și
SCDP Vâlcea. Pagube mari de 85% s‐au semnalat la SCDP Iași și cuprinse între 70 și 80% la SCDP Băneasa. La SCDP Constanța
nu s‐au semnalat pagube; De asemenea, soiul de coacăz negru Ronix de la Mărăcineni a pierdut 93% din fructele tinere
datorită înghețurilor; Afinul aflat în perioada de înflorire nu a fost afectat de înghețurile târzii din zilele de 21 și 22 aprilie
2017.

‐ S‐a continuat colectarea datelor primare pentru genotipurile studiate și s‐au evidențiat rezultatele parțiale privind
potențialul apei în sol (la coordonatorul de proiect și partener 1), volumul tufelor la mijlocul lunii iunie 2017, contracția
maximă zilnică a trunchiului pomilor – indicator de bază al stării timpurii de stres hidric a pomilor (piersic); Contracția
maximă zilnică a trunchiului pomilor s‐a corelat semnificativ cu amplitudinile termice și cu nivelul absolut al
temperaturilor. Atunci când temperaturile a urcat și chiar a depășit valori de 30ºC, contracția maximă zilnică a trunchiului
pomilor a atins cele mai ridicate valori, corelate bine cu o stare accentuată de stres hidric a pomilor. În zilele în care
temperaturile au oscilat între 15 și 20ºC și s‐au înregistrat precipitații, contracția maximă zilnică a trunchiului pomilor a
avut valori minime, indicând un stres hidric mai redus al pomilor.

‐ S‐a urmărit starea fitosanitară la speciile luate în studiu și s‐au obținut rezultate preliminare privind monitorizarea
condițiilor pentru atacul agenților patogeni și al dăunătorilor. Modelele testate pentru monitorizarea condițiilor meteo și
pentru monitorizarea riscului atacului patogenilor și dăunătorilor au ajutat la programarea tratamentelor. Datorită
condițiilor care au favorizat dezvoltarea agenților patogeni în prima perioadă a sezonului de vegetație și a dăunătorilor în
partea a doua a sezonului de vegetație, s‐a dovedit necesară și oportună aplicarea programelor de fitoprotecţie integrată

‐ S‐au obținut rezultate preliminare privind capacitatea de păstrare a fructelor în urma aplicării tratamentelor cu produse
bio conform schemei experimentale. Perioada de păstrare (zile) a variat în funcție de modul de păstrare și de specie. La
cald, fructele soiului Catherine Sel.1 (piersic‐pavie) s‐au păstrat timp de o săptămână, iar fructele soiului Cardinal
(piersic) s‐au păstrat timp de cinci zile. La rece și la frig fructele soiului Cardinal (piersic) s‐au păstrat 14 zile, fructele
soiului Orizont (cais), 17 zile, iar fructele soiului Catherine Sel.1 (piersic‐pavie), 30 zile, în aceleași condiții de
temperatură și umiditate.
‐ S‐au efectuat măsurători fizice, organoleptice și biochimice la fructele celor tre soiuri amintite mai sus.

‐ S‐au publicat trei lucrări științifice în volume de lucrări științifice cotate BDI.
‐ S‐a publicat în colaborare cartea: Cristian Păltineanu, Sorina Dumitru, Emil Chițu, Nicolae Tănăsescu, Mădălina Butac,
Mădălina Militaru, Petru Ignat, Victoria Mocanu (2017). Prunul și mărul în sistemul sol‐plantă‐atmosferă în soluri cu textură
medie și ușoară. Editura Terra Nostra, Iași. ISBN 978‐606‐623‐073‐5: 266 pagini.

‐ Au fost transmise trei rezumate la ”IX International Peach Symposium 2017”, București și un rezumat la ”VII International
Symposium on Almonds and Pistachios”, Australia, 2017.

‐ S‐a întocmit raportul de cercetare științific și tehnic. Din punct de vedere ştiinţific şi tehnic, obiectivele prevăzute în
faza 4 de execuţie au fost realizate în totalitate, fapt pentru care cercetările vor continua în fazele următoare conform
Planului de realizare al proiectului.

În această fază au fost elaborate Tehnologia irigării sub stres hidric la piersic și Tehnologia irigării sub stres hidric la

cais, în condițiile în care Dobrogea este regiunea afectată deja de gravitatea încălzirii globale prin creşterea

temperaturii, scăderea umidităţii relative şi creşterea ETo. Această tendinţă se poate agrava în viitor, se poate estompa,

sau poate chiar dispărea. Totuşi, scenariile internaţionale par să arate că situaţia încălzirii globale va continua.

S-au prezentat principalele elemente climatice ale zonei, pentru perioada octombrie 2017 ÷ mai 2018, zonă care

asigură condiţii optime de creştere şi fructificare a speciilor termofile.

➢ În primăvara acestui an s-au efectuat măsurători biometrice la combinațiile portaltoi/soi la piersic, nectarin și cais. De

asemenea, s-au efectuat observații privind starea de vegetație a soiurilor de cais, piersic, nectarin și migdal precum și

impactul temperaturilor asupra dinamicii fenologice. Au fost aplicate tratamentele cu produse bio atât la specia cais,

cât și la specia piersic, conform schemelor experimentale.

➢ S-a susținut și publicat o lucrare științifică. De asemenea a fost transmisă o lucrare științifică pe platforma

simpozionului ”XXX International Horticultural Congress/International Symposium on Water and Nutrient Relation and

Management of Horticultural Crops, S33”, conform calendarului.

➢ În cadrul Programului de Activității Științifice și Transfer Tehnologic, în data de 16.03.2018, a avut loc Workshop-ul
„Cercetarea pomicolă în sprijinul fermierilor” organizat de SCDP Constanța și Summit Agro România.

La specia Piersic, experiența a fost instalată la soiul Catherine sel 1 înființată în anul 2004, având o densitate de 833

pomi/ha (schema de plantare 4m x3 m), cu forma de coroană tufă-vas. Portaltoiul utilizat este ”Tomis 1”, portaltoi
generativ

omologat la SCDP Constanța. Portaltoiul induce soiurilor altoite vigoare mare, precocitate de rodire şi o bună
productivitate

şi calitate fructelor.
Parcela experimentală a fost aşezată după metoda parcelelor subdivizate. S-au luat în observație 9 pomi/variantă. Metoda

de udare a fost irigarea prin picurare, cu picurătoarele dispuse pe conducta de udare la distanța de 0,6 m, având debitul
de

2 l/oră. Norma de udare calculată pentru condițiile din zonă a fost de 200 mc/ha în cazul irigării în optim (V1) și 100
mc/ha

în cazul irigării sub stres hidric (V2). Numărul de udări a variat în funcție de condițiile climatice între 5-9 udări la specia

piersic. Timpul de udare a fost de 24 h în varianta optimă și 12 h în varianta irigată sub stres hidric.

La specia Cais, experiența a fost montată la soiul Orizont înființată în anul 2004, având o densitate de 500 pomi/ha
(schema

de plantare 4m x 5 m), cu forma de coroană vas. Portaltoiul utilizat este ”Constanța 14”, portaltoi generativ obținut la
SCDP

Constanța. Portaltoiul induce soiurilor altoite vigoare mare, precocitate de rodire şi o bună productivitate şi calitate

fructelor.
Ca și la specia piersic, parcela experimentală a fost aşezată după metoda parcelelor subdivizate. S-au luat în observație 9

pomi/variantă, iar metoda de udare a fost irigarea prin picurare, cu aceleași caracteristici. Norma de udare calculată
pentru

condițiile din zonă a fost de 200 mc/ha în cazul irigării în optim (V1) și 100 mc/ha în cazul irigării sub stres hidric (V2).

Numărul de udări a variat în funcție de condițiile climatice între 8-9 udări la specia cais. Timpul de udare a fost de 24 h în

varianta irigată în optim și 12 h în varianta irigată sub stres hidric

Au fost elaborate: ”Tehnologia irigării sub stres hidric la piersic” și ”Tehnologia irigării sub stres hidric la cais”, în
condițiile în care

Dobrogea este regiunea afectată deja de gravitatea încălzirii globale prin creşterea temperaturii, scăderea umidităţii
relative şi creşterea
ETo;

􀂾 S-a finalizat o metodologie de determinare a gradului de toleranță/rezistență la stresul hidric la speciile afin și coacăz
roșu cu ajutorul

indicelui de stres hidric (CWSI – Crop Water Stress Index).

􀂾 S-a determinat efectul irigării în regim de stres hidric asupra cantității și calității producţiei de fructe la piersic și cais;

􀂾 S-a demonstrat eficiența valorificării apei de irigare la speciile termofile studiate și eficiența economică a irigării sub
stres hidric la cele
două specii pomicole;

􀂾 S-a prezentat evoluția factorilor meteorologici în perioada octombrie 2017 – mai 2018 și impactul acestora asupra
speciilor pomicole, la
CP – SCDP Constanța, P1- ICDP Pitești, Mărăcineni și P3- SCDP Iași.

􀂾 S-au experimentat în câmp și laborator modelele și soluțiile propuse la speciile de pomi (cais și piersic) și arbuști
fructiferi (coacăz, afin,
scoruș). S-a continuat colectarea datelor primare pentru genotipurile studiate și s-au evidențiat rezultatele privind
potențialul apei în sol,

contracția maximă zilnică a trunchiului pomilor și ritmul de creștere zilnic – indicatori de bază ai stării timpurii de stres
hidric ai pomilor

(piersic), combinațiile soi-portaltoi(cais și piersic), tratamentele cu produse bio la speciile termofile, fertilizarea la
arbuștii fructiferi,

monitorizarea condițiilor pentru atacul agenților patogeni și al dăunătorilor.

􀂾 Au fost diseminate rezultatele obținute în cadrul proiectului prin prezentarea și publicarea unor lucrări științifice și
organizarea de

workshop-uri.

􀂾 Din punct de vedere ştiinţific şi tehnic, obiectivele prevăzute în faza 6 de execuţie au fost realizate în totalitate, fapt
pentru care

cercetările vor continua în faza următoare (faza finală) conform Planului de realizare al proiectului

Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură (SCDP) Constanța a organizat o întâlnire cu specialiștii și utilizatorii
din zonă ”Promovarea soiurilor de cais și piersic. Expoziție cu degustare”. Scopul principal a fost de a promova soiurile de
cais și piersic omologate la SCDP Constanța. Printre invitați s-au numărat reprezentanţi ai Universității Ovidius din
Constanța, Facultatea de Științe ale Naturii și Științe Agricole, cadre didactice de la Colegiul Poarta Albă, cercetători de
la SCDVV Murfatlar și fermieri privați din zonă.

La eveniment a fost prezentă și o delegație din Coreea de Sud, de la Cheongdo Peach Research Institute reprezentată prin
Dr. Gi-Woo Lee și de la Horticulture & Management Division Export Fruit Tree Research Team reprezentată prin Dr. Jang
Won-Cheol.
Programul întâlnirii a fost structurat în două părți, prezentarea soiurilor de cais și piersic, urmat de expoziția de fructe cu
degustare pentru identificarea celor mai apreciate genotipuri.
Principalele soiuri de piersic și cais omologate la SCDP Constanța au fost prezentate de dr. ing. Corina Gavăt și dr. ing.
Alexandru Opriță, cercetători amelioratori pe cele două specii termofile, care fac parte din lista de personal a proiectului.

La specia piersic au fost omologate 31 soiuri: 7 soiuri de piersic propriu-zis, 10 soiuri de nectarin, 5 soiuri de pavii (d.c. 3
soiuri sunt brevetate: Iustin, Mimi și Minodora), 2 soiuri brugnone și 7 soiuri de piersic ornamental.

La specia cais au fost omologate 15 soiuri, d.c. 2 soiuri sunt brevetate: Elmar și Ovidius.

Partea a doua a programului a constat în degustarea fructelor și completarea unor fișe de degustare

Aprecierea fructelor de către participanți s-a materializat prin evaluarea fructelor privind principalele caracteristici ale
acestora, respectiv mărimea fructului, culoare, fermitate, suculență, gust și aromă.

La piersici*, cel mai mare punctaj l-au obținut următoarele soiuri:

Mimi, Florin și Catherine sel 1 pentru mărimea fructului;

Romamer 2 pentru culoarea fructului;

Mimi, Romamer 2 și Catherine sel 1 pentru fermitate;

Monica sel 3 pentru suculență;

Mimi, Monica sel 3 și Florin pentru gust;

Mimi, Monica sel 3 și Filip pentru aromă.

*Soiuri de piersici ajunse la maturitate deplină la momentul desfășurării evenimentului

La caise*, cel mai mare punctaj privind caracteristicile fructului l-au obținut soiurile:

- Orizont, Euxin și Callatis pentru mărimea fructului;

- Callatis pentru culoarea fructului și fermitate;

- Tudor, Orizont pentru suculență;

- Tudor pentru gust și aromă.

*Soiuri de caise ajunse la maturitate deplină la momentul desfășurării evenimentului.

Prin organizarea acestui eveniment, am dorit să promovăm soiurile de piersici și caise omologate la SCDP Constanța și
totodată să realizăm schimb de opinii între cercetători, universitari și fermieri din zonă.
Partener 1- ICDP Piteşti, Mărăcineni - Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură (ICDP) Pitești-Mărăcineni a
organizat evenimentul ”Cercetarea pomicolă- o șansă pentru agricultura românească” care a reunit cercetătorii din
pomicultură și fermierii privați din zonă cu scopul de a disemina rezultatele obținute în urma cercetărilor.

Partener 2- SCDP Iași - Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură (SCDP) Iași a organizat evenimentul
”Producerea, prelucrarea şi comercializarea materialului săditor pomicol– soiuri de pomi şi portaltoi din România;
tehnologii pepinieristice; legislaţia europeană în vederea obţinerii materialului săditor; comercializarea materialului
săditor în UE; drept de autor şi protejarea soiurilor de pomi în România”, ocazie cu care s-au efectuat schimburi de
experiență între pepinieriști, pomicultori, cercetători, inspectori de la Unitatea Fitosanitară Iași, reprezentanți de la
Pepiniera Istrița, SCDP Bistrița și ICDP Pitești, Mărăcineni.

Coordonator proiect- SCDP Constanţa - S-a publicat broșura: ”Soiurile și portaltoii din speciile termofile de piersic și cais
omologate la SCDP Constanța” (Editura Estfalia București, ISBN 978-606-757-015-1). A fost realizată cu scopul de a
promova pe piață soiurile (genotipurile) de piersic și cais omologate la SCDP Constanța precum și tehnologiile elaborate și
omologate în cadrul acestui proiect, în speranța înființării de noi livezi cu maximă rentabilitate din punct de vedere
economic.
Broșura va fi distribuită gratuit operatorilor economici care desfășoară activități de producere de material săditor și fructe
din speciile termofile (piersici și caise).

Partener 1 – ICDP Pitești, Mărăcineni - S-a publicat broșura: ”Impactul schimbărilor climatice în cultura piersicului și a
arbuștilor fructiferi și căi de diminuare a efectelor negative” ce conține rezultate obținute în cadrul proiectului privind
metodologiile de diagnosticare timpurie a stresului hidric și de dirijare a aplicării udărilor în pomicultură.

§La SCDP Constanța s-a organizat evenimentul ”Promovarea soiurilor de cais și piersic. Expoziție cu degustare”. Scopul
principal a fost de a promova soiurile de cais și piersic omologate la această instituție și de a identifica cele mai bune
genotipuri de piersic și cais, prin degustarea fructelor din cadrul expoziției.

§La ICDP Pitești, Mărăcineni s-a organizat evenimentul ”Cercetarea pomicolă- o șansă pentru agricultura românească” care
a reunit cercetătorii din pomicultură și fermierii privați din zonă cu scopul de a disemina rezultatele obținute în urma
cercetărilor.

§La SCDP Iași a avut loc evenimentul ”Producerea, prelucrarea şi comercializarea materialului săditor pomicol– soiuri de
pomi şi portaltoi din România; tehnologii pepinieristice; legislaţia europeană în vederea obţinerii materialului săditor;
comercializarea materialului săditor în UE; drept de autor şi protejarea soiurilor de pomi în România”, ocazie cu care s-au
efectuat schimburi de experiență între pepinieriști, pomicultori, cercetători, inspectori de la Unitatea Fitosanitară Iași,
reprezentanți de la Pepiniera Istrița, SCDP Bistrița și ICDP Pitești, Mărăcineni.

§A fost elaborată și omologată ”Tehnologia modernizată de combatere a agenţilor patogeni şi dăunători în sistem biologic
la cais”, tehnologie ce poate veni în sprijinul pomicultorilor în ceea ce privește utilizarea produselor bio pentru protejarea
și conservarea mediului încojurător.

§S-a publicat broșura ”Soiurile și portaltoii din speciile termofile de piersic și cais omologate la SCDP Constanța” care
conține și trei tehnologii cu rezultate obținute în cadrul proiectului ADER 332, respectiv ”Tehnologia irigării sub stres
hidric la piersic”, ”Tehnologia irigării sub stres hidric la cais” (Proces verbal (PV) de omologare nr. 8204/08.06.2018 avizat
de Direcția pentru Agricultură Județeană (DAJ) Constanța) și ”Tehnologia modernizată de combatere a agenţilor patogeni
şi dăunători în sistem biologic la cais” (PV de omologare nr.13182/12.09.2018 avizat de DAJ Constanța).
§S-a publicat broșura „Impactul schimbărilor climatice în cultura piersicului și a arbuștilor fructiferi și căi de diminuare a
efectelor negative” ce conține rezultate obținute în cadrul proiectului;

§S-a întocmit raportul cu rezultatele obținute în urma determinărilor microbiologice de laborator la fructele recoltate din
variantele experimentale stabilite la începutul proiectului (caise, soiul Orizont și piersici, soiul Catherine sel 1), conform
Contractului de prestări servicii nr. 7600/11.06.2018 încheiat între Universitatea ”Ovidius” din Constanța și Stațiunea de
Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură (SCDP) Constanța;

§Pentru perioada iunie ÷ septembrie 2018, s-au prezentat principalele elemente climatice ale zonei, zonă care asigură
condiţii optime de creştere şi fructificare a speciilor termofile;

§S-au aplicat schemele experimentale stabilite în faza anterioară și s-au luat în studiu experiențele cu tehnologii de
fertirigare de ultimă oră.

§S-a prezentat evoluția factorilor meteorologici în perioada iulie 2018 – septembrie 2018 comparativ cu normalele
climatologice și impactul acestora asupra proceselor de creștere și fructificare a speciilor pomicole și de arbuști fructiferi;

§S-a analizat impactul factorilor meteorologici din intervalul 1 iulie 2018 – 15 octombrie 2018 asupra organelor generative
și de rod (accidente climatice - valurile de căldură, arșițele, dar și stresul periodic - seceta în sol și atmosferă);

§S-a efectuat un studiu comparativ privind favorabilitatea termică a anului 2018 față de cea normală din ultimii 30 de ani
(1989-2018), de la Mărăcineni – Argeș, la speciile pomicole;

§S-a finalizat colectarea și interpretarea datelor primare pentru genotipurile studiate și s-au evidențiat și publicat
rezultatele finale privind potențialul apei în sol, suprafața secțiunii transversale a trunchiului pomilor la mijlocul lunii
octombrie 2018, contracția maximă zilnică și orară a trunchiului pomilor – indicatori de bază ai stării timpurii de stres
hidric a pomilor (specia termofilă piersic), și de apreciere rapidă a necesității aplicării udărilor în tehnologiile de precizie;
§S-au obținut rezultate finale privind monitorizarea condițiilor pentru atacul agenților patogeni și al dăunătorilor.
Modelele testate pentru monitorizarea condițiilor meteo și pentru monitorizarea riscului atacului patogenilor și
dăunătorilor au ajutat la programarea tratamentelor. Datorită condițiilor care au favorizat dezvoltarea agenților patogeni
și a dăunătorilor în a doua perioadă a sezonului de vegetație, s-a dovedit necesară și oportună aplicarea programelor de
fitoprotecție integrată.

§S-au finalizat prelucrarea statistică, la fiecare specie în parte, privind efectul factorilor experimentali (soiuri și scheme
de fertilizare la sol și foliare), asupra indicatorilor de bază ai creșterii și fructificării pomilor (suprafața secțiunii
trunchiului, volumul coroanei și producția de fructe), precum și asupra unor indicatori de calitate a fructelor. S-au
determinat următorii indicatori de calitate ai fructelor: masa medie a unui fruct prin cântărire, fermitatea fructului la
recoltare cu ajutorul penetrometrului în structură nederanjată de la Bareiss HPE-II-FFF, pH-ul sucului proaspăt extras din
fructe cu aparatul Horiba LAQUA pH/ORP/COND Meter D74, echipat cu senzorul de pH 0030/0040 Horiba, substanța uscată
a fructelor, cu refractometrul electronic Atago Palette PR32 (0-32% Brix), culoarea fructelor cu ajutorul colorimetrului
Konica Minolta CR400 și fluorescența clorofilei epidermei fructelor cu fluorometrul FP 100.
§S-a urmărit comportarea soiurilor noi românești de piersic și cais aflate în al treilea an de la plantare altoiți pe portaltoii
nou introduși în România. Au fost prezentate rezultate privind creșterile în diametru a pomilor, înălțimea acestora și
numărul lăstarilor anticipați la combinațiile soi/portaltoi studiate. S-a dovedit că portaltoiul vegetativ Cadaman imprimă
soiurilor de piersic și nectarin o vigoare mai mare (diametrul trunchiului și înălțimea pomului) și un număr mai mare de
lăstari anticipați comparativ cu portaltoii vegetativi GF 677 și Garnem. În ceea ce privește soiurile de cais altoite pe
portaltoiul vegetativ Adesoto s-a dovedit că acestea au avut, în medie, o vigoare mai mică față de cele altoite pe
portaltoiul vegetativ Mirobolan 29 C, dar numărul mediu de anticipați a fost mai mare în varianta utilizării portaltoiului
Mirobolan 29 C;
§S-a determinat vigoarea pomilor, prin măsurători ale secțiunii transversale a trunchiului la 10 soiuri de cais și 4 soiuri de
piersic aflate în lotul experimental al Partenerului 2. Cei mai viguroși s-au dovedit a fi cei din soiurile Traian, Fortuna și
Tudor, la cais, iar la piersic, pomii din soiul Cora;

§S-au efectuat lucrările de menţinere a stării biologice şi culturale a materialului biologic;

§S-au făcut aprecieri asupra fructelor din soiul Orizont după recoltare şi la sfârşitul fiecarei perioade de depozitare a
fructelor (la cald, la rece și la frig) prin efectuarea măsurătorilor fizice (fermitatea, înălţimea, diametrul fructelor si
greutatea) şi analizelor biochimice (substanţa uscată solubilă, glucide solubile, aciditatea titrabilă şi conţinutul de
vitamina C);

§La ”XXX International Horticultural Congress/ International Symposium on Water and Nutrient Relation and Management
of Horticultural Crops, S33” care s-a desfășurat la Istanbul, Turcia în august 2018 a participat directorul de proiect care a
prezentat lucrarea științifică intitulată ”The response of apricot to water deficit in semi-arid environment of Dobrogea”-
autori Leinar Septar, Cristina Moale, Corina Gavăt, Vlăduț Alexandru Oprita, Ion Caplan, Maria Stanca și V. Tănasa.
Lucrarea va fi publicată în volumul Acta Horticulturae care este indexată ISI Proceedings;

§La sesiunea de referate științifice ”Cercetarea pomicolă- o șansă pentru agricultura românească” care s-a desfășurat la
P1-ICDP Pitești Mărăcineni în septembrie 2018 au fost prezentate lucrările științifice: ”Evaluarea unor selecții de migdal la
SCDP Constanța” autor: Corina Gavăt; ”Comportarea unor soiuri de măr cultivate în sistem superintensiv la focul bacterian
al rozaceelor” autori: Marin F.C., Mirela Călinescu, Mihaela Sumedrea, Chiţu Emil, Sumedrea Dorin, Alina Florea, Coman
Radu și ”Calitatea fructelor la unele soiuri de cireş recent introduse in cultură în condiţii de fertirigare” autori: Florea
Alina, Chiţu Emil, Coman Radu, Mădălina Butac, Chivu Mihai, Claudia Nicola, Mihaela Ciucu care vor fi publicate în
volumul Fruit Growing Research indexat BDI.
§La Congresul al XII-lea al Societății Române a Horticultorilor (SRH) care s-a desfășurat la ASAS București în octombrie 2018
au participat o parte din membrii echipei proiectului. A fost prezentată lucrarea științifică ”Influența irigării asupra
păstrării caiselor din soiul Orizont” autori Daniela Moise, Viorica Tănasă, Constanța Alexe, Leinar Septar și publicată în
Revista Hortus nr. 16/2018.
§S-a publicat lucrarea: ”Root System Distribution of Highbush Blueberry Crops of Various Ages in Medium-Textured Soils”,
autori: Paltineanu C., Coman M., Nicolae S., Ancu I., Calinescu M., Sturzeanu M., Chitu E., Ciucu M., Nicola C. (2018).
Erwerbs-Obstbau, vol. 60: 187–193. https://doi.org/10.1007/s10341-017-0357-3;

§S-a acceptat la publicare în revista Journal of Irrigation and Drainage Engineering, lucrarea: ”Relationships between
maximum trunk daily shrinkage and some soil and weather variables for Topaz apple tree cultivar in coarse-textured soils”,
autori: Emil Chitu, Cristian Paltineanu.
 Institutul de 3.3.7. -
Cercetare - Optimizarea Implementarea tehnologiei (semiautorizate) de
1.S-au prezentat în detaliu sistemele de altoire manual, automat și semiautomat la tomate, vinete, ardei, castraveți, pepeni
Dezvoltare altoirii speciilor de obținere a răsadurilor altoite de ardei, tomate,
verzi, pepeni galbeni.
pentru legume cu pondere cucurbitaceae, vinete.
Industrializare în cultură, pentru
16 a şi îmbunătățirea 2.S-au precizat verigile tehnologice de obținere a răsadurilor altoite de ardei.
Marketingul productivității și a
Produselor calității fructelor,
Horticole – în condițiile Implementarea tehnologiei de cultură a plantelor
Horting accentuării altoite de ardei, tomate, cucurbitaceae, vinete
Bucureşti factorilor de stres cultivate în spații protejate și în câmp în vederea
biotici și abiotici diminuării pierderilor de producţie datorate
stresului termic, hidric şi biotic.

3.S-a stabilit influența altoirii asupra gradului de toleranță și rezistență față de agenții principalii patogeni și dăunătorii de
Înscrierea a 3 portaltoi în vederea omologării de sol.
noi creaţii biologice (câte unul pentru tomate,
pătlăgele vinete și ardei) cu însușiri morfo-
fiziologice superioare, rezistenţă sau toleranță
genetică la bolile de sol și nematozi,
compatibilitate cu o gamă cât mai extinsă de
cultivare.

Obținerea unei cantități de 5 kg seminţe din verigi

4.S-a definitivat fluxul tehnologic privind altoirea răsadurilor de tomate, vinete ,ardei și pepeni verzi, cu robotul de altoire
biologice superioare, în vederea multiplicării
răsaduri de legume GR- 800CS;
noilor portaltoi creați.

5.S-au realizat 20 000 răsaduri altoite de tomate, vinete, ardei și cucurbitaceae;

Realizarea a 40.000 de răsaduri altoite de tomate,
vinete, ardei și cucurbitaceae.

Elaborarea unui ghid de bune practici horticole şi

de mediu privind optimizarea altoirii speciilor de
legume cu pondere în cultură, pentru
îmbunătățirea productivității și a calității
fructelor, în condițiile accentuării factorilor de •Rezultatele obtinute evidentiaza efectul pozitiv al altoirii ardeilor asupra productie medii inregistrate.
stres biotici și abiotici..

•Diferentele sunt deosebit de semnificative in conditiile cultivarii ardeiului la temperaturi nefavorabile in sol la momentul
plantarii.

•Altoirea ardeilor a condus la imbunatatirea calitatii acestora.

•S-a evidentiat toleranta mai buna a ardeilor altoiti la temperaturile ridicate din aer,comparativ cu plantele nealtoite.
•Caracteristica de toleranta a portaltoilor fata de stresul hidric al solului este evidentiat de datele care arata ca pierderea de
productie in conditiile unui deficit cronic de apa in sol este mai redusa la ardeii altoiti.

•Rezultatele financiare posibile sunt pozitive si ar putea fi de 20 578lei la cultura de ardei altoiti si 11 616 lei la cultura de
ardei nealtoiti,respectiv o crestere a profitului la ardeii altoiti cu 43,55% fata de tehnologia cu plante nealtoite.

•Pe baza rezultatelor inregistrate se vor propune pentru reverificare si obtinere de samanta in anul 2018 urmatorii portaltoi
indigeni de perspectiva pentru cultura de ardei gras, L11A, L12S si L94 si respectiv pentru patlagele vinete portaltoii L29A si
respectiv L33.

ØÎn urma cercetărilor întreprinse s-a stabilit comportarea portaltoilor de ardei selectați în etapele anterioare,
respectiv optimizarea tehnologiei de obținere a răsadurilor altoite de cucurbitacee prin implementarea metodei de
altoire semiautomatizate cu robotul de altoire AFGR-800CS;

Øîn vederea evitării fenomenelor de incompatibilitate genetică se impune verificarea compatibilității între altoi și
portaltoi prin efectuarea de teste biologice;

Øpentru înregistrarea unui randament ridicat la altoire se vor respecta următoarele principii tehnice:

fixarea clipsului de prindere astfel încât să nu strivească tulpina răsadurilor;

efectuarea tăierii răsadurilor oblic, cu un unghi de 35- 45 grade, asigurându-se o suprafață cat mai mare de
contact dintre portaltoi și altoi pentru a crește șansele de calusare;

Øgrosimea răsadului altoi la locul de tăiere să corespundă cu grosimea secțiunii portaltoiului, respectiv sortarea
materialului înaintea operațiunii de altoire, după diametrul tulpinii;

Øexecutarea operațiunii de altoire în faza de răsad tânăr (cu cât răsadul este mai tânăr șansele de succes sunt
mai mari);

Øintroducerea tăvițelor cu plantele altoite în tunelul de calusare imediat după altoire, pentru evitarea ofilirii
plantelor;
 Ørespectarea temperaturii recomandată în interiorul tunelului de calusare de 25 oC; temperatura maximă nu va
depăși 26 – 27oC, în condițiile asigurării umidității relative a aerului de 98 -100% .

ØIn toate variantele cercetate randamentul pe unitatea de suprafață si gradul de precocitate au fost influențate în cea mai mare
parte de portaltoiul folosit și gradul de compatibilitate dintre altoi și portaltoi.

ØValoarea nutritiva a legumelor altoite nu este modificata negativ de portaltoi si operațiunea de altoire, in cazul
combinațiilor altoi x portaltoi compatibile din punct de vedere biologic.

ØÎn vederea evitării fenomenelor de incompatibilitate genetica se impune verificarea compatibilității intre altoi si portaltoi
prin efectuarea de teste biologice;

Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău a obținut de la Institutul de Stat pentru Înregistrarea
Soiurilor-ISTIS un brevet pentru un soi din specia pătlăgele vinete si acceptarea denumirii pentru 2 soiuri de legume in
vederea acordării protecției juridice. Toate au fost utilizate in experimentările realizate in cadrul proiectului:

respectarea temperaturii recomandată în interiorul tunelului de calusare de 25 oC; temperatura maximă nu va depăși 26 –
27oC, în condițiile asigurării umidității relative a aerului de 98 -100% .

16.1.1. - Adaptarea 1.S-au determinat factorii de risc cu acţiune pre şi post-recoltă pentru produsele horticole luate în studiu, care pot influenţa
unor tehnologii calitatea şi durata de păstrare a fructelor și legumelor în vederea planificării managementului de risc pre-recoltă şi post-
inovative aplicabile Determinarea factorilor de risc cu acţiune pre şi recoltă. S-au obţinut date experimentale: biometrice, fizico-chimice pentru aceleaşi produse.
la nivelul unor post-recoltă pentru produsele horticole, care pot
centre locale influenţa calitatea şi durata de păstrare a fructelor
(cooperative) de și legumelor în vederea planificării
producție, managementului de risc pre-recoltă şi post-
condiționare și recoltă;
depozitare de
scurtă și lungă
durată a
produselor 2.S-au obţinut date referitoare la factorii tehnologici şi biologici: moment optim de recoltare şi proprietăţi fizico-chimice.
Obținerea de date necesare determinării
horticole proaspete momentului şi a modalităţii de intervenţie în
și prelucrate tehnologia de cultură a principalelor specii
pomicole și legumicole, pentru obţinerea de fructe
și legume cu însuşiri calitative corespunzătoare
competitive;

Elaborarea tehnologiilor pentru păstrarea 3.S-au elaborat tehnologii de pastrare a produselor hortiocole luate in studiu prin determinarea şi caracterizarea factorilor
produselor horticole cu diferite grade de tehnologici şi biologici responsabili de menţinerea calităţii produselor horticole luate în studiu (mere, caise, piersici, afine,
perisabilitate funcție de tehnicile inovative coacăze, tomate şi morcovi): temperatura, umiditatea relativă a aerului, compoziţia aerului, selecţia soiurilor şi gradul de
adoptate; maturitate.

4.S-a determinat un maxim al duratei de păstrare pentru produsele luate in studiu, cu menţinerea însuşirilor calitativ în
condițiile aplicării tehnologiilor stabilite
Elaborarea unor seturi de măsuri tehnice pentru
optimizarea păstrării produselor horticole după
recoltare;
Determinarea unui maxim al duratei de păstrare 5. S-au realizat o serie de produse prelucrate sub forma de nectaruri din caise si piersici, gemuri din caise si piersici,
pentru principalele specii pomicole și legumicole, deshidratate din caise, morcovi si tomate.
cu menţinerea însuşirilor calitativ în condițiile
aplicării unor tehnologii inovative;
Stabilirea unor tehnologii sanogene și
necostisitoare de obținere de produse concentrate 6. S-a realizat o linie demonstrativa de microproducție pentru obținerea de sucuri naturale
și sucuri naturale;
7. Fermitatea merelor pe durata păstrării s-a redus în medie cu 36,70% după 60de zile păstrare în condiţiile mediului ambiant
Elaborarea unor rețete și norme de fabricație
şi cu 41,36% în cazul folosirii aerului ionizat. După 120 de zile de păstrare prin refrigerare, fermitatea merelor s-a redus în
pentru sucuri și produse concentrate de fructe;
medie cu 51,79%, iar după 180 de zile de păstrare frigorifică cu 51,48%.
Stabilirea unor dotări minime necesare realizării
8. Merele soiului Goldrush şi-au menţinut cel mai bine fermitatea la temperatura mediului ambiant şi în condiţii de
produselor propuse la nivelul centrelor locale
refrigerare, iar cele din soiul Idared prin păstrare la frig.
(cooperative) de producție;
Realizarea unei linii demonstrative de
Morcovul din recolta 2016 a avut un grad de sanatate corespunzator, manifestat la unele soiuri prin lipsa unor pierderi prin
microproducție pentru obținerea de produse
stricare sau prin înregistrarea unor deprecieri foarte mici la păstrare pe termen lung.
concentrate și sucuri naturale ;
Din cele cinci soiuri de morcov luate în experimentare s-au remarcat pentru nivelul constant cel mai redus de pierderi de
Elaborarea unui ghid de bune practici privind masă soiul Flankkee, iar pentru nivelul constant foarte redus de pierderi prin stricare soiurile Fidra si Berlikum. In privinta
aplicarea tehnologiilor inovative. pierderilor totale cele mai bune rezultate au aparţinut morcovilor soiului Fidra păstrati la temperatura mediului ambiant şi
soiului Flankkee în cazul păstrării prin refrigerare sau în condiţii frigorifice.
Afinele sunt rezistente la depreciere, iar procentul de pierderi prin stricare este mai redus decât la alte fructe
Ca şi în anul precedent conţinutul iniţial în zahăr total a fost mai mare la soiul Delicia decât la soiul Bluecrop
Prin păstrare la temperatura mediului ambiant afinele s-au îndulcit mai mult şi mai repede decât cele ţinute la temperatură
mai scăzută, a căror conţinut în zahăr total a crescut cel mai puţin.
În general caisele au fost sensibile la păstrare, durata maximă de păstrare fiind de 5-20 zile în funcţie de condiţiile de
păstrare. La caise, principalele două probleme le-au reprezentat pierderile de masă care au determinat zbârcirea fructelor la
exterior şi cele prin stricare care au afectat în cea mai mare măsură aspectul şi calitatea de consum. Pierderile prin stricare
medii au fost între 3,67-23,33% în funcţie de condiţiile şi durata de păstrare.
Deprecierea caiselor în timpul păstrării a fost cauzată în majoritatea cazurilor de atacul şi dezvoltarea unor boli (Botrytis,
Penicillium, Phytophthora etc.) care s-au răspândit rapid în masa de fructe.

La piersici principala problemă a reprezentat-o volumul foarte mare de pierderi prin stricare, care se produc la cele două
extreme de temperatură (mediu ambiant de 20-22ºC şi condiţii frigorifice de 3-5 ºC). Rezultatele obţinute conduc la ideea
evitării menţinerii la temperatura mediului ambiant a piersicilor o perioadă mai mare de 2-3 zile precum şi evitarea păstrării
în spaţii cu temperatura mai scazută de 10-12ºC a acestora, fructele manifestând sub acest barem o sensibilitate ridicată.

Recoltarea în faza de pârgă şi depozitarea în spaţii refrigerate cu sau fără atmosferă modificată pot asigura o durată de
păstrare a piersicilor de cca. 15 zile cu pierderi reduse. Şi alegerea soiului este importantă, soiuri mai rezistente la păstrare
(ex.Jerseyland), obţinând o mai bună menţinere a calităţii cu pierderi mult mai reduse.

Pe durata păstrării s-a constatat la toate variantele o diminuare a fermităţii tomatelor, dar în proporţii diferite în funcţie de
varianta de păstrare. Evoluţia fermităţii a diferit de la un soi la altul. Astfel la soiul Pontica tomatele s-au menţinut ferme
după 5 zile de păstrare la temperatura mediului ambiant, dar în prezenţa aerului ionizat s-au înmuiat cel mai mult. La soiul
Viorica la care tomatele au fost iniţial mai ferme, au existat scăderi de fermitate cu variaţii mici (între 25-33%) în funcţie de
condiţiile de păstrare. La soiul Vipon reducerea fermităţii a fost mai mică la variantele de păstrare la temperaturi mai ridicate
şi mai mare la variantele de păstrare prin refrigerare sau frigorifică.

În cazul fructelor raportul Fv/Fm, nivele mai scăzute ale acestui indicator se asociază cu degradarea clorofilei simultan cu
colorarea fructelor şi cu senescenţa (îmbătrânirea) acestora pe perioada păstrării în depozitele frigorifice.
 În cadrul celor două metodele de păstrare, dar şi pe media acestora, soiurile Goldrush şi Idared a indus valori mai mari ale
acestui indicator (0,47), prezentând o capacitate de păstrare mai bună decât la soiul Florina (0,39).
S-a remarcat superioritatea soiului Jerseyland privind pretabilitatea la procesare sub forma de gem și nectar, faţă de soiului
Collins.
În urma testării organoletice s-a remarcat faptul că pretabilitatea la procesare a caiselor este mai bună sub formă de dulceață
decât sub formă de nectar.
uLa toate momentele analizate, cele mai ridicate valori ale conținutului în substanță uscată au fost
înregistrare la soiul Delicia, iar cele mai scăzute la soiul Blueray; în mod evident conținutul de apă este
invers proporțional cu conținutul în substanță uscată;

u- Cunoscându-se faptul că odată cu pierderea apei crește conținutul fructelor în zahăr total soiul Blueray
a înregistrat cele mai mari valori ale acestui indicator;

u- În cazul celor două soiuri de coacăz Deea și Abanos, substanța uscată crește în dinamică de la 19,3% la
recoltare , la 21,3% la 45 de zile în cazul soiului Deea, respectiv de la 18,0% la recoltare, la 21,2% la 45
de zile , în cazul soiului Abanos;

Pe durata păstrării fermitatea merelor s-a redus la toate variantele în mod treptat, în funcţie de condiţiile de
păstrare şi durata depozitării acestora. La temperatura mediului ambiant fermitatea merelor a scăzut după 60
de zile cu 20,15- 38,68% în funcţie de soi, cu o medie generală de 29,71,%. Cea mai mică scădere de fermitate
s-a produs la soiul Goldrush, iar cea mai mare la soiul Florina

uRezultatele arată că fermitatea merelor s-a redus considerabil în timpul păstrării acestora, dar în mod
diferit în funcţie de soi şi condiţiile de păstrare. Astfel fermitatea merelor s-a redus în medie cu 29,71%
după 60 de zile păstrare în condiţiile mediului ambiant şi cu 34,87% în cazul folosirii aerului ionizat. După
120 de zile de păstrare prin refrigerare, fermitatea merelor s-a redus în medie cu 33,05% şi cu 30,54% în
cazul utilizării atmosferei modificate, iar după 180 de zile de păstrare frigorifice cu 36,82%. Merele soiului
Goldrush şi-au menţinut cel mai bine fermitatea în majoritatea condiţiilor de păstrare testate, fiind
intrecute doar de cele ale soiului Idared păstrare în codiţii de refrigerare.

16.2.1. -Cercetări Determinarea parametrilor tehnologici și a 1. Protocolul experimental în care sunt stabilite variantele de lucru, schema experimentală determinările și observațiile
privind regimurilor termice de congelare pentru legume și prevăzute a fi efectuate în fazele viitoare ale proiectului atât de conducătorul de proiect cât și de cei trei parteneri;
determinarea fructe autohtone: cireșe și vișine; caise, piersici și
proprietăților nectarine; fructe de pădure; mazăre și fasole
termice, fizice, a verde; conopidă; spanac.
coeficienţiilor de
căldură şi de
transfer de masă a
produselor
horticole pentru
optimizarea
 privind
determinarea
proprietăților
termice, fizice, a
coeficienţiilor de
căldură şi de Stabilirea dotărilor și investițiilor necesare 2. Proiect variantă constructiva a echipamentului experimental de confelare rapidă cu azot ce urmează a fi realizat în cadrul
transfer de masă a dezvoltării de lanțuri frigorifice regionale pentru fazei 2/2016 a proiectului de INMA conform cerintelor Horting;
produselor conservarea prin congelare a produselor horticole
horticole pentru în scopul asigurării siguranței alimentare.
optimizarea
tehnologiilor de 3. Achiziționare și punere în funcțiune exhipamente de congelare;
congelare
aplicabile pe
lanțuri frigorifice
4. Execuție echipament experimental de congelare rapidă cu azot de INMA;

5. Efectuarea experiențelor de congelare cu cireșe, vișine, coacăze, affine, mazăre fasole verde, spanac obținute de la
partenerii SCDL Buzău și ICDPP- Mărăcineni

Stațiunea de 3.3.8. - Adaptarea Recomandări asupra modului de minimizare a

Cercetare– tehnologiilor de intervenției antropice în ecosistemul viticol 1. S-au efectuat studii asupra biodiversitatii ecosistemelor luate in studiu.
Dezvoltare cultivare a viței de ecologic.
17 pentru vie la sistemul 2. S-a realizat o baza de date cu fermele viticole ecologice.
Viticultură și ecologic, prin 3. S-a caracterizat sortimentul viticol din zonele luate in studiu si s-a efectuat studiul comportării soiurilor la atacul
Vinificație maximizarea principalilor agenți patogeni în vederea aplicării unor tratamente diferențiate;
Murfatlar utilizării resurselor
biotice și abiotice
ale ecosistemului 4. Au fost urmarite condițiile microclimatice și pedologice specifice fiecărei zone viticole;
viticol, în scopul
conservării
biodiversității 5. Au fost analizate condițiile ecopedoclimatice din centrele viticole Murfatlar, Dealu Mare, Tarnave, Dealurile Bujorulul si
acestuia Copou Iași, daca fac posibilă adoptarea și implementarea treptată a sistemului de cultură ecologică a viței de vie.

Soluții tehnologice privind managementul 6. S-au realizat loturi demonstrative unde se aplica verigi tehnologice adaptate sistemului ecologic, adaptate fiecarui
buruienilor în plantațiile viticole ecologice. ecosistem viticol
Recomnadari cu privire la produse, tehnici, 7. Au fost stabilite si testate scheme de tratamente fitosanitare cu produse admise in sistemul ecologic.
tehnologii destinate controlului organismelor 8. Au fost elaborate soluții tehnologice privind managementul buruienilor în plantațiile viticole ecologice.
dăunătoare în plantațiile viticole ecologice, 9.Au fost stabilite scheme de tratamente specifice fiecarui centru viticol luat in studiu pe baza de produse cu Cu si S
functie de zona de cultura. clasice pentru combaterea bolilor vitei-de-vie si cu produse biologice noi, certificate.
 10. A fost urmarita cuantificarea stabilităţii ecosistemului viticol sub impactul tehnologiilor de cultură si anume: constanţa
Optimizarea metodelor şi practicilor de cultură a rodirii,echilibrul creştere/producţie,starea fitosanitară a butucilor de viţă de vie.
viței-de-vie în sistem ecologic Testarea de 11. Au fost analizate vinurile obtinute din productiile de struguri ecologici.
produse, tehnici, tehnologii destinate controlului
organismelor dăunătoare în plantațiile viticole
ecologice
Recomandări cu privire la introducerea 12. Au fost optimizate verigile tehnologice utilizate si schemele de tratamente, in conformitate cu conditiile specifice locale
sustenabilă a sistemului ecologic de cultivare a si de soi sultivat.
viței de vie în raport cu factorii perturbatori
specifici fiecărui areal viticol luat în studiu.

- Loturi demonstrative cu soiuri de struguri de vin pretabile pentru sistemul ecologic.

- Studii agrobiologice.

- Verigi tehnologice si scheme de tratamente fitosanitare cu produse a dmise in sistemul ecologic.

- Recomandări cu privire la introducerea sustenabilă a sistemului ecologic de cultivare a viței de vie în raport cu factorii
perturbatori specifici

3.3.10. - Cercetări Elementele care definesc terroir-ul fiecărei 1. Au fost identificate elementele care definesc teroir-ul viticol (sol, microclimat, soiuri) pentru fiecare podgorie luata in
privind regiuni : sol, microclimat, soiuri. studiu: Murfatlar, Tarnave, Dealu Mare, Dealul Bujorului, Iasilor. 2. S-au luat in studiu cinci
identificarea și soiuri autohtone (Fetească neagră, Băbească neagră, Mamaia, Arcaş și Busuioacă de Bohotin) și patru din sortimentul
definirea internaţional (Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot noir, Burgund). S-a urmarit dinamica maturitatii, in special maturitatea
elementelor de fenolica prin metoda Glories standard: indicele de polifenoli; potenţialul antocianic total; potenţialul antocianic total
tipicitate a extractibil; procentul de antociani extractibili şi maturitatea seminţelor.
vinurilor
românești.
Valorificarea
potențialului
sanogen al
vinurilor prin
creșterea
conținutul fenolic
Recomandări privind practici agricole care 3. S-au realizat loturi demonstrative unde se aplica diferite practici viticole care imbunatatesc calitatea fenolica a strugurilor,
îmbunătățesc calitatea fenolică a strugurilor. modelul experimental fiind orientat către o verigă tehnologică hotărâtoare a producţiei de struguri, şi anume tăierea de rodire
şi sistemul de cultură ecologic şi/sau convenţional, variantele experimentale fiind:varianta T1= încărcătură de rod 20 ochi
/butuc, varianta T2 = încărcătură de rod 36 ochi /butuc, martorul M = încărcătură de rod 28 ochi /butuc.

Influenta practicilor viticole asupra spectruli 4. A fost evaluata influenta incarcaturii de rod atribuita la taiere asupra dezvoltarii vegetative a soiurilor luate in studiu
fenologic al strugurilor acestea fiind in stransa concordanta cu conditiile climatice locale si particularitatile biologice ale soiurilor.

Aplicarea unor verigi tehnologice in sistem 5. In vederea optimizarii extractiei compusilor fenolici in timpul fermentatiei s-au experimentat (pentru fiecare variantă)
conventional si/sau ecologic de optimizare a două durate de macerare fermentare pe boştină de 8, respectiv 16 zile), evaluanduse zilnic in dinamica evolutia compusilor
compusilor fenolici in vin fenolici (antociani, polifenoli totali, intensitate coloranta, tenta, concentratia alcoolica) pentru stabilirea optimului fenolic in
obţinerea vinurilor roşii de calitate tipice arealelor viticole.
 Analiza compusilor fenolici individuali din 6. Profilului fenolic al vinurilor, realizat prin analiza HPLC (cromatografie de lichide de inalta performanta), evidențiază
vinurile obtinute in variantele experimentale. prezența unor cantități importante de acizi fenolici (acidul galic, acidul procatechinic, acidul p- hidroxibenzoic, acidul
clorogenic, p-cumaric și ferulic), stilbeni (trans-resveratrolul), taninuri nehidrolizabile (catechina şi epicatechina), precum și
unele flavone ( quercitina şi naringina).

* Model experimental adaptat sistemului de cultură convențional și/sau ecologic

*Bază de date privind compozitia fizico-chimică a vinurilor obţinute în arealele viticole

*Profilele fenolice (acizi fenolici, flavonoli, flavanoli, stilbeni, antociani monoglucozidici acilați și cumarilați) ale vinurilor
obținute din variantele experimentale

*Bază date privind activitatea antioxidantă a vinurilor în relație cu constituienții lor fenolici

*Bază de date privind maturitatea fenolică şi a plafonului fenolic pe variantele experimentale

*Tehnologie de management al viţei de vie adaptat sistemului de cultură convenţional şi/sau ecologic

*Bază de date privind potenţialui calitativ şi tehnologic al strugurilor pe variante experimentale

*Grafice privind evoluția compușilor fenolici în timpul procesului de macerare fermentare pe boștină.

Potenţialul calitativ al soiurilor este diferit în funcţie de arealul în care este cultivat, fiind influenţat în mare
măsură, de tehnologia de cultură folosită şi de condiţiile climatice.

J Rezultatele experimentale au relevat faptul că durata de macerare fermentare pe bostina influențează extractia
compusilor fenolici din tescovina. Se constata ca prelungirea perioadei de macerare fermentare pe bostia de la 8 la
16 zile a condus la o pierdere a continutului de antociani in medie cu 33,5% la Feteasca neagra si 29,5% la Cabernet
Sauvignon

J Vinurile studiate se pot încadra, în funcție de parametrii fizico-chimici de compoziție și parametrii de culoare, în
categoria vinurilor varietale, cu indicație geografică şi DOC prezentând valori ale concentrației alcoolice între 9,50
și 14,60 % vol. alcool, coroborate cu un extract nereducător între 18,9 și 30,5 g/L.
 J Analiza organoleptică a vinurilor obținute reflectă faptul că mulţi dintre principalii descriptori de aromă evaluaţi
variază în intervale relativ largi, în funcţie de durata procesului de macerare - fermentare utilizată în obţinerea lor.

J Profilului fenolic al vinurilor, realizat prin analiza HPLC (cromatografie de lichide de inalta performanta),
evidențiază prezența unor cantități importante de acizi fenolici (acidul galic, acidul procatechinic, acidul p-
hidroxibenzoic, acidul clorogenic, p-cumaric și ferulic), stilbeni (trans-resveratrolul), taninuri nehidrolizabile
(catechina şi epicatechina), precum și unele flavone ( quercitina şi naringina).

Analizând profil antocianic al vinurilor, se constată că pentru toate variantele de macerare folosite, malvidina se găseşte
în proporţia cea mai mare, urmată de petunidină şi peonidină. Participant majoritar la alcătuirea culorii vinurilor este
malvidina, cu o valoare medie de 32,33 mg/l la Murfatlar, 43,26 mg/l la Dealu Mare, 13,1 mg/l la Târnave, 27,9 mg/l la
Dealul Bujorului, şi 56,39 mg/l în podgoria Iaşilor. Se remarcă diferenţe semnificative între variantele cu încărcături de
tăiere diferite

Rezultatele statistice obtinute in cadrul variantelor experimentale au relevat faptul că încărcătura de rod/butuc atribuită
prin lucrările de tăiere influențează calitatea fenolica a soiurilor de struguri pentru vinuri rosii imbunatatind semnificativ
potentialul total al antocianilor si potentialul antocianilor extractibili prin atribuirea unei incarcaturi reduse de ochi/butuc
(20 ochi/butuc).

Vinurile obtinute in cadrul variantelor experimentale se pot încadra, în funcție de parametrii fizico-chimici de compoziție
în categoria vinurilor DOC prezentând valori medii ale concentrației alcoolice între 11,65 și 13,78 % vol. alcool, coroborate
cu un extract nereducător între 25,8 și 29,6 g/L, diferentele intre variantele experimentale au fost nesemnificative din
punct de vedere statistic ( functie de incarcatura de rod atribuita la taiere si perioada de macerare fermentare pe
bostina).

Compozitia fenolica a vinurilor a fost semnificativ imbunatatita prin atribuirea unei incarcaturi reduse la taiere ( 20
ochi/butuc) si cresterea perioadei de macerare fermentare pe bostina de la 8 la 16 zile.

În vinurile rezultate in cadrul variantelor au fost identificate cantitati importante de acid galic, siringic, p-hidroxi benzoic,
ferulic, flavanoli (catechina si epicatechina) pentru perioada de macerare fermentare pe bostina prelungita la 16 zile,
comparativ cu vinurile macerate pe bostina 8 zile care au fost mai bogate in acid clorogeni, p-cumaric, cafeic,
flavone( naringin, quercitin si miricetin dar si resveratrol.

Analizând profil antocianic al vinurilor, se constată că pentru toate variantele de macerare folosite, malvidina se găseşte
în proporţia cea mai mare, urmată de petunidină şi peonidină. Participant majoritar la alcătuirea culorii vinurilor,
malvidina care prezintă o valoare medie de 38,93 mg/l. Se remarcă diferente semnificative între variantele cu încărcături
de tăiere diferite.
 Staţiunea de 3.3.11. - Metode Identificarea şi multiplicarea biotipurilor locale Măsurători asupra materialului biologic folosit în experimentare şi a soiurilor noi cu rezistenţă la factorii climatici. Stabilirea
Cercetare- inovative de vechi şi a soiurilor noi cu rezistenţă sporită la combinaţiei soi/portaltoi pentru realizarea materialului săditor altoit la nuc.
Dezvoltare obţinere a nucului variaţiile mari de temperatură şi umiditate.
pentru altoit pentru
Pomicultură înfiinţarea
Iaşi plantaţiilor
18 ecologice în Crearea unui biodepozitar pentru stocarea La SCDP Iaşi – Coordonator, caracterizarea agro ‐climatică S ‐a realizat pe baza datelor colectate cu staţia meteo AgroExpert,
perspectiva fondului de germoplasmă care să permită amplasată în loturile experimentale din Departament Cercetare Miroslava şi BCD Sârca. La ICDP Piteşti – Mărăcineni –P1,
schimbărilor continuarea progresului genetic pentru obţinerea s‐a realizat pe baza datelor colectate cu staţia meteo semi ‐automată WatchDog şi a software ‐ului specializat Specware 9 Pro
climatice majore de rezultate superioare în cultura nucului de la Spectrum Inc., Plainlield, Illinois USA.
pe plan mondial deficitară atât pe plan european cât şi în România.

La Partener 2‐ SCDP Constanţa, datele climatice au fost înregistrate la statia meteo WatchDog. În condiţiile de la ICDP
Piteşti‐Mărăcineni, în data de 27.04.2016, s‐a înregistrat o brumă însoţită de un îngheţ la sol de ‐2,5°C. La SCDP Constanţa,
temperaturile medii lunare pentru perioada 1 octombrie 2015 ÷ 31 martie 2016 au fost pozitive, cu excepția lunii ianuarie
Folosirea raţională a suprafeţelor de teren 2016 când s‐a înregistrat o temperatură medie de ‐1,1ºC.
improprii altor specii pomicole, cât şi reducerea
fenomenului de eroziune a solului.

S-a realizat pregătirea terenului în vederea înfiinţării unei plantaţii de nuc cu suprafaţa 0,5 ha pentru evaluarea soiurilor de
nuc în zona de Sud-Est a României. S-a realizat experimentarea soiurilor de
Posibilităţi de refacere a perdelelor de protecţie a nuc; evaluarea parametrilor biometrici la materialul biologic
drumurilor şi localităţilor afectate de secetă sau
înzăpeziri.

Soiurile Ovidiu şi Sibişel sunt de vigoare mica (SST 10,9 respectiv 11,3 cm2), iar soiurile Velniţa şi Făleşti sunt de vigoare
mare (SST 30,2 respectiv 39,6 cm2). Lucrări de plantare pentru înfiinţare plantaţie experimentală de nuc la SCDP Constanţa-
P2. La S.C.D.P. Constanța în perioada 5-7 octombrie s-au plantat patru soiuri de nuc, astfel: Ovidiu, Miroslava, Anica și
Obţinerea de venituri sigure pe termen lung (50- Velnița în sistem intensiv la distanța de 7x7 m, cu o densitate de 204 pomi/ha
80 ani).

Obţinerea de materie primă pentru industria Amenajare spaţiu protejat pentru materialul altoit (continuare) stadiu de realizare 40%; Achiziţionare echipamente altoire
farmaceutică (frunze), industria alimentară (miez conform lista de echipamente şi devize cadru – s-a achiziţionat mobilier centru altoire sub formă de rafturi metalice pentru
de nucă, dulceţuri), industria lemnului (mobilier), materialul altoit;
crearea de zone verzi şi împădurirea versanţilor.

În Faza IV caracterizarea agro‐climatică s ‐a realizat pe baza datelor colectate cu staţia meteo amplasată în loturile
experimentale din Departament Cercetare Miroslava şi BCD Pepiniera Sârca, ICDP Piteşti – Mărăcineni – P1 şi Partener 2 ‐
SCDP Constanţa.Date fenologice privind perioada înfloritului înregistrate la soiurile de nuc luate în studiu.
 Rezistenţa la îngheţurile târzii de primăvară a soiurilor de nuc luate în studiu. Rezultate privind biometria a două genotipuri
furnizoare de ramuri altoi. Numărul mediu de ramuri altoi şi lungimea acestora la soiurile Jupâneşti şi Roxana din plantaţia
mamă de ramuri altoi. Dinamica creşterii plantulelor de nuc la debutul fazei juvenile.

Numărul mediu de ramuri altoi şi lungimea acestora la soiurile Jupâneşti şi Roxana din plantaţia mamă de ramuri altoi.
Dinamica creşterii plantulelor de nuc la debutul fazei juvenile.

Studiu de caz genotipul ‘Mărăcineni 77’ seria 2017 (ICDP Piteşti ‐Mărăcineni). În urma măsurătorilor efectuate la Partener
SCDP Constanţa, cea mai mică valoare a diametrului trunchiului la nuc s-a înregistrat la soiul Ovidiu (20,2 mm), iar cea mai
mare valoare medie a înregistrat-o soiul Velnița (22,6 mm).
Amenajare spaţiu pentru altoirea nucului la masa (continuare)- stadiu de realizare 80%.

Coordonator SCDP Iaşi a diseminat rezultate ale proiectului ADER 3.3.11./2015 prin participarea la Simpozionul ştiinţific
„Tendinţe actuale în Ştiinţele Naturii”, 20-21 aprilie 2017, Universitatea din Piteşti Facultatea de Ştiinţe, Educaţie fizică şi
Informatică cu o lucrare prezentată poster, lucrare acceptată pentru publicare în volumul 8/2018.

În cadrul Programului de Activității Științifice și Transfer Tehnologic, în data de 16.03.2018, a avut loc Workshop
„Cercetarea pomicolă în sprijinul fermierilor” organizat de Partener 2 - SCDP Constanța și Summit Agro România.

La această manifestare au participat 95 persoane.

Printre invitaţi s-au numărat reprezentanţi ai Direcției Agricole Județene Constanţa, cadre didactice de la Universitatea
Ovidius din Constanța, reprezentanți de la ITCSMS Constanța, fermieri și pomicultori privați din județele Tulcea, Ialomița,
Brăila, precum şi pomiculturi din zonă. Au mai participat studenţi de la Universitatea Ovidius din Constanța, Facultatea de
Științe ale Naturii și Științe Agricole.

SCDP Vâlcea- 4.1.1. - Elaborarea modelului conceptual de protecție 1. Au fost elaborate componentele modelului conceptual al proiectului: fundamentare științifică, formulare soluții de
19 Universitatea Identificarea de integrată a mărului, prunului, nucului, alunului și combatere integrată a bolilor și dăunătorilor din loturile experimentale de măr, prun, nuc, alun și castan comestibil.
din Craiova soluții de castanului comestibil. -S-a construit portalul WEB al proiectului: www.scdpvalcea.ro
combatere Evaluarea factorilor biologici de dăunare în 2. S-au colectat condițiile climatice din zonele luate în studiu și s-au evaluat sursele biologice de dăunare pentru
integrată a corelație cu factorii de mediu. agenții patogeni și dăunătorii din plantații și pepiniere. - S-
organismelor Identificarea organismelor dăunătoare în au diagnosticat principalele boli virotice prin metode ELISA și PCR. 3.S-au analizat posibilitățile de prevenire și
dăunătoare în pepiniere și plantații pomicole de măr, prun, nuc, combatere a organismelor dăunătoare prin metode tehnologice perfecționate. - S-au
plantațiile alun și castan comestibil. evaluat și stabilit fenofazele critice de dăunare și s-au aplicat măsuri agrofitotehnice, biologice, chimice inofensive, de
pomicole care să Aplicarea măsurilor integrate de prevenire și protecție a plantelor pomicole din loturile experimentale. 4. S-au evaluat sursele de
conducă la combatere a organismelor dăunătoare la măr, dăunare și s-a analizat comportarea soiurilor și portaltoilor de măr, prun, nuc, alun și castan comestibil la infecțiile cu
reabilitatrea prun, nuc, alun și castan comestibil bacterii, ciuperci și virusuri. -S-au monitorizat populațiile de
mediului și dăunători; -S-au selectat genotipurile de plante rezistente și s-au optimizat
obținerea unor protocoalele de înmulțire in vitro pentru obținerea materialului biologic sănătos pentru plantații ecologice.
produse sănătoase
în sistem ecologic
 Instruirea studenților de la Universitatea din Craiova ‐ Facultatea de horticultură, in cadrul
practicii anuale, unde au fost prezentate și aplicate lucrările tehnologice de protecție integrată a plantelor
pomicole, prin utilizarea soluțiilor ecologice de combatere a organismelor dăunătoare în perioada 15 ‐ 19
mai 2017; 23 ‐ 26 mai ‐ SCDP Vâlcea;
Prezentarea loturilor experimentale de nuc, alun și castan comestibil și a programelor de
protecție fitosanitară bazată pe soluții ecologice de combatere a organismelor dăunătoare, fermierilor
privați din județ și din țară în perioada martie ‐ octombrie 2017 ‐ SCDP Vâlcea;
Promovarea și distribuirea materialului săditor certificat către fermierii privați din județele
Argeș, Timiș, Prahova, Vâlcea, Dolj, Olt, pentru înființarea de noi plantații pomicole.
Editarea și publicarea lucrării științifice: Cercetări privind comportarea unor genotipuri de nuc
cu origine geografică diferită în condițiile ecologice din nordul județului Vâlcea ‐ Universitatea din Craiova,
octombrie 2017.
Diseminarea rezultatelor privind combaterea integrată a bolilor şi dăunătorilor în scopul
creșterii eficienței tratamentelor fitosanitare precum şi a protecției consumatorului şi mediului, prin
utilizarea produselor inofensive mediului, s‐a realizat prin organizarea a două loturi demonstrative, la speciile măr și prun
la ICDP Pitești ‐ Mărăcineni.

Institutul de 4.1.2. - Evaluarea Evaluarea căilor de circulație a materialului S-a evaluat ca materialul de plantare folosit în programul de reconversie viticola în România a provenit din producția interna,
Cercetare – impactului pentru plantare viticol utilizat la înființarea dar mai ales din țările Europene.
Dezvoltare fitosanitar al plantațiilor noi de vița de vie în programul de
pentru materialului reconversie.
Protecția pentru plantare
Plantelor utilizat în
20 București programul de
reconversie viticolă
în România asupra Hărți de răspândire a simptomelor produse de Au fost realizate hărți GIS de distribuție a plantațiilor tinere înființate prin programul de reconversie viticola in zona de est a
plantațiilor tinere bolile sistemice la vița de vie din plantațiile tinere României, cu evidențierea celor afectate de bolile sistemice (fitoplasme si cancerul bacterian).
de viță de vie și stabilirea focarelor de boală.

Metode specifice de diagnostic (microscopie,

moleculare).

Identificarea, caracterizarea și epidemiologia Specii de cicade vectori, implicate in epidemiologia fitoplasmozelor. Au fost realizate hărți GIS de distribuție a cicadei vector
organismelor dăunătoare; caracterizarea ciclului de FD, Scaphoideus titanus, în podgoriile din Banat, Crisana și Moldova.
biologic ; hărți de răspîndire a acestora.

Identificarea speciilor de vectori și a plantelor Specii de vectori identificați în plantațiile înființate prin programul de reconversie viticol. Specii de plante gazda pentru
gazdă (altele decât vița de vie) asociate cu bolile vectori identificate în zonele de studiu. Dinamica si nivelul populației cicadei vector al fitoplasmei ingalbenirii aurii a vitei de
sistemice, hărți de răspândire a acestora. vie, Scaphoideus titanus, in podgorii din zonele de vest si de est ale României.
 Evaluarea impactului fitosanitar și economic al Aprecierea pierderii calitative si cantitative la recoltă ca urmare a prezentei bolilor sistemice, fitoplasmoze si cancerul
materialului pentru plantare viticol folosit la bacterian.
înființarea noilor plantații viticole.
Identificarea prezentei unor specii de plante gazdă (altele decât vița de vie) asociate cu bolile sistemice.
Evaluarea riscului de răspândire în Romania, a
bolilor sistemice la vița de vie și a speciilor
vectoare asociate.

Evaluarea factorilor care favorizează și care

limitează pătrunderea și răspândirea bolilor Absenta unui control fitosanitar riguros a materialului viticol folosit la plantare, neaplicarea tratamentelor insecticide
sistemice (condițiile climatice și de mediu, împotriva cicadelor vectoare, condiții climatice prielnice in timpul iernii, prezenta buruienilor în plantatii și în imprejurimi
circulația mărfurilor, inclusiv a materialului favorizează răspândirea bolilor sistemice, fitoplasmoze și cancerul bacterian..
pentru plantare, factori antropici).

Strategii de management pentru prevenirea și

limitarea impactului fitosanitar al bolilor
Diseminare rezultate
sistemice (fitoplasmoze, cancer bacterian) atât în
pepiniere cât și în podgorii.
Propunerea de recomandări de carantină
fitosanitară privind securitatea circulației
Investigarea zonelor viticole si identificarea plantațiilor tinere de vita de vie înființate in programul de reconversie
materialului săditor viticol, în conformitate cu
legislația în vigoare.

Supravegherea plantațiilor tinere de vița de vie privind prezența simptomelor de boala si a agenților patogeni, si a insectelor
vectoare de fitoplasma

Identificarea componentelor din focarele de boala

Evaluarea riscului de introducere si de răspândire a bolilor sistemice (fitoplasmoze, cancerul bacterian) la vița de vie tânără
din Romania
Identificarea de noi plantații tinere de viță de vie înființate prin programul de reconversie;

Detectarea prezentei simptomelor cauzate de bolile sistemice, fitoplasmoze si cancerul bacterian, si evaluarea atacului;

Identificarea cicadelor, vectori pentru fitoplasmoze, stimarea prezenței și încărcăturii entomologice;

‐Evaluarea cantității si calității recoltei de struguri;

4.1.4. - Tehnologii 1. Bază de date cu hărțile zonelor de Baza de date cu hărțile de favorabilitate la culturile de câmp si horticole si baza de date cu hârțile de risc fitosanitar la
integrate de favorabilitate și de risc fitosanitar a culturilor. culturile de câmp și horticole
prevenire și
combatere a
organismelor
dăunătoare la
plantele agricole și
horticole cu
consum minim de
resurse
plantele agricole și
horticole cu
consum minim de
resurse

2. Modele de prognoză a organismelor Tehnologie de prognoza Agricola

dăunătoare cu impact economic.
http://www.productieagricola.ro/aplicatie/
Calculator de avertizare a gradului de risc al incubării patogenilor foliari
3. Platformă WEB de informare și suport http://www.productieagricola.ro/
tehnologic pentru protecţia integrată a plantelor.

4. Produs ecologic de protecție foliară cu Produs universal de protecție foliară (cerere brevet A/00757/26.10.2016 : „ Produs natural de protecție foliară pe baza de
acțiune îndelungată pentru reducerea numărului uleiuri esențiale si diatomit si procedeu de obținere al acestuia”) –F414
de tratamente chimice.

5. Produs și tehnologie de creștere și de aplicare Baza de date privind acțiunea unor extracte vegetale cu proprietati protective asupra germinației si creșterii radiculare
prădători.

6. Avertizarea și optimizarea momentelor de Scenariu meteo 2020-2030.

aplicare a măsurilor de protecția plantelor.
7. Tehnologii integrate de prevenire a Produs multivalent de accelerare a germinației la semințele de porumb si soia –S414.
contaminării cu organisme dăunătoare.

8. Tehnologii integrate de combatere a

organismelor dăunătoare.

4.1.5 -Realizarea üCondiţiile climatice înregistrate în primavara anului 2018, în Podişul Moldovei, au inflenţat negativ gerrminarea
unui sistem de seminţelor, răsărirea şi creşterea plantelor, dar au fost deosebit de favorabile pentru apariţia, evoluţia şi atacul
monitorizare și dăunătorilor de sol şi plantă.
cuantificare a
efectelor
tratamentului
semințelor cu
insecticide
neonicotinoide Rapiţa a fost atacată de speciile Meligethes aeneus, Ceutorhynchus assimilis, Epicometis hirta şi Brevicoryne brassicae,
(imidacloprid, nivelul populaţiilor depaşind pragurile economice de dăunare.
clotianidin,
tiametoxam) la
culturile de
porumb, floarea
soarelui și rapiță,
asupra producției
agricole și a
 tratamentului
semințelor cu
insecticide
neonicotinoide
(imidacloprid,
clotianidin,
tiametoxam) la
culturile de Cea mai numeroasă populaţie s-a înregistrat la specia Meligethes aeneus, care a avut densităţii medii de 3,2 exp/plantă
porumb, floarea până la 3,8 exp/plantă mai mari decât PED.
soarelui și rapiță,
asupra producției
agricole și a Începând cu faza de alungire tulpină-îmbobocire şi până la formarea şi umplerea boabelor de rapiţă, densitatea medie a
populațiilor de dăunătorilor a înregistrat valori apropiate la variantele tratate şi martorul netratat.
Apis melifera,
melifera, în
condițiile agro-
pedoclimatice
specifice țării
noastre Insecticidele experimentate în tratamentul seminţei de floarea soarelui şi porumb au asigurat o protecţie bună a plantelor
împotriva atacului produs de speciile Tanymecus dilaticollis şi Opatrum sabulosum.

üIn zona Dealurilor Subcarpatice, la rapiţă s-au înregistrat atacuri semnificative ale speciilor: Psylliodes chrysocephala,
Meligethes aeneus, Ceutorhynchus napi şi Epicometis hirta. Nivelul populaţiilor acestor dăunători s -a situat peste PED-
uri.

La culturile de floarea soarelui şi porumb, Agriotes spp. a avut, înainte de semănat densităţi de 7,6 respectiv 8,2 şi 10,2
respectiv 12,4 larve pe mp. ‘ PED =1-3 larve pe mp., faza 3-5 frunze.

üIn zona de Sud, la cultura de rapita s-a manifestat atacul daunatorilor prezentati, densitatea populatiilor fiind
dependenta de condițiile de mediu din această primăvară, care s-au caracterizat printr-un regim deficitar de precipitații
și temperaturi medii ale aerului mai ridicate decât în mod normal.

üLa culturile de floarea soarelui si porumb, din cauza condițiilor meteo atipice, s-a inregistrat rasarire esalonata in
concordanta cu conditiile meteo atipice, concretizate prin deficit ridicat de umiditate în primii 10 centimetri ai solului, la
sfârșitul lunii aprilie.
Diversitatea speciilor dăunătoare și densitatea mare a populațiilor de insecte au afectat culturile de rapiță, producțiile de
sămânță au fost mai ridicate la variantele tratate cu 46 % până la 48 % față de martorul netratat, în toate cele trei zone luate în
studiu
Condițiile climatice din luna septembrie 2018, au fost foarte favorabile dăunătorilor rapiței

La porumb, în Centrul Moldovei, frecvența plantelor atacate de Tanymecus dilaticollis a fost de 96 % la martorul netratat și
cuprinsă între 8,8 % și 18,9 % la variantele tratate, ceea ce impune protecția culturilor prin tratamentul chimic al seminței cu
insecticide cu acțiune sistemică.
Specia Opatrum sabulosum importanță economică prin atacul produs prezintă și, frecvența atacului produs a fost de 12 % la
martorul netratat și cuprinsă între 4 și 4,7 % la variantele tratate.
Zona Dealurilor Subcarpatice este caracterizată prin prezența speciei Agriotes spp, peste PED, tratamentul semintei cu
insecticide neonicotinoide a determinat menținerea populaței sub PED și a permis obținerea sporurilor de producție.
Zona de Sud- INCDA Fundulea, în condițiile anului 2018 nu au existat diferențe semnificative de producție la variantele
experimentale cu porumb și floarea soarelui, nivelul populaței de T dilaticollis, fiind sub PED.
La floarea soarelui, specia T. dilaticollis a produs pierderi de recoltă, producțiile înregistrate la variantele tratate au fost mai
mari cu 24 până la 27 % față de martorul netratat.
Recoltarea probelor de miere cu caracteristici specifice de miere monofloră (de rapiță și floarea soarelui) a fost dificilă în
condițiile anului apicol 2018 din cauza lipsei de cules în special în locațiile Fundulea, Albota, Țăndărei, la culesul de rapiță,
și în locațiile Fundulea și Albota, la culesul de floarea soarelui. Acest lucru reiese din sporul în greutate obținut la aceste
culesuri, evidențiat prin sistemul de monitorizare Simbee.
 Din analiza palinologică a probelor de miere transmise pentru a evalua încadrarea acestora ca sortimente de miere (monofloră
– de rapiță sau floarea soarelui sau polifloră) se constată următoarele: mierea de rapiță care a făcut obiectul studiului se
încadrează din punct de vedere palinologic în sortimentul de miere de rapiță în timp ce mierea de floarea soarelui nu se
încadrează, conform standardelor în miere monofloră de floarea soarelui cu o singură excepție (FS-M-S-1). Acest fapt pune
în discuție rezultatele obținute pe probe de miere de la floarea-soarelui.

Din analiza polenurilor recoltate în perioada înfloririi rapiței și florii-soarelui s-a constatat că în general structura acestora
cuprinde polenuri provenite de la numeroase specii de plante, polenul speciilor studiate prin proiect fiind in general în procent
foarte scazut, acest lucru demonstrând faptul că albinele și-au asigurat resursele nutritive din foarte multe specii de plante
nectaro-polenifere.

O observație foarte importantă pentru apicultori este aceea că în perioada culesului la floarea soarelui, porumbul, o specie
poleniferă anemofilă, este în plină înflorire și este foarte cercetată de albine pentru polen, iar din analiza noastră (inclusiv cea
microscopică) am constatat că o mare parte a polenurilor recoltate de albine în această perioadă, provine de la porumb, în
special în zone de culturi intensive. Din acest motiv, cultura de porumb este de interes major pentru apicultori, ținând cont de
faptul că atât apa de gutație cât și polenul reprezintă surse atractive de nutrienți pentru albine, care pot afecta albinele pe tot
parcursul vegetației acestora în condiții de tratamente fitosanitare.

Comportamentul de cules și raza de zbor a albinelor foarte mare nu asigură o evaluare corectă a câmpurilor tratate, a căror
suprafață nu a depașit 1 ha în câmpurile experimentale. Acest fapt generează ideea ca experimentele de acest fel ar trebui
realizate în câmpuri cultivate pe suprafețe foarte mari.

Considerăm că cercetările pentru clarificarea efectelor neonicotinoidelor asupra albinelor în România necesită pe mai departe
investigații foarte complexe, în special prin studii de caz, în condiții reale de depopulări și mortalități de familii de albine la
culturile vizate, pentru a cuantifica reziduurile în condiții de depopulări și mortalități efective.

Stațiunea de 4.1.3. - Studiul Elaborare model experimental și metodologie de A fost elaborat modelul experimental și metodologia de lucru in baza unei documentari stiintifice ample care sa permita
Cercetare- impactului lucru realizarea unui plan coerent pentru îndeplinirea sarcinilor asumate.
Dezvoltare prunului
pentru transgenic
Pomicultură rezistent la Plum
Bistrița pox potyvirus
asupra
organismelor
 Stațiunea de 4.1.3. - Studiul
Cercetare- impactului
Dezvoltare prunului
pentru transgenic
21 Pomicultură rezistent la Plum Rezultate privind potențialul impact al Rezultatele primului an de evaluare al potențialului impact al transgenelor asupra afidelor vectoare reliefează o similaritate a
Bistrița pox potyvirus transgenelor inserate în prunul modificat genetic numărului şi speciilor de afide care au populat cele două categorii de prun, ceea ce ar putea fi un prim indiciu al efectului
asupra asupra populațiilor indigene de afide vectoare. neutral al prunului transgenic asupra populaţiilor indigene de afide vectoare.
organismelor
nevizate si
evaluarea
stabilității
rezistenței și a
performanțelor
agronomice ale
acestuia în
contextul Analiza comparativă a preferinței albinelor pentru Rezultatele primului an de evaluare privind potenţiala preferinţă a albinelor pentru prunul transgenic sau convenţional relevă
protejării mediului prunii transgenici și convenționali. o mare similaritate a numărului total de albine prezente la prunul transgenic HoneySweet şi soiul Stanley. A existat însă o
și a sănătății diferenţă apreciabilă între numărul albinelor prezente la cele doua soiuri menţionate şi soiul Renclod Althan.
consumatorilor

Rezultate privind potențialul productiv și calitativ Rezultatele preliminare (primul an de evaluare) privind productivitatea relevă o similaritate a producţiei la soiul Stanley şi la
al prunului transgenic “HoneySweet” în condiţiile prunul transgenic HoneySweet, cu o tendinţă uşor favorabilă soiului Stanley. Soiul Renclod Althan a realizat o producţie
endemice de Plum pox potyvirus (PPV) din mult mai mică decât la prunul transgenic HoneySweet şi la soiul Stanley. Greutatea medie a fructelor reliefează superioritatea
România. netă a soiului de prun transgenic. Din punct de vedere a compozitiei chimice a fructelor soiul Honey Sweet se incadreaza, in
general, in valori normale. Din punct de vedere al atractivităţii, analiza comparativă cu soiurile Stanley şi Renclod Althan
evidentiază superioritatea soiului HoneySweet

Rezultate privind stabilitatea și durabilitatea În conditiile efectuarii unui numar redus de tratamente pentru combaterea vectorilor, soiul HoneySweet si Renclod Althan nu
rezistenței prunului transgenic în condiții de s-au infectat cu PPV in decursul primei perioade de experimentare
presiune de infecție naturală cu PPV și obținerea
de fructe libere de virus.

Analiza posibilității de reducere a numărului de Rezultatele preliminare releva necesitatea acumularii de date pe mai multe perioade de vegetatie pentru o concluzie
tratamente fitosanitare necesare combaterii pertinenta referitoare la posibilitatea reducerii numarului de tratamente cu insecticide
vectorilor în scopul producerii de prune cu mai
puține reziduuri de insecticide.

Realizarea unei broșuri cu informații utile Obținerea de date privind potențialul impact al transgenelor inserate în prunul modificat genetic asupra populațiilor indigene
referitoare la prunul transgenic. de afide vectoare;
Recomandări privind politica națională referitoare Analiza comparativă a preferinței albinelor pentru prunii transgenici și convenționali;
la OMG-urile cu insert similar prunului
transgenic.

Date privind potențialul productiv și calitativ al prunului transgenic în condiţiile endemice de PPV din România;

Evaluarea stabilităţii și durabilităţii rezistenţei prunului transgenic în condiții de presiune de infecție naturală cu PPV și obțin
erea de fructe libere de virus;

Evaluarea posibilității de reducere a numărului de tratamente fitosanitare necesare combaterii vectorilor în scopul producerii
de
prune cu mai puține reziduuri de inecticide;
Realizarea unei broșuri cu informații utile referitoare la prunul transgenic;
 Recomandări pentru politica națională referitoare la OMG‐urile cu insert similar prunului transgenic

Institutul de 5.1.1. - Creşterea Obţinerea de metişi F1 şi R1 din rasele de tip Au fost realizate două serii de metişi F1 în urma încrucişării oilor din rasele Merinos de Palas şi Ţigaie cu berbeci din rase
Cercetare competitivităţii şi Merinos şi Ţigaie prin încrucişarea cu rase de specializate ( Rasa de Carne Palas, Suffolk şi Charollais)
Dezvoltare durabilităţii unor carne din U.E. (Suffolk, Rasa de Carne-Palas şi
pentru exploataţii de Charollais).
Creşterea ovine prin sporirea
Ovinelor şi şi îmbunătăţirea
Caprinelor cantitativă şi
22 Testarea aptitudinilor pentru producţia de carne a S-a urmărit intensitatea de creştere a mieilor metişi îm perioada de alăptare şi în condiţii de îngăşare . S-a determinat
Palas calitativă a
metişilor obţinuţi. randamentul la sacrificare , compoziţia tisulară a carcaselor şi s-au clasificat carcasele după grila europeană EUROP.
Constanţa producţiei de carne

Crearea în exploataţiile colaboratoare la proiect a S-au obţinut efectivele de tineret femel metis F1 care vor sta la baza obţinerii metişilor R1 ( 75 % rase de carne şi 25 % rase
precursorilor unor linii de carne româneşti, bine locale ) care vor constitui precursorii unor noi rase de carne româneşti.
adaptate la condiţiile de mediu din zona de
creştere.

Mieii metiși F1 (Rasa de Carne-Palas X Rasa Merinos de Palas) au realizat cel mai mare spor mediu zilnic de creștere în
greutate, de 234,11 g, mieii din Rasa de Carne-Palas realizează 219,40 g și mieii din Rasa Merinos de Palas 190,05 g, cel
mai mic spor;

Mieii metiși F1 (Rasa de Carne Palas x Rasa Țigaie) au realizat un spor mediu zilnic de creştere în greutate de 226,36 g, iar
mieii masculi din Rasa Țigaie un spor de 229g, mai mare decât al metișilor.
Metișii F1 (Rasa Suffolk x Rasa Merinos) au realizat un spor mediu zilnic de creştere în greutate de 200,60 g, iar mieii
masculi din Rasa Merinos un spor mediu zilnic de 167,31 g, mai mic decât al metișilor;

La mieii metiși F1 (Rasa Charollais X Rasa Merinos sporul mediu zilnic de creştere în greutate a fost de 221,75 g, iar mieii
masculi din Rasa Merinos de 238,12g, mai mare decât al metișilor;
La metișii F1 (Rasa de Carne Palas X Rasa Merinos de Palas) valoarea randamentului 1 a fost de 47,68±1,0600% și la
randamentul 2, de 54,81 ±1,0900 %;

Mieii masculi din Rasa Merinos de Palas au avut la randamentul 1 valoarea de 43,64±0,6300%, și la randamentul 2 valoarea
de 49,50± 0,6000%;
Mieii masculi din Rasa de Carne Palas au avut la randamentul 1 valoarea de 49,54±1,1100%, și la randamentul 2 valoarea
de 56,08±0,7500 %;
La metișii F1 (Rasa de Carne Palas X Rasa Țigaie) valoarea randamentului 1 a fost de 45,12±0,6300% și la randamentul 2,
de 51,97±0,9300%. La mieii masculi din Rasa Țigaie randamentul 1 a avut valoarea de 44,34±0,7400%, mai mică decât la
metiși. La randamentul 2 metișii F1 (Rasa de Carne Palas X Rasa Țigaie) au avut 51,97±0,9300% și mieii masculi din Rasa
Țigaie 51,81±1,1600%, obținându-se valori aproximativ egale la cele două genotipuri;

La mieii metiși F1(Rasa Suffolk X Rasa Merinos) randamentul 1 a fost de 45,02 ±0,9100% și de 52,30±1,1800% randamentul 2
comparativ cu valorile randamentului de la mieii de rasă Merinos, 43,48 ±0,9500% la randamentul 1 și de 47,91±1,5200%
la randamentul 2;

La mieii masculi F1(Rasa Charollais X Rasa Merinos) la randamentul 1 este de 41,24±1,1500% și de 52,30±1,150,79±0,3000%
la randamentul 2, comparativ cu valorile randamentului de la mieii masculi de rasă Merinos, 43,64±0,6300% la
randamentul 1 și de 49,50±0,6000% la randamentul 2;
S-a determinat structura tisulară: mușchii reprezintă 62,40%, la metișii F1 (Rasa de Carne Palas X Rasa Merinos de Palas),
obținându-sei cea mai mare valoare, 61,85% la Rasa de Carne Palas și 59,58% la Rasa Merinos de Palas, cea mai mică
valoare; oasele reprezintă valori apropiate la toți mieii, 23,62% din semicarcasă la metișii F1 (Rasa de Carne Palas X Rasa
Merinos de Palas), 23,30% la Rasa de Carne Palas și 23,92% la Rasa Merinos de Palas; grăsimea reprezintă 13,95% din
semicarcasă la metișii F1 (Rasa de Carne Palas X Rasa Merinos de Palas), 14,84% la Rasa de Carne Palas și 16,45% la Rasa
Merinos de Palas; carnea are valori apropiate la toate genotipurile, 76,35% la metișii F1 (Rasa de Carne Palas X Rasa
Merinos de Palas), 76,68% la Rasa de Carne Palas și 76,02% la Rasa Merinos de Palas

Structura tisulară a carcaselor la mieii metişi F1 (Rasa de Carne Palas X Rasa Țigaie) comparativ cu Rasa Ţigaie: muşchi
61,33±0,0099% la mieii metişi F1 (Rasa de Carne Palas X Rasa Țigaie) și 56,14±0,0218% la mieii de Rasa Țigaie; oase
24,31±0,0073% la mieii metişi F1 (Rasa de Carne Palas X Rasa Țigaie) și 26,71±0,0064 la mieii de Rasa Țigaie; grăsime
14,36±0,0127% la mieii metişi F1 (Rasa de Carne Palas X Rasa Țigaie) și 17,16±0,0156% la mieii de Rasa Țigaie; carne
75,69±0,0073% la mieii metişi F1 (Rasa de Carne Palas X Rasa Țigaie) și 73,29±0,0068% la mieii de Rasa Țigaie.

Structura tisulară a carcaselor la mieii metişii F1 (Rasa Suffolk X Rasa Merinos și la mieii de rasă Merinos: la Mușchi
valoarea este de 60,55±2,1300% la metișii F1(Rasa Suffolk X Rasa Merinos) și de 60,41±0,3100% la mieii de Rasă Merinos;
Oasele reprezintă 24,76 ±0,7800% la metișii F1 (Rasa Suffolk X Rasa Merinos) și de 26,18±0,7700% la mieii de Rasă Merinos;
Grăsime reprezintă la mieii metiși F1 (Rasa Suffolk X Rasa Merinos)14,56±2,8800% și 13,26±0,9900% la mieii de rasă
Merinos; Carnea reprezintă la metișii F1(Rasa Suffolk X Rasa Merinos 75,12±0,7900% și la mieii de Rasă Merinos reprezintă
73,66±0,7700%din carcasă.
La carcasele mieilor metişii F1 (Rasa Charollais X Rasa Merinos) structura tisulară constatându-se: Muşchi reprezintă
62,54±1,2900% din carcasă, Oasele 25,13±0,4700%, Grăsimea 12,33±0,840% și Carnea 74,88±0,4600% din carcasă.

Cantitatea totală de lapte la oile de rasă Merinos de Palas de la ICDCOC Palas a fost de 92,50 litri, în 131 de zile de
lactație, realizându-se o cantitate zilnică de lapte de 0,707 litri și o cantitate de 57,90 litri de lapte muls;
La rasa Merinos de la Partenerul Polifronie, cantitatea totală de lapte a fost de 106,30 litri, în 128 de zile de lactație, cu
o producție medie zilnică de 0,831 litri și o cantitate de 60,70 litri de lapte muls; la rasa Merinos;
La oile de la Partenerul SC Acvila SRL, cantitatea totală de lapte a fost 95,40 litri, în 117 de zile de lactație, cu o
producție medie zilnică de 0,816 litri și o cantitate de 58,90 litri de lapte muls;

La rasa Țigaie, de la Baza Experimentală Reghin-Mureș, cantitatea totală de lapte a fost 121,60 litri, în 130 de zile de
lactație, cu o producție medie zilnică de 0,936 litri și o cantitate de 64,50 litri de lapte muls;
Neîntoarcerile la sfârşitul perioadei de montă au variat între 85,71% şi 96,22%, la oile din rasele Meinos, Țigaie și
mieluțele metise F1, Rasa de Carne Palas X Merinos de Palas, Suffolk X Merinos.
Mieii masculi metiși F1 (Rasa de Carne Palas x Rasa Merinos de Palas) și loturile martor alcătuite din miei din rasele
materne (Rasa de Carne Palas și Rasa Merinos de Palas), contemporani cu metișii au fost supuși îngrășării de control pentru
o perioadă de 63 de zile folosind un nutreț combinat granulat.

Mieii metiși F1 (Rasa de Carne-Palas X Rasa Merinos de Palas) au realizat cel mai mare spor mediu zilnic de creștere în
greutate, de 234,11 g, mieii din Rasa de Carne-Palas realizează 219,40 g și mieii din Rasa Merinos de Palas 190,05 g, cel
mai mic spor; între mieii masculi metiși F1 (Rasa de Carne Palas x Rasa Merinos de Palas) și mieii Merinos de Palas există
diferențe foarte semnificative (P˂0,001), metișii realizând un spor mai mare cu +44,06 g, reprezentănd o creștere de
23,18%, iar comparativ cu mieii din Rasa de Carne Palas la mieii masculi metiși F1 (Rasa de Carne Palas x Rasa Merinos de
Palas) sporul este mai mare cu 14,71 g, un plus de 7,58%, diferențele fiind nesemnificative (P ˃0,05).
 Mieii metișii F1 (Rasa de Carne Palas x Rasa Merinos de Palas) au consumat pe zi furajată 1,06 kg nutreț combinat, mieii
din rasele parentale au consumuri asemănătoare pe cap și pe zi furajată, 1,03 kg mieii din Rasa Merinos de Palas și 1,00
kg mieii din Rasa de Carne Palas. Consumul de energie metabolizantă a fost la metișii F1 (Rasa de Carne Palas x Rasa
Merinos de Palas) de 2721 kilocalorii/cap și zi furajată, 2641 kilocalorii/cap și zi furajată la Rasa Merinos de Palas și 2570
kilocalorii/cap și zi furajată la Rasa de Carne Palas, iar consumul de Proteină Digestibilă pe cap și pe zi furajată a fost de
169 g la mieii masculi metiși F1 (Rasa de Carne Palas x Rasa Merinosde Palas), de 164 g la mieii masculi din rasa Merinos
de Palas și de 160 g la mieii masculi din Rasa de Carne Palas, existând diferențe între genotipuri.

Determinarea principalilor indici de conformație și constituție la tineretul mascul pe animalul viu cu referire la
dezvoltarea trenului posterior au scos în evidență: cea mai mare valoare a Lărgimii la Articulaţiile Coxofemurale la metișii
F1 (Rasa de Carne-Palas X Rasa Merinos de Palas), de 24,16±0,6009 cm, comparativ cu rasele parentale, Rasa de Carne-
Palas, la care este de 22,83 ±0,6009 cm și Rasa Merinos de Palas la care este de 20,33±0,3330 cm; Perimetrul jigoului are
cea mai mare valoare la metișii F1 (Rasa de Carne- Palas x Rasa Merinos de Palas), 61,67±0,8819 cm, comparativ cu rasele
parentale, Rasa de Carne-Palas, la care este 60,33±2,7285cm și Rasa Merinos de Palas la care este de 52,00 ±1,5275 cm;
Lungimea Jigoului la metișii F1 (Rasa de Carne- Palas x Merinos de Palas), este de 22,33±0,330 cm, la Rasa de Carne- Palas
este de 21,00 ±0,5774 cm și la rasa Merinos de Palas este de 25,30 ±0,3330 cm, cea mai mare valoare; Indicele de
Compactitate al Jigoului (I.C.J) are cea mai mare valoare la mieii din Rasa de Carne-Palas, la care este de 113,80
±5,9900, la metișii F1 (Rasa de Carne- Palas x Rasa Merinos de Palas) este de 108,24±2,7609 și la rasa Merinos de Palas
este de 80,31 ±2,0496; Indicele de muscularitate a jigoului (I.M.J) are cea mai mare valoare la mieii din Rasa de Carne-
Palas, la care este de 287,00±6,1400, la metișii F1 (Rasa de Carne- Palas x Rasa Merinos de Palas) este de 276,22±5,1514 și
la Rasa Merinos de Palas este de 205,43 ±8,0284.

1. Mieii metiși F1 (Rasa de Carne Palas x Rasa Țigaie) au realizat un spor mediu zilnic de creştere în greutate de 226,36
g, iar mieii masculi din Rasa Țigaie un spor de 229g, mai mare decât al metișilor.
Metișii F1 (Rasa de Carne Palas x Rasa Țigaie) au consumat pe zi furajată 1,01 kg nutreț combinat, iar pentru a realiza un
kg de spor de creștere în greutate au consumat 4,46 kg. Mieii masculi din rasa Țigaie au consumat pe cap și pe zi furajată,
1,03kg nutreț combinat, iar pentru a realiza un kg de spor de creștere în greutate au consumat 4,49 kg, mai puțin decât
mieii masculi metiși.

Consumul de energie metabolizabilă pe cap și pe zi furajată a fost de 2595 Kilocalorii la mieii masculi metiși F1 (Rasa de
Carne Palas x Rasa Țigaie) și de 2647 Kilocalorii la mieii din rasa Țigaie, iar pentru a realiza un kg de spor de creștere în
greutate au fost necesare 11463 Kilocalorii la mieii metiși F1 (Rasa de Carne Palas x Rasa Țigaie) și de 11554 Kilocalorii
la mieii masculi din Rasa Țigaie. Consumul de Proteină Digestibilă pe cap și pe zi furajată a fost de 16,16 g pe cap și pe zi
furajată la mieii masculi metiși F1 (Rasa de Carne Palas X Rasa Țigaie) și 16,48 g la mieii masculi din rasa Țigaie.
Consumul de Proteină Digestibilă pentru a realiza un kg de spor de creștere în greutate a fost de 71,38 g la mieii masculi
metiși F1 (Rasa de Carne Palas x Rasa Țigaie) și de 71,93 g la mieii masculi din Rasa Țigaie.

Prin determinarea principalelor măsurători corporale pe animalul viu cu referire la dezvoltarea trenului posterior s-a
constatat că unele valori ale indicilor corporali la metișii F1 (Rasa de Carne Palas X Rasa Țigaie) sunt mai mari comparativ
cu cei măsurați la rasa Țigaie. Astfel, Lărgimea la Articulațiile Coxofemurale este de 21,83 ± 0,1667 cm la mieii metiși și
de 19,33±0,6667 cm la mieii Țigaie. Perimetrul jigoului este de 54,00 ± 0,5774 cm la metișii F1 (Rasa de Carne Palas X
Rasa Țigaie) și de 50,00±1,5275 cm la mieii masculi din Rasa Țigaie. Lungimea jigoului este de 23,83 ± 0,1667 cm la mieii
masculi metișii F1 (Rasa de Carne Palas X Rasa Țigaie) și mai mare la mieii masculi din rasa Țigaie, de 25,33±0,3333 cm.
Valoarea Indicelui de Compactitate al Jigoului( I.C.J.) este mai mare la metișii F1 (Rasa de Carne Palas X Rasa Țigaie), de
91,62 ± 1,1665 , iar la mieii masculi din Rasa Țigaie de 77,21 ± 2,6056. Indicele de Muscularitate al Jigoului ( I.M.J.) are
valoare mai mare la mieii masculi metiși, de 226,57 ± 1,3106 , comparativ cu cel de la mieii masculi din rasa Țigaie, unde
este de 197,38 ± 5,8063.

Metișii F1 (Rasa Suffolk x Rasa Merinos) au realizat un spor mediu zilnic de creştere în greutate de 200,60 g, iar mieii
masculi din Rasa Merinos un spor mediu zilnic de 167,31 g, mai mic decât al metișilor.
Mieii masculi metiși F1 (Rasa Suffolk X Rasa Merinos) au consumat pe zi furajată 1,03 kg nutreț combinat, iar pentru a
realiza un kg de spor de creștere în greutate au consumat 5,13 kg. Mieii masculi din rasa Merinos au consumat pe cap și pe
zi furajată, 1,02 kg nutreț combinat, iar pentru a realiza un kg de spor de creștere în greutate au consumat 6,09 kg , mai
mult decât mieii masculi metiși.

Consumul de energie metabolizabilă pe cap și pe zi furajată a fost de 2647 Kilocalorii la mieii masculi metiși F1 (Rasa
Suffolk X Rasa Merinos) și de 2621 Kilocalorii la mieii din rasa Rasa Merinos, iar pentru a realiza un kg de spor de creștere
în greutate au fost necesare 13194 Kilocalorii la mieii metiși F1 (Rasa Suffolk X Rasa Merinos) și de 15664 Kilocalorii la
mieii masculi din Rasa Merinos.

Consumul de Proteină Digestibilă pe cap și pe zi furajată a fost de 16,48 g pe cap și pe zi furajată la mieii masculi metiși
F1 (Rasa de Carne Palas X Rasa Merinos) și 16,32 g la mieii masculi din rasa Țigaie. Consumul de Proteină Digestibilă
pentru a realiza un kg de spor de creștere în greutate a fost de 82,14 g la mieii masculi metiși F1 (Rasa Suffolk X Rasa
Merinos) și de 97,53 g la mieii masculi din rasa Merinos.

La determinarea principalele măsurători corporale pe animalul viu cu referire la dezvoltarea trenului posterior rezultă că
unele valori ale indicilor corporali la metișii F1 (Rasa Suffolk X Rasa Merinos) sunt mai mari comparativ cu cei măsurați la
Rasa Merinos. Astfel, Lărgimea la articulațiile coxofemurale este de 21,17 ± 0,1667 cm la mieii metiși și de 17,83 ±
0,1667 cm la mieii din Rasa Merinos. Perimetrul Jigoului este de 53,00 ± 1,5278 cm la metișii F1 (Rasa Suffolk X Rasa
Merinos) și de 48,00 ± 1,000 cm la mieii masculi din rasa Merinos. Lungimea Jigoului este de 24,00 ± 1,1547 cm la mieii
masculi metișii F1 (Rasa Suffolk X Rasa Merinos) și mai mic la mieii masculi din Rasa Merinos, de 26,33 ± 0,6667 cm.
Valoarea Indicelui de Compactitate al Jigoului( I.C.J.) este mai mare la metișii F1 (Rasa Suffolk X Rasa Merinos), de 88,60
± 4,2700 , iar la mieii masculi din rasa Merinos de 68,00 ± 1,000. Indicele de Muscularitate al Jigoului ( I.M.J.) are valoare
mai mare la mieii masculi metiși, de 221,38± 6,8600, comparativ cu cel de la mieii masculi din Rasa Merinos, unde este de
182,00 ± 7,5400.

La mieii metiși F1 (Rasa Charollais X Rasa Merinos) sporul mediu zilnic de creştere în greutate a fost de 221,75 g, iar mieii
masculi din Rasa Merinos de 238,12g, mai mare decât al metișilor.

Mieii masculi metiși F1 (Rasa Charollais X Rasa Merinos) au consumat pe zi furajată 1,71 kg nutreț - amestec unic, iar
pentru a realiza un kg de spor de creștere în greutate au consumat 8,03 kg amestec unic. Mieii masculi din rasa Merinos au
consumat pe cap și pe zi furajată, 1,71 kg nutreț amestec unic, iar pentru a realiza un kg de spor de creștere în greutate
au consumat 7,18 kg amestec unic , mai puțin decât mieii masculi metiși.

Consumul de U.N.C. pe cap și zi furajată la mieii masculi metiși F1 (Rasa Charollais X Rasa Merinos) este de 1,5 UNC , iar
pe 1 kg spor de 7,05 U.N.C. Consumul de PDIN pe cap și zi furajată este de 209 g, iar pe 1 kg spor de 982,37g. Consumul
PDIE pe cap și zi furajată este de 166 g, iar pe 1 kg spor de 780,25g.

Consumul de U.N.C. pe cap și zi furajată la mieii masculi din Rasa Merinos este de 1,5 UNC, iar pe 1 kg spor este de 6,29
U.N.C. Consumul de PDIN pe cap și zi furajată este de 209 g, iar pe 1 kg spor de 477,69g. Consumul PDIE pe cap și zi
furajată este de 166 g, iar pe 1 kg spor de 697,11g.
Unele valori ale indicilor corporali la metișii F1 (Rasa Charollais X Rasa Merinos) sunt mai mari comparativ cu cei măsurați
la rasa Merinos. Astfel, Lărgimea la Articulațiile Coxofemurale este de 22,33 ± 0,3333 cm la mieii metiși și de 17,83 ±
0,1667 cm la mieii din Rasa Merinos. Perimetrul Jigoului este de 53,00 ± 1,7321 cm la metișii F1 (Rasa Charollais X Rasa
Merinos) și de 48,00 ± 1,000 cm la mieii masculi din rasa Merinos. Lungimea Jigoului este de 24,30 ± 0,3330 cm la mieii
masculi metișii F1 (Rasa Charollais X Rasa Merinos) și mai mare la mieii masculi din rasa Merinos, de 26,33 ± 0,6667 cm.
Valoarea Indicelui de Compactitate al Jigoului( I.C.J.) este mai mare la metișii F1 (Rasa Charollais X Rasa Merinos), de
92,00 ± 2,3100, iar la mieii masculi din rasa Merinos de 68,00 ± 1,000. Indicele de Muscularitate al Jigoului ( I.M.J.) are
valoare mai mare la mieii masculi metiși F1 (Rasa Charollais X Rasa Merinos), de 218,00 ± 7,0500, comparativ cu cel de la
mieii masculi din Rasa Merinos, unde este de 182,00 ± 7,5400.

S-a calculat radamentul (randamentul 1 și randamentul 2), obținându-se următoarele valori:

- La metișii F1 (Rasa de Carne Palas X Rasa Merinos de Palas) valoarea randamentului 1 a fost de 47,68±1,0600% și la
randamentul 2, de 54,81 ±1,0900 %;
- Mieii masculi din Rasa Merinos de Palas au avut la randamentul 1 valoarea de 43,64±0,6300%, și la randamentul 2
valoarea de 49,50± 0,6000%.
- Mieii masculi din Rasa de Carne Palas au avut la randamentul 1 valoarea de 49,54±1,1100%, și la randamentul 2
valoarea de 56,08±0,7500 %.
S-au determinat indicii de carcasă la mieii ingrășați:
- Indicele de Compactitate al Carcasei are valoarea cea mai mare la metișii F1(Rasa de Carne Palas X Rasa Merinos de
Palas), de 36,33 ± 0,5000, de 35,91 ± 0,4000 la mieii din Rasa de Carne Palas și de 30,01 ± 0,9600 la Rasa Merinos de
Palas;

- La determinarea Indicelui de Compactitate al Jigoului s-au obținut valori apropiate la metișii F1 (Rasa de Carne Palas X
Rasa Merinos de Palas) și la mieii din Rasa de Carne Palas 108,67 ± 0,8500 și 107,34 ± 3,8900, iar la Rasa Merinos de
Palas de 74,97 ± 1,5100 .

- Prin calcularea Indicilor de Muscularitate ai Copasei se remarcă valoarea mai mare a indicelui de Greutate a muşchilor
coapsei la mieii din Rasa de Carne-Palas, 1565,00±71,4726 g, comparativ cu valoarea acestui indice de la metișii F1(Rasa
de Carne Palas X Rasa Merinos de Palas), 1403,33±33,4481 g și la mieii de Rasa Merinos de Palas 1176,67±66,6041g.

- Indicele Lungimea femurului este mai mare la mieii din Rasa de Carne-Palas, 19,90±0,0577 cm, comparativ cu valoarea
acestui indice de la metișii F1(Rasa de Carne Palas X Rasa Merinos de Palas), 16,30±0,1000 cm și la mieii din Rasa
Merinos de Palas de 17,13±0,1330 cm.

- Indicele de Muscularitate al Coapsei (I.M.C.) este de aceeași valoare la mieii din Rasa de Carne-Palas și la metișii
F1(Rasa de Carne Palas X Rasa Merinos de Palas), 0,569±0,0101 și 0,569±0,0090, iar la mieii din Rasa Merinos de Palas
de 0,482±0,0131.

ØPe
Pe baza normelor de hrană stabilite s-au întocmit raţiile furajere pentru oi în funcţie de starea fiziologică și stadiul
perioadei de lactaţie;

Ø S-au determinat principalii indici de reproducţie la loturile de oi aflate în experienţă; -fecunditatea la oile metise
F1 şi R1 între Rasa de Carne Palas şi Rasa Merinos de Palas a fost de 97,56% şi respectiv 97,73 % şi prolificitatea a fost
de 105,0% şi respectiv 111,11%. Lotul martor de oi Merinos a avut o fecunditatea 98,95 % şi prolificitatea de 107,36
%; la oile metise F1 şi R1 între Rasa de Carne Palas şi Ţigaie fecunditatea a fost de 95,65 % şi respectiv 93,75 % iar
prolificitatea de 109,09 % şi respectiv 113,33 %. Fecunditatea oilor Ţigaie din lotul martor a fost de 98,11 % şi
prolificitatea de 101,92 %; la femelele metise F1 şi R1 între rasele Suffolk X Merinos fecunditatea a fost 97,43% şi
respectiv 93,75 % iar prolificitatea a fost de 110,52% şi respectiv 113,33 %. La femelele metise F1 şi R1 între
Charollais X Merinos fecunditatea a fost 98,03% şi respectiv 95,45 % iar prolificitatea a fost de 106,12% şi respectiv
109,52 %.

Ø Sporul mediu zilnic de creștere în greutate de la naștere la înțărcare a fost:

-mieii
mieii masculi din rasa Merinos de Palas au realizat un spor mediu zilnic de creştere în greutate de 268,8 ± 8,5064
g , femelele din aceeaşi rasă 234,5 ± 7,045 g (ICDCOC Palas);
 -mieii
mieii masculi din Rasa de Carne-Palas au avut un spor mediu zilnic de 314,48 ± 6,5885 g deci au realizat cel mai
mare spor mediu zilnic de creştere în greutate, iar femelele un spor de 278,56 ± 4,8545 g (ICDCOC Palas);

-mieii
mieii masculi metişi F1 (Rasa de Carne-Palas X Rasa Merinos de Palas) au realizat sporul de creştere în greutate de
271,87 ± 11,4123 g , femelele realizând un spor de 258,11 ± 10,0305 g (ICDCOC Palas);
-mieii
mieii masculi R1 Rasa de Carne Palas X F1( Rasa de Carne Palas X Merinos de Palas) de la ICDCOC Palas au avut un
spor mediu zilnic de 283,58 ± 11,4823 g, iar femelele un spor de 257,72 ± 10,0301 g ;
-mieii
mieii masculi din rasa Ţigaie au realizat un spor mediu zilnic de creştere în greutate de 216,61 ± 5,7228 g, iar
femelele din aceeaşi rasă 187,98 ± 5,6433 g (Baza Experimentală Reghin);
-mieii
mieii masculi metişi F1 (Rasa de Carne-Palas X rasa Ţigaie) au realizat un spor mediu zilnic de creştere în greutate de
223,28 ± 5,2922 g, iar femelele 214,00 ± 4,1741 g (Baza Experimentală Reghin);

-mieii
mieii masculi R1 Rasa de Carne Palas X F1 (Rasa de Carne Palas X Ţigaie) de la Baza Experimentală Reghin au realizat
un spor mediu zilnic de creştere în greutate de 220,94 ± 5,2120 g , iar femelele 209,26 ± 4,1742 g ;

-mieii
mieii masculi Merinos au realizat un spor mediu zilnic de creştere în greutate de 288,65 ± 6,1288 g , femelele din
aceeaşi rasă un spor de 222,86 ± 6,0534 g (Crescătorul de oi Polifronie);

-mieii
mieii masculi metişi F1 (Rasa Suffolk X Rasa Merinos) au realizat un spor mediu zilnic de creştere în greutate
mai mare ca Merinosul, acesta fiind de 307,22 ±5,6260 g, iar femelele metise au realizat un spor de 278,53 ±
7,1635 g (Crescătorul de oi Polifronie);

-mieii
mieii masculi R1 Rasa Suffolk X F1 (Suffolk X Merinos) de la Crescătorul de oi Polifronie au realizat un spor
mediu zilnic de creştere în greutate de 261,70 ± 7,6260 g, iar femelele 208,00 ± 8,1635 g;
-mieii
mieii masculi Merinos au realizat un spor mediu zilnic de creştere în greutate de 276,35 ± 6,1288 g, femelele
din aceeaşi rasă un spor de 227,77 ± 6,0534 g (S.C. Acvila S.R.L.);

-mieii
mieii masculi metişi F1 (S.C. Acvila S.R.L.) au realizat un spor mediu zilnic de creştere în greutate mai mare
faţă de rasa Merinos, acesta fiind de 265,99 ± 3,9612 g , iar femelele metise au realizat un spor de 252,64 ±
3,8287g (S.C. Acvila S.R.L.);

-mieii
mieii masculi metişi R1 Rasa Charollaise X F1 (Rasa Charollaise X Rasa Merinos) de la S.C. Acvila S.R.L. au
realizat un spor mediu zilnic de creştere în greutate de 259,47 ± 5,9184 g, iar femelele 238,47 ± 7,2418 g.

5.1.2. - Obţinerea de oi hibride F1 prin încrucişarea unei S-a elaborat un studiu documentar care prezintă strategiile aplicate la nivel internaţional privind producerea în condiţii cât
Eficientizarea rase prolifice cu rasa Merinos de Palas . mai eficiente a cărnii de ovine . Au fost achiziţionaţi reproducătorii din rasa prolifică Romanov şi Rasa Prolifică Palas ( în
fermelor familiale curs de omologare) cu care s-au efectuat montele la rasa Merinos de Palas.
cu ovine de tip
merinos prin
sporirea
prolificităţii şi
creşterea calităţii Testarea aptitudinilor pentru producţia de carne la S-au obţinut hibrizii F1 cu prolificitate ridicată care au fost evaluaţi sub aspectul performanţelor de creştere în perioada de
produşilor mieii hibrizi cu prolificitate ridicată alăptare şi în condiţii de îngrăşare . A fost evaluat tineretul hibrid F1 pe baza controlului greutăţii corporale , a producţiei de
conform cerinţelor lână şi al efectuării de măsurători corporale ( indici de conformaţie şi constituţionali)
pieţei UE.

Obţinerea de miei hibrizi trirasiali prin S-au efectuat montele tineretului femel hibrid prolific cu berbeci din rase de carne
încrucişarea oilor hibride cu berbeci din rase de
carne competitive pe piaţa UE. Sporirea
producţiei de carne pe oaie matcă cu 35-40 %.
 Elaborarea tehnologiei de obţinere, creştere şi
exploatare a mieilor hibrizi trirasiali de carne în
scopul creşterii ofertei de carcase de calitate din
clasele E, U şi R solicitate de piaţa UE.

Efectuarea montelor dirijate cu berbeci din Rasa de Carne Palas timp de 3 cicluri estrale ( circa 60 zile) Estimarea
procentului de fecunditate la fiecare participant la proiect

Pe aceste efective s-a determinat prin cântărire individuală greutatea corporală înainte de montă.

S-au calculat următorii indici corporali: indicele formatului corporal lateral; indicele de compactitate al trunchiului;
indicele osaturii ; indicele compatităţii jigoului ; indicele de muscularitate a jigoului.

S-au calculat procentele de mioare gestante după fiecare ciclu de călduri ( 4 cicluri la Conducătorul de Proiect şi 3 cicluri
la Partenerul de Proiect).

S-au estimat procentele de fecunditate pentru fiecare genotip în parte

S-a calculat durata medie a ciclului estral la fiecare genotip în parte.

Toate datele obţinute au fost prelucrate statistic şi interpretate prin teste de semnificaţie ( testul Fisher).

Înainte de montă mioarele hibride F1 au avut greutatea corporală medie 50,52 kg/cap iar mioarele Merinos de Palas
din lotul martor au avut 52,67 kg/cap , diferenţa de greutate fiind nesemnificativă statistic.

Mioarele hibride F1 au avut valoarea indicelui osaturii 9,18 faţă de lotul martor Merinos de Palas la care acesta
este 10,16. Diferenţa între genotipuri este semnificativă din punct de vedere statistic şi arată faptul că
mioarele hibride F1 au scheletul semnificativ mai uşor faţă de Merinosul de Palas, ceea ce constituie un avantaj
în ceea ce priveşte producţia de carne.
Mioarele hibride F1 au avut valorile indicelui de compactitate a jigoului şi ale indicelui de muscularitate a jigoului
(75,92 şi 182,77) asemănătoare cu cele de la mioarele Merinos de Palas (73,45 şi respectiv 186,07 )

Fecunditatea la mioarele hibride F1 după 4 cicluri de călduri a fost 96,83 % iar fecunditatea după 4 cicluri de călduri
la mioarele Merinos de Palas a avut valoarea 95,24 % , între genotipuri diferenţa fiind nesemnificativă statistic.

Durata ciclului estral la mioarele hibride F1 a fost de 17,69 zile faţă de 17,20 zile la mioarele Merinos de Palas , diferenţa
fiind nesemnificativă statistic.

Mioarele hibride F1 au avut înainte de montă greutatea corporală medie 55,82 kg/cap ,comparativ cu 49,77 kg/cap la
mioarele Merinos , diferenţa de greutate în favoarea hibridelor fiind semnificativă din punct de vedere statistic.

La mioarele hibride F1 valoarea indicelui osaturii a fost de 9,22 faţă de 10,53 la mioarele Merinos,
diferenţa între genotipuri este semnificativă din punct de vedere statistic . Aceasta arată faptul că
mioarele hibride F1 au scheletul semnificativ mai uşor faţă de Merinos, ceea ce constituie un avantaj în
ceea ce priveşte producţia de carne.

Valoarea indicelui de compactitate a jigoului la hibridele F1 a fost semnificativ mai mare faţă de cea
înregistrată la mioarele Merinos , aceasta constituind de asemenea un avantaj .

Valorile indicelui de muscularitate a jigoului au fost asemănătoare la hibridele F1 şi contemporanele

Merinos ( 188,93 faţă de 189,15 ).

Mioarele hibride F1 au realizat după 3 cicluri de călduri fecunditatea de 95,0 % faţă de 95,16 % cât au
realizat mioarele Merinos din lotul martor.

Durata ciclului estral la mioarele hibride F1 a fost de 17,04 zile faţă de 17,81 zile la mioarele Merinos din lotul
martor , diferenţa între genotipuri fiind nesemnificativă statistic.

Oile hibride F1 Romanov x Merinos de Palas au realizat la prima fătare prolificitatea 159,62% faţă de oile Merinos de
Palas la care prolificitatea a fost de 105,0%.
 Durata gestaţiei a fost de 147,23 zile la hibride şi 148,79 zile la Merinos, încadrându-se în prevederile
O.M.1045/2018.

Greutatea corporală medie la înţărcare la hibrizi (masculi + femele) a fost de 19/51 kg/cap iar la mieii Merinos de
Palas a fost de 20,68 kg/cap, diferenţa de cca. – 6 % fiind nesemnificativă statistic.

Oile hibride F1 au avut capacitatea de alăptare de 122,66 litri lapte/cap, aceasta fiind mai mare cu cca. 42 % faţă de
oile Merinos de Palas care au avut capacitatea de alăptare de 86,58 litri lapte/cap., diferenţa fiind foarte
semnificativă.

Oile hibride F1 la prima fătare au înţărcat 1,52 miei pe oaie fătată faţă de oile Merinos de Palas care au înţărcat
numai 1,05 miei pe oaie fătată, diferenţa fiind semnificativă.

Oile hibride F1 au realizat la prima fătare prolificitatea 130,0 % faţă de oile Merinos la care prolificitatea a fost de
100,0 %.

Durata gestaţiei la hibride a fost de 149,69 zile iar la oile Merinos a fost de 150,25 zile.

Greutatea corporală medie (masculi+femele) la înţărcare a fost la mieii hibrizi trirasiali 20,54 kg/cap faţă de 19,22
kg/cap diferenţa de cca. + 7 % fiind nesemnificativă.

Oile hibride F1 au avut capacitatea de alăptare de 93,58 litri lapte/cap faţă de oile Merinos la care capacitatea de
alăptare a fost de 74,86 litri lapte/cap, fiind mai mică cu cca.25 % faţă de hibride, diferenţa fiind foarte semnificativă
statistic.

Oile hibride F1 au înţărcat la prima fătare 1,15 miei/oaie fătată, mai mult cu 21% faţă de oile Merinos care au
înţărcat numai 0,95 miei/oaie fătată.

5.3.1. - Obţinerea de metişi F1 din rasa Carpatină prin S-a elaborat un studiu documentar privind modalitatile de ameliorare a producţiei de lapte la caprine vizând şi aplicarea unor
Maximizarea încrucişarea cu rase specializate de lapte din UE tehnologii de reproducţie.
progresului genetic (Saanen şi Alpina franceză).
la rasa Carpatină
prin
implementarea
biotehnologiilor
inovative de S-au achiziţionat 20 de ţapi din rase specializate pentru producţia de lapte (10 tapi Saanen şi 10 tapi Alpina franceză) cu
reproducţie în certificate de origine
cadrul fermelor S-au efectuat tratamente de inducere şi sincronizare a estrului în vederea inseminării artificiale a loturilor de caprine cu
familiale material seminal procesat prin diferite metode şi s-au obţinut metişi F1 ( Saanen x Carpatină şi Alpină x Carpatină)
biotehnologiilor
inovative de
reproducţie în
cadrul fermelor
familiale

Calcularea principalilor indici de reproducţie şi producţie la loturile de capre , urmărirea dezvoltării corporale la iezii metişi
obţinuţi.

Obţinerea de ţapi metişi F1 şi R1 şi utilizarea lor S-a realizat crioconservarea materialului seminal de la masculii de rasă Saanen şi Alpină Franceză prin testarea unui nou
la reproducţie pentru difuzarea progresului mediu de diluţie cu un conţinut redus de gălbenuş de ou , păstrându-se un stoc de 100 de paiete material seminal congelat din
genetic în fermele familiale de caprine. fiecare rasă , care va fi folosit la inseminarea caprelor.

S-a obţinut prima generaţie de metişi R1 ( 75 % Saanen x 25 % Carpatină) şi (75 % Alpină x 25 % Carpatină) care urmează
să fie evaluată sub aspectul performanţelor productive.

lSelecționarea femelelor metise F1 în vederea inseminării

lPregătirea țapilor din rase specializate pentru recoltarea materialului seminal

lColectarea şi prelucrarea materialului seminal

lAplicarea protocolului de sincronizare şi inducere a estrului

lInseminarea artificială a femelelor F1

lAplicarea metodelor de criopreservare a materialului seminal în funcție de pretabilitatea la congelare a fiecărui

mascul testat

La partenerul 1, dintre iezii metiși F1 fătați în 2017 au fost reținuți, la vârsta de 8 luni, pentru a intra la reproducție un
procent de 81,48% dintre femele și 76,03% dintre masculi. Pe lânga pierderile prin mortalitate din perioada de creștere (0-
8 luni) s-a adaugat un procent de excluderi de la reproducție datorită unor defecte conformaționale sau neatingerii
greutății optime pentru introducerea la montă. În cazul masculilor, s-a adăugat un procent de aproximativ 5% de excluderi
de la reproducție datorită unor defecte conformaționale (membre anterioare in x care îngreunează efectuarea saltului din
timpul montei, piept îngust și torace slab dezvoltat care conferă capacitate respiratorie redusă și rezistența la efort
limitată) sau a unei dezvoltări necorespunzătoare a aparatului genital până la varsta de 8 luni, respectiv testicule
criptorhide, inegale, cu dezvoltare insuficientă. La coordonator, procentul de rețineri pentru reproducție din totalul
iezilor obținuți a fost de 75,67% la femele și de 71,68%.

Iezii metiși F1 au realizat un spor în greutate mediu zilnic foarte bun datorită heterozisului, dar şi stării bune de
întreţinere a efectivului şi anume: între 1-30 zile- 0,297 kg/cap/zi; între 30-90 zile- 0,112 kg/cap/zi; între 1-90 zile
– 0,167 kg/cap/zi.
 lRata neîntoarcerilor după inseminarea artificială a femelelor metise F1 născute în 2017 a fost de 72,72% (64 femele
neîntoarse din 88 ieduțe inseminate) la partenerul 1 și 71,42% (60 femele neîntoarse din 84 ieduțe inseminate) la
coordinator.

lPentru creşterea conţinutului de proteină totală, cazeină coagulabilă al laptelui şi a randementului de obţinere al
brânzeturilor de capră se recomandă folosirea pentru monte a 8 țapi din rasa Alpină Franceză și a 2 țapi din rasa
Saanen.

lDintre cei 26 masculi metiși R1 aflați în testare la SCDCOC Reghin, pe baza aptitudinilor de reproducție au fost
selecționați 15 indivizi care corespund cerințelor pentru reproducția în sezonul de montă din 2018 (volumul ejaculatului
peste 0.5 ml, motilitate și viabilitate peste 85% în ejaculatul brut și procent de anomalii sub 15%). La ANCC CAPRIROM, din
cei 30 de masculi aflați în testare au fost selecționați 26 care corespund acelorași cerințe.

l Din cei 41 iezi masculi metişi R1 selectaţi după criteriul reproductiv 17 masculi R1 au fost declaraţi ca potenţiali
amelioratori ai producţiei lactate, provenind din femele metis F1 Saanen x Carpatin cu producţii de lapte cuprinse între
2031,98 şi 2177,22 g/zi şi femele metis F1 Saanen x Carpatin cu producţie de lapte zilnică între 2033,72 şi 2212,18 g/zi.

lProducţia de lapte este influenţată de factorul genetic, respectiv metisarea cu masculi din rase specializate pentru
producţia de lapte.

lValorile mai mari ale producției zilnice de lapte ale generaţiei a doua de metişi F1 faţă de prima generaţie au fost
determinate şi de factori externi care ţin de modul de întreţinere şi furajare, modul cum s-a realizat alăptarea iezilor şi
înţărcarea lor care au diminuat şi pentru capra stresul despărţirii de ied.

l La coordonatorul proiectului producţia medie zilnică de lapte la cele trei controale a fost de 2,171 – 2,199 – 2,223 kg/zi,
iar la partenerul Caprirom producţia a fost crescătoare, de la 2,198 la 2,255 kg/zi.

Staţiunea de 5.1.3. - ● evaluarea cu mare acurateţe a înzestrării ● s-a realizat caracterizarea genetico-biochimică, imunogenetică, genetico-moleculară şi econogenică a raselor de ovine
Cercetare- Cuantificarea genetico-biochimice, imunogenetice şi genetico- crescute şi exploatate în România (Merinos de Palas, Ţigaie, Ţurcană, Karakul de Botoşani, Rasa de Carne Palas şi Rasa de
Dezvoltare statistico- moleculare a raselor de ovine din România; Lapte Palas);
pentru informaţională a
Creşterea biodiversităţii la
Ovinelor şi rasele de ovine
Caprinelor crescute în
23 Popăuţi- românia cu ● îmbunătăţirea structurii genetico-biochimice a ● au fost identificate formele moleculare multiple ale unor proteine sanguine, precum hemoglobina (Hb), transferina (Tf),
Botoşani ajutorul raselor de ovine indigene la locii determinanţi ai albumina (Alb) şi amilaza (Am) la ovinele din România;
markerilor genetici hemoglobinei, transferinei, albuminei amilazei şi
potasiului sanguin;
Popăuţi- românia cu
Botoşani ajutorul
markerilor genetici

● îmbunătăţirea structurii imunogenetice raselor ● a fost determinată discontinuitatea distribuţiei ionilor de potasiu sanguin [K +] pentru decelarea fenotipurilor kalemice la
de ovine indigene la locii determinanţi ai ovinele din România;
factorilor de grupă sanguină;

● îmbunătăţirea structurii genetico-moleculare la ● s-a realizat caracterizarea caracterizarea genetico-biochimică a raselor de ovine din România la locii Hb, Tf, Alb, Am şi
raselor de ovine indigene la locii determinanţi ai Ke;
calpastatinei, b-lactoglobulinei şi as1-cazeinei,
proteinei prion, proteinei condrodisplaziei
● realizarea echilibrului genetic la rasele de ovine ● au fost decelaţi 13 determinanţi antigenici din cadrul a şase sisteme de grupă sanguină Aa (sistemul A), Bb, Bc, Bd, Bf, Bg,
în ceea ce priveşte distribuţiile genotipurilor în Bi (sistemul B), Ca, Cb (sistemul C), Da (sistemul D), Ma (sistemul M), R şi O (sistemul R-O) la rasele româneşti de ovine;
panelurile sistemelor analizate, dar mai ales sub
aspctul raportului homozigoţie/heterozigoţie;

● s-a realizat caracterizarea imunogenetică a raselor de ovine din România sub aspectul structurilor genetice de la nivelul
● realizarea unui inventar al resurselor genetice locilor determinanţi ai factorilor de grupă sanguină;
ale raselor de ovine din România în arealele lor de
creştere şi exploatare;

● s-au genotipat unele eşantioane de ovine pentru relevarea unor markeri moleculari pentru trăsăturile de producţie, precum
● promovarea unor programe de ameliorare a calpastatina (CAST), b-lactoglobulina (b-LGB) şi a s1-cazeina (as1-Cn) la ovinele din România;
raselor de ovine şi de creare a unor entităţi ● au fost identificaţi 11 micosateliţi (BM143, FCB11, FCB20, HSC, MAF33, MAF70, MAF214, McM42,
infrarasiale cu productivitate sporită luând în OarCP20, Oar CP34 şi MAF65) la rasele autohtone de ovine;
considerare particularităţile profilurilor genetico-
biochimice, imunogenetice şi genetico-moleculare
ale ovinelor;
● s-au genotipat unele eşantioane de ovine din România pentru relevarea unor markeri moleculari pentru patologia şi
reproducţia ovină, precum proteina prion (PrP), gena condrodisplaziei ereditare Spider Lamb (FGFR3) şi genele fecundităţii
● definirea biodiversităţii la rasele de ovine (BMPR-1B şi BMP15) la ovinele din România;
autohtone prin analiza gradului de polimorfism al
sistemelor genetico-biochimice, imunogenetice şi
genetico-moleculare;

● obţinerea unei predictibilităţi a evoluţiei
biodiversităţii la rasele de ovine indigene având
ca instrument operaţional markerii genetici;
● s-a realizat caracterizarea genetico-moleculară a raselor de ovine din România sub aspectul structurilor genetice de la
nivelul locii determinanţi ai unor markeri moleculari: BM143, FCB11, FCB20, HSC, MAF33, MAF70, MAF214, McM42,
OarCP20, Oar CP34 şi MAF65 (pentru micosateliţi), PrP (pentru maladia scrapie), FGFR3 (pentru sindromul Spider Lamb),
BMPR-1B şi BMP15 (pentru rata ovulaţiei şi fecundităţii);

● atestarea identităţii animalelor ce va servi ● s-a reuşit evaluarea patrimoniului genetic al raselor de ovine indigene, precum şi a gradului de homozigoţie şi heterozigoţie
crescătorilor de ovine pentru demonstrarea al populaţiilor acestora, sub aspectul înzestrării lor genetico-biochimice, imunogenetice şi genetico-moleculare la locii
trasabilităţii animalelor şi a producţiilor obţinute analizaţi în funcţie de trăsăturile morfo-productive, indicii de reproducţie, condiţiile de mediu, trăsăturile comportamentale,
de la acestea. criteriile de selecţie şi tehnologiile de ameliorare pentru fiecare rasă de ovine;
● promovarea criteriilor de profilaxie genetică în ● a fost posibilă estimarea cotei de participare, sub aspectul materialului genetico-biochimic, imunogenetic şi genetico-
ferme de ovine în care măsurile sanitar-veterinare molecular, a unor rase de ovine, precum şi a intensităţii schimburilor reciproce de zestre ereditară dintre aceste rase în
sunt mai dificil de aplicat.
● dezvoltarea parteneriatului între unităţi de
cercetare-dezvoltare, precum şi IMM-uri pentru
programe naţionale şi regionale de conservare a
patrimoniului genetic al animalelor.
● îmbogăţirea patrimoniului ştiinţific prin
diseminare de cunoştinţe şi rezultate ale
proiectului în spaţiul publico-economic şi în
mediul ştiinţific şi academic.
procesul creării unor noi creaţii biologice rasiale şi infrarasiale sau ecotipuri şi tipuri morfo-productive ale acestora;
● s-au efectuat măsurători, cântăriri şi estimări zoometrice pentru creionarea profilului habitual, morfologic, comportamental,
cultural, productiv şi reproductiv al ovinelor din România în context econogenic;
● pe baza acestor date s-au fundamentat două studii tehnico-ştiinţifice ce cuantifică modul cum diferiţi factori selectivi,
mediali, culturali şi tehnologici influenţează fixarea diferitelor gene în genofondul raselor respective şi în configurarea
numerică şi calitativă a bazinelor lor de gene şi descriu performanţele productive (trăsături de producţie, indici de
reproducţie) la rasele de ovine din România în context econogenic cu referire la profilul lor genetico-biochimic, imunogenetic
şi genetico-molecular.
Matricea de definire a distanţelor genetice şi a corelaţiilor informaţionale dintre rasele de ovine şi dintre grupările
infrarasiale ale acestora a fost construită pe formulele alelice ale sistemelor genetice menţionate. În algoritmul de calcul
au fost utilizate frecvenţele a 60 de alele, după cum urmează: 17 alele în cadrul sistemelor biochimico-genetice: două
alele hemoglobinice (HbA şi HbB), două alele de sânge de potasiu (KeL şi Keh), nouă alele transferinice (TfI, TfA, TfG, TfB,
TfE TfE şi TfP), două alele albuminice (AlbF şi AlbS) şi două alele amilazice (AmB şi AmC; - 26 alele în cadrul sistemelor
imunogenetice: două alele Aa (Aa+ şi Aa-), două alele Bb (Bb+ şi Bb-), două alele Bc (Bc+ şi Bc-), două alele Bd (Bd+ şi
Bd-), două alele Bf (Bf+ şi Bf-), două alele Bg (Bg+ şi Bg-), două alele Bi (Bi+ şi Bi-), două alele Ca (Ca+ şi Ca-), două alele
Cb (Cb+ şi Cb-), două alele Da (Da+ şi Da-), două alele Ma (Ma+ şi Ma-), două alele R (R+ şi R-) şi două alele O (O+ şi O);
17 alele în cadrul sistemelor genetico-moleculare: două alele -lactoglobulinice (LGBA şi LGBB), două alele calpastatinice
(CASTA şi CASTB), două alele αs1-cazeinice (CnA şi CnC), cinci alele prionice (ARR. ARQ, AHQ, ARH şi VRQ), două alele SLS
(FGFR3 şi FGFR3+), două alele Booroola (FecB şi FecB+) şi două alele Inverdale (FecX şi FecX+)
Cuantificarea precisă a relaţiilor biologice dintre rasele autohtone de oi din România (Merinos de Palas, Ţigaie, Ţurcană,
Karakul de Botoşani, Rasa de Carne Palas şi Rasa de Lapte Palas), precum şi a unor entităţi infrarasiale din cadrul acestora
(varietăţi, linii zootehnice, ecotipuri), a fost posibilă prin intermediul unui algoritm de calcul creat pe baza conceptelor
de statistică matematică şi informaţională care au folosit analiza de frecvenţă a 60 alele aparţinând celor 18 sisteme
genetice: cinci sisteme biochimice-genetice (hemoglobină, potasiu, transferină, albumină şi amilază), şase sisteme
imunogenetice (A, B, C, M, D şi RO) şi şapte sisteme genetico-moleculare (-lactoglobulină, calpastatină, s1-cazeină,
proteina prion, proteina condrodisplaziei ereditare şi genele fecundităţii Booroola şi Inverdale).

La toate rasele de ovine şi ecotipurile aferente acestora se întâlneşte o amplă variabilitate distribuţională a frecvenţelor
alelelor determinante ale sistemelor genetico-biochimice, imunogenetice şi genetico-moleculare, marja de distribuţie a
acestora oscilând de la o reprezentare foarte scăzută a unei alele sau de la absenţa ei până la o expresie foarte înaltă sau
chiar completă a alelei complementare.

Pe suportul investigaţional al structurilor sistemelor polimorfe au fost redefinite şi redimensionate relaţiile biologice
dintre rasele de ovine din România folosind parametri de statistică informaţională (distanţa genetică şi corelaţia
informaţională) şi nu caractere de morfologie externă sau de producţie.

Mărimea coeficienţilor de corelaţie informaţională (Rx,y) şi a distanţei genetice (D) indică un grad ridicat de similaritate
genetică între rasele Merinos de Palas şi Ţigaie, pe de o parte, şi între rasele Ţurcană şi Karakul de Botoşani, pe de altă
parte; în schimb, între rasele dintre cele două grupuri de ovine există diferenţe genetice evidente.

Mărimea autentică a corelaţiilor informaţionale şi distanţelor genetice între rasele de ovine este proporţională cu numărul
de sisteme polimorfe luate în algoritmul de calcul.

Pe baza distanţelor genetice în sistemul microsatelitar dintre rasele româneşti de ovine a ost construit arborele filogenetic
Neighbor-Joining la specia ovină din România prin analiză „bootstrap”
Autenticitatea edificiului statistico-informaţional este imperios legată de o analiză genetică cât mai complexă, de
multitudinea de surse informaţionale şi de sisteme polimorfe operaţionale şi de particularităţile distribuţionale ale
structurilor acestor sisteme genetice.

Intensitatea relaţiilor biologice dintre rasele de oi româneşti arată particularităţile comune sau diferite ale condiţiilor de
mediu şi ale criteriilor de selecţie utilizate în procesul de ameliorare a acestor rase din ţara noastră.

Caracteristicile edificiului statistico-informaţional care redimensionează relaţiile biologice între ecotipurile din cadrul
fiecărei rase reflectă condiţiile de habitat şi tehnologice în care acestea sunt crescute în diferite zone ale globului
pământesc.

38. În comparaţie cu distanţa genetică, corelaţia informaţională conferă mai multă supleţe metodologiei investigaţionale,
este mai expresivă şi are avantajul de a beneficia de reprezentare grafică.

. Măsurarea parametrilor de statistică matematică şi informaţională pe baze genetice este utilă în procesul de conservare
şi ameliorare a patrimoniului genetic al raselor existente, dar şi în procesul de creare a unor rase noi, oferind informaţii
despre compatibilitatea sistemelor de încrucişare între rase mai mult sau mai puţin apropiate sau mai îndepărtate din
punct de vedere genetic.

Analiza genetică, realizată pe un eşantion de ovine din trei rase authohtone, a avut ca scop punerea la punct a unei
metode de genotipizare alternative la locusul PRNP, asociat cu rezistenţa sau susceptibilitatea la această boală.

Testul genetic propus constă în amplificare cu primeri specifici a întregii regiuni codificatoare din exonul 3 al genei PRNP,
urmată de secvenţiere ei. Această abordare permite o stabilire corectă a genotipurilor la acest locus, în speţă din codonii
136, 154 şi 171, asociaţi cu rezistenţa sau susceptibilitatea la scrapie, dar şi identificarea unor mutaţii rare asociate cu
forme atipice de scrapie (Nor98) sau a unor mutaţii noi care pot să apară.scrapie (Nor98) sau a unor mutaţii noi care pot
să apară.

. Toate aceste tipuri de mutaţii au fost identificate în eşantionul de ovine analizate.

Testul genetic constituie o alternativă sigură la testele deja existente pe piaţă, care de obicei detectează polimorfisme
doar în cei trei codoni de interes.

. Analiza polimorfismului genetic al proteinelor majore din lapte, realizată pe un eşantion de ovine

din patru rase authohtone, a avut ca scop identificare unor posibile variaţii alelice la aceşti loci şi care ar putea avea
efect pozitiv sau negativ asupra calităţii laptelui.
. Singurul locus polimorf a fost cel al β-LG, la care s-a constatat prezenţa a două variaţii alelice A şi B. Cu toate acestea
studiile privind influenţa lor asupra calităţii laptelui la alte rase sunt contradictorii.

. Prezenţa alelei C a αS1-CN are o semnificaţie pozitivă, deoarece a fost a asociată în multe studii cu calităţi superioare de
procesare a laptelui şi randamente mai mari de obţinere a brânzeturilor. Se pare că această alelă este fixată la rasele
autohtone, probabil în urma selecţiei empirice realizate de crescătorii de ovine autohtoni.

Verificarea electroforetică a calităţii şi specificităţii ampliconilor obţinuţi (conţinând cei trei codoni de interes: 136, 154 şi
171) a evidenţiat prezenţa unui produs specific aşteptat de peste 300 pb

Analiza în electroforeza de capilaritate a reacţiilor de amplificare obţinute prin tehnica extensiei primerilor, a permis
identificarea la cei 58 de indivizi luaţi în studiu a celor patru polimorfisme de interes din codonii 136 (C>T), 154 (G>A),
respectiv din poziţiile 2 (G>A) şi 3 (G>T) ale codonului 171, caracteristice celor cinci alele relevante de la locusul PRNP

Datele de genotipare ale fiecarui individ analizat au fost încărcate într-o bază de date în format Excel. O parte din datele
de genotipare obţinute la cele 58 de ovine analizate prin tehnica extensiei primerilor au fost vizualizate.

Pe baza datelor de genotipare obţinute prin tehnica extensiei primerilor au fost calculate frecvenţelor genotipurilor de la
locusul PRNP în eşantioanele din cele trei rase de ovine luate în studiu (Karacul de Botoşani, Ţurcana şi Ţigaie). Indivizii au
fost clasificaţi în mai multe clase de risc conform nomenclaturii existente
Pentru exemplificare vor fi analizate rezultatele obţinute la 7 familii şi vor fi luaţi în considerare doar 5 din cei 22 loci
microsateliţi genotipaţi (Figura 6). De exemplu, în cadrul familiei 1 (F1) de ovine din rasa Karacul, varietatea neagră,
analiza amprentelor ADN ale microsateliţilor, obţinute de la mama (F1-M) şi tata (F1-F) nominalizaţi ca fiind parinţii
prezumtivi ai descendentului F1-O, a evidenţiat faptul că aceştia sunt într-adevar parinţii lui genetici (Figura 9). O analiză
bioinformatică comparativă realizată suplimentar, în care toţi cei 12 masculi din rasa Karacul luaţi în studiu au fost
consideraţi taţi potenţiali ai decendentului F1-O, a evidenţiat faptul că un alt mascul din varietatea neagră (F7-F) se
califică 100% ca tată potenţial al descendentului F1-O. De fapt, acest mascul figurează ca fiind tatăl ambilor descendenţi
F1-O şi F7-O, de la el fiind recoltate două probe de sânge distincte şi generate profilelele genetice pentru a verifica
replicabilitatea rezultatelor.
Un al doilea exemplu este cel al familiei 2 (F2) de ovine din rasa Karacul, varietatea brumărie, în care analiza
amprentelor ADN ale microsateliţilor obţinute de la mama (F2-M) şi tata (F2-F) nominalizaţi ca fiind părinţi prezumtivi ai
descendentului F2-O, a evidenţiat faptul că mama este compatibilă cu profilului genetic al descendentului, dar tata nu se
califică ca părinte genetic. Descendentul F2-O este homozigot pentru microsatelitul INRA063, mărimea alelei prezente
fiind de 183 pb. Una dintre aceste alele este moştenită de la mama F2-M. Tatăl prezumtiv F2-F al acestui descendent nu se
califică ca părinte genetic deoarece prezintă la acest locus 2 alele (de 187 pb, respectiv 201 pb), care nu sunt prezente la
descendent. Acelaşi raţionament este valabil şi în cazul markerului SPS115

1.În cadrul obiectivului 1 a fost testată cu succes o metodă alternativă de genotipare la locusul PRNP a ovinelor din rasele
Karakul de Botoşani, Ţurcană şi Ţigaie. Metoda constă în amplificarea parţială a unui fragment de aproximativ 300 perechi
de baze din exonul 3, urmată de microsecvenţiere (extensia primerilor cu o nucleotidă) şi detecţia ampliconilor obţinuţi în
electroforeza de capilaritate.

2.Folosind această metodă au fost identificate cu precizie într-o singură reacţie PCR multiplex cele patru tipuri de
polimorfisme nucleotidice de interes din codonii 136 (C>T), 154 (G>A), respectiv din poziţiile 2 (G>A) şi 3 (G>T) din
codonul 171. Metoda poate fi folosită pentru genotiparea cu acurateţe a mutaţiilor din cei trei codoni de interes (136, 154
şi 171), asociaţi cu rezistenţa sau susceptibilitatea ovinelor la scrapie.

3.În cadrul obiectivului 2 a fost testată cu succes, pe un număr de 12 familii de ovine din rasa Karacul de Botoşani (patru
din varietatea neagră, trei din varietatea brumărie, una din varietatea albă, două din varietatea roz şi două din varietatea
sur), o metode de confirmare a filiaţiei pe baza amprentei ADN generată cu ajutorul a 22 de markeri microsateliţi specifici
ovinelor.
 4.Amprenta ADN generată pentru fiecare individ în parte, organizaţi pe familii conform fişelor de montă, a evidenţiat
faptul că toate mamele (M1-M12) din cele 12 familii (F1-F12) de ovine din rasa Karacul de Botoşani s-au calificat ca mame
genetice ale descendenţilor nominalizaţi.

5.În cazul berbecilor, doar 3 dintre cei 12 masculi au fost excluşi ca taţi potenţiali ai descendenţilor nominalizaţi, restul
de 9 fiind taţii genetici reali, în concordanţă cu fişele de montă. Procentul de taţi incompatibili nu a fost mare, având în
vedere condiţiile de management reproductiv mai dificil în cazul ovinelor.

6.Metoda folosită pentru stabilirea filiaţiei s-a dovedit o unealtă extrem de utilă, care ar putea contribui substanţial la un
management mai bun al reproducţiei în fermele de ovine şi implicit în munca de ameliorare pentru consolidarea unor
caractere de interes, de exemplu în cazul rasei Karacul pentru ameliorarea calităţii comerciale a pielicelelor printr-o mai
bună potrivire a perechilor.

7.Pe lângă aplicabilitatea lor în stabilirea filiaţiei, aceşti markeri microsateliţi pot fi folosiţi cu succes în studii de
evoluţie, de filogenie, în estimarea indicilor de diversitate genetică în cadrul populaţiilor, raselor sau speciilor, în
calcularea gradului de consangvinizare sau în stabilirea distanţelor genetice între rasele de animale (de exemplu între rase
sau varietăţi de ovine autohtone).

5.1.4. - Contribuţii 1. Sporirea numerică a ovinelor Karakul de Au fost identificate, pe lângă exploatațiile deja existente, noi exploatații în care există și se pot înmulți și reproduce ovinele
la consolidarea Botoșani varietatea SUR; extinderea creşterii lor Karakul sur, în zona de N-E a Moldovei.
genetică şi sporirea în zona de N-E a Moldovei şi schimbarea
numerică a structurii coloristice a rasei Karakul.
ovinelor Karakul
de Botoșani
varietatea SUR în Evaluarea fenotipică alături de utilizarea profilului hematologic şi biochimic ca procedeu de certificare a valorii pielicelei la
vederea omologării 2. Îmbunătăţirea structurii genetice a rasei mieii Karakul de Botoşani sunt instrumente deosebit de valoroase ce pot fi utilizate în activitatea de selecție, astfel clasicul
acestora Karakul de Botoşani.
contopindu-se armonios cu inovativul pentru un progres accelerat.

3. Creşterea veniturilor pentru crescătorii de ovine

Karakul Sur, respective preţ de valorificare
superior al pielicelelor sure, reducerea
S-a evaluat producția de lapte cantitativ și calitativ comparativ cu producția de lapte de la varietatea Karakul negru. S-a
cheltuielilor materiale în industria confecţiilor
evaluat calitatea producției de pielicele la varietatea Karakul sur analizând ponderea principalelor însușiri ale pielicelelor.
prin renunţarea la vopsitul chimic, sporirea
producţiei de lapte şi creşterea prolificităţii
comparativ cu ovinele Karakul negru.

4. Diminuarea efectului consangvinizării în 1. Încrucișarea berbecilor Karakul brumăriu și oi Karakul sur evidențiază o altă ordine de transmitere a culorilor
fermele private datorită numărului limitat de întrucât descendenții obținuți au fost brumăriu și sur în proporții egale de 36,5%, însă au apărut și indivizi de
reproducători Karakul sur. culoare neagră în proporție de 16,5% și respectiv maro în procent similar.
 2. Din încrucișarea berbecilor Karakul maro cu femele Karakul de culoare sur în descendență se constată o
dominanță culorii maro (56,1%) în timp ce indivizii care au avut culoarea sur au reprezentat o pondere de doar
26,8%.
5. Întocmire documentaţie tehnică pentru
omologarea liniei Karakul Sur din rasa Karakul de
Botoşani şi pentru producerea acestor ovine,
scheme de selecţie şi de potrivire a perechilor,
tehnologia de ameliorare a oilor Karakul colorat
și strategia creşteri rasei Karakul de Botoşani.

3. Din împerecherea berbecilor sur cu oi tot sur în descendență 73,5% dintre indivizi au fost tot sur alți 18% au fost
maro, diferența a fost în proporții relativ egale (3%) formată din miei negri, halili și alte culori.
4. Din varianta de încrucișare dintre berbeci Karakul sur și oi Karakul maro în descendență rezultă pe lângă mieii
maro (44,5%) o altă proporție de 33,5% de miei sur, alți 14% negri, altă pondere de 5% au avut culoare halili și o
proporție de doar 2% au avut și alte culori.

5. În varianta de încrucișare Karakul sur x Karakul negru se constată ca 60% a fost reprezentată de miei de
culoare maro și în proporții egale de câte 20% de mieii de culoare neagră și sur.

6. Din încrucișarea masculilor Karakul alb cu femele Karakul sur în descendență se constată un alt mod de
transmitere a culorilor deoarece din cei 26 miei o pondere de 65,5% au fost suri, alți 15% maro și 11,5% albi.

7. Determinarea coeficientului de heritabilitatea plasează multe dintre caracterele de calitate ale pielicelelor în
grupa celor cu o heritabilitate medie spre redusă.

8. Pentru unele caractere la care coeficientul determinat are valori medii mai mici de h 2 = 0,25 (nuanța de culoare,
rezistență, elasticitate și constituția) indică faptul că între fenotip și genotip se stabilește o legătură extrem de
slabă iar toate acele caractere sunt dependente într-o măsură redusă de genotip

9. Heritabilitatea pentru caracterele care influențează calitatea fibrelor din buclă prezintă, pentru finețea fibrelor de
acoperire, o valoare pentru h2 mai mică la varietatea maro (h2=0,38) intermediare la varietățile neagră, sur și roz
(h2=0,45; h2=0,38 și respectiv h2=0,454) și mai mare la varietatea brumărie și maro (h2=0,65).

10. Determinarea corelațiilor fenotipice, genotipice și de mediu evidențiază faptul că în determinarea aceluiași
caracter influența genotipului, a fenotipului și a factorilor de mediu se situează la grade diferite ale intensității.

11. La varietatea sur și roz între cuplul de însușiri reprezentat de uniformitatea culorii și tipul de buclă valoarea
celor trei corelații are același sens, însă gradul de corelare este mai intens la varietatea sur.
 12. Pentru uniformitatea culorii și modelul buclajului corelația genetică este r G = 0,20 la varietatea roz și crește ca
intensitate la varietatea sur unde rG = 0,37.

13. Pentru uniformitatea culorii și gradul de închidere al buclelor determinarea corelațiilor la varietatea sur are
valori pozitive, însă limitele de încadrare ale valorilor medii se situează între 0,24 (r G) și 0,29 (rE) cu o valoare de
corelare intermediară pentru corelația fenotipică (r=0,27), iar în acest caz se recomandă multă prudență în selecția
desfășurată în acțiunea de selecție și reținerea pentru prăsilă dar și în nominalizarea împerecherilor.
14. Calcularea valorii de ameliorare pentru mai multe caractere specifice producției de pielicele indică faptul că
unii reproducători testați au capacitate de transmitere ereditare bună pentru un caracter dar, în același timp, este
înrăutățitor pentru alte caractere.

15. Acești berbeci pot fi menținuți sau excluși din nucleul de reproducție doar pe baza unor analize și evaluări mai
detaliate iar dacă se constată că celelalte caractere reprezentative nu suferă involuții evidente se poate lua decizia
de păstrare în grupa pepinierilor.

24 Stațiunea de 5.1.5. - “Evaluarea performanţelor productive ale S-a stabilit locaţia în care se vor desfăşura experimentele; S-a stabilit protocolul de lucru pe parcursul perioadei
Cercetare – Ameliorarea și efectivului matcă luat în studiu (F1)”: de derulare a proiectului; S-a realizat o sinteză bibliografică a
Dezvoltare consolidarea unui Studierea și stabilirea valorilor productive medii, performanţelor productive la nivel naţional şi internaţional a rasei implicate; S-a realizat o sinteză
pentru nucleu de vaci de la nivel național și ale efectivului luat în studiu, bibliografică a performanţelor productive la nivel naţional şi internaţional a efectivelor ameliorate din cadrul rasei implicate;
Creșterea rasă Bălțată privind producția de lapte, grăsime și proteină, în S-au repartizat responsabilităţile fiecărui membru a echipei de
Bovinelor Arad Românească de tip cazul vacilor de rasă Bălțată Românească de tip implementare a proiectului, pe faze şi ani de studiu; A fost izolat ADN-ul genomic total din probele
Fleckvieh prin Fleckvieh, pe baza datelor din Controlul Oficial al biologice (sânge); Au fost amplificate prin reacţie PCR genele de interes
selecție și Producției de Lapte (C.O.P.), în vederea elaborării
utilizarea la unui program de ameliorare adaptat valorilor
reproducție a celor productive concrete;
mai performante
structuri genetice
în vederea creșterii
eficienței
economice a
activităților fermei Formarea nucleului de ameliorat, se va face Produșii PCR-RFLP au fost migrați în gel de agaroză în sensul evidențierii genotipurilor;
corecția producțiilor la Echivalent Maturitate Au fost determinate genotipurile individuale prin tehnica RFLP; Au fost stabilite frecvențele genelor și a
(E.M.) și stabilirea taurilor destinați genotipurilor în efectiv; În locusul KCn, frecvența alelei A a fost de 0,81 comparativ cu 0,19 asociată alelei B;
însămânțărilor artificiale (I.A.) și se va realiza Frecvența genotipurilor în locusul KCn este caracterizată de un dezechilibru
potrivirea perechilor. Se vor folosi tauri puternic ((ᵪ=0,0016). Genotipul AA înregistreaqză cea mai mare frecvență, 0,646 în raport cu cel heterozigot AB (0,329) respective
amelioratori cu valori de ameliorare superioare BB (0,025)

Selecția asistată de markeri moleculari pentru În locusul βLg alela A este asociată unei frecvențe superioare (0,61) comparative cu alela B (0,39);
genele de interes economic în vederea stabilirii Genotipul predominant s-a dovedit a fi cel heterozigot AB (0,658) în raport cu cel homozigot dominant AA (0,281)
frecvenței genelor și a genotipurilor favorabile în respective BB (0,061); Performanțele productive în direcția sintezei de lapte a exemplarelor din F1 a fost stabilită la
efectivul de vaci incluse în studiu valorile medii de 5868±90,64 kg lapte, 4,04±0,04% grăsime respective o încărcătură proteică de 3,38±0,02%; Performanțele
productive privind producția de lapte, grăsime și protein au fost associate genotipului deținut, la nivel individual, valorile
medii fiind prezentate în raport cu structura genetică și gena de interes inclusă în studiu

Analiza gradului de corelare a genotipurilor cu

nivelul productiv.
Sstabilirea diferențelor productive între loturile
incluse în studiu

- selecția asistată de markeri moleculari pentru Producția medie a vacilor aferente efectivului de semisurori (F2) a fost de 5942±103,12 kg lapte/lactație normală, corectată la
genele de interes economic în vederea stabilirii echivalent maturitate. Valorile extreme ale acestui parametru au atins praguri de 4121 kg (minim productiv) respectiv 7912
frecvenței genelor și a genotipurilor favorabile în kg reprezentând producția maximă. Conținutul mediu de grăsime înregistrat a fost de 4,29%±0,02 (cu un minim de 3,49% și
efectivul de semisurori incluse în studiu (F2) un maxim de 4,92%) implicând astfel o producție medie de 254,14±5,99 kg grăsime (cu un minim de 143,82 kg și un maxim
de 389,27 kg). Procentul mediu de proteină a laptelui a fost de 3,46%±0,03 (3,02% procentul minim, 4,06% valoarea maximă
înregistrată), producția medie fiind de 205,59±5,01 kg proteină pe parcursul lactației curente, producție care înregistrează un
minim de 124,45 kg respectiv o valoare maximă de 321,22 kg.

- analiza gradului de corelare a genotipurilor cu

nivelul productiv
- stabilirea diferențelor productive în raport cu
genotipul.

- alegerea taurilor potențial reproducători Producția medie a vacilor aferente efectivului de semisurori (F2) a fost de 5942±103,12 kg lapte/lactație normală, corectată la
echivalent maturitate. Valorile extreme ale acestui parametru au atins praguri de 4121 kg (minim productiv) respectiv 7912
kg reprezentând producția maximă. Conținutul mediu de grăsime înregistrat a fost de 4,29%±0,02 (cu un minim de 3,49% și
- evaluarea acestora în baza valorilor de un maxim de 4,92%) implicând astfel o producție medie de 254,14±5,99 kg grăsime (cu un minim de 143,82 kg și un maxim
ameliorare a caracterelor de interes zoo-economic de 389,27 kg). Procentul mediu de proteină a laptelui a fost de 3,46%±0,03 (3,02% procentul minim, 4,06% valoarea maximă
înregistrată), producția medie fiind de 205,59±5,01 kg proteină pe parcursul lactației curente, producție care înregistrează un
- genotiparea taurilor selectați în vederea evaluării minim de 124,45 kg respectiv o valoare maximă de 321,22 kg.

- selectarea formei paterne în vederea obținerii

generației descendente

“Genotiparea taurilor potențial reproducători în
vederea obținerii generației descendente”
Analiza comparativă a datelor associate celor două generații pune în evidență diferențe semnificative din punct de vedere
statistic în ceea ce privește producția de grăsime (kg, %) și proteină (kg,%). Diferența înregistrată în cazul producției de lapte
(74±12,48 kg) nu s-a dovedit a fi asigurată din punct de vedere statistic (p>0,44), valoarea conferindu-i acesteia doar o
dimensiune aritmetică. Procentul de grăsime înregistrat în cadrul generației de semisurori prezintă un traiect ascendent (4,2%
±0,02)comparativ cu valoarea aferentă generației inițiale (4,04%±0,04), diferența fiind asigurată din punct de vedere statistic
(p≤0,0031).

- s‐au recoltat probele biologice;

‐ s‐au determinat genotipurile individuale prin tehnica PCR ‐RFLP;
‐ s‐a stabilit frecvența genotipurilor și alelelor;
‐S‐a determinat nivelul productiv al vacilor sub aspectul
producției de lapte, grăsime și proteină și s ‐a efectuat corelarea
acestuia cu genotipul individual;
‐ S‐au calculat și testat din punct de vedere statistic diferențele productive privind producția de lapte, grasime, protein, in
raport cu genotipul individual.
În baza testelor genomice taurul desemnat a forma generația succesivă a fost taurul Winston, cod 53385;
În urma caracterizării reproductive a efectivului de semisurori F2, s-a dovedit că genotipul din locii genelor de interes
economic studiate nu contribuie la deprecierea parametrilor reproductive; - Vacile asociate genotipului homozigot favorabil
BB au dovedit o rată de ingestie a furajelor superioară congenerelor ;
Vacile asociate genotipului BB din locii genelor de interes economic studiate au alocat un interval mediu zilnic superior
rumegării;
 Aplicarea unor programe de selecție asistată de markeri moleculari pentru creșterea frecvenței alelelor și a genotipurilor
favorabile sintezei de proteină din lapte este binevenită, acestea nedovedindu-se nefaste pentru statusul metabolic și condiția
de bunăstare a vacilor adulte.
au fost evaluate performanțele productive privind cantitatea și calitatea laptelui în cadrul lotului experimental aferent
generației F2 și au fost stabilite diferențele comparative în raport cu congenerii;

- au fost asociate valorile productive ale lotului experimental cu genotipul individual și au fost stabilite diferențele
apărute precum și semnificația statistică a acestora;
- au fost cuantificate efectele genotipului individual asupra performanțelor reproductive și asupra viabilității produșilor de
concepție obținuți în cadrul generației terminale F3;

- au fost genotipați descendenții (F3) obținuți de la vacile din cadrul lotului experimental (F2) în vederea stabilirii
frecvenței alelelor favorabile și a genotipurilor pentru locușii KCN și LGB în vederea stabilirii efectelor taurilor genotipați
BB și a gradului de modificare a structurii genetice în efectiv;

5.2.4. - Obţinerea, Îmbunătățirea calitativă a producției de lapte la S-a genotipat tot efectivul de vaci de rasă Brună de la SCDCB Arad și taurii de rasă Brună (de la unitățile SEMTEST din
consolidarea şi rasa Brună prin utilizarea selecției asistate de țară) pentru genele implicate în sinteza proteinelor din lapte (κ-CN, β-LG, α-LA)
bioconservarea markeri moleculari
unui nucleu de vaci
de rasă Brună Genotiparea animalelor de rasă Brună pentru S-a elaborat o metodă rapidă de genotipare a animalelor prin intermediul reacției PCR-HRM
provenit pe linie genele de importanţă economică implicate în
paternă din tauri sinteza proteinelor din lapte.
genotipaţi pentru
genele implicate în
sinteza K-cazeinei Crearea unei linii de vaci de rasă Brună cu S-a efectuat IA (însămânțarea artificială) în baza programului de potrivire genotipică a perechilor funcție de genotipul vacilor
din lapte aptitudini superioare pentru calitatea laptelui: și al taurilor.
calitate superioară a proteinei, cu un conţinut
crescut de k-cazeină și raportul proteină-grăsime
foarte strâns.

Îmbunătăţirea genomului animalelor în cadrul S-au obținut produși cu genotip favorabil pentru pentru genele implicate în sinteza proteinelor din lapte
unui efectiv de rasă Brună şi obţinerea unui
material biologic de înaltă valoare genetică,
ameliorat în direcţia capacităţii de sinteză a
proteinelor din lapte şi creşterea capacităţii de
conversie a laptelui în brânzeturi.
 Genotiparea animalelor de rasă Brună pentru genele de importanţă economică implicate ı̂ n sinteza proteinelor din lapte şi
crearea de animale performante prin aplicarea unui sistem de selecţie asistată de markeri moleculari: crearea unei linii de vaci
de rasă Brună cu aptitudini superioare pentru calitatea laptelui (calitate superioară a proteinei, cu un conţinut crescut de k-
cazeină şi raportul proteină-grăsime foarte strâns);

Creşterea frecvenţei alelei favorabile B şi a genotipurilor favorabile BB şi AB pentru k-cazeină şi β-lactoglobulină ;

Îmbunătăţirea calităţii laptelui prin creşterea cantită ţii de proteină şi gră sime din lapte.

La finalul fazei 6 a proiectului, efectivul total de rasă Brună din cadrul SCDCB Arad este de 134 animale din care 49 vaci, 12
juninci, 13 cap. vițele peste 18 luni, 15 cap. vițele 12-18 luni, 12 cap. vițele 6-12 luni, 11 cap. vițele 0-6 luni și 22 masculi .

Colectare de probe biologice și extracția de ADN genomic total de la descendenți de rasă Brună ;

•Genotiparea generației de descendenți de rasă Brună , pentru genele implicate ın̂ sinteza proteinelor din lapte și stabilirea
frecvenței alelelor și genotipurilor ı̂ n cadrul efectivului studiat;

•Efectuarea ın̂ sămânțărilor artificiale cu tauri genotipați, ın̂ baza programului depotrivire genotipică a perechilor;

25 Stațiunea de 5.1.6. - Cercetări Prin încrucișările efectuate vom obține metiși cu o

Cercetare privind carcasă calitativă și cantitativă superioară rasei •Obținerea de vaci gestante ın̂ sămânţate cu MSC de la tauri genotipați;
Dezvoltare complementaritate materne (Mangalita) .Prin determinarea calității
•IInregistrarea performanţelor productive şi analiza chimică a laptelui la vacile
Agricola Turda a rasei Bazna si cărnii și grăsimii vom putea compara rasa
Mangalițta cu alte Mangalita cu metiși rezultați.
rase de suine
primipare și multipare;
•Diseminarea rezultatelor obținute ın̂ cadrul proiectului (publicarea unui numă r de 3

lucră ri științiBice: o lucrare publicată ı̂ ntr-un jurnal cotat ISI Thompson Reuters cu

Factori de Impact, un abstract BDI și un abstract publicat ı̂ ntr-un jurnal cotat ISI

Thompson Reuters, cu Factori de Impact).

mai valoroase genotipuri a raselor autohtone Mangalița și Bazna este mai mare la femele comparativ masculilor, iar pe

de altă parte, la rasele de carne Duroc și Marele alb este accesibilă utilizarea unor masculi care au fost selectați
conform celor mai exigente cerințe pentru rețeaua de însămânțare artificială. În acest sens s-a trecut la identificarea și

selecția femelelor în vederea creării grupelor de hibridare, în timp ce pentru material seminal s-a identificat sursa de

achiziţionare, respectiv unitatea Semtest Tg-Mureş.

Faza II Planul experimental pentru crearea hibrizilor cu prolificitate ridicată și o valoare crescută a acizi grasi nesaturati în
carcasă va presupune utilizarea femelelor din rasele autohtone Mangalița și Bazna și a masculilor din rasele Duroc și Marele
alb.

Pe baza analizei complementarității, schema de hibridare va presupune încrucișarea dintre rasele Mangalița și Duroc,
respectiv dintre rasele Bazna și Marele alb. Totodată se va apela la însămânțarea artificială și nu la montă, datorită
avantajelor pe care această biotehnologie de reproducție o prezintă. Motivarea acestei scheme este data de posibilitatea creării
celor mai bune combinații în condițiile în care pe de o parte, baza de selecție a celor mai valoroase genotipuri a raselor
autohtone Mangalița și Bazna este mai mare la femele comparativ masculilor, iar pe de altă parte, la rasele de carne Duroc și
Marele alb este accesibilă utilizarea unor masculi care au fost selectați conform celor mai exigente cerințe pentru rețeaua de
însămânțare artificială.

În acest sens s-a trecut la identificarea și selecția femelelor în vederea creării grupelor de hibridare, în timp ce pentru material
seminal s-a identificat sursa de achiziţionare, respectiv unitatea Semtest Tg-Mureş. Dupa fatare,la ambele loturi din cele doua
rase sa urmarit indici morfo-productiv.
Faza III.Stabilirea indicilor de abator,a calitatii carnii si grasimii la hibrizii Mangalita.
-Toate activitățile programate au fost realizate conform planului de realizare

-Am ales cinci animale(hibrizii de Mangalita)

-La aceste animale am urmărit ritmul de creștere si dezvoltare
-Urmeză sacrificarea în luna septembrie se determina indici de abator și calitatea cărnii și grăsimii la hibrizi.
¨în cazul probele de slănină și antricot valorile medii ale acizilor graşi nesaturaţi au fost cu 10 - 20 % mai mare la hibrizii
Bazna cu Marele Alb

¨în cazul probele de mușchiuleț și pulpă valorile medii ale acizilor graşi nesaturaţi au fost cu 20 - 30 % mai mare la Bazna

¨procente mai mari ale acizilor grași mononesaturați și polinesaturți (deci o calitate superioară din punct de vedere biochimic)
avem doar în cazul probelor de slănină și antricot la hibrizii cu Marele Alb comparativ rasei Bazna
cantitatea cea mai mare de acizi graşi polinesaturaţi se regăsește în slănină, atât în cazul hibrizilor cu Marele Alb (9,33 %),
cât și a rasei Bazna (8,50 %)
¨randamentul la sacrificare și randamentul comercial au relevat valori superioare în cazul hibrizilor Mangalița cu Duroc
comparativ rasei Mangalița, demonstrând astfel eficiența mai bună la abatorizare a acestora
¨deși valorile medii ale greutăților la sacrificare și ale carcasei au fost mai mici la hibrizi decât la Bazna, randamentul la
sacrificare și randamentul comercial au relevat valori superioare în cazul hibrizilor Bazna cu Marele Alb comparativ rasei
Bazna, demonstrând astfel eficiența mai bună la abatorizare a acestora
¨determinările cantitative au relevat valori superioare ale hibridului Mangalița cu Duroc comparativ rasei Mangalița în cazul
SU, PB și CB
26 Statiunea de 5.1.7. - Realizarea unei tehnologii practice de ameliorare 1.Au fost stabilite metodele de alegere a animalelor în lotul de selecţie după mai multe caractere
Cercetare Ameliorarea unei care să permită deţinătorilor de vaci de lapte şi a
Dezvoltare linii de vaci din celor interesaţi includerea în deciziile de selecţie a
Agricola rasa Holstein Friza unor caractere legate de robusteţea vacilor şi a
Șimnic- in directia calităţii laptelui acestora şi de a evalua
Craiova imbunatatirii consecinţele selecţiei pentru aceste caractere în
concomitente a concordanţă cu sistemul de producere a laptelui
robusteței si
calității laptelui

● Producerea dirijată a generaţiilor de tăraşi 2.A fost stabilită metodologia potrivirii perechilor şi efectuarea inseminărilor.
destinaţi utilizării la inseminări artificale sau
montă naturală

3. A fost elaborată şi aplicată tehnologia creşterii accelerate a tineretului taurin din generaţia I-a.

4. Au fost făcute studii privind hrănirea vacilor cu producţii de peste 10000 l lapte

Cre şterea structural ă a vi ţelului sau dezvoltarea în întregime a formatului corporal este parametrul care preg ăte şte
animalul pentru via ţa productiv ă. 50 % din cre şterea formatului corporal are loc în primele 6 luni de viaţă şi este perioada
în care se poate influen ţ a cre şterea formatului corporal înainte de a începe reproduc ţia.
Se recomand ă ca 12 % din greutatea corporal ă a vi țelului s ă reprezinte cantitatea de lapte integral ce trebuie asigurat ă fiec
ărui vi țel.
Suplimentarea furaj ării cu un amestec concentrat (Starter) începând cu prima s ăpt ămân ă de viață stimuleaz ă dezvoltarea
rumenului ș i determin ă cre șterea num ărului și varietatea bacteriilor și a protozoarelor ruminale.
Obiectivele cre șterii vi țeilor nou n ăscu ți pân ă la vârsta de înțărcare sunt optimizarea dezvolt ării corporale și minimizarea
problemelor de s ă n ătate.
Precocitatea este însu şirea organismului de a realiza starea de adult mai repede, consecutiv unei viteze de cre ştere ponderală
şi dezvoltari mai mari.
De şi heritabilitatea caracterelor legate de fecunditatea junincilor (de la 0,009 la 0,220) este relativ mic ă, varian ţ a genetic ă
aditiv ă a acestor caractere (de la 14,3 la 401,6) a r ămas suficient de mare pentru a face selec ţie genetic ă.

Beneficiile nutri ţiei accelerate se concretizeaz ă în ajungerea mai devreme la o vârst ă de reproduc ţie a vi ţelelor şi, implicit,
şi a primei fă t ări.
În urma investiga ţiilor biochimice nu au fost depistate caren ţe nutri ţionale la tineretul taurin în cre ştere.
În urma investiga ţiilor hematologice nu au fost identificate animale cu anemie.
Pentru alegerea taurilor parteneri s ‐a pus un accent mai mare pe caractere legate de func ţionalitate şi s ă n ătate.
27 Stațiunea de 5.1.8. - Cercetări Crearea unei noi linii de ovine specializată pentru Achizitionarea de reproducatori masculi din rasele genitoare
Cercetare – privind producţia de lapte, având la bază rasele Lacaune specializate (Dorper si Lacaune); Potrivirea genotipica si fenotipica a stabilirea grupelor de
Dezvoltare ameliorarea rasei şi Ţurcană, cu o producţie de lapte estimată de monta; Efectuarea tratamentelor de profilaxie sanitar-veterinara; Organizarea campaniei de monta prin efectuarea
pentru Ţurcană prin 150-180 kg în condiţii de producţie specifice flushingului nutritional si a montelor dirijate in harem per genotiopuri; Stabilirea indicilor prenatali de reproductie.
Creșterea hibridare cu rase zonelor de deal şi munte.
Ovinelor și de ovine
Caprinelor specializate pentru
Caransebeș producţia de lapte
şi carne

Crearea unei noi linii de ovine specializată pentru Inregistrarea fatarilor si evaluarea indicilor de reproductie postnatali in
producţia de carne, având la bază rasele Dorper şi sistem extensiv de crestere la schemele de hibridare a oilor din rasa Turcana cu berbeci din rasele specializate Dorper si
Ţurcană, cu rate de creştere la mieii supuşi Lacaune; Evaluarea ratelor de crestere la mieii hibrizi si la cei din loturile experimentale pana la varsta intarcarii;
îngrăşării de 270-320 g/zi.

Elaborarea unor studii de eficienţă economică Inregistrarea ratelor de supravietuire numerica a mieilor hibrizi si cei din loturile de control;
pentru exploatarea celor două linii nou create în Monitorizarea starii de sanatate a mieilor hibrizi intretinuti in conditii extensive de productie;
condiţii de producţie.

Creşterea productivităţii şi a eficienţei economice Evaluarea ratelor de crestere la tineretul ovin hibrid intretinut in sistem extensiv pe pasune;
în cadrul fermelor comerciale care exploatează Evaluarea calitatii carcaselor provenite de la mieii hibrizi din linia de carne prin metoda SEUROP;
rasa Ţurcană, prin introducerea noilor creaţii
biologice.

Activitati de diseminare a rezultatelor; Organizarea campaniei de monta pentru producerea de miei

hibrizi in sistem semiintensiv de crestere.
Organizarea campaniei de monta pentru producerea de miei hibrizi in sistem semiintensiv de crestere necesari implementarii
fazelor IV si V din cadrul proiectului;

Evaluarea indicilor de reproductie postnatali in sistem semiintensiv de crestere;

Evaluarea ratelor de crestere si supravietuire la mieii hibrizi pana la varsta intarcarii, crescuti in sistem semiintensiv;

Evaluarea ratelor de crestere la tineretul ovin hibrid intretinut in sistem semiintensiv;

Evaluarea greutatii corporale la intarcare si a ratelor de intarcare pentru fiecare genotip in sistem semiintensiv de productie;

Monitorizarea starii de sanatate a mieilor hibrizi intretinuti in conditii semiintensive de productie.

 crearea unei noi linii de ovine specializata pentru productia de lapte, avand la baza rasele Lacaune si Turcana, cu o productie
de lapte estimata de 150-180 kg in conditii de productie specifice zonelor de deal si munte;
- crearea unei noi linii de ovine specializata pentru productia de carne, avand la baza rasele Dorper si Turcana, cu rate de
crestere la mieii supusi ingrasarii de 270-320 g/zi;

- elaborarea unor studii de eficienta economica pentru exploatarea celor doua linii nou create in conditii de productie;

- cresterea productivitatii si a eficientei economice in cadrul fermelor comerciale care exploateaza rasa Turcana, prin
introducerea noilor creatii biologice.
7.1.1. - Elaborarea Elaborarea unor tehnologii de înfiinţare şi
de tehnologii exploatare a pajiştilor din zona de deal şi munte
integrate pentru destinate exploatării cu ovinele în sistem organic. A fost realizat modelul conceptual experimental, care sa includa
producerea patru tipuri de pajisti; A fost stabilit staționarul experimental;
laptelui de oaie în A fost efectuat un studiu al condițiilor naturale staționale din zona judetului Caras –Severin;
sistem organic, în Au fost stabilite loturile experimentale de animale.
zona colinară şi de
munte a pajiştilor
permanente A fost rrealizat modelul conceptual experimental final, care
include cele patru tipuri de pajisti; A fost stabilit stationarul experimental;

A fost efectuat un studiu al conditiilor naturale stationale precum si studii de compozitie floristica a celor 4 tipuri de pajisti;

Elaborarea unor tehnologii de creştere a ovinelor Au fost constituite si monitorizate loturile experimentale de animale.
în sistem de producţie organic.
Au fost stabiliti indicii de reproductie postnatali la oile crescute in sistem organic si conventional prin efectuarea unui studiu
comparativ;
Au fost evaluate capacitatea de alaptare a oilor mame in sistem organic si conventional si ratele de supravietuire a mieilor
crescuti in cadrul celor doua sisteme de productie;
Realizarea unui studiu tehnico-economic privind Au fost monitorizate si evaluate ratele de crestere a mieilor crescuti in sistem organic si conventional;
producerea laptelui de oaie în sistem organic

Au fost prelevate probe de sol si de material vegetal, inainte de aplicarea lucrarilor specifice variantelor experimentale;

Au fost aplicati fertilizanti chimici la variantele de pajisti ameliorate in sistem conventional, precum si fertilizanti organici la
variantele de pajisti ameliorate in sistem organic;
Au fost efectuate lucrari de imprejmuire a variantelor experimentale; A fost efectuat controlul productiei de lapte la oile
exploatate in sistem organic si evaluarea influentei sistemului de productie asupra nivelului productiv;
 A fost efectuat un studiu comparativ privind calitatea laptelui de oaie produs in system organic, fata de sistemul conventional;

A fost implementat un studiul diferentiat, pe sisteme de ameliorare si variante experimentale, a compozitiei floristice a
pajistilor permanente si stabilirea tipului si formatiunii de pajisti;

A fost efectuata o determinare a unor indici fitocenologici, in functie de structura floristica identificată;

S-a efectuat determinarea valorii pastorale si a capacitatii de pasunat, in functie de cele doua sisteme de ameliorare a
pajistilor (conventional si organic);

A fost efectuata o determinare a productiilor de fitomasa furajera, in primul an de aplicare a lucrarilor de ameliorare;

Au fost prelevate probe de material vegetal si de sol pentru analize de laborator;

Au fost efectuate activitati de diseminare a rezultatelor preliminare, prin participare la o conferinta internationala.
A fost realizat un studiu privind gradul de bunastare asigurat ovinelor exploatate in sisteme extensive de crestere si a
incidentelor principalelor tehnopatii, pentru sistemele conventional si organic de crestere si exploatare a ovinelor;

S-a implementat un studiu comparativ privind incidenta unor boli a animalelor, exploatate in cele doua sisteme tehnologice
de crestere (conventional si organic);

A fost evaluata capacitatea de productie si de calitate a variantelor experimentale de pajisti permanente, conform planului de
realizare;

A fost efectuat un studiu privind indicii de calitatea a pajistilor permanente.

Identificarea oilor si constituirea loturilor experimentale pe baza productiei individuale de lapte si a calitatii laptelui produs

Pentru efectuarea studiului de genetica moleculara in vederea testarii potentialului utilizarii selectiei asistate de markeri
moleculari la rasa de ovine Turcana pentru obtinerea laptelui hipoalergenic au fost identificate animalele care sa constituie
lotul experimental, pe baza analizelor datelor de productie si genealogie.
28 Stațiunea de 5.1.9. - Cercetări Evaluarea însușirilor și a caracterelor
Cercetare privind evaluarea morfologice, de producție și de reproducție la
Dezvoltare stadiului actual al noile populații în vederea dirijării selecției:
Pentru consolidare și creșterea gradului de asemănare genetică, în toate populații analizate a fost inițiată o structurare a
pentru formării unei noi
efectivului, cele mai reprezentative exemplare fiind incluse într-un nucleu de selecție. Au fost incluse în acest nucleu doar
Creșterea linii de ovine
femelele care aveau o greutate vie mai mare de 50 kg, aveau cel puțin o fătare gemelară și furnizau producții mai mari de
Caprinelor și specializată pentru
125 l lapte pe o lactație normală. La masculi, au fost acceptați doar cei cu o greutate vie mai mare de 85 kg, apetit
Ovinelor producţia de lapte
sexual, capacitate fecundantă ridicată, origine în oi cu producții mari de lapte.
Secuieni - prin încrucişarea
Bacău oilor Ţigaie cu
berbeci Awassi,
adaptată zonei de Evaluarea potenţialului genetic pentru producţia
podiş din partea de de lapte la populaţia de ovine rezultată din
Nord - Est a încrucişarea oilor locale Ţigaie cu berbeci Awassi În perioada de alăptare, lotul de oi metise Aw x Ti a avut o producţie de 62,05 kg, superioară cu 7,83% faţă de producţia
României comparativ cu rasa locală Țigaie avută de oile Ţigaie.
adaptată zonei de Evaluarea potenţialului genetic pentru producţia
podiş din partea de de lapte la populaţia de ovine rezultată din
Nord - Est a încrucişarea oilor locale Ţigaie cu berbeci Awassi
României comparativ cu rasa locală Țigaie
Testarea gradului de combinabilitate genetică
dintre rasele participante la formarea unui tip
nou de ovine şi evaluarea gradului de adaptare la
condițiile specifice zonei de Nord-Est a ţării.
Pe total lactație, populaţia de oi metise Aw x Ti a realizat 139,67 kg, cu 29,28 % mai mult față de performanța productivă
realizată de lotul format doar din oi Ţigaie.
În cazul încrucișărilor efectuate cu rasa Țigaie s-a constatat că rasa paternă transmite aproape fidel culoarea
caracteristică, depozitul de la baza cozii și modifică calitatea fibrelor și a cojocului de lână.
La berbecii pepinieri și de la miori cantitatea medie de lână a fost de aproximativ 3 kg la și respectiv de 2,25 kg la miori,
superioare cu 9,1% și respectiv 5,4% comparativ cu producția medie obținută de la aceleași categorii din cadrul rasei
Țigaie.
Studiile și cercetările efectuate au evidențiat faptul că oile din noul tip se adaptează ușor și la alte condiții pedoclimatice,
fiind răspândite în aproape toate județele din Moldova dar și în Dobrogea.
1. Analiza datelor statistice oficiale ale Uniunii Europene indică faptul că tendința conturată în ultima perioadă de timp
este de reducere a numărului de ovine, aspect care ar putea atrage și o diminuare a producțiilor de bază și indirect o
creștere a prețurilor la valorificarea acestora.
2. Cu toate aceste, se constată și țări în care se constată o tendință de creștere a efectivului total de oi.
2.1. Țara noastră ocupă primul loc după creșterea efectivului total, deoarece în 2015 efectivul național a fost mai mare cu
2,736 milioane capete față de 2005, plasând Romania pe locul patru în rândul țărilor din Uniunea Europeană; în afară de
țara noastră se mai constată creșteri ale efectivului total de oi și în Slovacia, Italia, Cipru și Austria.
3. Pentru definirea tipului final al noii populații de lapte la acest moment se impune definirea obiectivă a direcției de
ameliorare în vederea fixării în noile generații a caracterelor dorite și la nivelul de exprimare anticipat.
4. Au fost incluse între criteriile de selecție caractere care au rolul de a permite obținerea unor producții de lapte
superioare, respectiv: masa corporală, durata alăptării, performanța de producție realizată pe o lactație controlată și
prolificitatea.
4.1. Includerea greutății corporale în grupa celor care trebuie ameliorate, în vederea creșterii nivelului producției la
generațiile viitoare, se justifică prin faptul că masa vie se corelează intens și pozitiv cu cantitatea de lapte (r = 0,30 la r =
0,52).
4.2. Creșterea prolificității la noul tip de ovine va reprezenta un factor care ar putea atrage și o creștere a producției de
lapte deoarece între greutatea vie a produșilor și cantitatea de lapte se stabilește o corelație ridicată în primele 15-25 zile
ale lactației (r = 0,77).
5. Pentru a favoriza schimbarea frecvenţei genelor care induc crearea de noi genotipuri, caracterizate prin producţii
superioare, în cadrul noii populații de ovine a fost constituit un nucleu de selecţie format din plus variantele nominalizate
după aplicarea criteriilor stabilite pentru selecție.
 6. Aplicarea indicatorului de selecție reprezentat de greutatea corporală evidențiază faptul că dintr-un efectiv total de
410 capete aproape 55% aveau o greutate corporală mai mare de 50 kg.

7. După constituirea loturilor de selecție pe baza greutății corporale se constată că proporția reprezentată de plus
variante, adică cele care au o greutate medie mai mare de 50 kg, a fost de 35,36%, evidențiind o bună dezvoltare
corporală ce caracterizează această nouă populație de ovine.

8. Aplicarea aceluiași criteriu și în selecția aplicată pe baza dezvoltării corporale la împlinirea vârstei de 12 luni și la
tineretul ovin din anul curent, evidențiază că din totalul de 210 capete la o proporție de 27,15% greutatea corporală medie
se încadra între 40 și 49 de kilograme evidențiind o intensitate de creștere foarte bună.

9. Evaluarea producției de lapte scoate în evidență că din populația activă supusă controlului productiv o proporție de
41,45% a avut un nivel al cantității de lapte mai mare de 150 kg lapte.
10. Ierarhizarea efectivului pe baza numărului de produși obținut de la o femelă la o singură fătare arată din populația
activă totală analizată o proporție de aproximativ 20% dintre femele au fătări gemelare.

11. Prelucrarea statistică a datelor referitoare la producția totală de lapte indică faptul că pe întraga lactație
monitorizată nivelul specific producției totale de lapte a fost superior cu 13,35% la lotul constituit din indivizi nominalizați
pe baza criteriilor de selecție.

12. Diferența dintre producția medie totală determinată la cele două loturi a fost superioară cu 14,10 kg lapte la lotul de
selecție, fiind semnificativă statisic pentru P ≤ 0,001.

29 Stațiunea de 5.2.2. - Evaluarea efectivului de taurine din rasa Sura de Efectuarea unui studiu documentar prin care s-au obținut informatii privind rasa Sură de stepă şi importanţa ei în
Cercetare- Conservarea şi stepă existent în ţară, din punct de vedere programul de conservare a resurselor genetice a populaţiilor de taurine. Studiile au evidențiat că varietatea
Dezvoltare prezervarea numeric şi a însuşirilor fenotipice şi genotipice, moldovenească a fost tipul cel mai reprezentativ şi caracteristic al Surei de stepă, cu cea mai mare importanţă, fiind
pentru taurinelor pe cale în vederea stabilirii obiectivelor viitoare de răspândită pe întreg arealul Moldovei
Creșterea de dispariţie, conservare şi prezervare de gene.
Bovinelor respectiv rasa Sura
Dancu de stepă în
vederea asigurării
biodiversităţii Cercetarea bibliografică arată că populația de Sură de stepă se confruntă cu un declin numeric continuu. Analiza
resurselor genetice situației numerice a rasei Sură de stepă indică faptul că în anul 1986 existau peste 500 de animale din această rasă, în anul
a populaţiilor de 1996 existau 200 de animale. În anul 2017 mai sunt taurine Sura de stepă în rasă curată, în partea de nord-est a Moldovei,
animale în judeţele Iaşi (54 capete la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Creşterea Bovinelor Dancu) și animale de Sură de
stepă în diferite grade de metisare în județul Tulcea.

Desfăşurarea activităţilor de însămânţare
artificală a vacilor Sura de stepă cu material
seminal congelat provenit de la tauri din aceeaşi
rasă, vor fi înregistraţi şi monitorizaţi produşii cu
însuşiri fenotipice caracteristice rasei,
urmărindu-se indicatorii de creştere şi
dezvoltare
S-a evaluat efectivul de taurine din rasa Sura de stepă din punct de vedere al însuşirilor fenotipice şi genotipice.
Măsurătorile corporale la vacile Sură de Stepă în primele trei lactaţii au evidenţiat următorele valori medii:
- Perimetrul toracic în lactaţia I este de 181,7 ± 1,48 cm, în lactaţia a II-a de 182,5 ± 2,96 cm şi în lactaţia a III-a de 194,3
± 1,71 cm.
- Lungimea orizontală a trunchiului în lactaţia I este de 149,8 ± 2,19 cm, în lactaţia a II-a de 153,4 ± 1,77 cm şi în lactaţia
a III-a de 154,1 ± 2,19 cm.
- Greutatea corporală la naştere prezintă în lactaţia I valori de 500,3 ± 9,34 kg, în lactaţia a II-a de 514,2 ± 11,45 Kg şi în
lactaţia a III-a de 593,1 ± 15,51 Kg
seminal congelat provenit de la tauri din aceeaşi
rasă, vor fi înregistraţi şi monitorizaţi produşii cu
însuşiri fenotipice caracteristice rasei,
urmărindu-se indicatorii de creştere şi
dezvoltare

În efectivul de vaci de la SCDCB Dancu, 10,41 % din populaţie de Sură de stepă prezintă valori ale coeficientului de
consangvinizare de 0,07, iar 8,33 % din populaţie au un coeficient de consangvinizare de 0,05.Analiza coeficientului de
consangvinizare la populaţia de vaci Sură de stepă relevă un procent de 6,25 pentru valori ale acestuia de 0,11 şi 0,03 şi un
procent de 4,16 pentru o valoare a consangvinizării de 0,04. Analizând frecvenţa valorilor coeficientului de
consangvinizare în cadrul populaţiei studiate, se constată că 22,91 % din populaţie prezintă valori ale acestuia de peste
0,1, aceasta fiind o valoare de referinţă în conservarea raselor în pericol de dispariţie, pentru evitarea efectelor negative
ale consangvinizării.

Situația activității de reproducere la efectivul de 27 animale adulte de reproducere care face parte din lotul
experimental al proiectului se prezintă, în momentul de față, astfel:
- vaci gestante: 3 animale (11,11 %);
- vaci fătate recent: 7 animale (25,93 %);
- vaci însămânțate recent: 10 animale (37,03 %);
- vaci cu monte repetate: 7 animale (25,93 %).
Analiza stării fiziologice la vacile din loturile experimentale indică următoarea situaţie: din totalul de 27 vaci
Analiza privind
însămânţate au principalii indici corporali
fost diagnosticate gestantelauntineretul
număr dede14Sură de(51,85
vaci, stepă%),
a indicat următoarele
din care variaţii
au fătat 8 vaci ale%).
(57,14 valorii medi, în
raport cu vârsta:
- indicele formatului corporal la naștere de 95,2 %, la 3 luni 101,3 %, la 6 luni 115,2 %, la 9 luni 118,5 %, la 12 luni 118,2 %,
la 15 luni 114,1 luni %;
- indicele adâncimii toracelui la naștere de 56,5 %, la 3 luni 59,1 %, la 6 luni 62,2 %, la 9 luni 60,7 %, la 12 luni 57,6 %, la 15
luni 54,1 %;
- indicele masivității la naștere de 101,9 %, la 3 luni 124,2 %, la 6 luni 136,8 %, la 9 luni 134,9 %, la 12 luni 143,4 %, la 15
luni 145,5 %,
- indicele diferenţei de înălţime la naștere de 96,4, la 3 luni 99,8 %, la 6 luni 99 %, la 9 luni 100,5 %, la 12 luni 100,9 %,
la15 luni 111,1 %;
- indicele vidului substernal la naștere de 43,5 %, la 3 luni 40,9 %, la 6 luni 37,8 %, la 9 luni 39,8 %, la 12 luni 43,6 %, la 15
luni 46 %.
Intensitatea de creștere a caracterului greutatea corporală la tineretul femel de Sură de stepă indică următoarele valori
medii: la 3 luni 657,8 grame, la 6 luni 711,1 grame, la 9 luni 672,2 grame, la 12 luni 648,2 grame, la 15 luni 638,9 grame.
 Analiza vitezei absolute de creștere a caracterului înălțimea la grebăn la tineretul de rasă Sură de stepă indică
următoarele valori medii: la 3 luni 19,1 cm, la 6 luni 14 cm, la 9 luni 4,4 cm, la 12 luni 3,3 cm, la 15 luni 8,9 cm.
Studiul intensității de creștere a caracterului înălțimea la grebăn la tineretul de Sură de stepă relevă următoarele valori
medii: la 3 luni 21,2 %, la 6 luni 13,1 %, la 9 luni 3,8 %, la 12 luni 2,8 %, la 15 luni 7,1 %.
Analiza vitezei absolute de creștere a caracterului lungimea oblică a trunchiului la tineretul mascul de Sură de stepă
indică următoarele valori medii: la 3 luni 23,6 cm, la 6 luni 30 cm, la 9 luni 8,1 cm, la 12 luni 5,2 cm, la 15 luni 3,9 cm.
Studiul intensității de creștere a caracterului lungimea oblică a trunchiului la tineretul mascul de Sură de stepă indică
următoarele valori medii: la 3 luni 26,3 %, la 6 luni 25,7 %, la 9 luni 6 %, la 12 luni 3,7 %, la 2,7 luni %.

-S-au efectuat lucrări de modernizare a laboratorului de Cercetare Genetică din cadrul Facultăţii de Zootehnie, Iaşi,
care sunt Parteneri în acest proiect;

- S-au recoltat probe biologice de la indivizi de rasă Sură de stepă ce vor fi genotipate pentru locii unor caractere
importante.
5.3.2. - Cercetări Prin acest proiect vor fi aplicate mai multe În fiecare fază a proiectului s-a aplicat un protocol terapeutic de sincronizare a estrului la vacile BNR întreținute în sistem
privind scheme de tratament în vederea inducerii liber în adăpost. - Lot E 1 experimental alcătuit din 13 vaci, care au fost tratate cu gestageni sub
intensivizarea estrului într-o anumită perioadă, la un număr formă de dispozitiv intravaginal, PRID la un interval mediu de la fătare de 89,61 zile . Rezultatele s-au concretizat în: o
procesului de mai mare de vaci. rată a manifestării estrului la vaci de 63,23 % , interval mediu tratament- prima IA de 8,6 zile, interval mediu tratament-
reproducţie la concepție de 33,85 zile și o rată de concepție pe total inseminari de 46,15 %.
taurine prin
biotehnologii de
reproducţie

- Lot 2 experimental alcătuit din 31 vaci diagnosticate cu un corp luteal, care au fost tratate cu prostaglandinei F2 ɑ
Protocoalele de tratament au la bază diferite într-un interval mediu postpartum de 116,93 zile. Rezultatele s-au concretizat în: o rată a manifestării estrului de 93,54 %
produse hormonale, administrate în formă unică, din vacile tratate, interval mediu tratament- prima însamânțare artificială (1 IA) de 7,3 zile, interval mediu tratament-
(gestageni tip Progesteron), Prostaglandina concepție (SP) de 27,83 zile, rata gestatiei de 62,10 %.
(PGF2α), în asociaţie (analogi GnRH + PGF2α) sau
combinaţii
(gestageni+GnRH+ PGF2α) în vederea stabilirii
celor mai eficiente biotehnici de management al
estrului.
Se vor alcătui 5 loturi experimentale, a câte 15- - Lot E3 experimental din 21 vaci diagnosticate cu un corp luteal, care au fost tratate cu prostaglandinei F2 ɑ la un
20 capete/lot, vaci cu o stare bună de sănătate interval mediu de la fătare de 71,66 zile. Rezultatele s-au concretizat în: manifestarea estrului la 57,14 % din vacile
(apreciată prin analize de profil metabolic) şi de tratate, din care 47,62 % în primele 10 zile după tratament și 9,52 % în perioada 11-25 zile după tratament; intervalul
întreţinere (apreciată prin scorul condiţiei mediu tratament- înseminare a fost de 6,61 zile, (variați între 3-22 zile).
corporale), în funcţie de protocolul terapeutic
aplicat.
 - Lot E 4 experimental alcătuit din 41 vaci din rasa Bălţată cu Negru Românească,(BNR) a fost tratat cu două doze de
GnRH şi prostaglandină F2α la 7 zile şi 2 zile după GnRH şi însămînţare programată. Interval mediu de la fătare-tratament
a fost de 52 zile,(variații între 42-70 zile). Vacile au fost inseminate artificial după a doua doză de GnRH, (cu sau fara
semne de estru) în 97,56 % din cazuri, din care: 87,81% conform protocolului, la timp fixat (18-24 ore) și 9,75% au
manifestat estru și s-au inseminat artificial timpuriu, (in ziua aadministrarii dozei a doua de GnRH).
Rezultatele s-au concretizat în: interval mediu tratament- concepție de 32,8±10,6 zile, rata concepției pe total
inseminări de 37,50 % - lot E, fata de 31,11 %- lot M .

Determinările principalilor parametrii biochimici la vacile din lotul experimental au evidențiat valori care s-au încadrat în
limitele fiziologice caracteristice speciei, cu variații între limita inferioară și superioară, în general indicând o stare de
sănătate bună a animalelor.

Activitățile s-au desfășurat conform planului stabilit şi se propune continuarea proiectului pentru stabilirea tuturor
indicilor de reproducţie la vacile din acest experiment şi pentru aplicarea altor scheme terapeutice de inducere şi
sincronizare a estrului la vaci în vederea stabilirii metodelor celor mai eficiente

7.2.1.- În anul I de derulare vor fi identificate fermele S-au identificat fermele de vaci pentru lapte din N-E României, membre ale Asociaţiei Crescătorilor de Taurine Iaşi, din
Îmbunătățirea potenţial beneficiare ale acestui proiect. Vor fi care face parte și stațiunea noastră, potenţial beneficiare ale acestei biotehnici de reproducere FIV (Fertilizare in vitro),
potențialului selectate vacile donatoare de ovocite, care au potenţial beneficiare ale acestei biotehnici de reproducere.
productiv în avut performanţe productive, dar au fost
fermele de vaci propuse pentru reformă din diferite cauze;
pentru lapte din N-
E României prin
producerea de S-a realizat o bază de date cu privire la potenţialii donatori de material biologic pentru desfăşurarea activităţilor din
embrioni in vitro fazele următoare.
folosind donatoare
de ovocite înalt
productive și
material seminal S-au stabilit criteriile de includere a femelelor în lista donatoarelor de gameţi sexuali femeli, respectiv o medie a
(sexat și nesexat) producţiei de lapte, după controalele oficiale, de minim 6500 kg lapte (care respectă cerinţele A.G.C.T.R. ), cu producţii
provenit de la tauri ce le situează în primele locuri ale clasamentului, conform controlului oficial.
testați

S-a stabilit tehnica de lucru ce va fi utilizată pentru fertilizarea in vitro din anii următori.
S-au pregătit spaţiile necesare crioconservării şi s-a efectuat achiziţia de echipamente, reprezentate de kitul
pentru transport embrioni și dispozitivul CryoPreservation System CL 8800i

În anul II de derulare se va cuantifica numărul de S-au recoltat gameți femeli din ovarele provenite de la vacile sacrificate în abator (5 vaci reformate din cadrul fermei
embrioni transferabili, care pot fi obţinuţi de la o vacă zootehnice a S.C.D.C.B. Dancu Iași) și prin tehnica Ovum Pick Up (4 vaci din S.C.D.C.B. Dancu Iași), obținându-se o medie
reformă, cu antecedente productive performante, de 16,34 gameți femeli recoltați de la vacile sacrificate în abator și de 2,75 gameți prin metoda OPU.
utilizând m.s.c. sexat;

S-a reușit puncționarea între 5±1,5 foliculi și 12±1,3 foliculi, cu cel mai mare număr de foliculi de dimensiuni mari (> 7
mm) la protocolul care a utilizat tratamente de stimulare a creșterii foliculare.

În anul III de derulare se vor evalua ratele de Majoritatea protocoalelor de fertilizare in vitro la vacile din specia Bos taurus au fost efectuate folosind ovocite provenite
concepție la vacile receptoare de embrioni din din ovare ale vacilor sacrificate în abatoare. Doar două protocoale de fertilizare in vitro au fost realizate folosindu-se
fermele selectate şi vor fi înregistraţi şi monitorizaţi ovocite recoltate prin metoda Ovum Pick Up.
produşii obţinuţi. Se vor elabora articole ştiinţifice în
vederea comunicării la simpozioane şi publicării în
reviste de specialitate.
 În anul III de derulare se vor evalua ratele de
concepție la vacile receptoare de embrioni din
fermele selectate şi vor fi înregistraţi şi monitorizaţi
produşii obţinuţi. Se vor elabora articole ştiinţifice în
vederea comunicării la simpozioane şi publicării în S-a reușit obținerea de embrioni la specia Bos taurus doar din ovocitele provenite din ovare ale vacilor abatorizate și care
reviste de specialitate.
au fost fertilizate cu material seminal congelat provenit de la tauri testați. Rata de segmentare a ovocitelor fertilizate a
fost în 61,2% din cazuri și a embrionilor obținuți din acestea de 16,9%, rata de dezvoltare embrionară din totalul ovocitelor
selectate a fost de 10,4%. Avându-se în vedere faptul că prin metoda Ovum Pick Up s-a recoltat un număr redus de
ovocite (în medie 6 ovocite) se explică faptul că nu am reușit incă obținerea de embrioni bovini prin utilizarea acestei
biotehnici de reproducere.

Din totalul embrionilor obținuți, doar 11 (doar cei care au provenit de la vaci ale S.C.D.C.B. Dancu) au fost congelați prin
metoda congelării lente, iar din aceștia 7 embrioni au fost ulterior implantați la receptoare,care urmează să fie
diagnosticate pentru stabilirea gestației.

S-au stabilit punctele critice pe parcursul desfăşurării biotehnicii FIV la specia bovină, referitoare la criteriile de selecție a
ovocitelor, mediile utilizate pentru maturarea ovocitelor, protocolul capacitării materialului seminal și fertilizării
ovocitelor, mediul pentru dezvoltarea embrionilor, asigurarea condițiilor optime pentru cultura embrionilor.

Implantarea embrionilor a avut loc după predarea raportului de fază IV, când 7 embrioni din cei 11 embrioni obținuți prin
FIV au fost implantați la vițele receptoare, urmând să fie diagnosticate pentru stabilirea gestației.

30 Stațiunea de 5.2.3. - Formarea uniu nucleu de taurine Pinzgau de • S-a realizat un studiu privind importanţa rasei Pinzgau de Transilvania în cadrul programului naţional de conservare a
Cercetare – Conservarea Transilvania, rasă aflată în pericol de dispariţie. resurselor genetice la taurine. Tot în cadrul acestei faze am amenajat un adăpost care să asigure spaţiile de cazare pentru
Dezvoltare fondului genetic la un efectiv de 50 capete de Pinzgau de Transilvania.
pentru rasa de taurine
Creșterea Pinzgau de
Bovinelor Tg. Transilvania
Mureș Menţinerea acestui nucleu la standardul rasei, cu • În faza a 2-a s-a făcut evaluarea rasei în m-ţii Apuseni şi Bucovina, arealul de creştere a acesteia.
un efectiv care să prevină driftul genetic.

După optimizarea mărimii nucleului de După identificarea exemplarelor care se încadrează în standardul rasei, au fost achiziţionate din Bucovina 25 capete
conservare, tineretul femel şi mascul disponibil efectiv matcă (femele şi masculi).
şi m.s.c. obţinut, va fi dirijat spre zona de
creştere a rasei, în vederea conservării şi salvării
acesteia.
În cadrul acestei faze s-au înfiinţat 10 ha pajişte cultivată (trifoi alb şi lolium) care să asigure necesarul de bază furajeră
pentru efectivul de Pinzgau.

Păstrarea raselor locale pentru a asigura • Conform planului de realizare al proiectului, în faza a 3-a s-a realizat un studiu cu privire la dezvoltarea corporală a
biodiversitatea biologică genetică şi securitatea tineretului achiziţionat, am urmărit comportamentul la furajare şi starea de sănătate a acestuia.
alimentară, aceste rase locale pot fi o
alternativă la rasele ameliorate, care nu vor
rezista schimbărilor climatice actuale .
În urma măsurătorilor lunare, s-a constatat că la vârsta de 6 luni tineretul cântăreşte 140 kg, iar talia este de 98,5 cm, la
16 luni greutatea creşte în medie la 240 kg iar talia la 115,0 cm.

La vârsta montei fecunde de 22 luni, tineretul femel de Pinzgau are o greutate medie de 350 kg şi o talie de 126,0 cm.
Vacile adulte de Pinzgau, o rasă mixtă lapte-carne cântăresc în medie 390-420 kg, iar înălţimea la grebăn este de 127,5
cm. Furajul de bază al animalelor de Pinzgau în arealul de creştere, îl constituie vara masa verde păşunată, iar iarna fânul
din flora spontană.

Studiul comportamentului la furajare, a scos în evidenţă o perioadă cu durata (2 luni) până animalele de Pinzgau s-au
acomodat cu furajarea din fermă, unde furajul de bază îl constituie porumbul siloz.
 În comparaţie cu rasa Bălţată Românească, la care apar în mod frecvent tulburări digestive la viţeii mici (0-6 luni),
respectiv diaree, mamite la vacile în lactaţie şi pododermatite care afectează producţia de lapte, rasa Pinzgau este foarte
rezistentă la condiţiile de mediu şi la bolile specifice bovinelor.

• În cadrul fazei a 4-a, axată pe studiul activităţii de reproducţie la rasa Pinzgau, s-aurm[rit depistarea căldurilor,
perioada optimă de montă (Î.A.), diagnosticul de gestaţie şi dezvoltarea corporală a junincilor.
În procesul de reproducţie, în prima fază am efectuat montă naturală cu taur de Pinzgau (RO503004351487) autorizat de
către O.J.Z. Mureş, urmează în continuare să facem Î.A. cu m.s.c., obţinut de la taurul menţionat.
Reproducţia tineretului femel a decurs în condiţii optime, fără să fie nevoie de tratamente hormonale pentru a stimula
intrarea în călduri a femelelor.
Monta naturală a decurs în condiţii normale, fără incidente, taurul are un comportament docil, fără semne de agresivitate.
La controlul de gestaţie prin metoda transrectală, toate cele 10 viţele montate, au fost diagnosticate gestante.

Un parametru important urmărit în cadrul fazei, a fost evoluţia greutăţii corporale a tineretului femel în intervalul data
montei şi cea a diagnosticării gestaţiei, care crește de la 350 kg la data montei, greutatea creşte la 380 kg.
Pentru desfăşurarea procesului de reproducţie în condiţii bune, am amenajat şi dotat un laborator pentru recoltarea şi
prelucrarea materialului seminal, în acest sens am dotat laboratorul cu masă de lucru, dispozitiv pentru apă caldă,
minipaiete, vagin artificial, cămăşi vaginale, inele pentru cămăşile vaginale, vaselină pentru lubrefiere, soluţie Triladyl
pentru diluarea spermei recoltate

• În faza a 5-a, care este în curs de executare, se urmărește modul cum decurge fătarea, alăptarea naturală (suptul) a
viţeilor, dezvoltarea corporală a acestora. Totodată, am efectuat două recoltări de spermă, care a fost analizată în
laborator, împaietată şi congelată în azot lichid, numărul de doze depozitat este de 100, urmând să continuăm procesul de
recoltare, prelucrare şi depozitare a minim 500 de doze.

Datele primare pentru fazele 1-4 au fost prelucrate şi interpretate statistic, pentru faza a 5-a continuăm cercetările,
datele care se obţin vor fi prelucrate şi intepretate statistic şi vor fi prezentate în raportul de recepţie a fazei, care este
scadent în data de 31.10.2017.

În continuare, în cursul anului 2018, vor fi abordate subiecte privind producţia de lapte şi de carne a rasei, calitatea
acesteia, totodată vom studia pretabilitatea rasei la mulsul mecanic.

•Estimarea potenţialului pentru producţia de carne a rasei Pinzgau de Transilvania, am efectuat un studiu care se referă la
ritmul de creştere a tineretului mascul.

•În perioada 0-8 luni, sporul mediu zilnic înregistrat a fost în medie de 900 g, ceea ce reprezintă o valoare bună
comparativ cu rasele Bălţată Românească şi Brună de Maramureş.

•Pentru aprecierea cărnii de Pinzgau de Transilvania s-au efectuat două sacrificări de control, unde rezultă un randament
la sacrificare între 50,4-54,2%, în funcţie de vârsta animalului, iar suprafaţa ochiului de muşchi are valori cuprinse între
59-139 cm².

•Culoarea cărnii este roz spre roşu la tineret şi roşu spre închis la animalul adult, proporţia de carne în carcasă reprezintă
73-74%, oasele 18-22%, raportul carne-oase este de 3,5-4,2:1, în funcţie de vârstă

31 Institutul de 5.1.10.- Cercetări Obţinerea de produși prin încrucișarea femelelor - Alegerea taurilor de carne s-a făcut pe baza valorii de ameliorare carne (V.A.C.)
Cercetare – privind de rasă Bălțată cu Negru Românească, Bălțată
Dezvoltare compatibilitatea Românească şi Brună cu tauri din rase de
pentru încrucișării raselor carne: Blanc Blue Belge, Charolaise, Limousine,
Creșterea de taurine Angus.
Bovinelor autohtone cu tauri
Balotești din rase de carne
31 Institutul de 5.1.10.- Cercetări Obţinerea de produși prin încrucișarea femelelor
Cercetare – privind de rasă Bălțată cu Negru Românească, Bălțată
Dezvoltare compatibilitatea Românească şi Brună cu tauri din rase de
pentru încrucișării raselor carne: Blanc Blue Belge, Charolaise, Limousine, • S-a achiziţionat material seminal congelat (m.s.c.) în vederea însămânţării artificiale a vacilor din rasa de lapte Bălţată
Creșterea de taurine Angus. cu Negru Românească cu tauri de arne din rasele Aberdeen Angus, Limousine, Charolaise şi Blanc Bluec Belgique.
Bovinelor autohtone cu tauri
Balotești din rase de carne

• Au fost identificate un număr de 20 vaci de lapte având funcţia de reproducţie

în limite normale, multipare, cu declin productiv şi bazine largi şi sănătoase.

Realizarea unor sporuri medii zilnice în greutate • Pentru fiecare vacă selectată pentru a face parte din experiment, s-a întocmit o fişă individuală cu privire la istoricul
superioare la produşii obţinuţi din încrucişări femelei cuprinzând date despre: originea vacii, activitatea de producţie şi reproducţie, starea de sănătate, condiţia
comparativ cu sporurile caracteristice raselor corporală şi furajarea a acesteia.
românești.

Îmbunătăţirea calităţii carcasei la tineretul • S-au analizat şi prelucrat datele înscrise în fişa individuală a fiecărei femele identificate pentru a face parte din
mascul la sacrificare şi eficienţă economică experiment.
superioară prin valorificarea acestora.

Utilizarea femelelor obţinute din încrucişări cu • S-au realizat însămânţările artificiale utilizând materialul seminal congelat achiziţionat de la tauri din rase de carne,
tauri din rase de carne pentru crearea unui astfel:
nucleu cu caracteristici preponderent pentru
prroducţia de carne. -5 vaci rasa BNR x taur rasa Aberdeen Angus;

-5 vaci rasa BNR x taur rasa Limousine;

-5 vaci rasa BNR x taur rasa Charolaise;
-5 vaci rasa BNR x taur rasa Blanc Blue Belgique.
Realizarea celui mai bun model de încrucişare şi Obţinerea gestaţiilor necesare, rezultate în urma însămânţării artificiale a vacilor din rasa Bălţată cu Negru Românească,
recomandarea acestuia crescătorilor de taurine astfel:
din ţara noastră.

-5 vaci gestante rasa BNR x taur rasa Aberdeen Angus;

-5 vaci gestante rasa BNR x taur rasa Limousine;
-5 vaci gestante rasa BNR x taur rasa Charolaise;
-5 vaci gestante rasa BNR x taur rasa Blanc Blue Belgique.
Pentru obținerea numărului de gestații dorit au fost necesare efectuarea a 33 de însămânțări artificiale (I.A.) dupa cum
urmează: 8 I.A. cu m.s.c. obţinut de la taurul de carne din rasa Aberdeen Angus, 9 I.A. cu m.sc de la taurul de carne din
rasa Limousine, 7 I.A. cu tauri de carne din rasa Charolaise și 9 I.A. cu taurul din rasa de carne Blanc Blue Belgique.

Taurul din rasa Charolaise a înregistrat cel mai bun scor în ceea ce privește raportul

însămânțări artificiale efectuate/gestații obținute de la care au fost necesare doar 1.4 doze m.s.c., apoi a urmat taurul
din rasa Aberdeen Angus de la care s-au utilizat 1.6
paiete m.s.c pentru obținerea unei gestații. Pe ultimele locuri la egalitate au fost taurii din rasele Limousine și Blanc Blue
Belgique, utilizându-se de la aceştia 1.8 doze m.s.c.
pentru obținerea unei gestații.
 Recoltarea de probe de sânge în vederea evaluării stării de sănătate a vacilor gestante
utilizate în experiment.
 Prelucrarea şi interpretarea probelor de sânge, calcularea principalilor parametrii statistici folosiţi pentru evaluarea şi
compararea rezultatelor analitice obţinute.

Rezultate au fost înregistrate o parte dintre fătările aferente gestațiilor anterioare în raport cu tipul lor (unipare,
gemelare) și modul de desfășurare (eutocice, distocice);
 a fost stabilită incidența fiecărei categorii de fătări în raport cu rasa și grupa de
hibridare;
 datele au fost prelucrate statistic fiind calculate semnificațiile statistice a diferențelor apărute
 a fost cuantumizat efectul pe care tipul și modul de desfășurare a fătărilor îl exercită

asupra gradului de viabilitate a vițeilor;

 a fost stabilită incidența stărilor nedorite de morbiditate și mortalitate în cadrul

efectivului de descendenți;
 au fost testate statistic diferențele apărute cu privire la ponderile diferitelor categorii de viței în raport cu gradul de
viabilitae, rasa și structura genetică;
 au fost testate statistic conexiunile existente între factorii cu potențial influent și
gradul de viabilitate a vițeilor în raport cu rasa și grupa de hibridare;
 au fost stabiliți factorii de risc dependenți de vacile mame (elemente biometrice)
direct implicați în actul parturiției și a fost cuantumizat efectul acestora asupra
viabilității produșilor de concepție;
 s-au continuat însămânțările artificiale a vacilor autohtone cu MSC de la tauri de carne, începute în faza II (Rare – BBB,
Maradona – Limousine, Heynches – Charolaise);
 a fost stabilit profilul metabolic a vacilor destinate formării grupelor de hibridare

•au fost evaluate greutățile corporale medii ale descendenților de rasă pură și ale grupelor de hibridare la finalul
perioadei de studiu, la vârsta de 12 luni;

•au fost calculate sporurile medii precum și acumularea totală de masă corporală a descendenților;

•au fost evaluate dimensiunile corporale luate în studiu în raport cu structura genetică a vițeilor precum și ratele de
creștere a acestora;

•a fost apreciată eficiența în creștere și dezvoltare a descendenților în raport cu parametrul studiat și structura genetică
asociată.

•au fost evaluate greutățile corporale medii ale descendenților de rasă pură și ale grupelor de hibridare la finalul
perioadei de studiu, la vârsta de 12 luni;

•au fost calculate sporurile medii precum și acumularea totală de masă corporală a descendenților;
•au fost evaluate dimensiunile corporale luate în studiu în raport cu structura genetică a vițeilor precum și ratele de
creștere a acestora;

•a fost apreciată eficiența în creștere și dezvoltare a descendenților în raport cu parametrul studiat și structura genetică
asociată.

•diseminare rezultate:

lucrare ştiinţifică „EVALUATION OF THE GROWTH RATES AND BIOMETRIC TRAITS IN MEAT CROSSBRED CALVES”. Autori:
Marinela Enculescu, Radu Neamt, Ioana Nicolae – lucrarea a fost prezentată în cadrul „International Conference on Life
Science”, secţiunea „Bioengineering of Animal Resources”, USAMVBT Timişoara, 23-25 mai, 2018;

lucrare ştiinţifică „THE HAEMATOLOGICAL PROFILE OF NEWBORN CALVES OBTAINED BY CROSSBREEDING WITH MEAT
SIRE BREEDS”. Autori: Marinela Enculescu, Radu Neamt, Daniela Maria Vidmichi, Ioana Nicolae – lucrarea a fost acceptată
spre publicare în cadrul Conferinţei Internaţionale „Agriculture for Life, Life for Agriculture”, USAMV Bucureşti, 7-9 iunie,
2018.

-descendenții rasei BR s-au dovedit mult mai compatibili cu dorința fermierilor de a obține output-uri mixte (lapte,
carne), de a obține viței cu un ritm de creștere superior, astfel încât greutatea la înțărcare să fie net crescută sau vârsta
la care se pot înțărca fără efecte secundare să fie atinsă precoce;

-o eficiență superioară în creștere până la vârsta de 12 luni a fost înregistrată în cazul descendenților hibrizi ai rasei BR
asociați grupei CHA;

-rasa Brună prezintă o eficiență crescută în creștere în cazul descendenților hibrizi ai grupelor CHA și BBB, analiza luând în
considerare atât greutatea finală cât și ratele de creștere a celor două grupe;

-hibridarea rasei BNR cu Limousine duce la o eficiență crescută a acestor descendenți în ceea ce privește acumularea de
masă corporală pentru perioada anteînțărcare. Analizând parametri de creștere finali se observă o eficiență ridicată a
grupei de hibridare CHA;
5.3.3. - Identificarea genotipurilor anormale şi - S-a elaborat un studiu privind îmbunătățirea capacității reproductive la bovine prin mijloace de investigaţie
Îmbunătățirea eliminarea acestora din populaţia activă în citogenetică.
capacității scopul evitării transmiterii în descendenţă a
reproductive și a diferitelor boli ereditare cu impact mare asupra
sănătății genetice a generaţiilor viitoare.
efectivelor de
taurine și bubaline
prin aplicarea
măsurilor de
profilaxie a bolilor
ereditare Creşterea natalităţii la nivel de fermă, prin: - S-a pregatit cadrul experimental de lucru în vederea efectuării investigaţiei citogenetice la un efectiv din populația
reducerea mortalităţii embrionare şi a nou- activă (masculi și femele) de taurine și bubaline crescute în România.
născuţilor, asigurarea unui ritm normal al
însămânţărilor şi fătărilor, reducerea
tratamentelor şi intervenţiilor sanitar-
veterinare, evitarea pierderilor economice.

Selectarea genotipurilor valoroase și asigurarea
sănătății genetice a efectivelor de bovine
investigate.
- S-a efectuat controlul de cariotip şi s-a stabilit diagnosticul citogenetic la un număr de 90 capete taurine de rasă Bălţată
cu Negru Românească (BNR). Au fost examinate 58 de femele din ferma I.C.D.C.B. Baloteşti, 20 femele, aparținând fermei
S.C.D.A. Brăila și 12 tauri aparținând SC.Semtest BVN S.A. Tg.Mureș. Din studiul efectuat a rezultat că 12,6% din efectivul
de rasă BNR de la ICDCB Baloteşti şi 5% din efectivul de rasă BNR de la SCDA Brăila a fost diagnosticat cu instabilitate
cariotipică. Efectivul de tauri de la SC Semtest BVN SA a fost diagnosticat normal 100%. Atât în cazul configurațiilor
normale cât și a celor anormale s-au eliberat buletinele de analiză citogenetică și măsurile de profilaxie adecvate.

- În scopul studierii prin metode moderne de citogenetică moleculară a efectivului de taurine investigat în cadrul
acestei etape a fost efectuat un stagiu ştiinţific în Laboratorul de Citogenetică Animală şi Cartare Genică, ISPAAM
(Istituto per il Sistema Produzione Animale in Ambiente Mediterraneo) Napoli, Italia( ).
- S-a efectuat controlul de cariotip şi s-a stabilit diagnosticul citogenetic la bubaline pe un eşantion de 40 de capete de
Bivol Românesc, aparținând S.C.D.C.B. Sercaia. Din investigația citogenetică s-au evidenţiat atât configurații
cromozomale normale dar și prezența anomaliilor cromozomale structurale de tipul rupturilor cromozomale (breaks, gaps,
fragmente, etc.), precum şi numărul schimburilor intercromatidice (SCEs) în celule, în funcţie de efectul factorilor
modificatori asupra integrităţii complementului cromozomal.

- S-a participat la lucrările celui de-al 22-lea Congres Internațional de Citogenetică Animală și Genomică (22nd ICACGM),
și s-a publicat lucrarea științifică: Cytogenetic investigations in subfertile cattle females.
- s-a efectuat controlul de cariotip şi s-a stabilit diagnosticului citogenetic la un număr de 90 capete taurine de rasă
Bălţată Românească (BR). Astfel, am examinat 68 de
femele de reproducție din ferma S.C.D.C.B. Tg.Mureș şi 22 femele de reproducție, aparținând fermei S.C.D.C.B. Arad.

În efectivul de 68 de femele de rasă Bălțată Românească aparținând fermei S.C.D.C.B. Tg.Mureş 62 de femele au fost
diagnosticate cu cariotip normal (CN), iar 6 femele au evidenţiat configuraţii cromozomale anormale, diagnosticul
citogenetic fiind instabilitate cariotipică . În lotul de 22 capete de rasă BR, aparținând S.C.D.C.B. Arad 10 au avut cariotip
normal şi 3 au fost diagnosticate cu instabilitate cariotipică .

Atât în cazul configurațiilor normale cât și a celor anormale s-au eliberat buletinele de analizăcitogenetică și s-au stabilit
măsurile de profilaxie adecvate.

Investigaţia citogenetică a lotului de 40 de capete Bivol românesc aparţinând S.C.D.C.B. Şercaia, a evidenţiat un procent
de 10 % instabilitate cariotipică în efectivul studiat

Pentru întreg efectivul examinat citogenetic în această etapă s-au eliberat buletinele de analiză citogenetică. Acestea
au fost trimise beneficiarului - S.C.D.C.B. Şercaia, care, pe baza diagnosticului stabilit, va lua măsurile ce se impun

Studiul nostru a demonstrat încă o dată rolul etiologic al bolilor cromozomale în exprimarea caracterelor de reproducţie
la animale

•Investigaţia citogenetică a lotului de 40 de capete Bivol românesc aparţinând S.C.D.C.B. Şercaia, a evidenţiat un
procent de 10 % instabilitate cariotipică în efectivul studiat.

•Pentru întreg efectivul examinat citogenetic în această etapă s-au eliberat buletinele de analiză citogenetică.
Acestea au fost trimise beneficiarului - S.C.D.C.B. Şercaia, care, pe baza diagnosticului stabilit, va lua măsurile ce
se impun.

Studiul nostru a demonstrat încă o dată rolul etiologic al bolilor cromozomale în exprimarea caracterelor de reproducţie
la animale
 Investigatia citogenetica a unui efectiv de 350 animaa din specii de taurine și bubaine și rase diferite ( BNR, BR, brună,
bivol românesc), s-a finaizat cu identificarea genotipurior anormae in 26 de cazuri a taurine și 8 cazuri a bubaline.

prezenta, locaizarea și frecventa rupturior cromozomiale pe autosomi si heterisomi au indus istabiitate cromozomială,
care de reguă, afectează integritatea materialului genetic cu consecinte grave asupra capacitătii reproductive a
purtatorilor.

in toate cazurile identificate, la femelele cu instabillitate cariotipica, starea lor de reoproductie a fost caracterizata de
monte repetate, avorturi si interval foarte mare intee montele fecunde.

rezutatele obtinute evidentiază că exista o coreatie intee tulburarile de reproductie identificate si prezenta
compementuui cromozoma anormal.

toate acestea demonstrează incă o data importanta invesitgatiei citogenetice in elucidarea unor situatii anormale a niveu
materialuui genetic cu atat mai mut cu cat acestea infuentează capacitatea reproductiva a purtatorior, determina diferite
grade de infertiitate, mergand pana a sterilitate, si atrag dupa sine efecte zooeconomice nedorite.

depistarea purtatorilor, normai fenotipic, ai unor constitutii cromozomae anormae si hotararea masurior ce s eimpus, va
conduce a cresterea natalitatii, asigurarea unui ritm norma a productiior ootehnice, reducerea tratamentelor si
interventiior sanitar veterinare.

se recomanda adoptarea unei metodoogii de imbunătătire a capacitatii reproductive a bovine prin investigatie
citogenetica.

32 Institutul 6.1.1. - Tehnologii Crearea unei baze de date; Studiu de referinţă privind importanța ameliorării plantelor și potențialul de utilizare a acestora în hrana animalelor;
Național de nutriționale Realizarea de tehnologii nutrițio-nale, Elaborare tehnologii nutriţionale pentru vaci de lapte, suine (pe stare fiziologică, categorii de greutate), pui de carne:
Cercetare inovative bazate diferențiate pe specii de animale; Tabele cu date stocate privind plante furajere recent ameliorate şi prezentate ca modul important în structura bazei de
Dezvoltare pe utilizarea în Publicarea de articole și comunicări științifice. date.
pentru Biologie hrana animalelor a Faza II:Bază de date ca suport informatic cu informaţii stocate privind descrierea resurselor vegetale. Au fost prelevate
si Nutritie unor materii prime probe biologice de plante ameliorate, inclusiv hibrizi pe punctul de a fi omologați, de la SCDA Secuieni, SCDA Turda, INCD
Animala – IBNA furajere recent Fundulea și Videle. S-a determinat prin analize chimice standardizate (Regulamentul UE, 2009) compoziția chimică brută a
Balotesti ameliorate, cu acestora, în timp ce energia metabolizabilă și conținutul în SEN au fost calculate, iar pe baza acestora s-a stabilit valoarea
implicații asupra
siguranței și
calității produselor
32 Institutul 6.1.1. - Tehnologii Crearea unei baze de date;
Național de nutriționale Realizarea de tehnologii nutrițio-nale,
Cercetare inovative bazate diferențiate pe specii de animale;
Dezvoltare pe utilizarea în Publicarea de articole și comunicări științifice.
pentru Biologie hrana animalelor a
si Nutritie unor materii prime
Animala – IBNA furajere recent
Balotesti ameliorate, cu
implicații asupra
siguranței și Suine: S-au formulat recepturi de nutreţuri combinate pentru
calității produselor patru categorii de suine, respectiv scroafe gestante, scroafe lactante, purcei în perioada crizei de înțărcare și porci în faza
de creștere-îngrășare. Recepturile destinate celor patru categorii de suine au fost similare din punct de vedere al
conţinutului în energie, proteină brută, aminoacizi, respectiv lizină, metionină + cistină şi triptofan, macroelemente (Ca şi
P), celuloză brută. Nutreţurile combinate au fost formulate, astfel încât să respecte cerinţele nutriţionale ale animalelor.
Pentru fiecare categorie s-au formulat rețete de nutrețuri combinate, la care variabilele au fost reprezentate de plantele
ameliorate incluse în recepturi, respectiv porumbul Turda, orzul 21-1G, triticale Haiduc și mazărea Tudor, cânepa Jubileu,
turte soia Onix.

Vaci de lapte:
S-au iniţiat activităţile specifice de organizare a experimentului pe vaci de lapte în scopul studierii efectelor turtelor de
soia Onix, a căror compoziţie este redată în baza de date. Testul biologic s-a derulat in etapa 3/ 2016.
Pui de carne:

S-a întocmit setul de recepturi bazate pe utilizarea plantelor ameliorate. Testul s-a derulat în etapa 4. Indiferent de
specia pentru care este elaborată tehnologia, s-a avut în vedere ca ponderea de includere a materiilor prime ameliorate
să fie optimă pentru structura formulată de nutreţ combinat conform recomandărilor nutriţio-nale specifice speciei de
animale, categoriei de vârstă etc.

Raport de cercetare.
Lucrare științifică: Researches regarding the chemical composition and gross energy of sorghum in comparison to other
forages for feeding cattle and pigs. Monica MARIN, Camelia HODOȘAN, Carmen NICOLAE, Georgeta DINIȚĂ, Tomița
DRĂGOTOIU, Lucica NISTOR. Scientific Papers. Series D. Animal Science, Vol. LIX.
Soluții de îmbunătăţire a calităţii produselor.
S-au studiat efectele a două soiuri de soia (ameliorat vs. neameliorat) asupra cantităţii şi calităţii laptelui obținut de la
vaci de lapte din rasa Holstein Friză. Cele 2 subproduse studiate nu au influenţat semnificativ producția de lapte,
respectiv compoziţia în acizi graşi a laptelui.

S-a demarat testul biologic pe scroafe de la 100 zile de gestație și pe perioada lactației, inclusiv pe purceii proveniți de la
acestea. Adaosul de seminţe de cânepă în hrana scroafelor din lotul experimental (2% de la 100 zile de gestaţie, respectiv
5% în lactaţie) a condus la o creştere cu 3,7% a AG polinesaturaţi în colostru și cu 1,27% în lapte la 7 zile după fătare.

Set de metode și tehnici, analize pentru garantarea preciziei şi acurateţei datelor experimentale : Metode de
determinare a digestibilităţii nutreţurilor + testare biologică pe purcei (rata mai mare de reținere a azotului s-a înregistrat
la lotul experimental; determinări digestibilitate in vitro și in vivo;

Utilizarea raţională a terenurilor agricole şi a resurselor naturale, ameliorarea mediului ambiant. S-au efectuat observaţii
specifice privind influenţa desimii de semănat și a fertilizării cu îngrăşăminte minerale asupra caracterelor fenologice la
Sorghum bicolor L. Moench. În anul agricol 2016, în câmpul experimental al Staţiunii de Cercetare - Dezvoltare Agricolă
Secuieni s-au organizat două experienţe cu sorg, din care una a vizat cultura sorgului pentru boabe, iar alta, cultura
sorgului pentru siloz.

Rezultate obţinute la sorgul pentru boabe. Producţiile obţinute în anul 2016 au fost fluctuante sub influenţa factorilor
tehnologici studiaţi şi au fost cuprinse între limitele de la 2004 kg/ha (Alize x 150.000 b.g./ha x N0P0) la 9205 kg/ha
(Fundulea 32 x 300.000 b.g./ha x N120P120). Cel mai mare spor de producţie pe 1 kg îngrăşământ substanţă activă (92,0 kg
boabe/ 1 kg îngr. s.a.) s-a obţinut la interacţiunile dintre N40P40 x Albanus x 300.000 b.g./ha şi N40P40 x Fundulea 32 x
300.000 b.g./ha. Comparând varianta martor cu media lotului experimental, s-au realizat sporuri de producţie asigurate
statistic, iar variaţia acestora a fost de la 569 kg/ha (Fundulea 32 x 200.000 b.g./ha x N80P80) până la 3725 kg/ha
(Fundulea 32 x 300.000 b.g./ha x N120P120).
Rezultate obţinute la sorgul pentru siloz. Rezultatele experimentale obţinute la sorgul pentru siloz, în acest an agricol,
indică o diferenţiere semnificativă a producţiei de substanţă uscată, în funcţie de genotipul cultivat şi desimea de
semănat. Chiar dacă acest an agricol a fost extrem de secetos, la sorgul pentru siloz s-au realizat producţii bune de
substanţă uscată. Astfel, nivelul minim al producţiilor s-a înregistrat la interacţiunea dintre Fundulea 135 ST x 15 b.g./ha
(17,24 t/ha), iar cel maxim la interacţiunea dintre BMR Gold x 35 b.g./ha (24,36 t/ha). Comparativ cu varianta martor
(media), sporuri de producţie asigurate statistic s-au înregistrat în şase variante de experimentare.

Lucrări științifice / carte

1. Cercetări privind influenţa unor secvenţe tehnologice asupra producţiei şi calităţii boabelor la Sorghum bicolor L. în
condiţiile pedoclimatice din Centrul Moldovei, acceptată pentru publicare în nr. 37/2017 a revistei R.A.R. (I.N.C.D.A.
FUNDULEA), ISI DataBase, Simona – Florina POCHIŞCANU, Alexandra - Andreea BUBURUZ, Lorena Diana POPA, 2017.

2.Researches on the influence of sowing density on the yields dry substance at some hybrids of Sorghum bicolor L. Moench
cultivated under Moldova’s Center pedoclimatic conditions, în curs de publicare în Romanian Journal of Grasslands and
Forages Crops, vol. XII, Simona POCHIŞCANU, T. ROBU, Cătălina DRUŢU, Diana POPA, Alexandra BUBURUZ, Paula URSACHE,
2016.

Sorgul „Cămila Vegetală”, 2016 - editura «Ion Ionescu de la Brad» Iasi, ISBN 978-973-147-214-0 (carte), Simona – Florina
POCHIȘCANU, Adina Cătălina DRUŢU.
Test biologic pe pui de carne: Efectele utilizării mazărei TUDOR (Pisum sativum L.), asupra performanțelor, parame-trilor
carcasei, profilului biochimic, microflorei intestina-le și calității cărnii la puii broiler.
Au fost cuantificate efectele adaosului de mazăre Tudor, ca resursă proteică ce a înlocuit oparte din șrotul de soia în
rețete pe bază de porumb și sorg, la puii hibrizi Cobb 500:
 Performanțe bioproductive;
 Caracteristicile carcasei;
 Compoziție chimică și pH țesut muscular;

 Măsurători parametri gastro-intestinali (greutate organe, greutatea segmentelor intestinului subțire, greutate cecumuri,
lungimea intestinului subțire/segmente și lungimea cecumurilor);

 pH conținut intestinal;
Analiza bacteriologică a conținutului intestinal ileal;
Parametrii biochimici plasmatici.
Au fost stabilite cu ajutorul Software-ului SPSS corelațiile între diferiți parametri cuantificați.
S-a înregistrat o creștere semnificativă a performanțelor bioproductive și o reducere a consumului specific.

La parametrii de calitate ai carcasei, exprimaţi ca procent din GV la sacrificare, respectiv randament la sacrificare și
proporția părților majore ale acesteia (piept, pulpe și aripi) nu au fost înregistrate diferențe semnificative între loturi.

Valorile pH-ului obținute în prezentul studiu, măsurate la 30 min. și 24 h post mortem, din muşchii pieptului și pulpei
superioare s-au încadrat în limite normale.

Conținutul în aminoacizi în mușchiul pectoral (m. Pectoralis major), respectiv femural (m. Biceps fermoris) a fost similar
între loturi.
Parametrii tractusului gastro-intestinal, pH-ul, conținutul bacteriologic intestinal și parametrii biochimici plasmatici nu au
fost afectați semnificativ de tratamentul aplicat.
O corelație semnificativă a fost înregistrată între lizină, metionină și treonină. Aminoacizii metionină şi lizină au un grad
de asociere foarte bun și sunt slab corelați cu cistina, şi puternic corelați cu treonina.
 În pulpa de pui aminoacizii sunt slab corelați cu pH-ul acesteia.
O creștere a nivelului aminoacidului treonină implică o creștere semnificativă a greutății pipotei și ileonului, respectiv o
descreștere semnificativă a duodenului.
Cistina este corelată negativ, foarte semnificativ, cu greutatea ficatului, iar lizina este puternic asociată negativ cu
greutatea duodenului și pozitiv cu cea a ileonului.

Fracțiunea proteică creatinina este corelată foarte semnificativ, negativ cu metionina și treonina, pozitiv cu lizina.

Mazărea Tudor este o excelentă resursă vegetală cu un conținut echilibrat în aminoacizi esențiali și un raport
lizină/proteină brută superior resursei clasice (șrotului de soia).

Folosită într-o pondere corespunzătoare în hrana puilor de carne și în rețete de nutreț combinat echilibrate, mazărea
Tudor are efecte pozitive asupra stării de sănătate și a performanțelor bioproductive, respectiv caracteristicilor carcasei.

Mazărea Tudor are o bună degradabilitate la rumegătoare.

Digestibilitatea semințelor de in și a sorgului este mai scăzută, conform previziunilor.
Lucrări comunicate / publicate:

1. Hemp seed - a safety low-cost natural resource with a valuable nutritive potential. Conferinţa internaţională ESPERA,
dec. 2016, Mihaela HĂBEANU, Anca GHEORGHE, Mariana ROPOTĂ, Veronica Sanda CHEDEA, Smaranda Mariana TOMA,
Simona Florina POCHIŞCANU.

2. Aspecte privind utilizarea plantelor ameliorate în hrana animalelor de fermă. Simpozionul (Multiplier Event). "Hrănirea
pe baze ştiinţifice a animalelor de fermă", dec. 2016, Mihaela HĂBEANU, Anca GHEORGHE, Andreea VASILACHI, Cristina
TABUC, Mihaela DUMITRU, Mariana ROPOTĂ.

3. Researches concerning the enzymatic action of byproduct grapes. The International Conference of the University of
Agronomic Science and Veterinary Medecine of Bucharest
AGRICULTURE FOR LIFE, LIFE FOR AGRICULTURE, June 2017, Mihaela DUMITRU, Ștefana JURCOANE.
4. The influence of the chemical composition of maize, barley and peas hybrids on the digestibility of compound feed for
pigs. AgroLife Scientific Journal – vol. 6, Issue 2, 2017, ISI DataBase, Monica MARIN, Camelia HODOȘAN, Georgeta DINIȚĂ,
Carmen Georgeta NICOLAE.
Alte 2 lucrări sunt în recenzie.
6.1.2. - Elaborarea de noi strategii nutriționale alcătuite Identificarea de agenti economici a caror activitate principala tine de industria alimentara.
Eficientizarea din rețete furajere complexe cu caracter
valorificării inovativ pentru animalele de fermă.
subproduselor Valorificarea superioară a subproduselor
industriale prin rezultate din industria națională alimentară, mai
Identificarea, recoltarea si caracterizarea din punct de vedere fizico-chimic si microbiologic al calitatilor nutritionale
dezvoltarea pentru exact industria uleiurilor și aceea a prelucrării
primare a subproduselor industriale;
animalele de fermă fructelor și legumelor. Crearea unei baze de
a unor strategii date privind subprodusele de interes nutrițional Determinarea compusilor cu potential de risc pentru bunastarea gainilor si mediu pe baza rezultatelor obtinute au fost
nutriționale pentru animale. Reducerea impactului negativ elaborate noi retete nutritionale pentru gaini ouatoare si pui de carne;
inovative asupra mediului. Crearea unei pagini web a
prietenoase față de proiectului.
animal, om și
mediu,
componentă a
agriculturii
durabile deschidere pagina web a proiectului: www.ibna.ro-activitatea de cercetare
mediu,
componentă a
agriculturii
durabile
Elaborare broșură/specie privind know how-ul
folosirii noilor aditivi vegetali furajeri “low
cost”. Creșterea încrederii consumatorilor în
alimentele de origine animală datorită înlocuirii
unora dintre aditivii sintetici cu aditivi furajeri
vegetali. Creșterea vizibilității capacității
cercetării agricole din România prin publicarea
de articole științifice în reviste din fluxul
principal. Creșterea experienței și
expertizei tinerilor cercetători (doctoranzi și
post-doc); brevete; work-shopuri și open days.
Evaluarea eficacitatii noilor retete cu subproduse destinate hranirii gainilor prin experimente de digestibilitate
desfasurate pe gaini ouatoare;
Ierarhizarea solutiilor nutritionale testate si alegerea celei mai bune retete pe baza performantelor calitate/cost/impact
de mediu folosind metodologia de evaluare AHP;
Elaborarea unui ghid privind folosirea subproduselor industriei alimentare in hrana gainilor ouatoare;
Contracte de transfer tehnologic catre agentii economici din domeniul aviar;
Evaluarea eficacitatii noilor retete cu subproduse prin experimente de digestibilitate desfasurate pe pui de carne;
Ierarhizarea solutiilor nutritionale testate si alegerea celei mai bune retete pe baza performantelor
calitate/cost/impact de mediu folosind metodologia de evaluare AHP;
Cerere brevet (nr. inregistrare OSIM: A/00832/15.11.2016) intitulata: Reteta furajera pentru obtinerea de carne de pui
imbogatita in acizi grasi polinesaturati omega 3
-elaborarea unui ghid privind experimentarea noilor solutii nutritionale pentru puii de carne prin utilizarea subproduselor
vegetale
– lucrari/comunicari stiintifice;
-identificarea, procurarea si caracterizarea unor subproduse industriale susceptibile de a fi folosite ca aditivi furajeri in
hrana porcilor la ingrasat (60-100 kg)
-au fost analizate subproduse conventionale (sroturi, peleti, tarate); subproduse industriale neconventionale, de tip
reziduuri (provenite de la industria obtinerii uleiurilor), coji de rosii si produse obtinute din plante aromatice (uleiuri
volatile, parti de planta uscata).
-au fost elaboarate 3 noi solutii nutritionale pentru porci la ingrasat care au inclus subproduse industriale analizate;
-diseminare prin prezentarea la work-shop (16 Decembrie 2016; Balotesti)
Rezultatele obtinute in urma analizei chimice a nutreturilor combinate releva faptul ca nutreturile fabricate pe baza noii
retete furajere a avut o concentratie de 5.13 ori mai mare de acid linolenic (Ω3) comparativ cu reteta martor.
Conform clasificarii EUROP, toate carcasele obtinute s-au incadrat in clasa de calitate E (excelent). Nu au fost diferente in
ceea ce priveste toti ceilalti parametrii rezultati in urma clasificarii.
Totalul de acizi grasi polinesaturati din pulpa si ceafa a fost mai mare la lotul experimental fata de lotul martor,
conducand astfel la un raport omega 6/omega 3 mai bun.
Faza: 6 Identificarea si caracterizarea unor subproduse industriale susceptibile de a fi folosite ca aditivi furajeri in hrana
vacilor de lapte
 Au fost identificate si achizitionate 15 probe de subproduse vegetale din care s-au efectuat analize chimice privind
calitatile nutritionale ale acestora;
S-au facut determinari privind prezenta compusilor cu potential de risc pentru bunastarea animalelor si mediu precum si
determinari microbiologice din subproduse.
Toate subprodusele analizate sunt sigure pentru sanatatea animalelor intrucat rezultate obtinute pentru valorile
concentratiilor de metale grele sunt mult sub limitele maxime admisibile (O 358 / 2003 respectiv O344/2004).
Subprodusele testate nu prezinta impact semnificativ asupra solului.
Rezultatele obținute în acestă etapa au stat la baza elaborarii solutiilor nutritionale inovative de furajare a vacilor de
lapte, solutii ce vor fi testate in ultima etapa a proiectului.
6.2.1. -Studii Evaluarea efectului unor nutrienți/contaminanți 1. A fost analizata prin metode standardizate -(Regulamentul (CE) nr. 152/2009 SR EN ISO 5983-2:2009 AOAC 2001.
privind efectul alimentari la nivelul intestinului, unde au loc http://www.asro.ro) compozitia chimica bruta a unor reziduuri vinicole (tescovina, si turte de seminte de struguri)
nutrienților/ procese fiziologice importante reprezentate de provenite de la Valea Calugareasca si s-au obtinut tabele de valori ale concentratiilor in principalii nutrienti (proteina
contaminanților digestie și absorbție. bruta, grasime bruta, celuloza brta, cenusa) si compusi bioactivi (polifenoli, acizi grasi polinesaturati).
din hrana suinelor 2. Au fost analizate proprietatile antioxidante ale compusilor reziduali vinicoli prin
asupra funcțiilor determinarea activitatii antioxidante (set de date)
de
absorbție/barieră
imună a tractusului Stabilirea unor noi strategii nutriționale pentru 3. Prin determinari cromatografice a fost evaluata compozitia (calitatea si cantitatea) compusilor bioactivi (polifenoli
gastro-intestinal; animale de fermă. totali si acizi grasi polinesaturati) a reziduurilor vinicole si s-au obtinut tabele de valori ale concentratiilor acestor compusi
dezvoltarea de noi
strategii
nutriționale în Recepturi de nutreț combinat specifice unor 4. Din reziduurile analizate au fost obtinute extracte apoase ale caror proprietati / efecte au fost investigate.
vederea strategii nutriționale îndreptate spre asigurarea
îmbunătățirii calității nutritive a produselor animaliere.
statusului imun

5. Prin studii de laborator (studii in vitro) pe culturi de celule intestinale au fost evalaute efectele extractelor de
tescovina (TVA) si turte de seminte de struguri (TSSA) asupra unor parametri celulari (proliferare celulara, markeri
inflamatori)

6. Prin studii de laborator (studii in vitro) pe culturi de celule intestinale au fost evalaute-capacitatea extactelor reziduale
de a contracara efectele unor contaminanti furajeri- micotoxine (Zearalenona).

7. A fost analizata prin metode standardizate -(Regulamentul (CE) nr. 152/2009 SR EN ISO 5983-2:2009 AOAC 2001.
http://www.asro.ro)- compozitia chimica bruta a ingredientelor si nutretului combinat incluzand turte de semințe de
struguri si s-au obtinut buletine cu valori de concetratie PB, GB, CB, cenusa) care au fost testate in experimente in vivio
pe proc ca surse alternative cu rol imunstimulator si anti-inflamator
8. Au fost obtinute noi recepturi de nutreț combinat pentru purcei dupa intarcare imbogatite in compusi bioactivi

9. S-au evalaut parametrii productivi (spor in greutate, consum de hrana) obtinuti in testele de nutritie pe purcei dupa
intarcare hraniti cu nutreț combinat incluzand surse alternative (reziduuri vinicole) imbogatit in compusi bioactivi

10. Au fost determinati indicatori ai statusului imun si de sanatate al purceilor in perioada post-intarcare hraniti cu nutreț
combinat incluzand surse alternative (reziduuri vinicole) imbogatit in compusi bioactivi

11. S-au evaluat efectele turtelor de semințe de struguri asupra raspunsului inflamator al purceilor in perioada post-
intarcare
 12. S-au evaluat efectele turtelor de semințe de struguri asupra stressului oxidativ la purcei in perioada post-intarcare.

Nutrețurile analizate in vitro au avut o plajă a valorilor proteice de la 15,70% (șrot coriandru) la 35,49% (șrot in). Același
lucru se observă și pentru coeficientul de digestibilitate al substanței organice, care a variat de la 36,47% (șrot
coriandru) până la 63,89% (șrot in). Aceasta creează premisele aplicării unor strategii de furajare diferențiate, în funcție
2.
de Pentru plantefermierului,
necesitățile precum inuldesau camelina există
disponibilitatea pe premisele de pentru
piață, etc., extindere a culturilor,
valorificarea pe baza
acestora în utilizării industrialecaa
hrana animalelor,
acestora sau pentru producția de biocombustibili. Prin urmare, pot fi disponibile cantități din ce în ce mai mari, ce pot fi
utilizate astfel pentru aplicarea diverselor strategii nutriționale (de ex. de modificare a profilului de acizi grași
polinesaturați din lapte, îmbunătățind calitatea nutrițională a laptelui).

Rezultatele preliminare indică faptul că folosirea în raţiile vacilor lactante, a șroturilor de camelină și de in, cca 10% în
substanţa uscată a hranei, unde raporturile furaje: concentrate au fost de cca. 65/35, a condus la creșterea producției
de lapte la loturile cu șrot de camelină, respectiv cu șrot de in față de lotul martor (cu cca 10, respectiv 3%), cu o
diferență între producţia cea mai mare şi cea mai mică de 2,1 l/zi.
În ceea ce privește compoziția laptelui, rezultatele preliminare evidențiază o tendință de reducere a conținutului în
grăsime a laptelui la lotul cu șrot de camelină (cu cca 21% față de martor). Pentru confirmarea acestor efecte este
necesară însă corelarea tuturor datelor și integrarea rezultatelor, planificată în faza următoare.

Prin urmare, faptul că șroturile de camelină, respectiv de in au avut efecte favorabile asupra producției de lapte
comparativ cu șrotul de floarea soarelui, indică faptul că pot fi folosite cu succes în furajarea rumegătoarelor. Rămân
de explicat, după prelucrarea finală a datelor, efectele asupra producției de lapte, cantitate, eficiență, calitate
nutrițională, inclusiv profilul acizilor graşi din lapte, iar pe baza probelor prelevate pe parcursul testelor pe animale,
Rezultatele obținute în acestă etapa au aratat ca reziduurile vinicole, respectiv faina de tescovina prin continutul in
compusi bioactivi de tipul polifenolilor este o sursa alternativa furajera avand capacitatea de a reduce raspunsul
inflamator prin scaderea nivelului moleculelor pro-inflamatoare si a stresului oxidativ prin cresterea capacitatii
antioxidante totale si a activitatii enzimelor antioxidante la purcei dupa intarcare.

- Bază de date conținând tipologii de procesare și nutrețurile/subprodusele corespunzătoare (constituită din două secțiuni
interconectate, prima secțiune cuprinzând tipologiile de procesare și subprodusele rezultate, a doua secțiune cuprinzând
datele de contact ale firmelor ce furnizează aceste subproduse);
6.2.2. - - Elaborarea de noi strategii nutriționale pentru - Studiu bibliografic pentru estimarea oportunității cercetării (structurat pe trei secțiuni: A. descrierea tehnologiilor de
Determinarea corecta valorificare a resurselor furajere; procesare ce conduc la obținerea principalelor subproduse, B. inventarierea principalelor tehnologii/tehnici de procesare
efectelor a nutrețurilor în vederea îmbunătățirii sau conservării valorii nutritive și C. identificarea caracteristicilor nutriționale
nutreţurilor insuficient cunoscute, pentru fiecare din subprodusele identificate în baza de date);
procesate asupra
mediului ruminal şi
performanţelor
- Elaborarea de structuri de nutrețuri combinate; Recomandări nutriționale obținute în urma estimării efectelor nutrețurilor studiate la nivel ruminal:
productive ale
rumegătoarelor

- Elaborarea de recomandări nutriționale, care - Testele in vitro au relevat o plajă largă a digestibilității substanței organice a celor 15 nutrețuri luate în studiu (de la 22
să permită valorificarea corectă a unor la 82%), ceea ce permite valorificarea lor în cadrul unor strategii de furajare variate, cu condiția ca aceste nutrețuri să fie
nutrețuri / subproduse insuficient caracterizate; disponibile în cantități suficiente;
 - Elaborarea de recomandări nutriționale, care
să permită valorificarea corectă a unor
nutrețuri / subproduse insuficient caracterizate;

- Analiza parametrilor ruminali (dinamica pH, dinamica NH3, dinamica AGV – total și individuali) obținuți în urma realizării
experimentului pe batali fistulizați care a vizat estimarea efectelor asupra mediului ruminal a șroturilor de camelină,
respectiv de in, care au înlocuit întegral șrotul de floarea soarelui, nu au relevat diferențe notabile între cele trei loturi,
ceea ce indică faptul că atât șrotul de camelină cât și cel de in pot înlocui șrotul de floarea soarelui fără efecte negative
la nivelul metabolismului ruminal; evident, în condiții nutriționale asemănătoare experimentului derulat. Pe de altă parte,
înlocuirea șrotului de floare soarelui cu cel de camelină, respectiv de in, a influențat mediul ruminal (structura
populațiilor
1. Elaborareabacteriene), fără în
şi depunerea ca vederea
acest lucru să se regăsească
omologării însă, în mod
a unei tehnologii vizibil, înde
moderne nivelul parametrilor
creştere ruminali
a bivolilor principali
în ferme de
dimensiuni medii şi mari;

33 Stațiunea de 8.1.1.- 1. Elaborarea unei tehnologii moderne de 2. S-a elaborat un studiu privind metodele științifice de analiză a bunăstării bivoliţelor în fermele de dimensiuni medii şi
Cercetare – Implementarea creştere a bivolilor în ferme de dimensiuni medii mari din judeţele Braşov şi Sibiu;
Dezvoltare măsurilor de şi mari.
pentru bunăstare a
Creșterea bivolilor, în relație 2. Elaborarea ghidului de bunăstare pentru 3. Îmbunătăţirea parametrilor de producţie în ferme de creștere a bivolilor
Bovinelor cu indicatorii de fermele de bivoli de dimensiuni medii şi mari, în
Șercaia producție, vederea dezvoltării durabile a speciei.
reproducție și
economici în
diferite module de 3. Îmbunătăţirea parametrilor de producţie şi 4. Îmbunătăţirea parametrilor de reproducţie în ferme creşterii bivolilor
ferme, cu impact creşterea cantităţii de materie primă pentru
asupra dezvoltării piaţa produselor obţinute de la bivoli
durabile a speciei

4. Îmbunătăţirea parametrilor de reproducţie în

fermele de dimensiuni mijlocii, în vederea
rentabilizării creşterii bivolilor

1. S-a realizat o documentare stiintifica, planul experimental pentru 2016 și investitii in dotari si echipamente pentru
implementarea activitatilor ulterioare

•Elaborera unei tehnologii moderne de •Studiu privind metodele științifice de analiză a bunăstării bivoliţelor în fermele de dimensiuni medii şi mari din judeţele
creştere a bivolilor în ferme de dimensiuni Braşov şi Sibiu, care stă la baza analizei bunăstării bivolițelor, în fermele identificate pentru corectarea și implementarea
medii si mari; măsurilor de bunăstare a animalelor:

•Elaborarea ghidului de bunăstare pentru -conceptul de bunăstare a animalelor de interes economic;

fermele de bivoli de dimensiuni medii şi mari,
în vederea dezvoltării durabile a speciei;

•Îmbunătăţirea parametrilor de producţie şi -criterii și metode de evaluare a bunăstării animalelor;

creşterea cantităţii de materie primă pentru
piaţa produselor obţinute de la bivoli;
 •Îmbunătăţirea parametrilor de reproducţie în -metode de analiză a bunăstării bivolițelor în fermele de dimensiuni medii și mari din județele Brașov și Sibiu.
fermele de dimensiuni mijlocii, în vederea
rentabilizării creşterii bivolilor.

•Stabilirea parametrilor cantitativi şi calitativi ai producţiei de lapte din fermele fermele identificate pentru corectarea și
implementarea măsurilor de bunăstare a animalelor de bivoliţe mijlocii şi mari din judeţele Braşov şi Sibiu;

•Elaborarea planului de creştere pentru tineretul bubalin de reproducţie, în vederea asigurării materialului valoros pentru
înlocuirea reformei;

•Planificarea activităţii de reproducţie şi nominalizarea împerecherilor pentru tineretul femel şi pentru femelele adulte;

•Analiza tehnologiei de creştere a malacilor şi a tineretului de bivol în 4 exploatații din județele Brașov și Sibiu;

•Elaborarea unui model funcţional de tehnologie de creştere a tineretului de reproducţie prin modernizarea unui adăpost
existent, cu scopul diseminării în teritoriu;

•Elaborarea și depunerea în vederea omologării a unei tehnologii moderne de creștere a bivolilor în ferme de dimensiuni
medii și mari;

•Elaborarea unui raport ştiintific privind măsurile de creştere a producţiei de lapte în fermele luate în studiu;

•Elaborarea unui raport ştiintific privind măsurile de rentabilizare a fermelor de dimensiuni medii ;

34 SC Institutul de 9.1.1.- 1. Metoda standardizată pentru evaluarea 2. S-au realizat o serie de studii privind influenta nutriției și a altor factori de crestere asupra calitătii mătcilor
Cercetare Standardizarea biometrică a rasei autohtone de albine (A.m. imperecheate natural.
Dezvoltare metodelor de carpatica) în conformitate cu metode aplicate și
Pentru biometrie în la alte rase europene. (2018)
Apicultură SA studiul raselor, de
creştere a
reproducătorilor și
de însămânţare
instrumentală,
utile în evaluarea
familiilor de
albine, cu
aplicabilitate în
conservarea și
 Pentru biometrie în
Apicultură SA studiul raselor, de
creştere a
reproducătorilor și
de însămânţare
instrumentală, 2. Metode optimizate și standardizate de
utile în evaluarea creștere a matcilor și trântorilor în funcție de
familiilor de numărul de matci crescute și împerecheate pe
albine, cu sezon aplicabile în stupinele autorizate de
aplicabilitate în creștere a materialului biologic.(2015-2016)
conservarea și
ameliorarea
genofondului
apicol national

3. Tehnică optimizată de însămânțare

instrumentală.(2017)

Realizarea unor publicatii (carti, ghiduri) cu

metode optimizate, standardizate de evaluare
biometrică și de creștere a reproducătorilor.
(2015-2018)

Actualizarea programului de ameliorare și

conservare a albinei românești și a legislației în
domeniu.(2015-2018)

Diseminarea rezultatelor se realizează prin Studiu privind evaluarea condițiilor de mediu în corelație cu particularitățile biologiei de reproducere a speciilor de
publicarea de articole tehnice și științifice și peşti care fac obiectul proiectului , stabilirea modelulului de control si de monitorizare a acestora
prin participarea la manifestări științifice pe
plan național și internațional.(2015-2018)

Concluzii pentru îmbunătățirea activității de conservare și ameliorare a fondului genetic autohton –A.m. carpatica:

Îmbunătățirea cadrului legislativ și educativ pentru protecția, conservarea și ameliorarea albinei românești –A.m.
carpatica prin:
•INTERZICEREA introducerii în România de alte rase și hibrizi interarsiali și reglementarea sistemului de control si sancțiuni
care să descurajeze încălcarea acestei prevederi;

•ÎMBUNATĂȚIREA Programului național de conservare și ameliorare a albinei românești, prin introducerea în legea
apiculturii a categoriei RECORD (Stupina de selectie si crestere de matci, pe lângă ELITĂ si MULTIPLICARE, pentru stupine
independente de selectie si creștere de mătci, prin care să se stimuleze activitatea de selecție pe populații locale de A.m.
carpatica, adaptate condițiilor locale, pentru uz propriu și vânzare directă, fără a depinde de stupinele de elită. Acest
demers este necesar pentru a evita reducerea variabilității genetice valoroase și a stimula apicultorii sa aplice programe
de selecție.

•ÎMBUNATĂȚIREA Programului național de conservare și ameliorare a albinei românești, prin stabilirea cadrului legislativ
pentru organizarea statiilor/punctelor de împerechere controlata la albine
 •SUBVENȚIONAREA stupinelor de selecție (elită și record, multiplicare pentru achiziția de mătci selecționate) pentru
activitățile specifice de testare, bonitare, selecție și valorificare a materialului biologic apicol selecționat.

Staţiunea de 10.1.1. - Sisteme Rezultatele proiectului se vor concretiza în •FINANȚAREA prin măsura de asistență tehnică a Programului Național Apicol a unor cursuri de specializare în aplicarea
Cercetare- și tehnologii sisteme și tehnologii de reproducere artificială a Programului național de conservare și ameliorare a albinei românești –A.m. carpatica.”
Dezvoltare moderne pentru peștilor și de creștere în etapa de dezvoltare
pentru reproducerea și postembrionară prin:
Piscicultură cresterea peștilor
35 Nucet și a altor -evaluarea condițiilor de mediu corelat cu Stabilirea metodelor de evaluare si de selectie a reproducatorilor din fiecare specie pe criterii fenotipice si fiziologice.
organisme acvatice particularitățile biologiei reproducerii pentru
speciile de pești de apă dulce în vederea
stabilirii modelului de control și monitorizare;

-metode de evaluare și de selecție a Constituirea loturilor de reproducatori , introducerea lor in bazinele de iernat si realizarea interventiilor tehnologice
reproducătorilor ; pentru asigurarea conditiilor normale de intretinere in aceasta perioada
-metode de stimulare hormonală, de prelevare și Aceste rezultate au asigurat suportul stiintific si tehnic pentru realizarea experientelor de reproducere artificiala si de
de incubație a produselor sexuale ; crestere in etapade dezvoltare postembrionara pentru elaboraraea tehnologiilor adaptate fiecarei specii.

-testarea comparativă a unor substanțe Proiectarea şi realizarea modelelor experimentale, instalatiilor pilot pentru reproducerea speciilor de peşti luate în
hormonale ; studiu; Determinarea stadiului de maturare a ovocitului, prin analiza pozitiei veziculei germinative

-stabilirea parametrilor tehnici care Stabilirea momentului optim pentru realizarea tratamentului hormonal pentru fiecare specie;
caracterizează reproducerea artificială a Stabilirea conduitei injectarilor si a substantelor hormonale eficace pentru fiecare specie.
principalelor specii de pești de apă dulce ; Determinarea raspunsului fiziologic al reproducatorilor la tratamentul hormonal aplicat

-elaborarea, proiectarea și realizarea Stabilirea metodelor de prelevare a gonadelor si a metodelor de fecundare si de incubare a icrelor
instalațiilor pilot pentru reproducerea artificială
a peștilor de cultură ;

-elaborarea, proiectarea și realizarea modelelor Stabilirea metodelor de tratament al icrelor in perioada de incubatie,
experimentale de creștere în perioada de
dezvoltare postembrionară;

-stabilirea variantelor tehnologice cele mai Determinarea parametrilor tehnologici care carcterizeaza reproducerea : procent de maturare al femelelor, cantitate
performante sub aspectul calităţii şi eficienţei; icre/kg femela maturata, procent de embrionare, procent de eclozare, numar larve obtinut
-definitivarea tehnologiilor și a modelelor Realizarea primelor experiente de reproducere artificiala; Obtinerea primelor loturi de descendenti;
experimentale de creştere; Transferul catre agentii economici interesati a materialului biologic de populare
-producerea materialului biologic piscicol de Stabilirea metodelor de transport pentru fiecare specie in functie de varsta, temperature apei si a aerului si diatanta
populare, cu caracteristici bioproductive pana la destinatie; Proiectarea și realizarea modelelor tehnologice pentru creșterea descendențelor în perioada de
superioare ; dezvoltare postembrionară; S-au ales variantelor tehnologice pentru creşterea în perioada de dezvoltare
postembrionară adaptate speciilor luate în studiu astfel :

-obtinerea puietului necesar refacerii Pentru -biban si salau cresterea in incubatoare pe baza de hrana naturala specifica pana ala varsta de 10 zile, cresterea
potențialului piscicol al ecosistemelor naturale intensiva in cazi EVOS pana la varsta de 30 de zile aplicand strategia de hranire –hranire cu hrana vie, hranire mixta furaj +
și exploatarea complexă și durabilă a hrana vie, hranire cu furaj
resurselor acvatice naturale ;

-lărgirea paletei de specii și diversificarea Proiectarea și realizarea modelelor tehnologice pentru creșterea descendențelor în perioada de dezvoltare postembrionară
sortimentală a producției piscicole prin
introducerea și extinderea în cultură, a unor
specii autohtone valoroase ;

-reintroducerea pe piață a unor specii apreciate, S-au ales variantelor tehnologice pentru creşterea în perioada de dezvoltare postembrionară adaptate speciilor luate în
pentru care există tradiție în consum. studiu astfel :

Pentru -biban si salau cresterea in incubatoare pe baza de hrana naturala specifica pana ala varsta de 10 zile, cresterea
intensiva in cazi EVOS pana la varsta de 30 de zile aplicand strategia de hranire –hranire cu hrana vie, hranire mixta furaj +
hrana vie, hranire cu furaj

Pentru crap s-a ales varianta cresterii in etapa de dezvoltare postembrionara in bazine protejate de beton si in bazine de
pamant, hranirea bazandu-se pe valorificare biomasei zooplanctonice si pe furaje artificiale . Cresterea in aceasta etapa
este cca. 21 de zile de la faza de larva imediat dupa trecerea la hranirea exogena la varsta de 3-5 zile in functie de
evolutia temperaturii in aparatele de incubatie si pana in momentul in care descendentii capata aspectul morfologic
fenotipic asemanator cu adultii . Modelul experimental este realizat pentru cresterea in bazine de beton pentru o
densitate de 10.000 exemplare /metro cub si 1.000.000 exemplare /hectar

Pentru somn s-a ales varianta tehnologica de crestere in bazine de pamant cu valorificarea biomasei zooplanctonice si cu
furaje artificiale si cresterea intensiva in cazi Evos cu volumul de 1,2 mc. Modelele experimentale realizate preved
cresterea in densitati de populare de 50.000 exemplare /ha si 10.000 exemplare /metro cub. Pentru cresterea in cazi Evos
programul de hranire experimental este etapa 1 – hranire cu hrana vie, etapa II – hranire mixta hrana vie + hrana
artificiala si etapa, etapa III hranire exclusive cu furaje.

S-au stabilit principalii parametri tehnologici care caracterizeaza cresterea in etapa de de dezvoltare postembrionar si
care asigura supravietuirea optima la cresterea in diferite sisteme de exploatare :
- Procent de supravieture de la larva la pui predezvoltat
- Masa medie finala/ex
- Biomasa totala,
- Consum specific
- Rata zilnica de crestere
S-au stabilit interventiile tehnologice care sunt necesare in aceasta peioada atat pentruasgurarea hranei specifice, cand si
pentru asigurarea conditiilor de mediu optime
-Au fost realizate primele loturi de pui predevoltati
Experimentarea tehnologiilor si modelelor de reproducere s-a realizat prin prcurgerea succesiva a urmatoarelor etape :

- constituirea si selectia loturilor de reproducatori,

- aprecierea stadiului de maturare al avocitelor,
- aplicarea tratamentului hormonal
- prelevare si fecundare gonade
- incubare
- Monitorizarea şi controlul calităţii apei în perioada de incubaţie
- Stabilirea ecartului optim pentru fiecare specie
- Stabilirea parametrilor tehnologici care caracterizeaza
reproducerea fiecarei specii
Pentru experimentarea tehnologiilor de reproducere au fost constituite urmatoarele loturi de reproducatori:biban 100
ex, salau 100 ex, crap 200 ex, somn, 50.ex Raportul intre sexe a fost pentru toate speciile de 1 femela la 1 mascul. Pentru
fiecare specie s-au organizat cate trei seturi experimentale pentru fiecare speciei.

S-au experimentat metodele şi substanţele hormonale utilizate pentru stimularea maturării şi ovulaţiei, în vederea
stabilirii tratamentului adaptat fiecărei specii dupa cum urmeaza : biban si salau s-au utilizat tratamentul cu extract
hipofizar si ovopel, aplicat in doua doze, rezutatele cele mai bune fiind obtinute in cazul utilizarii ovopelului.

Pentru somn si carp s-au utilizat extractul hipofizar si nerestin rezultatele cele mai bune obtinandu-se in cazul utilizarii
nerestinului.
Ca urmarea a exprientelor derulate s-a stabilit pentru fiecare specie ecartul optim de temperature pentru realizarea
reproducerii.
Experientele de reproducere au avut ca rezultat obtinerea de material de populare care a fost transferat la fermierii din
piscicultura
Ca urmarea a exprientelor derulate s-a stabilit pentru fiecare specie ecartul optim de temperature pentru realizarea
reproducerii.

Experientele de reproducere au avut ca rezultat obtinerea de material de populare care a fost transferat la fermierii din
piscicultura
Fundamentarea tehnică și științifică a tehnologiei și metodelor moderne eco-eficiente ce pot fi aplicate în acvacultura din
România. Aceste tehnologii răspund provocărilor unei societăți aflate în plină evoluție, care este din ce în ce mai
preocupată de durabilitatea ecologică a activităților în concordanță cu efectele economice și sociale din ce în ce mai
importante. Acest concept se referă la faptul că atât managementul cât şi conservarea resurselor naturale de bază şi
Model de creştere în sistem intensiv în juvelnice a speciei Sander lucioperca (șalău)

Model de creștere în perioada postembrionară în sistem extensiv în bazine de pământ

. Model de creștere în sistem intensiv în bazine betonate. Model de creștere în sistem intensiv în bazine betonate
La finalul perioadei experimentale de creștere în perioada postembrionară la crap rezultatele obținute sunt:
- populat două bazine betonate în incinta acoperită
- densitate de populare 5.000 ex larve 5 zile crap/mp/ bazin betonat, (600.000 larve/bazin 120 m3);
- greutate medie inițială: în B 1- 1,32mg/ex; în B2- 1,34 mg/ex; lungime totală medie inițială 6 mm;
- perioada de creștere - 25 de zile ( de la data de 19 mai la 7 iunie 2016);
- temperatura apei 21,4-22,80C;
- supraviețuire – în B1- 66,71 %, respectiv - 400260 ex.; în B2 – 45,14 %, respectiv - 270400 ex;
- număr alevini la sfîrșitul perioadei de creștere: în B1 –; în B2 –
- greutate medie finală: în B 1- 188,0 mg/ex; în B2- 130,5 mg/ex;
- lungime totală medie finală : în B 1- 1,9 cm/ex; în B2- 1,6 cm/ex ;
- s-a administrat furaj cu un conținut proteic de 48 % PB;
- consumul specific de furaj (FCR) – 2,2;
Model tehnologic de creştere în sistem extensiv, în bazine de pământ, a speciei Cyprinus carpio La finalul
perioadei experimentale de creștere în perioada postembrionară la crap rezultatele obținute sunt:
- creștere - două bazine pământ – 0,2 ha/bazin (BE I și BE II);
- densitate de populare 200.000 larve 5 zile / bazin ;
- greutate medie inițială: în B 1- 1,3 mg/ex; în B2- 1,3 mg/ex;
- lungime totală medie inițială- 0,6 cm;
- perioada de creștere - de la data de 15 mai la 8 iunie 2016;
- temperatura apei 20,4-23,20C;
- supraviețuire – în BE I- 78 % ; în BE II – 60,5 % ;
- greutate medie finală: în BE I- 0,9 g/ex; în BE II- 1,2 g/ex;
- lungime totală medie finală : în B E I- 2,1 cm/ex; în BE II- 2,6 cm/ex ;
- s-au administrat 145 kg furaj /bazin , 38 % PB;
- consumul specific de furaj (FCR) – 1- 1,3 ;

Publicarea a două lucrări din domeniul specific al proiectului în reviste stiintifice de specialitate din fluxl principal de
publicatie. Participarea la manifestari ştiinţifice din domeniul specific al proiectului

În perioada 8-12 septembrie 2018 la Iași, un grup de specialiști de la SCDP Nucet au participat la WORKSHOP -UL: Key
findings of the IMTA Effect Project and the future needs din cadrul ERANET COFASP - IMTA Effect 46/2016, Etapa III/
WORKSHOP

Rezultatele obținute au fost diseminate participarea la două manifestări științifice, publicarea două lucrări in reviste de
specialitate din tară și străinătate din care două lucrări sunt cotate ISI.

Articole publicate - anul 20181. Research Regarding The Influence Of Different Types Of Hormones On Reproductive
Performances Of European Catfish (Silurus glanis L.) - Mioara Costache, Mihail Costache, Daniela Radu, Nino Marica,
Dobrotă Gheorghe - 18 th International Multidisciplinary Scientific GeoConference SGEM 2018 (30 June - 9July, 2018);
https://doi.org/10.5593/sgem2018/6.2. 2. Research On Reproductive Performance Of Carp Breeds (Cyprinus carpio L.)
Frasinet, Ineu And Ropsa, pg. 513-520 -Radu Daniela, Costache Mihail, Costache Mioara, Nino Marica, Dobrotă Nicoleta -
18 th International Multidisciplinary Scientific GeoConference SGEM 2018 (30 June - 9July, 2018)
-https://doi.org/10.5593/sgem2018/6.2
36 Institutul de 10.1.2. - - consumul specific de furaj (FCR) – 2,2;
Cercetare Elaborarea şi
Dezvoltare implementarea
pentru Ecologie unor tehnologii
Acvatică, inovative şi eco-
Pescuit şi eficiente pentru
Acvacultură creşterea în sistem
Galaţi intensiv a unor
specii de peşti cu
perspective bune
de piaţă

Rezultatele obținute la atingerea obiectivului fazei I au constat într-un studiu documentar care să pună bazele elaborării
unei tehnologii eco-eficiente care să asigure conversia și implementarea de tehnologii noi, „naturale” şi curate, care pot
avea impact direct asupra productivităţii şi profitabilităţii şi având ca rezultat menţinerea unor ecosisteme acvatice
viabile şi durabile.

A fost elaborat modelul experimental pentru dezvoltarea tehnologiei eco-eficiente de creștere a speciilor de peşti
stabilindu-se 3 variante de lucru, pe lângă cea martor, care să fie testate.

Faza a III-a a avut ca rezultat realizarea experimentelor în cele 4 variante de lucru, obținându-se datele necesare ce au
fost utilizate la evaluarea tehnologiei din punct de vedere tehnologic, științific, ecologic și economic și validarea
preliminară acesteia. Pentru caracterizarea habitatului s-au monitorizat lunar factorii fizico-chimici ai apei, precum și
factorii hidrobiologici (fitoplancton, zooplancton) din bazinele experimentale.

Analizând producțiile obținute din punct de vedere al tehnologiei de creștere se poate observa că producțiile cele mai
mari au fost obținute în bazinele unde s-a administrat hrană suplimentară, peste 2.000 kg/ha. În celelalte 2 bazine, unde
s-a practicat numai o furajare suplimentară în proporție de 20%, tehnologia bazându-se pe stimularea hranei naturale și
utilizarea zeolitului, producția obținută a fost de 1200-1300kg/ha. Supraviețuirea materialului biologic, în
perioadaexperimentală a variat de la 22 la 31% în bazinele experimentale.
 Dintre speciile de cultură crapul a avut o supraviețuire între 24% în B3 și 41% în B2, sângerul între 25% în B4 și 46% în B2,
iar novacul, între 10% în B4 și 17% în B1. Sporul real de creștere obținut în cadrul experimentelor a avut cea mai mare
valoare în B2 (tehnologie convețională și utilizarea zeolitului) cu 2.346kg/ha urmat de, B1 (tehnologie convențională) cu
2.226 kg/ha ceea ce arată că utilizarea zeolitului asigură atât menținerea parametrior fizico-chimci ai apei dar contribuie
și la o asimilare mai bună a hranei. În ceea ce privește variantele experimentale B3 și B4, se observă că o utilizare mai
scăzută a hranei suplimentare determină producții mai mici dar apropiate de valorile tehnologiilor clasice. În același timp
diferențele în cazul speciilor planctonofage nu sunt foarte ridicate, diferența evidentă în cazul lor, fiind dată de utilizarea
zeoliților. Valorile sporului real de creștere obținut în cele 2 variante a fost de 1.208 kg în B4 (inoculum algal cu 20% hrană
suplimentară) și de 1.326 kg în B3 (inoculum algal împreună cu zeolit și 20% hrană suplimentară.

Prezentul proiect își propune să dezvolte o tehnologie de creștere a speciilor de pești eco-eficientă prin stabilirea unui
sistem durabil de gestionare a acvaculturii, cu respectarea sistemelor şi ciclurilor naturii, menţinerea calităţii apei, solului
şi bioresurselor acvatice şi a echilibrului dintre acestea.

Conturarea unor tehnici şi proceduri de tratamente depoluante cu ajutorul zeolitului natural tip clinoptilolitic, o substanţă
natural ecologică cu proprietăţi adsorbante/absorbante a apelor din bazinele artificial amenajate din piscicultura,cu
scopul reducerii de substanța organică, nitraţi, nitriţi, amoniu, etc.(principalii declanşatori de eutrofizare a apelor de
suprafaţă);

Realizarea cu ajutorul zeolitului natural a unor tehnici îmbunătăţite de filtrare cu scopul îmbunătăţirii procesului de
oxigenare a apei, ducând la reducerea agenţilor patogeni;

Posibilitatea implementării acestei metode de filtrare cu zeolit natural ce ar îmbunătăţii factorii de microclimat piscicol şi
optimizarea exploatării acvatice, păstrarea bioresurselor acvatice naturale şi artificiala ce ar conduce în mod pertinent la
creşterea producţiei de biomasa acvatică;

Obţinerea de sporuri de producţie în condiţii ecologice şi cu posibilitatea valorificării ulterioare zeolitului epuizat;

Crearea conexiunilor interdisciplinare ( biolog,chimist, inginer instalaţii,etc.), specializare în domeniu;

Creşterea securităţii alimentare în piscicultura şi menţinerea unui echilibru de mediu în condiţii de exploatare ecologică.

Pentru reducerea riscurilor patologice în acvacultură, diminuarea pierderilor şi asigurarea sănătăţii şi a bunăstării animale
în unităţile piscicole amenajate s-au urmărit următoarele linii directoare:

10.2.1. -
Elaborarea şi
implementarea • Măsuri de protecție și prevenire (profilactice), de împiedicare a apariţiei bolilor
unui program de
monitorizare,
pentru reducerea
riscurilor
patologice în
acvacultură,
diminuarea
pierderilor şi
asigurarea sănătăţii
 10.2.1. -
Elaborarea şi
implementarea
unui program de
monitorizare,
pentru reducerea • Măsuri de tratament (terapeutice) aplicate animalelor la care bolile s-au declanşat. Modelul conceptual elaborat are un
riscurilor profund caracter aplicativ și va fi utilizat în principal de agenții economici din domeniu acvaculturii în scopul creșterii
patologice în eficienței și productivității muncii pe de o parte și a îmbunătățirii condițiilor de creștere a animalelor acvatice pe de altă
acvacultură, parte. În același timp acesta va consolida baza de cunoștințe teoretice și va contribui la revizuirea standardelor existente
diminuarea și la dezvoltarea de noi standarde de sănătate pentru organismele acvatice.
Îmbolnăviri nespecifice. În această categorie de boli intră bolile provocate de agenţii fizico-chimici, nutriţionali şi
pierderilor şi
constituţionali. • Agenţii fizichimici nu au fost de natura provocării îmbolnăvirilor/intoxicaţiilor sau mortalităţilor directe
asigurarea sănătăţii
în rândul populaţiei piscicole în unităţile investigate, dar indirect, nivelul ionului amoniu (NH4+) şi substanţa organică
şi a bunăstării
animale mare,

• Agenţii fizichimici nu au fost de natura provocării îmbolnăvirilor/intoxicaţiilor sau mortalităţilor directe în rândul
populaţiei piscicole în unităţile investigate, dar indirect, nivelul ionului amoniu (NH4+) şi substanţa organică mare, de
multe ori peste limita maximă a optimului piscicol, a întreţinut un mediu favorabil dezvoltării protozoarelor parazite, a
monogenilor şi nu în ultimul rând, a parazitului fungal Branchiomyces spp. Pe lângă toate astea, amoniacul produs de
peşte se elimină 95% prin branhii şi un dezechilibru la acest nivel face să se producă inflamaţii şi ectazii ale lamelelor
secundare care „se topesc” şi fuzionează cu cele primare.

Ca remediu imediat – îndepărtarea cauzei primare, prin optimizarea condiţiilor de mediu pentru peşti şi prin menţinerea
sub control a paraziţilor branhiali. • Din punct de vedere nutriţional, în unităţile de creştere a crapului se administrează în
general furaje echilibrate nutriţionl. În unele amenajări există tendinţa administrării furaje cu proteină mai multă. Astfel,
Ferma Comana, Ferma Bila, şi SC Pelicanul Distribution Bucureşti, practică hrănirea continuă a peştilor cu furaj cu nivel
ridicat de proteină (peste 32%) în fazele tinere şi hrănirea intensivă a peştilor pentru consum, a condus la apariţia
hipertrofiilor hepatice, degenerescenţe lipoide si steatoză hepatică. O măsură de remediere a acestei
situaţii, a fost luată de Ferma Comana pentru puietul de crap de o vară, schimbând la începutul lunii august treptat, până
la înlocuire furajul Aqua Garant administrat, cu un alt furaj autohton (amestec echilibrat de cereale cu proteină 27 % şi
procent de lipide mai mic), realizat FNC Crevedia. O astfel de măsură a luat-o şi Ferma Bila care foloseşte furaj de la firma
Kralex (Soprofish), numai că, utilizând acelaşi tip de furaj a scăzut procentul de proteină la 29, apoi27% şi pe cel de lipide
de la 9, la 7%.În urma controlului epizootologic întreprins la unităţi piscicole din România am identificat unele probleme
ce se pot identifica a fi factori de risc întâlniţi în sectorul pescăresc alături de cei reprezentaţi de patologii:
 • intrările necontrolate de material piscicol, pe calea achiziţiilor; 90 % din probleme apar odată cu alegerea agenţilor
economici să îşi populeze bazinele, cu peşti aduşi de oriunde şi să-i introducă peste o populaţie deja existentă, fără a
trece prin bazinele de carantină;

• populări necontrolate (suprapopulări) realizate de proprietarii de bazine piscicole, care au ca obiect de activitate,
pescuit recreativ ;

• Îmbolnăvirile nespecifice şi/sau parazitare apar pe fondul menţinerii peştilor timp îndelungat într-un mediu neprietenos,
ajuns în această situaţie, din cauza absenţei unei surse de alimentare cu apă permanentă sau dacă ea există, se face prin
pompare necorelată cu necesităţile tehnologice;
• Nerespectarea măsurilor de igienă piscicolă;
• Nedeclararea mortalităţilor

• Rezolvarea problemei mortalităţilor ar fi aceea de a notifica mortalităţile anormale, de anunţat medical veterinar care
trebuie să recolteze probe şi în caz de confirmare a unei îmbolnăviri infecto – contagioase să se facă antibiogramă, pentru
aplicarea tratamentului ştiinţific la îndrumarea specialistului, nu după sfatul altor proprietari de bazine piscicole. Este
nevoie ca tratamentul medicamentos să se facă în urma analizelor de laborator, deoarece numeroşi agenţi cauzatori au
căpătat rezistenţă la antibiotic.

În prezent se caută dezvoltarea instrumentelor de diagnostic prin metode bazate pe utilizarea tehnicilor imunologice la
materialul piscicol din amenajările sistematice.

Furajelor îmbunătăţite cu fitoaditivi folosite în dietele de furajare a speciei crap (Cyprinus carpio) nu modifică calitatea
mediului acvatic, parametri monitorizați încadrându-se în limitele admise şi recomandate pentru apele folosite în
piscicultură, situându-se în clasa a II-a și a III-a de calitate, în conformitate cu prevederile Ord. MMGA nr. 161/2006;

Utilizarea fitoaditivilor (usturoi 4%, cătină 4%, 0.5% ulei de scorțișoară, 0.5% ulei de cuișoare) în hrana puietului de crap
(Cyprinus carpio) în sistem recirculant, determină o îmbunătăţirea a principalilor indici de creştere, prin stimularea unei
asimilări mai bune a furajului.

Din punct de vedere senzorial, materialul biologic din cadrul experimentului a speciei crap (Cyprinus carpio), prin folosirea
dietelor îmbunătățite cu fitoaditivi, a corespuns condițiilor impuse de STAS-ul 5386-86, privind calitatea peștelui proaspăt
Dietelor îmbunătățite cu fitoaditivi folosite în nutriția speciei crap (Cyprinus carpio) au influențat favorabil calitatea
nutritivă a exemplarelor implicate în experiment, existând posibilitatea producerii de alimente funcţionale.

Adaosul de fitoaditivi influenţează favorabil rata de supravieţuire şi starea de sănătate a materialului biologic prin
efectele biostimulatoare şi imunomodulante ale fitoaditivilor.
Efectul biostimulator al fitoaditivilor incluși în hrana puietului de crap se poate observa şi în cazul principalilor indici
biochimici ai sângelui prin normalizarea valorilor.

Acidul peracetic, oxidant puternic, ușor degradabil și non-toxic, cu spectru larg de acțiune, antibacterian, antimicotic și
antiparazitar, a înregistrat rezultate foarte bune în tratamentele experimentale, aplicate pe bazine (păstrăvăria Piatra
Neamț). Nu provoacă remanență sau alte efecte toxice motiv pentru care poate fi utilizat în tratarea peștilor de consum,
de mare importanță pentru economia fermelor piscicole.

Utilizarea substanțelor fitoterapeutice, cu proprietăți antifungice, sub formă de uleiuri esențiale, precum cel de Eucalipt,
Geranium și Scorțișoară sunt promițătoare pentru utilizarea în Stațiile de Reproducere Artificială, atât în scopul prevenirii
infestării icrelor cu fungi cât și cu scop dezinfectant.

Extractele din plante, se recomandă în tratamentul prin îmbăiere în incinte mici, la tratarea plăgilor infestate cu fungi, în
cazul peștilor valoroși sau a reproducătorilor (violet de gențiană) sau în scop antiparazitar la peștii aflați în stadii juvenile
(cu Allium sativum, Melaleuca alternifolia). Se recomandă studii mai aprofundate care să găsească noi oportunități de
testare a diverselor fitoextracte cu potențial de utilizare în acvacultură, precum și stabilirea precisă a dozelor
administrabile la pești.

Rezultatele experimentului desfășurat la păstrăvăria Piatra Neamț demonstrează avantajele folosirii tratamentului
antibiotic administrat pe cale orală (Floron), cumulat cu un tratament administrat sub forma unor băi de lungă durată cu
substanțe bactericide (Divosan Forte), utilizabil în cazul îmbolnăvirilor cu Yersinia ruckeri.

Componentele active din uleiurile esențiale extrase din plante au efect bactericid foarte bun, care în funcție de examenul
microbiologic cu antibiogramă, specific fiecărei specii de bacterii pot înlocui tratamentul cu antibiotice, evitând astfel
fenomenul de biorezistență la antibiotice.

Experimentele efectuate evidențiază că efectul antibiotic al uleiurilor esențiale utilizate în tratarea bolilor bacteriene
(Thymus vulgaris, Cinnamomum zeylanicum, ) pot fi conjugate cu imunonutriția de durată, cu rezultate foarte bune, în
scopul activării mecanismelor imunității la pești.

Materialul biologic a prezentat o dezvoltare bună, totuși mai ridicată în bazinele B1 și B2, în care a fost administrată o
cantitate mai mare de furaje.
Supravieţuirea materialului biologic a fost influenţată, în special, apariția păsărilor ihtiofage.

Sporul total de creştere a fost ușor mai ridicat în B2 decât în B1 (2.346 kg față de 2.226), și semnificativ, aproape dublu,
față de B3 și B4 (1.350 și 1.230 de kg) în 2016, iar în anul 2017 sporul total de creştere a fost ușor mai ridicat în B2 decât în
B1(2.200 kg față de 1909 kg) și semnificativ mai mare față de B3 și B4 (1.330 și 1.281 de kg)

Rata specifica de creştere pentru crap a variat între 5,64 %/zi, în cazul bazinului B4, și 6,15 %/zi, în cazul bazinului B1 în
amul 2016 iar rata specifica de creştere pentru crap a variat între 6,15%/zi, în cazul bazinului B1, și 5,64 %/zi, în cazul
bazinului B4 în amul 2017.

Utilizarea zeolitului a influențat ușor calitatea solului și apei și determinat în bazinele B2 și B3 o mai bună asimilare a
hranei, atât în anul 2016 cât și în anul 2017.
Materialul biologic s-a dezvoltat normal, fără apariția unor stări patologice care să influențeze desfășurarea
experimentului.
Parametrii fizico-chimici ai apei, cu mici excepţii, s-au încadrat în intervalul optim pentru creşterea crapului.
Implementarea proiectului, a dus la fundamentarea tehnică și științifică a tehnologiei și metodelor moderne eco-eficiente
și experimentarea acestora. Aceste tehnologii răspund provocărilor de durabilitatea ecologică a activităților, atât din
punct de vedere al managementului cât şi al conservării resurselor naturale de bază.
Reducerea costurilor de producție a puietului de crap în heleșteiele care au un potențial trofic natural suficient de bun,
prin diminuarea cantităților de furaje administrate, cel puțin două luni de zile, pentru a se valorifica potenţialul trofic
natural al heleșteielor, poate conduce la economii de furaje și implicit la reducerea costurilor de producție.

Aceste rezultate au stat la baza validării tehnologiilor şi metodelor moderne eco-eficiente de creștere a speciilor de peşti
cu perspective comerciale bune .

qFurajelor îmbunătăţite cu fitoaditivi folosite în dietele de furajare a speciei crap (Cyprinus carpio) nu modifică
calitatea mediului acvatic, parametri monitorizați încadrându-se în limitele admise şi recomandate pentru apele
folosite în piscicultură, situându-se în clasa a II-a și a III-a de calitate, în conformitate cu prevederile Ord. MMGA nr.
161/2006;

qUtilizarea fitoaditivilor (usturoi 4%, cătină 4%, 0.5% ulei de scorțișoară, 0.5% ulei de cuișoare) în hrana puietului de
crap (Cyprinus carpio) în sistem recirculant, determină o îmbunătăţirea a principalilor indici de creştere, prin
stimularea unei asimilări mai bune a furajului.

qDin punct de vedere senzorial, materialul biologic din cadrul experimentului a speciei crap (Cyprinus carpio), prin
folosirea dietelor îmbunătățite cu fitoaditivi, a corespuns condițiilor impuse de STAS-ul 5386-86, privind calitatea
peștelui proaspăt

qDietelor îmbunătățite cu fitoaditivi folosite în nutriția speciei crap (Cyprinus carpio) au influențat favorabil
calitatea nutritivă a exemplarelor implicate în experiment, existând posibilitatea producerii de alimente
funcţionale.

qAdaosul de fitoaditivi influenţează favorabil rata de supravieţuire şi starea de sănătate a materialului biologic prin
efectele biostimulatoare şi imunomodulante ale fitoaditivilor.

qEfectul biostimulator al fitoaditivilor incluși în hrana puietului de crap se poate observa şi în cazul principalilor
indici biochimici ai sângelui prin normalizarea valorilor.

qAcidul peracetic, oxidant puternic, ușor degradabil și non-toxic, cu spectru larg de acțiune, antibacterian,
antimicotic și antiparazitar, a înregistrat rezultate foarte bune în tratamentele experimentale, aplicate pe bazine
(păstrăvăria Piatra Neamț). Nu provoacă remanență sau alte efecte toxice motiv pentru care poate fi utilizat în
tratarea peștilor de consum, de mare importanță pentru economia fermelor piscicole.
 qUtilizarea substanțelor fitoterapeutice, cu proprietăți antifungice, sub formă de uleiuri esențiale, precum cel de
Eucalipt, Geranium și Scorțișoară sunt promițătoare pentru utilizarea în Stațiile de Reproducere Artificială, atât în
scopul prevenirii infestării icrelor cu fungi cât și cu scop dezinfectant.

qExtractele din plante, se recomandă în tratamentul prin îmbăiere în incinte mici, la tratarea plăgilor infestate cu
fungi, în cazul peștilor valoroși sau a reproducătorilor (violet de gențiană) sau în scop antiparazitar la peștii aflați în
stadii juvenile (cu Allium sativum, Melaleuca alternifolia). Se recomandă studii mai aprofundate care să găsească noi
oportunități de testare a diverselor fitoextracte cu potențial de utilizare în acvacultură, precum și stabilirea precisă
a dozelor administrabile la pești.

qRezultatele experimentului desfășurat la păstrăvăria Piatra Neamț demonstrează avantajele folosirii tratamentului
antibiotic administrat pe cale orală (Floron), cumulat cu un tratament administrat sub forma unor băi de lungă durată
cu substanțe bactericide (Divosan Forte), utilizabil în cazul îmbolnăvirilor cu Yersinia ruckeri.

qComponentele active din uleiurile esențiale extrase din plante au efect bactericid foarte bun, care în funcție de
examenul microbiologic cu antibiogramă, specific fiecărei specii de bacterii pot înlocui tratamentul cu antibiotice,
evitând astfel fenomenul de biorezistență la antibiotice.

qExperimentele efectuate evidențiază că efectul antibiotic al uleiurilor esențiale utilizate în tratarea bolilor
bacteriene (Thymus vulgaris, Cinnamomum zeylanicum, ) pot fi conjugate cu imunonutriția de durată, cu rezultate
foarte bune, în scopul activării mecanismelor imunității la pești.

Rezultatele obţinute în cadrul proiectului au evidenţiat o multitudine de oportunităţi de optimizare ce includ:

•controlul factorilor de mediu (prin intervenții antropice); •managementul operării tehnologiei de creştere în funcţie
de particularităţile eco-fiziologice a speciilor de cultură; •menţinerea stării de sănătate a condiţiilor de biosecuritate
pe întreaga durata a ciclului de producţie.

Obiectivele acestor recomandări sunt de a furniza informații fermierilor piscicoli privind: •bolile infecto-contagioase și
condițiile care afectează sănătatea materialului biologic în acvacultură; •strategiile pentru gestionarea și menținerea
sănătății;•bunăstarea materialului biologic în unitățile de acvacultură.
În vederea demonstrării funcţionalităţii şi utilităţii programului de monitorizare, modelul experimental de monitorizare
din cadrul acestui proiect s-a testat în cadrul următoarelor unități piscicole:
Baza Experimentală Brateş, la speciile de ciprinide - perioada de alevinaj și vara I, de către colectivul ICDEAPA Galați;
Unități de profil din sudul României (crapul în jud. Călărași și Teleorman și sângerul în jud. Dâmbovița), de către colectivul
SCDP Nucet;
Unitate salmonicolă din nord-estul României, de către colectivul ICDEAPA Galați.

Rezultatele aplicării programului de monitorizare la Baza Experimentală Brateş, la speciile de ciprinide - perioada de
alevinaj. Tratamentul pe bază de clorură de var s-a utilizat în scop preventiv cu administrarea acestuia în a-10-a zi de
la eclozare, cu următoarele rezultate: s-a obținut o supraviețuire a materialului piscicol, estimată la aproximativ
95%, a fost înregistrată micșorarea incidenței crustaceelor dăunătoare;a fost înregistrată o scăderea a dezvoltării
concurenților juvenili de batracieni la hrana peștilor; formele ectoparazite de Trichodina sp. au fost distruse în
heleșteu, micșorând incidența parazitozelor la pești

Administrarea în a-10-a zi de dezvoltare larvară, a clorurii de var, a avut rol de dezinfecție a apei, deparazitare a
peștelui, distrugerea organismelor acvatice nedorite, condiții în care hrana naturală pe bazine și ritmul de dezvoltare al ei
pentru nutriția peștelui, este minim afectată.

Rezultatele aplicării programului de monitorizare la Baza Experimentală Brateş, la speciile de ciprinide - vara I : valorile
parametrilor de calitate a mediului acvatic sau îmbunătățit comparativ cu anii precedenți, ca efect al respectării
tehnologiei de creştere şi aplicării corecte a măsurilor de intervenţii hidrotehnice;
biomasa a crescut cu 6%, comparativ cu anul precedent;
supraviețuirea materialului biologic a crescut cu 36% comparativ cu anul precedent și cu 1,5% mai mult decât procentul
stabilit conform deciziei MAIA-DAIA - nr.20/17.03.1981, în care supraviețuirea în heleșteele de creștere vara I de la pui
predezvoltați până în toamnă este de 40% (Centrala producției și industrializării peștelui București 1985);
rezultatele obţinute în urma determinărilor hematologice arată că valorile s-au încadrat într-un interval de normalitate
pentru materialul biologic luat în studiu;
pe parcursul desfășurării experimentelor măsurile de prevenire au făcut să nu fie înregistrate îmbolnăviri majore nefiind
necesare intervenții

Concluzii asupra programului de monitorizare aplicat în unitățile de profil din sudul României :Bolile bacteriene apar pe
fondul stresului generat de suprapopulare și al dezechilibrului chimic, ce vizează următorii parametrii: substanță organică,
calciu (Ca2+), bicarbonați, amoniu (NH+4) raportul (Ca2+/Mg2+). Tratamentul cu antibiotic se aplică numai după izolarea
agentului patogen cauzator.

Ø Bolile bacteriene apar pe fondul stresului generat de suprapopulare și al dezechilibrului chimic, ce vizează următorii
parametrii: substanță organică, calciu (Ca2+), bicarbonați, amoniu (NH+4) raportul (Ca2+/Mg2+). Produsul medicamentos
ales este conform cu rezultatul testului de sensibilitate al agentului patogen la antibiotic (antibiograma). Până la
obținerea rezultatului analizelor de bacteriologie, în funcție de chimismul apei, se intervine cu clorură de var (10-15
kg/ha), cantitate fracționată și administrată (soluție foarte diluată), în 2 zile, consecutiv. Durata tratamentului
medicamentos este de maxim 10 zile. Tratamentul cu produse medicamentoase este completat de acțiuni de corectare a
calciului (Ca2+) din apă, prin administrare de var și a menținerii substanței organice în parametrii normali, prin
administrare repetată a clorurii de var, în concordanță cu etapele tehnologice specifice în piscicultură. revenția în bolile
bacteriene se realizează prin evitarea suprapopulării și prin utilizarea clorurii de var și a varului hidratat, pe parcursul
ciclul de creștere. Anti-bioterapia nu se folosește niciodată ca mijloc de prevenire a unei boli bacteriene.
37 Institutul de 11.1.1. - Soluţii Stabilirea, în funcție de condițiile pedoclimatice
Cercetare – tehnologice şi zonale și diferite moduri de folosire, a
Dezvoltare mijloace tehnice amestecurilor de semințe de plante furajere
Echipamente specifice mecanizării lucrărilor de
pentru Pajişti de îmbunătăţire perene de pajişti folosite pentru îmbogăţirea
îmbunătăţire a pajiştilor prin măsuri de
Braşov cu inputuri
suprafaţă.
minime a pajiştilor Elaborarea unor tehnologii zonale de
permanente îmbunătăţire a pajiştilor degradate prin măsuri
degradate prin minime.
măsuri de
suprafaţă

Pentru zona de câmpie se prezintă rezultatele la o experiența cu cinci tipuri de amestecuri multispecii de graminee și
leguminoase de pajiști, în structura cărora s-a introdus și o specie, mai puțin studiată în țara noastră, respectiv cicoarea
furajeră (Cichorium intybus L.)
Experienţa este coordonată de colectivul de cercetători de la SCDP Timişoara şi este amplasată în câmpurile
experimentale de la SCDA Lovrin.

Variantele de amestecuri, fără cicoare, au următoarea structură floristică:

·Cichorium intybus (C.i.) 100%;

·Dactylis glomerata (D.g.) 30% + Festuca arundinacea (F.ar.) 20% + Lolium perene (L.p.) 15% + Medicago sativa (M.s.) 35%;

·Festuca arundinacea (F.ar.) 30% + Lolium hybridum (L.h.) 15% + Phleum pratense (Ph.p.) 15% + Trifolium pratense (T.p.)
40%;

·Dactylis glomerata (D.g.) 25% + Festuca arundinacea (F.ar.) 15% + Lolium perene (L.p.) 20% + Medicago sativa (M.s.) 25% +
Trifolium pratense (T.p.) 15%;
·Festuca pratensis (F.p) 25% + Phleum pratense (Ph.p.) 25% + Lolium perene (L.p.) 20% + Trifolium repens (T.r.) 15%
+ Lotus corniculatus (L.c.) 15%;

·Festuca arundinacea (F.ar.) 20% + Phleum pratense (Ph.p) 20 % + Lolium perene (L.p.) 25% + Poa pratensis (P.p.) 15% +
Trifolium repens (T.r.) 20%.

Variantele de amestecuri, cu cicoare, au următoarea structura floristica:

·Cichorium intybus (C.i.) 100%;

·D.g. 25% + F.ar. 15% + L.p. 10% + M.s.30% +C.i. 20%;

·F.ar. 25% + L.h.10% + Ph.p. 10% + T.p. 35% + C.i. 20%;

·D.g 20% + F.ar.15 %+ L.p. 15% + M.s20% + T.p.15% + C.i. 20%;

·F.p 20% + Ph .p. 20% + L.p. 20% + T.r. 10% + L.c. 10% + C i. 20%;

·F.ar. 20% + Ph.p. 20% + L.p. 20% + P.p. 10% + T.r. 10% + C.i. 20%.

In toate variantele experimentale s-a aplicat același agrofond general: 300 kg/ha îngrășăminte complexe (înainte de semănat) și
îngrășăminte cu azot (N100, cate N50 după fiecare cosire).

În ceea ce privește cantitatea totală medie la hectar de proteină brută din perioada 2014 – 2016 se constată că s-au
realizat producții destul de ridicate pentru condițiile specifice din etajul subalpin unde s-au efectuat cercetări.

Compoziția floristică a covorului ierbos din cadrul lotului demonstrativ de la Blana Bucegi ce cuprinde variante de variante
de îmbunătățire prin mijloace de suprafață, respectiv mulcire, supraînsămânțare, fertilizare și amendare calcică este
prezentată în tabelul 2.1.1. Valoarea pastorală calculată pentru variantele din cadrul lotului demonstrativ variază de la
18-20 de puncte (slabă) în cazul variantei martor – (1.1) şi a variantei la care s-a aplicat doar mulcire (2.1) şi ajunge la un
maxim de 75 (bună) puncte la o varianta 2.3 la care s-au aplicat un complex de masuri de îmbunătățire constând din
Față de covorul ierbos natural (1.1.) după aplicarea fertilizării prin târlire (1.2) participarea leguminoaselor a crescut cu
12 %, în timp ce la varianta la care s-a pe lângă târlire s-a adăugat și amendarea calcică (1.3) leguminoasele cresc cu 25
%..

La variantele la care s-a aplicat mulcire completată de fertilizare organică (2.2) și mulcire completată de fertilizare
organică și amendare calcică (2.3) se constată că specia valoroasă Phleum pratense, adusă prin supraînsămânțare, ajunge
sa fie reprezentată în covorul ierbos în 20 și respectiv 25 procente. O foarte bună participare în covorul ierbos, de 30 % și
respectiv 40% o au la ceste variante leguminoasele.

În ceea ce privește efectul amendării, se constată o creștere cu 17 puncte a valorii pastorale în cazul aplicării pe pajiștea
fertilizată organic fără mulcire (1.3 față de 1.2) și o creștere cu 7 puncte în cazul aplicării pe pajiștea fertilizată organic
cu mulcire

Dacă însă comparam, din punct de vedere al valorii pastorale, această ultimă variantă cu varianta martor, s-a constatat o
creștere de 57 de puncte, cea ce este spectaculos.

Analizânt separat efectul mulcitului se contata ca acesta dă roade numai în cazul în care este completat si de aplicarea
fertilizarii organice sau chimice sau și mai bine când cele două sunt completate cu amendarea calcică. În cazul în care s-a
aplicat numai mulcire (2.1) se constată ca rezultatele nu sunt promițătoare, aici nu se pot instala speciile din amestecul
supraînsămțat rămânând goluri neacoperite de vegetație cu pericolul declanșării fenomenului de eroziune.

Analiza calităţii furajului pe pajiştile subalpine din lotul demonstrativ, în condiţiile aplicării unor tratamente de
îmbunătăţire, s-a efectuat prin determinarea compoziţiei chimice a plantelor.
Recoltarea probelor de iarbă s-a făcut o singură data pe an in cursul lunii iulie când gramineele erau înflorite.

Asemenea producțiilor de SU și producția de lapte la unitatea de suprafață este în creștere odată cu intensitatea măsurilor
de îmbunătățire a covorului ierbos degradat de Nardus stricta.

Analizând parametri de calitate ai furajului obţinut pe pajiştile din lotul demonstrativ reiese că acestea se încadrează în
limitele normale pentru condiţiile din etajul subalpin.

Conținutul în proteină brută a variat în limite destul de mari între 7,0 – 15,2% în cadrul variantelor de îmbunătățire.
Variantele de fertilizare organică au avut conținutul cel mai ridicat de proteină brută atât la variantele amendate cât și la
cele neamendate. Conținutul de proteină brută la variantele cu fertilizare organică fără mulcire a fost de 13,9%, aproape
dublu față de varianta martor, iar la varianta la care s-a aplicat și mulcitul, ajunge la 15,2%. .

Conținutul în elemente ale constituenților pereților celulari (ADF, NDF, ADL) au variat invers proporțional cu conținutul în
proteină brută.

Conținutul în fibră brută a variat între 27,1-38,3 % în funcție de metoda de îmbunătățire.

Conținutul în lignină (ADL) a variat în limite destul de mari, 3,7-8, %. Cea mai scăzută valoare, 3,7%, s-au obținut la
varianta fertilizată chimic și amendată. Celelalte variante au avut valori ceva mai mari, în jur de 5 %, iar maximul s-a
înregistrat la varianta martor.

Furajul cu un conținut ridicat în proteină brută și scăzut în fibre vegetale a avut valori ale digestibilitații mari (65,7% DSU
și 63,4% ).

Celelalte variante experimentale, au avut coeficienți de digestibilitate cuprinși intre 45 și 56 %, datorită acumulării
fracțiilor fibroase care au avut un efect negativ asupra calității furajelor.

Analizând în ansamblu indicii de calitatea putem trage concluzia că furajul obținut pe pajiștile subalpine îmbunătățite are
o valoare nutritivă medie cu variații mari în funcție de metoda de îmbunătățire aleasă.

În anul 2018 de pe suprafaţa îmbunătăţită s-a recoltat la sfârșitul lunii mai o coasă pentru obţinere de furaj fibros, la
începutul lunii iulie s-a început un ciclu de păşunat.

Cu ocazia recoltării pentru producere de fân s-au prelevat şi probe pentru analiza calitativă a furajului obținut.
Rezultatele analizelor chimice sunt prezentate în tabelul 2.1.4. Se poate observa pa pajiştea supraînsămânţată creşterea
procentului de proteină brută din furaj faţă de proba martor. De asemenea, digestibilitatea substanţei uscate cunoaşte o
uşoară ameliorare la furajul de pe pajiştea supraînsămânţată.

Diferenţele sunt mai bine puse în evidenţă dacă analizăm compoziţia floristică la pajiştea supraînsămânţată comparativ cu
martorul. Astfel putem observa o creştere a procentului de participare a leguminoaselor în structura covorului ierbos cu 5
% în urma aplicării supraînsămânţării. De asemenea se constată apariția in structura covorului ierbos a speciilor aduse prin
amestecul se seminţe folosit la supraînsămânţare, respectiv găsim un plus de 8% la Dactylis glomerata, 4% la Lolium
perenne şi căte 3% la Phleum pratense şi Festuca arundinaccea. Valoarea pastorală a pajiştii creste de la 49 la 65 puncte
realizând astfel trecerea de la o pajişte cu valoare mijlocie la una bună.

După trei ani speciile din amestec s-au instalat in covorul vegetal si au dat producţii de 3,55 t/ha substanță uscată, la
varianta unde mobilizarea solului s-a făcut cu grapa cu discuri, 3,6 t/ha substanţă uscată în varianta unde solul a fost
mobilizat cu freza si 3,65t/ha substanţă uscată unde lucrarea a fost efectuată cu MCR.

Pajiştea permanentă degradată scoasă de sub influenţa pășunatului neraţional si fertilizată a dat o producție de 1,8 t/ha
substanţă uscată.

Variantele de pregătire a solului au dat producţie superioară faţă de martor care nu a fost supraînsămânțat cu amestec de
obsigă nearistată si sparcetă.
Diferenţele sunt foarte semnificative la toate variantele folosite.
Pregătirea terenului numai cu grapa cu discuri a dat producții, apropiate de celelalte variante .

Gradul de acoperire cu vegetaţie si structura floristică au cunoscut o îmbunătăţire radicală.

Etapa VII Promovarea tehnologiilor zonale prin diferite metode de diseminare(broşuri, pliante cu noile soluţii
tehnologice și mijloace tehnice; demonstrarea utilităţii tehnologiilor).
 Activitate VII.1 Definitivarea şi organizarea bazei de date experimentale după trei cicluri de vegetaţie în vederea
stabilirii soluțiilor tehnologice de îmbunătățire a pajiștilor prin măsuri de suprafață

Conducător proiect CP - ICDP Brașov - Date experimentale după trei cicluri de vegetaţie din zona montană

Partener 1 - P1 – SCDP Timișoara - Date experimentale după trei cicluri de vegetaţie din zona de câmpie

Partener 2 – P2– SCDP Vaslui - Date experimentale după trei cicluri de vegetaţie din zona de dealuri

Activitate VII.2 - Diseminarea şi valorificarea rezultatelor

Conducător proiect CP - ICDP Brașov

Editarea de broşuri și pliante cu noile soluţii tehnologice și mijloace tehnice;Organizarea de workshopuri în loturile
demonstrative caracteristice zonei montană

Partener 1 - P1 – SCDP Timișoara

Editarea de broşuri și pliante cu noile soluţii tehnologice ;

Organizarea de workshopuri în loturile demonstrative caracteristice zonei de câmpie

Partener 2 – P2– SCDP Vaslui

Editarea de broşuri și pliante cu noile soluţii tehnologice;

Organizarea de workshopuri în loturile demonstrative caracteristice zona de dealuri

11.1.2. - Soluţii Elaborarea unor tehnologii zonale de

tehnologice şi îmbunătăţire a pajiştilor permanente degradate
mijloace tehnice prin renovare totală (în funcţie de cauzele
de îmbunătăţire a degradării, condiţiile pedoclimatice, destinaţie
pajiştilor etc.);
permanente
degradate prin
renovare totală.
permanente
degradate prin
renovare totală.

Producerea de seminţe din categoriile biologice

superioare la soiurile româneşti de plante
furajere perene de pajişti, prin înfiinţarea de
loturi semincere;

Soluţii privind formarea amestecurilor de pe baza rezultatelor obținute în timpul încercărilor de laborator ale modelului experimental de semănătoare se poate
graminee şi leguminoase perene de pajişti afirma că indicii privind respectarea cerințelor agrotehnice impuse la semănatul plantelor furajere de pajişti şi a culturilor
folosite pentru diferite condiţii staţionale şi furajere prezintă valori cuprinse în limitele admise de literatura de specialitate;
destinaţia pajiştilor îmbunătăţite;

cantitățile de semințe minime și maxime, ce pot fi administrate de mașină, pe

unitatea de suprafață (kg/ha), pentru diferite specii în cultură pură, variază într-o

gamă foarte largă, în funcție de posibilitățile de reglaj multiple ale acesteia;

încercările de exploatare ale modelului experimental au condus determinarea

consumului specific de combustibil, a capacității de lucru la timpul de producție a

lățimii efective de lucru etc.

odată cu creșterea vitezei de lucru, crește și consumul orar de combustibil (puterea

 consumată),dar consumul specific de combustibil scade datorită creșterii capacității

în cazul folosirii semănătorii se recomandă să se verifice și să se corecteze în câmp reglajele făcute, imediat după primele
suprafețe semănate și în timpul lucrului, pentru a vedea dacă au fost corecte și dacă se mențin;
1. În cadrul proiectului s-au înfiinţat loturi demonstrative cu pajiști permanente îmbunătățite prin renovare totală, aflate
în diferite condiţii staţionale şi grade de degradare, utilizându-se amestecuri de graminee și leguminoase perene de pajiști
pretabile la diferite moduri de folosire ( pășune, fâneață sau mixt):

-zona Țara Bârsei, jud. Brașov, 2 loturi;

-zona Culoarul Vlădeni-Perșani, jud: Brașov, 2 loturi;

-zona Făgăraș, jud.Brașov, 2 loturi;

-zona Moara Grecilor,jud. Vaslui, 1 lot.

2. Au fost stabilite cauzele degradării pajiştilor permanente din arealele luate în studiu, în loturile demonstrative
aplicându-se verigile tehnologice pretabile îmbunătățirii acestor suprafețe în concordanță cu condițiile staționale zonale;
3. Nivelul scăzut al precipitaţiilor din prima parte a perioadei de vegetaţie, cu un minus de precipitaţii față de media
multianuală, asociat cu temperaturi peste media multianuală, pentru cele două luni – aprilie şi mai, au influenţat negativ
dezvoltarea plantelor, după o pornire bună în vegetaţie şi realizarea unor producţii sub potenţialul productiv la prima
4. S-au făcut determinări privind nivelul producției și analize de laborator pentru calitatea furajelor obținute în câmpurile
recoltă;
demonstrative;
5. Condiţiile de secetă excesivă au evidenţiat existenţa unui material genetic la speciile Phalaris arundinacea și
Onobrychis viciifolia cu o adaptabilitate deosebită la condiţii nefavorabile de mediu şi care poate constitui baza unor noi
cultivare superioare şi mai bine adaptate condiţiilor de secetă;
6. În anul 2018, s-au continuat cercetările începute în câmpul de selecție, iar după alegerea celor 6 clone care vor
constitui noul soi de Phalaris arundinacea, acestea au fost așezate în toamna anului trecut într-un câmp polycross;
7. Principalele obiective de ameliorare la specia Onobrychis viciifolia - leguminoasa terenurilor sărace, erodate, sunt:
îmbunătăţirea calităţii furajului, rezistenţa la cosiri frecvente şi păşunat, rezistenţa la secetă, boli şi cădere şi nu în
ultimul rând perenitatea;

8. Continuarea activităţii de ameliorare la acestă specie în cadrul Staţiunii de Cercetare - Dezvoltare pentru Pajişti Vaslui, s-a concretizat prin omologa

9. Soiul SERSIL este foarte rezistent la secetă şi cădere, se încadrează în grupa soiurilor mijlocii spre tardive, cu un conţinut mediu în proteină brută su
11.1.3. - Valorificarea superioară a potențialului zonei
Cercetarea montane.
sistemelor agro-
pastorale în zona
montană în
contextul noilor
schimbări climatice
Conservarea resurselor zonei montane. În varianta A, prin pășunat rațional cu încărcare normală și târlire cât a fost posibil, după 40 de ani de intervenție,
și al apariției
pajiștea invadată de Nardus stricta a dat o producție de lapte cu abia 45 % mai mare decât pajiștea din afara îngrădirii,
fenomenelor
respectiv o creștere cu 1 % pe an !
extreme,
monitorizarea și
promovarea
modelelor Reducerea poluării mediului prin agricultură. În cea mai bună variantă D se obține în medie pe 20 de ani, într-un sezon de pășunat, 4.320 L/ha lapte de vacă în etajul
funcționale subalpin din Bucegi. Producțiile de lapte exprimate la hectarul de pășune îmbunătățit reflectă cel mai fidel diferențele
între variantele tehnologice, întrucât însumează producția și calitatea furajelor, conversia acestora în producția de lapte
în funcție de condițiile climatice și alte elemente de influență mai mult sau mai puțin cunoscute.
promovarea
modelelor
funcționale

Diminuarea presiunii asupra unor resurse. Astfel, în acest caz se poate observa efectul prelungit de peste 20 de ani al amendării calcice și pentru prima dată efectul
limitat de numai 16 – 18 ani al pajițtii semănate.

Asigurarea câștigului fermierilor prin reducerea Producția medie de lapte pe cap de vacă care au consumat numai iarbă fără pic de concentrate a fost la început de sezon
costurilor și o mai bună valorificare a produselor. de 10,70 – 14,50 L/cap și la final de 5,03 – 6,93 L/cap, prima cifră fiind înregistrată la lotul T (martor) și a doua la lotul D
(varianta semănată).Acest an 2016, a fost deosebit de ploios și mai cald decât ceilalți ani. Datorită acestui fapt, în condiții
climatice de excepție și producția de lapte la hectar a fost una din cel mai mari din lunga perioadă de experimentare

Efectul schimbăriilor climatice asupra economiei și populației montane și propuneri pentru viitor:

 Echiparea spațiului rural cu arbori este una din primele măsuri urgente de pus în aplicare, ținând
seama de încetineala cu care se instalează speciile lemnoase până devin efectiv funcționale ca pavăză
împotriva vântului, zăpezilor viscolite, umbră pentru animale și oameni, păstrarea umidității aerului,
echilibru hidrologic și termic și multe altele;
 Reținerea și păstrarea prin toate mijloacele a apei din precipitații și parțial râuri pentru distribuția ei
ulterioară în perioadele de criză pentru plante, animale și oameni;
 Îmbunătățirea infrastructurii de acces în zona montană mai greu accesibilă, unde nu peste multă
vreme o bună parte a populației se va refugia din zonele expuse deșertificării;
 Inventarierea tuturor suprafețelor din zona montană apte pentru a fi transformate în terenuri
arabile, necesare producției de legume, cereale, fructe, etc. și amenajarea teritoriului;
 Îmbunătățirea și folosirea rațională a pajiștilor permanente existente aproape exclusiv pe suprafețele
inapte pentru a fi transformate în terenuri arabile;
 Extinderea împăduririlor pe toate terenurile ce nu se pot utiliza eficient pentru culturi în arabil sau
pajiști permanente necesare creșterii animalelor și altor scopuri;
 Instalarea și extinderea în zona montană a unor ferme individuale familiale subvenționate, care să
gospodărească durabil spațiul montan expus proceselor de încălzire globală însoțite de fenomene
extreme, având în același timp toate facilitățile unui trai decent și atractiv.
´Supratârlirea păşunilor produce dezechilibre grave în mediul înconjurător prin efectul lor poluant asupra apelor, solului,
vegetaţiei ierboase furajere valoroase şi nu în ultimul rând peisajului.
´Tipurile de pajişti mai valoroase formate din Agrostis capillaris, Festuca rubra, Poa pratensis, Cynosurus cristatus şi alte
specii bune furajere pe soluri cu substrat litologic basic după acumularea unor dejecţii în exces, mai mulţi ani la rând sunt
dominate de buruieni nitrofile ca Rumex obtusifolius până la cca 1200 m altitudine, Rumex alpinus până la 1600 – 1800 m
şi Urtica dioica din zona de deal până în munţii înalţi.

´Solurile din păşunile supratârlite au un conţinut foarte ridicat în potasiu şi azot care în exces poluează, sunt echilibrate
în fosfor, cu o creştere medie a indicelui pH de 0,43 unităţi, de la 6,15 la 6,58 şi a gradului de saturaţie în baze cu +
15,53% de la 66,80% la 82,33% în medie pe adâncimea de 0-20 cm faţă de terenurile netârlite caracteristici care nu sunt
dăunătoare pentru ierburile furajere valoroase.
´Măsurile cele mai eficiente de înlăturare a buruienilor nitrofile sunt cele prevăzute de respectarea normelor de târlire
raţională care pe păşunile cu covor ierbos valoros nu ar trebui sa depăşească 2-6 nopţi, 1 oaie/1 mp sau 1 vacă/6 mp.

Prin depăşirea acestor limite de durată la peste 6-8 nopţi, se produce supratârlirea cu consecinţele ei negative
´Efectele negative ale supratârlirii (peste 6-8 nopţi 1 oaie/mp) pot fi atenuate dacă în scurt timp de la producere se
supraînsămânţează cu un amestec adecvat de ierburi perene adaptate zonei, înainte de instalarea buruienilor nitrofile.
 ´Dat fiind conţinutul mai ridicat al dejecţiilor animalelor de pe păşune în azot şi potasiu este necesară aplicarea
îngrăşămintelor fosfatice (superfosfat, fosforite) pentru echilibrarea raportului între elementele fertilizante (NPK) şi
susţinerea leguminoaselor perene în covorul ierbos al pajiştilor supraînsămânţate.

´Amendarea calcică pentru corectarea acidităţii solului face posibilă supravieţuirea şi exprimarea potenţialului productiv
al speciilor furajere valoroase, nou introduse prin supraînsămânţare şi mai ales al leguminoaselor care pot asigura biologic
şi gratuit azotul necesar prin fixare simbiotică.

´Producţia de fitomasă furajeră utilă creşte de la 1,2 t/ha iarbă pe nardete la 21,6 t/ha iarbă pe târlele
supraînsămânţate, amendate şi fosfatate, respectiv de cca. 18 ori ceea ce este foarte eficient dacă ţinem seama că pe
suprafetele supratârlite, 2-3 ani practic nu creşte aproape nimic şi după aceea sunt invadate 6-10 ani cu buruieni
nevaloroase.

´Acţiunea de supraînsămânţare a târlelor se înscrie în complexul de măsuri pentru reducerea şi combaterea poluării
mediului ambient, datorită practicilor greşite de gospodărire a păşunilor cât şi al întregirii şi armonizării peisajelor
pastorale degradate.

Instruirea fermierilor montani, practicanți ai agriculturii ecologice, atât teoretică prin cursuri de formare profesională, cât
și practică în loturile demonstrative, pentru creșterea producției și valorificarea rațională a pajiștilor permanente și în
stânele recent modernizate din zona montană
Cursuri de instruire a fermierilor din zona de munte privind creșterea producției și valorificarea rațională a pajiștilor
permanente; întâlniri de lucru în loturile demonstrative
Aceste cursuri s-au ținut în 11 localități din 6 județe (BN, BV, CS, NT, PH, SV) la care au participat 648 persoane
Cursurile au început la mijlocul lunii noiembrie 2017 și s-au încheiat la sfârșitul lunii mai 2018.

La finalul fiecărui curs, s-a purtat un dialog cu participanții care și-au expus problemele lor din fermele sau gospodăriile
proprii privind îmbunătățirea și folosirea rațională a pajiștilor montane aflate în diferite stadii de degradare.
În final, ICD Pajiști Brașov cu sprijinul ASAS, MADR și a AZM a inițiat și organizat în premieră națională ”Ziua patrimoniului
pastoral montan” în Bucegi – Sinaia în data de 15 iunie 2018.

s-au prezentat pe larg și la concret rezultatele obținute în experimentări de lungă durată privind îmbunătățirea pajiștilor
degradate de Nardus stricta (țăpoșică) și valorificarea lor cu vaci de lapte în loturi demonstrative în al 23-lea an de la
înființare, cercetări unice în Carpații Europei.

Pe lângă cursurile de instruire a fermierilor și gospodarilor din zona montană, urmată de prima ediție a pastoralismului
românesc, în paralel pentru o mai largă cunoaștere și difuzare a rezultatelor cercetărilor noastre au fost publicate în
revistele agricole de largă circulație, două seriale de articole și anume:
Ø În Revista ”Ferma” se prezintă în 6 numere din perioada februarie – mai 2018 lucrarea de extensie ”Fondul pastoral montan” cauzele degradării p
În ”Revista fermierului” în 7 numere din perioada decembrie 2017 – martie 2018 s-a publicat ”Pastoralismul, trecut,
prezent și viitor”

38 Institutul 12.1.1.- Sistem Sistemul informațional pentru agricultură se

Naţional de informaţional actualizează periodic.
Cercetare- pentru agricultură
Dezvoltare şi compatibilizarea
pentru acestuia cu
Pedologie, Cadastrul General -
Agrochimie şi S.I.A. Astfel,
Protecţia prin realizarea proiectului se vor pune, în timp
Mediului – ICPA real, la dispozitia factorilor de decizie,
București autorităților centrale și locale precum și
lucrătorilor din domeniul agricol, date specifice
domeniului evidențiate în obiectivele
proiectului.
Principalele
activități preconizate a se realiza:
-documentare privind SIA realizate în țările UE;
-colectarea informațiilor;
-realizarea SIA;
-testarea SIA.
București autorităților centrale și locale precum și
lucrătorilor din domeniul agricol, date specifice
domeniului evidențiate în obiectivele
proiectului.
Principalele
activități preconizate a se realiza:
-documentare privind SIA realizate în țările UE;
-colectarea informațiilor;
-realizarea SIA;
-testarea SIA.

-Dezvoltarea de metode de agregare spaţială şi temporală a output-ului modelelor de simulare în vederea optimizării
măsurilor agrotehnice pentru diminuarea efectului schimbărilor climatice asupra producţiei agricole care s-au realizat
conform datelor existente

Interfeţele sistemelor informaţionale au fost realizate și incorporate ca atribute în straturile SIG pentru o mai ușoară
utilizare a informației prin sisteme de interogare a bazei de date.

Scenarii de management agricol – au rezultat prin prelucrarea unor modele cu datele actualizate acolo unde exitau

Indicii şi estimării de recoltă la nivel naţional, deduse din funcțiile pedogenetice și datele meteo.

Premisele care au stat la baza concepţiei Sistemului Informaţional pentru Agricultură (S.I.A) poate sprijini implementare
strategiei „Europa 2020” de creștere economică inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii sociale. Sistemul S.I.A. poate
să devină un vector al societăţii informaţionale și a cunoașterii în România, cu impact atât în sfera tehnică, cât și în cea
economică și socială. S.I.A. poate contribui la luarea de decizii pentru o dezvoltare economică mai eficientă în folosirea
resurselor naturale, mai rezilienţă la schimbările climatice și cu emisii de carbon mai scăzute. .
vÎn viitor se pot de asemenea genera oportunităţi de afaceri și noi locuri de muncă. Impactul direct al utilizării S.I.A.
asupra mediului poate fi major, atât la nivelul deciziilor de agromediu, cât și al creării unui cadru mai bun de
implementare a diferitelor strategii UE (de exemplu, „Strategia tematică în favoarea protecţiei solului (2006)”, „Strategia
UE în domeniul biodiversităţii pentru anul 2020.

vAsigurarea echilibrului ecologic durabil pe termen lung al spaţiului rural, prin furnizarea informaţiilor necesare pentru
fundamentarea investiţiilor (publice, public-private sau private) în lucrări de infrastructură de protecţie şi echipare a
teritoriului (sisteme de irigaţii, sisteme hidro-ameliorative de protecţie, perdele de protecţie, împădurirea terenurilor
degradate şi defrişate, sporirea gradului de „acoperire verde” a teritoriului.

vConservarea şi protejarea resurselor naturale vitale - sol, apă, aer, biodiversitate - şi utilizarea durabilă a resurselor
naturale agricole, în primul rând a solului, conservarea biodiversităţii, aplicarea politicilor de atenuare a efectelor
schimbărilor climatice; Managementul riscurilor critice induse de schimbările globale asupra resurselor agro-pedo-hidro-
climatice, ca şi asupra biodiversităţii;

Premisele care au stat la baza concepţiei Sistemului Informaţional pentru Agricultură (S.I.A) poate sprijini implementare
strategiei „Europa 2020” de creștere economică inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii sociale. Sistemul S.I.A. poate
să devină un vector al societăţii informaţionale și a cunoașterii în România, cu impact atât în sfera tehnică, cât și în cea
economică și socială. S.I.A. poate contribui la luarea de decizii pentru o dezvoltare economică mai eficientă în folosirea
resurselor naturale, mai rezilienţă la schimbările climatice și cu emisii de carbon mai scăzute. .
In viitor se pot de asemenea genera oportunităţi de afaceri și noi locuri de muncă. Impactul direct al utilizării S.I.A.
asupra mediului poate fi major, atât la nivelul deciziilor de agromediu, cât și al creării unui cadru mai bun de
implementare a diferitelor strategii UE (de exemplu, „Strategia tematică în favoarea protecţiei solului (2006)”, „Strategia
UE în domeniul biodiversităţii pentru anul 2020.

Asigurarea echilibrului ecologic durabil pe termen lung al spaţiului rural, prin furnizarea informaţiilor necesare pentru
fundamentarea investiţiilor (publice, public-private sau private) în lucrări de infrastructură de protecţie şi echipare a
teritoriului (sisteme de irigaţii, sisteme hidro-ameliorative de protecţie, perdele de protecţie, împădurirea terenurilor
degradate şi defrişate, sporirea gradului de „acoperire verde” a teritoriului.

Conservarea şi protejarea resurselor naturale vitale - sol, apă, aer, biodiversitate - şi utilizarea durabilă a resurselor
naturale agricole, în primul rând a solului, conservarea biodiversităţii, aplicarea politicilor de atenuare a efectelor
schimbărilor climatice; Managementul riscurilor critice induse de schimbările globale asupra resurselor agro-pedo-hidro-
climatice, ca şi asupra biodiversităţii;

Managementul riscurilor critice induse de schimbările globale asupra resurselor agro-pedo-hidro-climatice, ca şi asupra
biodiversităţii
12.2.1. - Sistem Transpunerea în format digital (straturi
informatic georeferențiate) a informațiilor cuprinse în • Raport de cercetare privind inventarierea informaţiilor pentru unitațile de sol –teren existente de pe suport electronic
geografic al hărțile pedologice elaborate de OSPA la nivel de sau letric.
resurselor de sol comune pentru terenul agricol (scara 1:10.000 • Bază de date privind inventarierea informațiilor existente de sol
• Raport de cercetare privind inventarierea informaţiilor existente privind acoperirea terenurilor.
• Metodologie privind agregarea informaţiilor geo-referenţiate de sol din SIGSTAR 200 cu alte baze de date

• Baze de date georeferenţiate privind sistem informatic geografic privind resursele de sol aferente scării 1: 200 000.
• Rraport de cercetare privind actualizarea indicatorilor ecopedologici utilizați în metodologia elaborării studiilor
pedologice
• Metodologie pentru cuplarea datelor georeferențiate cu datele din blocuri fizice
• Metodologie pentru realizarea unui sistem digital de hărți de sol scara 1:5 000 sau 1:10 000
• Raport de cercetare privind elaborarea criteriilor pentru selectarea UAT pentru care se va realiza transpunerea din
suport letric în suport digital a hărţilor de sol scara 1:10.000 (1:5.000).
• Ddiseminarea informaţiilor prin participare la mese rotunde cu potențiali beneficiaria i acestor informații si la
simpozioane de specialitate
Din analiza comparativă a celor două baze de date luate în considerare (SIGSTAR 200+ vs. SIGSTAR 5K) reise fără echivoc
importanța pe care o au bazele de date pentru scări de detaliu.

Densitatea foarte mare de poligoane, în cazul SIGSTAR 5K al UAT Homoroade de peste 10 ori mai mare oferă informații cu
privire la resursa de sol existentă ținând cont de particularitățile specifice unităților de relief din cadrul UAT, și mai cu
seamă chiar în unele cazuri de formele de mezo și microrelief care se întâlnesc în teritoriu.

Structurarea și dezoltarea acestui tip de SIG generează informații utile provenite din surse de date primare, materiale
care cuprind informații specifice teritoiului cartat. Prin aceasta se poate spune că elaborarea uni SIG pentru scări mari
(1:10 000 sau 1:5 000) a implicat colaborarea (chiar dacă nu directă și desfășurată într-un timp dat) a specialiștilor în
domeniul științei solului.

Sistemele informatice de acest tip, așa cum au fost construite bazele de date aferente, posedă capacitatea de a integra
pe viitor și alte tipuri de date, provenite din alte surse conexe, de a putea analiza cantitativ și-n unele cazuri (cum este
cazul bonitării) calitativ resursele de sol/teren disponibile în agricultură, ceea ce permite o mai bună descriere a realității
comparativ cu alte baze de date dezvoltate la scării medii și mari.

Metodologia de lucru elaborată a impus respectarea cu strictețe a procedurii de prelucrare a datelor geografice din format
letric (pe hârtie) în formatul digital impus de suita de programe utilizate în vederea realizării SIG.

Pașii procedurali care au fost parcurși au fost:

scanarea hărților/planurilor de pe formatul letric;
transferul/conversia datelor obținute în formatul cerut de suita de programe folosite în prelucrarea, construirea și
dezvoltarea SIG
digitizarea materialului de lucru și realizarea stratului tematic (map layout)
Scanarea hărților /planurilor de pe formatul letric
Această procedură a presupus utilizarea unui scanner de înaltă rezoluție, care a făcut posibilă obținerea unor imagini
raster cu o rezoluție de 600 dpi.
Procesul de scanare fost parcurs în trei etape:
pregătirea materialului în vederea scanării. Stratul tematic a fost structurat in așa fel încât în momentul trecerii acestuia
în dreptul fotodiodelor să nu se obțină părți de imagine care ar putea introduce erori, sau mai grav să nu ofere informații
(materialul să fie blurat sau alb/negru);
pregătirea datelor în vederea transferului din format letric în format digital. S-a stabilit rezoluția materialul și formatul în
care va fi înregistrat;
finalizarea procesului de scanare și vizualizarea/validarea imaginii obținute

Transferul/conversia datelor obținute în formatul cerut de suita de programe folosite în prelucrarea, construirea și
dezvoltarea SIG. Acest pas a ținut cont de trei aspecte deosebit de importante, și anume: cât de mult timp necesită
pregătirea datelor; cât de mult timp necesită prelucrarea în vederea introducerii datelor/atributelor; în ce mod afectează
gradul de acuratețe al datelor capturate în procedeul anterior. Având în vedere acuratețea informației furnizate și gradul
mare de conversie a informației (gradul de citire în mediul GIS/CAD) s-a ales un format de compresie/arhivare cu o
pierdere cât mai mică calitativă, respectiv formatul TIFF

Digitizarea materialului de lucru și realizarea stratului tematic (map layout)Acest proces a fost realizat prin metoda on
screen, și a cuprins 2 etape, deosebit de importante: 1)georeferențierea - în care imaginea scanată și comprimată a fost
aliniată la un sistem de coordonate, devenind o formă de date spațiale, prin raportarea la un sistem de coordonte definit
prin parametri cum sunt proiecția și punctul de origine.
Alinierea sau raportarea la sistemul de coordonate s-a realizat prin identificarea (sau fixarea) a unor puncte a căror
locație (longitudine/latitudine, coordonate rectangulare) au fost stabilite cu acuratețe foarte ridicată. De asemenea
foarte important a fost desemnarea sistemul de proiecție în care a fost realizată harta anterior prelucrării prin scanare și
introducerii în programul de prelucrare a acesteia. Pentru România la ora actuală se folosește din anul 1971 Proiecția
Stereografică 1970 pe plan secant unic pe elipsoidul Krasowski.

În definirea stratului de lucru al SIG dezvoltat pentru scări de detaliu 1:10 000/ 1:/5 000 au fost introduși următorii
parametrii specifici proiecției Stereografice 1970: Code: Stereo 70; Description: Sistemul de proiecție Stereo 1970;
Coordinate System Type: Geodetic; Datum: Pulkovo 1941; Obique: stereographic; Northing 500 000, Easting: 500 000;
Projection parameters - origin atitude: 46d, Origin longitudine: 25d; Scale reduction: 0.9998

Vectorizarea materialelor de lucru prin crearea unui strat de lucru ( work ayout) sau coverage, transpus într-un format de
date de tipu geodatabase care a impicat: o corectie de straturi tematice; stocarea într-un director coverage; crearea
topoogiei pentru poligon; introducerea și stocarea atributelor în baza de date.

În această a doua etapa de lucru careia i s-a alocat ce mai mut timp datorita gradului mare de compexitate ( scara
1:5000), s-a utillizat funcția zoom din meniu Editing, ucru care a permis trasarea poigoanelor conform delimitarii facute
de pedologul din cadru OJSPA in momentu in care a fost realizata harta in format analitic ( ope hartie). Folosirea functiei
zoom in timpul digitizarii/ vectorizarii si trasarea cat mai fidela a curbelor/ liniior care definesc poligonul a crescut gradul
de acuratete a datelor astfel obtinute, principiu dupa care s-a lucrat a fost cu cât zoom-ul este mai mare cu atat precizia
vectorizarii este mai ridicată. Aegerea reprezentarii dateor in format vector a fost data de larga paleta de utilizare in
mediile GIS, acest format fiind cel mai indicat pentru realizarea harților tematice si, de asemenea, reprezinta o sursa
importanta de date pentru construirea altor categorii de date spatiale, devenind astfe instrumentu ideal al autoritatior in
luarea unor decizii, prin modu de agregare al acestora ( foarte convetibi) și timpul de raspuns a solicitarea data ( foarte
redus). Introducerea atributelor in campurile aferente poligoanelor a fost efectuata manual astfel incat prin dubla
verificare a campului de lucru si a legendei, posibilitatea introducerii de erori sa fie cat mai scazută.

Din analiza comparativă a celor două baze de date luate în considerare (SIGSTAR 200+ vs. SIGSTAR 5K) reiese fără echivoc
importanța pe care o au bazele de date pentru scări de detaliu.

Densitatea foarte mare de poligoane, în cazul SIGSTAR 5K al UAT Homoroade de peste 10 ori mai mare, oferă informații cu
privire la resursa de sol existentă ținând cont de particularitățile specifice unităților de relief din cadrul UAT, și mai cu
seamă de formele de mezo și microrelief care se întâlnesc în teritoriu.

Structurarea și dezvoltarea acestui tip de SIG generează informații utile provenite din surse de date primare, materiale
care cuprind informații specifice teritoriului cartat, astfel că elaborarea unui SIG pentru scări mari (1:10 000 sau 1:5 000)
a implicat colaborarea (chiar dacă nu în mod necesar directă) a specialiștilor în domeniul științei solului.

Sistemele informatice de acest tip, așa cum au fost construite bazele de date aferente, posedă capacitatea de a integra
pe viitor și alte tipuri de date, provenite din alte surse conexe, de a putea analiza cantitativ și-n unele cazuri (cum este
cazul bonitării) calitativ resursele de sol/teren disponibile în agricultură, ceea ce permite o mai bună descriere a realității
comparativ cu alte baze de date dezvoltate la scării medii și mari.

Construirea și dezvoltarea SIG al resurselor de sol/teren pentru scări mari permite, pe baza relațiilor, conexiunilor și
topologiei specifice bazelor de date de acest fel, facilitarea luării deciziilor în timpul cel mai redus și cu acuratețea cea
mai mare.
Aplicațiile care se pot face pe baza SIG-ului dezvoltat asigură posibilitatea de a apela la instrumentele și funcțiile de
necesare pentru stocarea, analiza și afișarea informațiilor despre sau anumite aspecte critice (spre exemplu ridicarea apei
freatice, sau extinderea deflației eoliene) pe suprafețe relativ mici, dar importante la nivel local, cu ajutorul cărora
putându-se lua decizii operționale într-o anumită arie a unității administrative.

Componentele cheie ale acestui tip de SIG sunt la fel ca la majoritatea bazelor de date interoperabile, și anume:
instrumente pentru introducerea și manipularea informațiilor geografice, economice; sistem de gestiune a bazelor de
date; instrument care permite crearea de hărți utilizate pentru analiză, interogare, cuplare; generarea de grafice,
rapoarte necesare factorilor de decizie; prezintă o interfață grafică foarte practică utilizatorilor de nivel mediu.

Dezvoltarea unei interfețe prietenoase pentru autoritățile publice centrale și locale în vederea utilizării SIG realizate în
proiect pentru implementarea politicilor agricole și de mediu - În timpul acestei etape o parte din efortul echipei de lucru
s-a îndreptat în dezvoltarea unui website care să răspundă cerințelor proiectului, dar și să poată oferi posibilitatea
transferului de geodate – furnizarea de e-servicii pentru potențialii utilizatori.
Ca atare pentru buna desfășurare a efortului tehnic, material și uman s-a ales dezvoltarea website-ului în platforma suitei
de programe Microsoft Office – Publisher. Această alegere a ținut seama de structura informațională stabilă pe care o
oferă suita de programe Office furnizate de Microsoft prin programul Publisher, ușurința și gradul mare de accesibilitate la
platforma de internet prin browser-ul internet explorer al companiei.
Acest lucru a putut permite realizarea de modificări la structură, legături (hyperlink-uri) foarte rapide și ușor de realizat
pentru echipa de lucru, evoluția site-ului fiind foarte dinamică.

Structura website-ului a fost stabilită a avea 6 secțiuni de informații, după cum urmează: pagina de start – INTRODUCERE –
informații cu privire la beneficiar (în speță Ministerul Agriculturii), denumirea proiectului, durata de desfășurare a
acestuia, un scurt intro prin care s-a avut în vedere ce și-a propus proiectul prin tema aleasă; cea de-a doua secțiune –
DESPRE –un rezumat al proiectului prin care să fie reliefată importanța temei propuse și gradul de noutate pe care îl aduce
acest proiect de cercetare; în a treia secțiune – OBIECTIVE - sunt prezentate obiectivele generale ale proiectului ADER
12.2.; a patra secțiune – RAPOARTE – găzduiește rapoartele fiecărei etape desfășurate, acestea putând fi vizualizate,
facilitând astfel accesul rapid la informații; în cea de a cincea secțiune – SETURI DE DATE – sunt disponibile informațiile
rezultate din SIG dezvoltate in cadrul proiectului, acestea fiind stocate în formă livrabilă de hartă sau baza de date de
tipul fișier excel. Informațiile livrabile cuprind date cu privire la:
dispunerea fizico geografică, dimensiunea și localitățile care compun UAT-ul;
hipsometria (altitudinea absolută) a suprafeței UAT;
dispunerea spațială a unităților cartografice de sol din cadrul bazei de date de soluri SIGSTAR200k și a SIGSTAR5K;
gradul de acoperire a terenurilor corespunzător bazei de date concepute după metodologia FAO-LCCS;
folosința terenurilor agricole furnizate din baza de date a LPIS-IACS;
ultima secțiune – CONTACT – așa cum am denumit-o prezintă datele de contact la care se pot obține informații cu privire
la baza de date realizate în cadrul proiectului.
 12.3.1.- Portal Portal incluzând informaţii privind resursele de
pentru informaţii sol, inclusiv principalele presiuni asupra solului
de sol “în oglindă” (compactare, eroziune, salinizare/alcalizare,
cu cel realizat de scăderea conținutului de materie organică,
Centrul Comun de deșertificare) cuplat cu portalul Institutului de
Cercetare (JRC) la Durabilitate a Mediului (IES) din cadrul JRC care
nivel european serveste la implementarea politicilor agricole în
domeniul resurselor de sol la nivel european.
• Definirea setului de informaţii necesar realizării portalului;
• Metamodele similare celor utilizate de JRC pentru derivarea parametrilor de sol şi a funcţiilor de pedotransfer
• Tabel de echivalare a Legendei Hărţii Solurilor României la scara 1:200.000 – Definiţie formalizată în termeni WRB-
2014, Aproximaţia a 2-a – v.2.2
• Harta solurilor României la nivel de grupă de soluri din WRB
• Baze de date georeferenţiate privind conţinutul de materie organică din sol
• Bbaze de date georeferenţiate privind riscul la compactare secundară
• Structura informatică a portalului de date de sol, similar portalului EUSOILS gestionat de JRC.
• Hărţi tematice privind valoarea conţinutului de materia organică din sol
• Hărţi tematice privind riscul la compactarea secundară a solului
• Metodologie de regionalizare a informaţiilor de monitorizare a dezvoltării culturilor
 pentru informaţii sol, inclusiv principalele presiuni asupra solului
de sol “în oglindă” (compactare, eroziune, salinizare/alcalizare,
cu cel realizat de scăderea conținutului de materie organică,
Centrul Comun de deșertificare) cuplat cu portalul Institutului de
Cercetare (JRC) la Durabilitate a Mediului (IES) din cadrul JRC care
nivel european serveste la implementarea politicilor agricole în
domeniul resurselor de sol la nivel european.
• Definirea setului de informaţii necesar realizării portalului;
• Metamodele similare celor utilizate de JRC pentru derivarea parametrilor de sol şi a funcţiilor de pedotransfer
• Tabel de echivalare a Legendei Hărţii Solurilor României la scara 1:200.000 – Definiţie formalizată în termeni WRB-
2014, Aproximaţia a 2-a – v.2.2
• Harta solurilor României la nivel de grupă de soluri din WRB
• Baze de date georeferenţiate privind conţinutul de materie organică din sol
• Bbaze de date georeferenţiate privind riscul la compactare secundară
• Structura informatică a portalului de date de sol, similar portalului EUSOILS gestionat de JRC.
• Hărţi tematice privind valoarea conţinutului de materia organică din sol
• Hărţi tematice privind riscul la compactarea secundară a solului
• Metodologie de regionalizare a informaţiilor de monitorizare a dezvoltării culturilor
• Bbuletine agrometeorologice pentru monitorizarea stării de vegetaţie bazate pe date observate şi simulate privind
fenologia culturilor, umiditatea solului şi indici agroclimatici şi de vegetaţie bazaţi pe tehnici de teledetecţie şi SIG.
• Hhărţi tematice privind intensitatea unităţilor de arşiţă şi frig, indicele de împrimăvărare, data medie de înflorire şi
maturitate.
• Ddiseminarea informaţiilor prin publicarea a 8 lucrări ştiinţifice

- Hărți în format electronic (GIS) cu suprafețele de teren irigate la nivel de țară;

- Studiu de sinteză în ceea ce privește funcționalitatea sistemelor de irigații
- Baze de date, hărți în format electronic (GIS) cu exploatațiile agricole în regim de irigare încadrate în sistemele de
irigații viabile și structura culturilor în regim de irigare;
- Baze de date, hărți în format electronic (GIS), cu estimări ale regimului climatic actuale și viitoare;
- Baze de date, hărți în format electronic (GIS) pentru indicatorii de sol care au legătură cu irigațiile;
- Sistem informatic de optimizare a structurilor de culturi și a necesarului de apă;
- Diseminare prin publicarea unei lucrări științifice

12.4.2. - Cercetări Inventarul componentelor infrastructurii de

și studii privind irigație și evaluarea stării de funcționare a - analiza si identificarea resurselor de apa subterana pretabile la amenajari de irigatii, prin descrierea caracteristicilor
reabilitarea acestora. acestora privind adancimea, volumul si debitul de apa.
infrastructurii Necesarul de apă pentru irigații în funcție de - analiza și identificarea resurselor de apă provenind din acumularea apei în lacuri mici – lacuri colinare – cu evidențierea
principale de evoluția condițiilor climatice. funcționalității acestora și a potențialului lor la amenajări de irigații.
irigații aparținând Analiza economică a soluțiilor de - stabilirea cerințelor privind realizarea unui lac colinar, a potențialului de acumulare a apei în lacuri colinare și criteriile
domeniului public reabilitare/modernizare infrastructuri principale pentru alegerea amplasamentului unui lac colinar.
al statului din ,efortul financiar necesar. - identificarea amenajărilor de irigații cu alimentare din surse alternative de apă posibil existente în România. În cadrul
suprafața de Proiecte tip și ghiduri pentru sistemului de irigații Sadova-Corabia, ce are o suprafață totală amenajată de 74.000 ha, există o suprafață de 2.600 ha în
823.000 ha viabile reabilitarea/modernizarea infrastructurii Lunca Dunării care se irigă cu apă subterană extrasă prin pompare din 29 de puțuri.
economic principale - identificarea sistemelor de irigații cu alimentare din lacuri colinare în jurul Bucureștiului. Suprafețele amenajate pentru
irigații alimentate cu apă din surse locale (acumulări sau lacuri colinare) sunt realizate pe firul cursurilor de apă locale,
între râurile Argeș și Mostiștea și sunt de dimensiuni relativ mici, de ordinul a câteva sute de hectare, până la maxim 2.748
ha.
- studiul și descrierea caracteristicilor calitative ale apelor subterane și particularitățile straturilor acvifere, sursele de
poluare cu impact semnificativ asupra stării chimice a corpurilor de apă subterană.
- identificarea soluțiilor pentru utilizarea apelor subterane la irigat.
- descrierea elementelor tehnice ale diferitelor tehnici de udare.
- utilizarea unui model agropedoclimatic și de eficiență economică pentru analiza economică a structurii culturilor
adecvată pentru irigații.
- realizare harti in format electronic (GIS) cuprinzand eficienta economica a amenajarilor de irigatii, cu alimentare din
surse alternative.
- studiu de impact al unei amenajări cu alimentare din pânza freatică asupra mediului ambiant, localizată în partea de
vest a țării noastre.
- studiul unui amplasament în vederea realizării unui protocol de realizare a unei amenajări locale pentru irigații cu
alimentare din apa subterană.
 ha.
- studiul și descrierea caracteristicilor calitative ale apelor subterane și particularitățile straturilor acvifere, sursele de
poluare cu impact semnificativ asupra stării chimice a corpurilor de apă subterană.
- identificarea soluțiilor pentru utilizarea apelor subterane la irigat.
- descrierea elementelor tehnice ale diferitelor tehnici de udare.
- utilizarea unui model agropedoclimatic și de eficiență economică pentru analiza economică a structurii culturilor
adecvată pentru irigații.
- realizare harti in format electronic (GIS) cuprinzand eficienta economica a amenajarilor de irigatii, cu alimentare din
surse alternative.
- studiu de impact al unei amenajări cu alimentare din pânza freatică asupra mediului ambiant, localizată în partea de
vest a țării noastre.
- studiul unui amplasament în vederea realizării unui protocol de realizare a unei amenajări locale pentru irigații cu
alimentare din apa subterană.

12.4.3. - Irigaţii Zonarea suprafețelor pretabile a fi irigate din - protocol de realizare a unui amenajament de irigatii cu alimentare dintr-un lac colinar.
din resurse apa subterană. Identificarea caracteristicilor - harti in format electronic (GIS), cuprinzind impactul schimbarilor climatice asupra productiei
alternative. apei subterane din zonele identificate și principalelor culturi agricole (grau, porumb) in conditii de irigare a culturilor din surse alternative. - harti in
Alimentare din potențialul de amenajare pentru irigații. format electronic (GIS), cuprinzand zonele geomorfologice si pedoclimatice pretabile la amenajari de lacuri colinare cu
pânza freatică și Soluții de amenajare și eficiență economică. folosinta pentru irigatii. - protocol de realizare a studiilor de
lacuri Inventarierea principalelor lacuri colinare fezabilitate pentru amenajarile de irigatii ce utilizeaza apa din lacuri colinare. - sinteză
existente, folosințe, caracteristicile și starea bibliografică privind identificarea surselor de finantare pentru investitii in amenajari de irigatii ce utilizeaza apa din surse
acestora. alternative
Identificarea unor zone pretabile amenajării cu - lucrari si comunicari stiintifice.
lacuri colinare, definirea criteriilor pe baza
cărora zonele respective sunt fezabile pentru
asemenea amenajări.
Soluții de amenajare și eficiență economică.
În baza rezultatelor obținute, se vor elabora
următoarele documentaţii cu caracter de
îndrumator/ghid:
Elaborarea unui proiect tip pentru o amenajare
de irigații alimentată din apa subterană;
regulament tip de exploatare a amenajării; ghid
cu etapele de parcurs pentru realizarea unei
amenajări de irigații cu alimentare din apa
subterană.
Elaborarea unui proiect tip pentru un lac colinar
și o amenajare locală de irigaţii alimentată
dintr-un lac colinar; regulament tip de
exploatare a unui lac colinar și a amenajării de
irigaţie alimentate din acesta; ghid cu etapele
de parcurs pentru realizarea unui lac colinar și a
amenajării de irigație cu alimentare din acesta
(avize, studii necesare, proiectare, etc.)
 următoarele documentaţii cu caracter de
îndrumator/ghid:
Elaborarea unui proiect tip pentru o amenajare
de irigații alimentată din apa subterană;
regulament tip de exploatare a amenajării; ghid
cu etapele de parcurs pentru realizarea unei
amenajări de irigații cu alimentare din apa
subterană.
Elaborarea unui proiect tip pentru un lac colinar
și o amenajare locală de irigaţii alimentată
dintr-un lac colinar; regulament tip de
exploatare a unui lac colinar și a amenajării de
irigaţie alimentate din acesta; ghid cu etapele
de parcurs pentru realizarea unui lac colinar și a
amenajării de irigație cu alimentare din acesta
(avize, studii necesare, proiectare, etc.)

39 Institutul de 13.1.1. - Analiza și tendința de evoluție a eficienței

Cercetare Fundamentarea economice a structurilor de producție horticole
pentru tehnico-economică în sistem convențional și ecologic; situația
Economia a costurilor de cercetărilor fundamentale și aplicative în
Agriculturii si producţie şi domeniu
Dezvoltare estimări privind
Rurala (ICEADR) preţurile de 2. Elemente metodologice de fundamentare a tehnologiilor de producție a culturilor legumicole, flori și plante medicinale
valorificare pentru - prognoze 2016/2017 și 2017/2018 (convențional, ecologic)
tomate de câmp și
spații protejate,
castraveți în câmp Fundamentarea metodologiei pentru 3. Elemente metodologice de elaborare a bugetului de venituri și cheltuieli a culturilor legumicole, flori și plante
și spații protejate, determinarea estimativă a tehnologiilor de medicinale - prognoze 2016/2017 și 2017/2018 (convențional, ecologic)
cornichon, producție a culturilor legumicole, flori și plante
morcovi, ardei medicinale în sistem de agricultură
gras, varză, convențională și ecologică.
conopidă, flori de
câmp și seră,
plante medicinale
pentru agricultura Fundamentarea metodologiei pentru 4. Estimari costuri de producție, prețuri de valorificare, profitabilitatea pe unitarea de produs pentru culturile
conventională și determinarea estimativă a bugetelor de venituri legumicole, flori și plante medicinale - prognoze 2016/2017 și 2017/2018 (convențional, ecologic)
agricultura și cheltuieli a culturilor legumicole, flori și
ecologică plante medicinale în sistem de agricultură
convențională și ecologică.

Estimări de costuri de producție, prețuri de 5. Analiza comparativă și tendința de evoluție a eficienței economice a structurilor de producție a culturilor legumicole,
valorificare, profitabilitate pe unitatea de flori și plante medicinale - prognoze 2016/2017 și 2017/2018 (convențional, ecologic)
produs a culturilor legumicole, flori și plante
medicinale în sistem de agricultură
convențională și ecologică.

Analiza comparativă privind eficiența economică

a culturilor legumicole, flori și plante
medicinale în sistem de agricultură
convențională și ecologică 6. Creare pagina web aferenta proiectului pe site-ul ICEADR (buletine informative), organizare mese rotunde, Ghiduri
anuale practice, participari la simpozioane pentru diseminarea rezultatelor obținute
 Publicații privind costurile de producție, Fundamentarea metodologiei pentru determinarea estimativă a tehnologiilor de producție
estimarea prețurilor de valorificare, a gradului
de rentabilitate la culturile legumicole, flori și
plante medicinale pe nivele de producție și de
calculare a marjei brute pe unitatea de produs
pentru agricultura convențională și ecologică
Fundamentarea metodologiei pentru determinarea estimativă a bugetelor de venituri și cheltuieli

Analiza comparativă privind eficiența economică a culturilor în sistem convențional și ecologic

Asamblarea produsului program realizat pentru tehnologii cadru de cultură și bugete de venituri și cheltuieli
Diseminarea informațiilor

Studiu privind Indicatori tehnico-economici ai producţiei vegetale pentru agricultura convențională și agricultura ecologică
si analiza lor multianuala, la nivelul celor 8 regiuni de dezvoltare din România;

Elaborarea metodologiilor de cercetare pentru Testarea sistemului de calcul pentru tehnologii cadru de cultură și bugete de venituri și cheltuieli
produsele flori de câmp și seră, plante
medicinale în sistem de agricultură
convențională și agricultură ecologică

Elaborarea metodologiilor de cercetare pentru

produsele flori de câmp și seră, plante Testarea a fost facuta cu orientare spre:
medicinale în sistem de agricultură
convențională și agricultură ecologică
-functiile de import a datelor
-algoritmului de calcul pentru devizul culturilor
-algorimului de calcul al bugetelor
13.1.2. - Analiza SWOT a indicatorilor tehnico-economici Analiza SWOT - realizarea evaluarii indicatorilor tehnico-economici si identificarea oportunitatilor de dezvoltare a celor
Fundamentarea pentru agricultura convențională și agricultura doua sisteme de productie.
tehnico-economică ecologică.
a costurilor de
producţie şi
estimări privind
preţurile de
valorificare pentru
grâu, orz, porumb,
floarea-soarelui,
rapiţă, soia, sfeclă
de zahăr, orez, Documentatii tehnico-economice: fundamentarea tehnico-economica a devizelor tehnologice, a bugetelor de venituri si
cânepă, hamei, cheltuieli, a costurilor de productie , precum si estimari privind preţurile de valorificare
tutun, cartof
pentru agricultura
convenţională şi la culturile (grâu, orz, porumb, orez, fl.soarelui, soia, rapiță, sfecla de zahăr, cartofi, cânepă, tutun, hamei)
agricultura cultivate în sistem convențional și ecologic, pentru anul de producție 2015-2016.
ecologică
Informaţii privind costurile de producţie şi
preţurile de valorificare pentru produsele
vegetale în cele două sisteme, necesare în
fundamentarea unor planuri de afaceri, precum
şi în procesul de negociere între producători,
angrosişti, procesatori şi alţi agenţi economici ai
pieţei, precum şi pentru factorii decizionali în
procesul de susţinere a producţiei agricole prin
măsuri similare aplicate în spaţiul comunitar;
cânepă, hamei,
tutun, cartof
pentru agricultura
convenţională şi
agricultura
ecologică
Informaţii privind costurile de producţie şi
preţurile de valorificare pentru produsele
vegetale în cele două sisteme, necesare în
fundamentarea unor planuri de afaceri, precum
şi în procesul de negociere între producători,
angrosişti, procesatori şi alţi agenţi economici ai
pieţei, precum şi pentru factorii decizionali în Studiu privind analiza eficienței economice pentru culturile de câmp (grâu, orz, porumb, orez, fl.soarelui, soia, rapiță,
procesul de susţinere a producţiei agricole prin sfecla de zahăr, cartofi, cânepă, tutun, hamei ) cultivate în sistem convențional și ecologic, prin calcularea indicatorilor
măsuri similare aplicate în spaţiul comunitar; ce reflecta efortul si efectul economic, precum si a indicatorilor ce reflecta eficienta economica propriu-zisa

Analiza eficienţei economice a produselor

agricole vegetale pentru agricultura
convențională și agricultura ecologică;

Pentru a determina efectul producţiei medii şi al preţului de valorificare asupra marjei brute la cultura de grau,
analiza a fost elaborată cu variații de +/- 10% aferente următorelor variabile:
- prețul de valorificare al produsului principal intre 440 lei/t si 660 lei/t/ (grau conventional) - 572 lei/t si 858 lei/t (grau
ecologic)
- producția medie la hectar intre 2,5 t/ha – 5,5 t/ha si 2 t/ha – 3 t/ha (stabilite pe baza notelor de bonitare a solului
pentru zona de câmpie);
-costurile variabile totale (materii prime, materiale, cheltuielile cu lucrările mecanizate, cheltuileile de aprovizionare,
asigurarea culturii).
- pragul de rentabilitate – nivelul producţiei la care veniturile sunt egale cu cheltuielile;
- marja brută - diferenţa (dintre veniturile obţinute (A) şi costul direct al acestora (B) (de achiziţie, producţie sau
prestare)) rămasă pentru acoperirea celorlalte cheltuieli de exploatare (cheltuieli fixe).
Cu cât marja brută este mai mare cu atât cultura este mai rentabilă. Rezultă ca la cultura de grau marjele brute
obținute sunt negative pentru ambele sisteme de productie.
În ceea ce privește determinarea consumurilor de resurse tehnologice la produsele agricole vegetale pentru agricultura
convențională” - Fișele tehnologice ale speciilor de plante prevăzute în proiect și cultivate în sistem convențional conțin
informații privind consumul de resurse specifice – combustibili (carburanți și lubrifianți), energie electrică, îngrășăminte
chimice, sămânță sau materiale de plantat, pesticide – erbicide, insecticide și fungicide, apă pentru irigat și prepararea
soluțiilor fertilizante și de protecția plantelor, forță de muncă calificată pentru conducerea tractoarelor și deservirea
mașinilor agricole de fertilizat, semănat, combatere boli și dăunători, irigat și de recoltat și, la anumite culturi și forță de
muncă necalificată la plivit, rărit și recoltat, precum și estimări privind consumul de piese de schimb și cheltuielile de
regie, inclusiv amortizarea tractoarelor, mașinilor și a instalațiilor agricole.
Referitor la determinarea consumurilor de resurse tehnologice la produsele agricole vegetale pentru agricultura
ecologică”- În acest caz, la elaborarea fișelor tehnologice s-au avut în vedere speciile care se cultivă în sistem ecologic -
grâu, orz, porumb, orez, floarea-soarelui, rapiţă, cânepă, soia și sfeclă de zahăr și cele ce se pot cultiva în sistem ecologic
– tutun și hamei, problemele din agricultura ecologică vegetală, în special scăderea fertilității solurilor și infestarea
terenurilor cu buruieni, dăunători și agenți patogeni, precum și mijloacele de soluționare a acestora, relativ limitate,
impuse de regulamentele naționale și internaționale privind agricultura ecologică - R (EC) 834/2007 și R (EC) 889/2008, în
special listele inputurilor (Anexa 1 - Îngrășăminte și amendamente pentru sol, precum și Anexa 2 - Pesticide - produse
pentru protecția plantelor) admise în agricultura ecologică vegetală, care sunt anexate și la acest raport.

Rezultate obţinute pentru fiecare obiectiv

A.7.1 ”Determinarea consumurilor de resurse tehnologice la produsele agricole vegetale pentru agricultura
convențională”;

Fișele tehnologice ale speciilor de plante prevăzute în proiect și cultivate în sistem convențional conțin informații privind
consumul de resurse specifice – combustibili (carburanți și lubrifianți), energie electrică, îngrășăminte chimice, sămânță
sau materiale de plantat, pesticide – erbicide, insecticide și fungicide, apă pentru irigat și prepararea soluțiilor fertilizante
și de protecția plantelor, forță de muncă calificată pentru conducerea tractoarelor și deservirea mașinilor agricole de
fertilizat, semănat, combatere boli și dăunători, irigat și de recoltat și, la anumite culturi și forță de muncă necalificată la
plivit, rărit și recoltat, precum și estimări privind consumul de piese de schimb și cheltuielile de regie, inclusiv
amortizarea tractoarelor, mașinilor și a instalațiilor agricole.

A.7.2. ”Determinarea consumurilor de resurse tehnologice la produsele agricole vegetale pentru agricultura ecologică”
În acest caz, la elaborarea fișelor tehnologice s-au avut în vedere speciile care se cultivă în sistem ecologic - grâu, orz,
porumb, orez, floarea-soarelui, rapiţă, cânepă, soia și sfeclă de zahăr și cele ce se pot cultiva în sistem ecologic – tutun și
hamei, problemele din agricultura ecologică vegetală, în special scăderea fertilității solurilor și infestarea terenurilor cu
buruieni, dăunători și agenți patogeni, precum și mijloacele de soluționare a acestora, relativ limitate, impuse de
regulamentele naționale și internaționale privind agricultura ecologică - R (EC) 834/2007 și R (EC) 889/2008, în special
listele inputurilor (Anexa 1 - Îngrășăminte și amendamente pentru sol, precum și Anexa 2 - Pesticide - produse pentru
protecția plantelor) admise în agricultura ecologică vegetală, care sunt anexate și la acest raport.

Principalele elemente care stau la baza realizarii fazei sunt:

Tehnologiile de productie, pentru agricultura coneventionala si ecologica, furnizate de partenerii la proiect P1-INCDA
Fundulea si P2 - INCDCSZ Brasov;

Bugetul de venituri si cheltuieli pe culturi si diferite niveluri de productie;

Indicatori ai eficientei economice pentru agricultura conventionala si ecologica;

Determinarea pragului de rentabilitate pentru diferite niveluri de productie;

Analiza de senzitivitate: efectul productiei medii si al pretului de valorificare asupra marjei brute, etc.

Proiectarea şi realizarea ghidului practic tehnico-economic a producţiei vegetale pentru agricultura conventională şi agricultura ecolo

Studiul a fost realizat conform obiectivelor prevăzute în planul de realizare al proiectului "Fundamentarea tehnico-
economică a costurilor de producţie şi estimări privind preţurile de valorificare pentru grâu, orz, porumb, floarea-soarelui,
rapiţă, soia, sfeclă de zahăr, orez, cânepă, hamei, tutun, cartof pentru agricultura convenţională şi agricultura ecologică"

- ghidul practic corespunde cerinţelor iniţiale şi obiectivelor propuse;

- ghidul practic este util din punct de vedere tehnic şi economic;
- ghidul practic este uşor utilizabil şi accesibil.
Ghidul practic tehnico-economic

Ø constituie finalitatea activității de producție vegetală pentru agricultura convențională și ecologică, în orientări
concrete (cost, pret, rentabilitate, profit brut, productivitate minimă, ROI etc) de eficientizare a activităţii de producție;

Ø indică obiective pe termen mediu;

Ø pregătește evaluarea pe termen mediu a activităţii indicând deja elementele care ar trebui să fie atinse sau
transformate (influenţarea deciziei);
Ø proiectează traiectoria de evoluţie a managementului exploataţiei agricole vegetale pentru agricultura convențională și
ecologică;
Ø descrie evoluţia pe care poate să o aibă fermierul pentru a îmbunătăţi managementul exploataţiei;
Ø precizează evoluţiile pe care poate să le aibă fermierul în legătură cu utilizarea sau adaptarea echipamentelor tehnice
de mecanizare.
13.1.3. - Calculații Costuri standard pentru diferite tipuri de
specifice de costuri exploatații și profile, în funcție de zona de
standard pentru cultură prin metode de calcul echitabile și
diferite tipuri de verificabile.
exploatații agricole
și profile în 3. Norme de producție și de consum pe categorii energetice și agregate, aferente lucrărilor de înființare, întreținere,
contextul accesării transport în zona de campie.
sprijinului PNDR
2014-2020

4. Costuri pentru lucrări agricole mecanizate – arat, discuit, pregătit pat germinativ, semănat, pentru diferite culturi
vegetale în zona de câmpie, deal și munte.
5. Costuri pentru lucrările agricole mecanizate - de întreținere (erbicidare, fertilizare, prasit), semănat, transport, pentru
diferite culturi vegetale în zona de câmpie.

6. Costuri pentru lucrările agricole manuale, materii prime și materiale, pentru diferite culturi vegetale în zona de
câmpie.

7. Creare pagina web aferenta proiectului pe site-ul ICEADR;.

8. Tipărire brosură informativă - costurilor standard.

Costurile standard pentru diferite culturi vegetale/tipuri de exploatații în zona de deal și munte/categorii energetice și
agregate, aferente lucrărilor de întreținere și semănat au fost obținute pe baza:

•studiului privind lucrările de întreținere și semănat în zona de deal și munte pentru principalele culturi vegetale (cultura
mare, culturi furajere, legumicultură), în conformitate cu tehnologiile existente la unitățile de profil;
 •normelor de producție și de consum pentru culturi vegetale, pe categorii energetice și agregate, aferente lucrărilor de
întreținere și semănat în zona de de deal și munte;
•tarifelor mecanizatorilor, costului combustibilului și lubrifianților, uzura agregatelor aferente culturilor vegetale;
•costurilor cu lucrările mecanizate, lucrările manuale, costurilor cu materii prime și materiale pentru culturi vegetale,
aferente lucrărilor întreținere și semănat în zona de de deal și munte.
Elaborarea de studii privind: * situația sectorului legume-fructe la nivel
național și comunitar, cu evidențierea potențialului productiv pentru piață, pe zone de producție;
* analiza filierei de legume-fructe la nivel național (colectare-transport-depozitare-
procesare-desfacere); * situația organizațiilor și a grupurilor de producători din sectorul
legume – fructe; * cadrul legislativ și mecanismele de
finanțare pe filieră

Costurile standard pentru diferite culturi vegetale/tipuri de exploatații în zona de câmpie/categorii energetice și
agregate, aferente lucrărilor de recoltat până la eliberarea terenului au fost obținute pe baza:

•studiului privind lucrările de recoltat până la eliberarea terenului, în zona de câmpie, pentru principalele culturi
vegetale (cultura mare, culturi furajere, legumicultură), în conformitate cu tehnologiile existente la unitățile de
profil;
•normelor de producție și de consum pentru culturi vegetale, pe categorii energetice și agregate, aferente lucrărilor
de recoltat până la eliberarea terenului în zona de câmpie;

•tarifelor mecanizatorilor, costului combustibilului și lubrifianților, uzura agregatelor ,aferente culturilor vegetale;

•costurilor cu lucrările mecanizate, lucrările manuale, pentru culturi vegetale, aferente lucrărilor de recoltat până la
eliberarea terenului în zona de câmpie.
Rezultatele obţinute:
- Costuri standard pentru diferite culturi vegetale/tipuri de exploatații în zona de câmpie/categorii energetice și
agregate, aferente lucrărilor de recoltat până la eliberarea terenului
- Buletin informativ/pag web/
- Raport de realizare
16.1.2. - Modele Identificarea pârghiilor şi mecanismelor pentru Elaborarea de studii privind cererea, oferta și preferințele consumatorilor de legume și fructe
de dezvoltare a creşterea potenţialului pieţei.
lanţurilor scurte de
valorificare pe
filiera producţie
primară-servicii-
depozitare-
procesare-piaţă de
desfacere

Elaborarea de prognoze privind evoluţia cererii şi

a ofertei de legume şi fructe la nivel naţional.

Aplicarea de chestionare producătorilor mici și mijlocii de legume și fructe, pe județe reprezentative, privind
determinarea oportunității creării lasnțurilor scurte de valoficare a producțiilor de legume, respectiv de fructe
 Evaluarea impactului economic şi social al creării 1.Inventarul suplimentelor alimentare pe bază de plante medicinale şi aromatice comercializate legal (rezultat al
de modele privind dezvoltarea lanţurilor scurte meta-analizei situației suplimentelor alimentare de pe piața din România, al analizei specificului și caracteristicilor
de valorificare. produselor, evidențierii tradițiilor de utilizare și a comportamentului consumatorilor);

Institutul 14.1.2. - Studii şi Baze de date cu specii de plante care

Național de cercetări privind interacționează cu alimentele și anumite
Cercetare- riscurile şi categorii de medicamente, având ca rezultat
Dezvoltare beneficiile efecte secundare/adverse notabile;
pentru consumului de
Bioresurse suplimente
Alimentare-IBA alimentare pe bază 2.Studiu privind spectrul proprietăților nutriționale și fiziologice ale principalelor clase de principii active vegetale
București de plante (caracterizarea principalelor grupe de principii bioactive din plantele medicinale și aromatice, care justifică utilizarea
medicinale şi speciilor și/sau a extractelor vegetale ca ingrediente active/funcționale în suplimentele alimentare existente pe piata);
40 aromatice Baza de date cu compoziția suplimentelor
alimentare, pe grupe și subgrupe de produse;

3.Bază de date cu grupele și subgrupele de produse inventariate, stabilite pe baza unor criterii de clasificare ce au ținut
cont atât de compoziția acestora (grupe si subgrupe), cât și de forma de prezentare/comercializare a produselor
(ceaiuri, pulberi, tablete, capsule, siropuri, tincturi, uleiuri, sucuri, batoane, caramele, jeleuri, paste).

4. Bază de date cu compoziția suplimentelor alimentare pe grupe și subgrupe de produse –contine: Grupa 1-
Program informatic de integrare a bazelor de
Suplimente pe baza de plante medicinale si extracte vegetale (cu subgrupa 1A-exclusiv plante si subgrupa 1B-extracte
date privind calitatea și compoziția
vegetale) si Grupa 2-Suplimente care contin alte substante cu efect nutritional si fiziologic (au fost luate in studiu
suplimentelor alimentare;
produsele stupului, respectiv subgrupa 1B-mono-componente si subgrupa 2B-combinatii);

5. Dezvoltarea unui program informatic adaptat specificului complex al informatiilor referitoare la compozitia
Profilele de risc ale diferitelor categorii de
suplimentele alimentare, cu ajutorul caruia vor fi integrate, pana la finalizarea proiectului, toate bazele de date
suplimente alimentare comercializate pe piață;
realizate.

Ghid privind riscurile și beneficiile utilizării
suplimentelor alimentare pe bază de plante
medicinale și aromatice;
6.Lista speciilor de plante medicinale cel mai frecvent întâlnite în suplimente alimentare (top pe
aparate/sisteme/organe al celor 15 specii cel mai frecvent intalnite in compozitia suplimentelor alimentare care se
adreseaza functionarii optime a acestora). Lista cuprinde peste 80 de specii de plante superioare (33 din flora spontană a
tarii noastre, 23 cultivate, 24 importate) folosite ca ingrediente active majore pentru fabricarea suplimentelor
alimentare.

Program eficient de supraveghere și control 7. Studiul corelațiilor dintre compoziția biochimica a plantelor, efectele fiziologice și eficienta produselor care le
pentru asigurarea protecției consumatorilor. contin.

Speciile reprezentative pentru acțiunea lor asupra aparatelor/sistemelor/organelor cu functie vitala au fost caracterizate
din punct de vedere biochimic și al acțiunii lor asupra organismului. Au fost selectate plantele larg răspândite în
suplimente alimentare, care intră în compoziția multor produse sau care își manifestă efectul asupra mai multor organe și
funcții. Pe lângă aspectele botanice, profilul biochimic si acțiunile farmacologice, au fost relevate efecte adverse și
posibile interacțiuni cu medicamentele și alimentele, aspect ce urmeaza a fi exploatat la elaborarea profileor de risc (faza
III,2017).
 Speciile reprezentative pentru acțiunea lor asupra aparatelor/sistemelor/organelor cu functie vitala au fost caracterizate
din punct de vedere biochimic și al acțiunii lor asupra organismului. Au fost selectate plantele larg răspândite în
suplimente alimentare, care intră în compoziția multor produse sau care își manifestă efectul asupra mai multor organe și
funcții. Pe lângă aspectele botanice, profilul biochimic si acțiunile farmacologice, au fost relevate efecte adverse și
posibile interacțiuni cu medicamentele și alimentele, aspect ce urmeaza a fi exploatat la elaborarea profileor de risc (faza
III,2017).

Metodologii de selectare a produselor de origine vegetală, pe baza statisticilor cu privire la gradul de cultivare cu
legume și fructe al terenurilor agricole din regiunea București–Ilfov și la consumul acestor produse în rândul locuitorilor din
această zonă

14.2.1. – Sisteme Program de supraveghere și monitorizare a

integrate de contaminanților cu potențial cancerigen în
trasabilitate pe producția de materii prime vegetale și animale, Metodologii de selectare a produselor de origine animală, pe baza statisticilor cu privire la potențialul zootehnic al
lanţul produse alimentare vegetale și produse regiunii București–Ilfov și la consumul acestor produse în rândul locuitorilor din această zonă
agroalimentar pe alimentare animale
baza conceptului
„de la consumator Analize chimice pentru detectarea contaminanților potențiali oncogeni (metale grele: Cd, Cr, Pb, As, Ni) din produse de
la producător” origine vegetală (legume și fructe) cu impact în piețele agroalimentare din regiunea București–Ilfov
pentru a asigura Bază de date privind contaminanții materiilor
siguranţa prime vegetale și animale.
produsului şi a
garanta originea
acestuia Bază de date privind contaminanții produselor Analize chimice pentru detectarea contaminanților potențiali oncogeni: metale grele (Cd, Cr, Pb, As, Ni), micotoxine
alimentare vegetale și animale. (aflatoxină M1, aflatoxine totale, ochratoxină A), nitriți și nitrați, pesticide, din produse de origine animală (lapte, ouă,
carne) cu impact în piețele agroalimentare din regiunea București–Ilfov
Creșterea gradului de conștientizare al Materiale informative
consumatorilor privind legătura dintre starea de
sănătate și alimentația sănătoasă.

Creșterea venitului procesatorilor de produse

agricole non-animale și animale.

- Metodologie de cercetare bazată pe interviuri ale unui

un grup de 61 de studenți din domeniul agroalimentar, privind risipa alimentară la nivelul consumatorului român.

15.1.1. – Impactul Studiu privind nivelul risipei alimentare pe lanţul

socio-economic al agroalimentar în România
risipei alimentare
la nivel național în O cercetare statistică de piață reprezentativă pentru consumatorii casnici din mediul urban, privind dimensiunile și
contextul actual al cauzele risipei alimentare în gospodăriile din Romania. Studiul reprezintă o premieră națională și se poate constitui într-un
crizelor legate de document de referință, inclusiv la nivel UE. - 1 ghid de bune
Studiu privind consumul alimentar și factorii practici în diminuarea risipei alimentare în gospodăriile populației.
securitatea socio-economici care influențează obiceiurile de
alimentară și consum
schimbările
climatice

Studiu privind valorificarea unor deșeuri

alimentare din gospodărie şi de pe alte verigi ale
lanţului agroalimentar
climatice

Studiu privind problemele de risipă alimentară

care apar pe lanţul produselor agroalimentare
O cercetare internațională și națională privind bune practici în domeniul în valorificarea deșeurilor din
gospodăriile populației.
Metodologie de cercetare bazată pe interviuri ale unui un grup de 61 de studenți din domeniul agroalimentar, privind
Studiu privind bune practici, modele și sisteme risipa alimentară la nivelul consumatorului român
de ambalare care să prelungească termenul de
valabilitate

Studiu privind strategii de micșorare a risipei

alimentare în sistemul de alimentație publică

O cercetare statistică de piață reprezentativă pentru consumatorii casnici din mediul urban, privind dimensiunile și
Studiu privind îmbunătățirea managementului O cercetare
cauzele internațională
risipei și gospodăriile
alimentare în națională privind bune practici
din Romania. în reprezintă
Studiul domeniul îno valorificarea deșeurilor
premieră națională și sedin gospodăriile
poate constitui într-un
lanțului alimentar în vederea unei coordonări populației.
document de referință, inclusiv la nivel UE.
dintre angrosiști, retaileri, distribuitori și
procesatori pentru a reduce risipa alimentară
(managementul parametrilor de transport –
lanțuri frigorifice, strategii de marketing,
porționare, autoservire/servire, logistică)
1 ghid de bune practici în diminuarea risipei alimentare în gospodăriile populației.

Elaborarea unor curricule privind FPC în

domeniul managementului deșeurilor în
producția agricolă
Documentare de bune practici europene;
Îndrumar de tehnici de ambalare;
Elaborarea unor curricule privind FPC în
domeniul managementului deșeurilor în
producția alimentară și sistemul de alimentație
publică

Ghid bune practici manageriale

Propuneri de programe comune MADR -
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor; MADR –
Ministerul Educației și Cercetării Științifice

Rezultatele obținute în cadrul acestei faze au atins obiectivul propus și considerăm necesară continuarea
experimentărilor, în limita surselor disponibile, pentru:

a) Cercetări privind elaborarea unor strategii pentru reducerea risipei alimentare în alimentația publică
b) Cercetări privind elaborarea unor strategii pentru managementul integrat al lanțului alimentar (lanțuri frigorifice,
porționare, sisteme de servire/autoservire)
c) Cercetări privind elaborarea unor strategii de marketing cu impact pozitiv asupra risipei pe lanțul alimentar
d) Elaborarea unei strategii de comunicare publică privind educarea consumatorilor în spiritul unui consum alimentar
sustenabil
41 Institutul de 14.3.1. - Conservarea, dezvoltarea și valorificarea In zonele analizate principalele activitati desfasurate sunt agricultura si cresterea animalelor, la care se adauga
Cercetare- Valorificarea resurselor genetice vegetale și animale în silvicultura, turismul si pomicultura. In cele 5 exploatatii selectate au fost evidentiate structura releveului floristic,
Dezvoltare superioară a conformitate cu cerințele actuale; productia de fan/ha, caracteristicile solului, productiile de lapte la bovine, bubaline si ovine in luna mai. Au fost
pentru resurselor din zona efectuate analize fizico-chimica ale laptelui materie prima ale produselor derivate (branza telemea) si ale furajelor. Au
Montanologie montană (sol, apă, fost descrise principalele activitati desfasurate in exploatatiile selectate.
Cristian-Sibiu fond genetic
vegetal și animal,
energie, producție
agricolă primară,
produse
alimentare,
biodiversitate) în Realizarea la ICDM Cristian - Sibiu a unui camp experimental , privind infiintarea unei pajisti semanate in locul unei pajisti
scopul salvgardării degradate;regenerarea covorului vegetal prin suprainsamantare.
și dezvoltării
durabile a eco- Organizarea de loturi demonstrative de crestere a tineretului taurin in scopul imbunatatirii productiei de carne prin
bioeconomiei Creșterea calității producțiilor și obținerea de extinderea I.A. cu material seminal de la rasele cu potential genetic ridicat in directia productiei de carne (rase locale
agroalimentare indici de producție comparabili cu cei europeni; mixte precum si rase importate, Aberdeen Angus, etc), dar si prin aplicarea tehnologiei Vaca de carne. Sporurile
inregistrate au fost mai mari cu pana la 25%.
Conservarea și îmbunătățirea stării resurselor
naturale și a habitatelor prin încurajarea Comunicarea de lucrari stiintifice; realizarea de postere, care prezinta rezultatele proiectelor si prezentarea lor in
utilizării de tehnici și tehnologii compatibile cu cadrul unor evenimente relevante; Sustinerea activitatilor Forumului Montan din Romania, cu sediul in cadrul ICDM
protejarea mediului și conservarea Cristian, in scopul promovarii activitatilor care asigura ameliorarea conditiilor de viata si dezvoltarea durabila a zonei
biodiversității; montane.

Au fost identificate si descrise principalele tehnici si

realizarea unor demonstrații pe loturi și în
câmpuri experimentale cu specialiști în
domeniu, direcțiile agricole, consultanță,
învățământ superior, etc.
tehnologii specifice fiecarei culturi din zona de studiu(cartof, grau, triticale, porumb,mar, prun). Au fost descrise
sistemele de pasunat si tehnologiile de valorificare si imbunatatire a pasunilor si fanetelor din zona de studiu. Au fost
facute recomandari pentru imbunatatirea tehnicilor si tehnologiilor utilizate in zona de studiu.In cadrul ICDM Cristian a
fost amplasat un lot demonstrativ catina, un lot experimental de triticale de toamna si un camp experimental privind
infiintarea unei pajisti semanate in locul unei pajisti degradate, in scopul regenerarii covorului vegetal prin
suprainsamantare.

Stabilirea si promovarea unor soluții prin

realizarea unui Ghid privind bunele practici în
zona montană, caiete de sarcini pe produs,
difuzare de material semincer și de reproducție,
de înaltă valoare biologică, etc

Sorirea productiilor vegetale si animale din punct de vedere calitativ si cantitativ; Cresterea calitatii productiilor si
obtinerea de indici de productie comparabili cu cei europeni; mentinerea unui agro-eco-sistem care sa stimuleze
productivitatea

Imbunatatirea cantitatii si calitatii productiilor agricole si animaliere in zona montana presupune si exploatarea si
utilizarea durabila a resurselor, prin aplicarea celor mai eficiente si nepoluante tehnologii, perfectionarea tehnicilor si
tehnologiilor de cultivare, recoltare, pastrare si manipulare a materiei prime, etc. In cadrul ICDM Cristian, a fost amplasat
un camp experimental privind infiintarea unei pajisti semanate in locul unei pajisti degradate, in scopul regenerarii
covorului vegetal prin suprainsamantare.

Au fost descrise sistemele de pasunat si tehnologiile de valorificare si imbunatatire a pasunilor si fanetelor din zona de
studiu. Au fost facute recomandari pentru imbunatatirea tehnicilor si tehnologiilor utilizate in zona de studiu.In cadrul
ICDM Cristian a fost amplasat un lot demonstrativ privind infiintarea unei pajisti semanate in locul unei pajisti degradate,
in scopul regenerarii covorului vegetal prin suprainsamantare.
In principal s-a urmarit latura economica si de eficienta derivata din productiile obtinute

In unitatea de referinta si exploatatiile private obtinerea produselor montane de calitate in

conformitate cu prevederile Cartei Europene a Produselor montane .
Tehnologiile aplicate vizeaza valorificarea superioara a produselor montane cu ovine din rasa
Turcana si taurine ( Baltata romaneasca ) imbinatatire a calitatii acestora prin procedee prietenoase
cu mediulcare sa permita un nivel de crestere economica concomitant cu mentinerea biodiversitatii
si protectiei mediului in conditiile noilor schimbari climatice si aparitia fenomenelor extreme .
Experimentul conduce la rezultate partiale, deocamdata ( faza 5 ), tineretul bovin este

intretinut alaturi de mame, cu un consum mediu de lapte de 8-10 /l /cap / zi, cu

supliment de concentrate de 1,5-2,5 kg/cap/zi, evidentiaza potentialul biologic real al
rasei, obtinand sporuri intre 800- 1400 g/cap/zi .
• Amenajarile necesare pentru cresterea animalelor ce se preteaza tehnologiei vacii de
carne sunt simple si ieftine din punct de vedere economic .
Temeiurile practice ale protejarii agroecosistemului montan printr-o
agricultura prietenoasa cu mediul ne-au determinat sa abordam si
sa intelegem profund limitele resurselor si sa gandim elaborarea
unor experimente care sa asigure o hrana de viitor de calitate si
suficienta .
defăşura în conformitate cu planul de realizare a proiectului în
condiţiile alocării corespunzătoare a sumelor prevăzute în deviz şi
•Realizarea de produse alimentare cu respectarea normelor de siguranta alimentara, autenticitate si trasabilitate;

•Evidentierea calitatii produselor si a importantei resurselor naturale pentru o agricultura durabila si un mediu mai
curat;
•elaborarea de solutii inovative de promovare a modelelor selectate
 •Realizarea de produse alimentare cu respectarea normelor de siguranta alimentara, autenticitate si trasabilitate;

•Evidentierea calitatii produselor si a importantei resurselor naturale pentru o agricultura durabila si un mediu mai
curat; elaborarea de solutii inovative de promovare a modelelor selectate
•Realizarea controlului productiei de lapte in fiecare efectiv de animale(expl.private si unitate de referinta),
recoltarea probelor din unitatea ofertanta si exploatatiile luate in studiu, in vederea analizelor calitative si
prelucrarea lor in laborator;

•evaluarea calitativa(ex.organoleptice, fizico-chimice, bacteriologice, etc.) si cantitativa(masuratori, cantariri,

etc) a produselor vegetale(masa verde, fructe, plante agricole) si animale(lapte, branza, carne, etc).

• Interpretarea comparativa a rezultatelor;

•elaborarea de propuneri privind optimizarea tehnicilor si tehnologiilor utilizate

42 Staţiunea de 1.1.4. - Crearea de Crearea a două linii noi de orez cu adaptabilitate

Cercetare- linii de orez, cu crescută la schimbările climatice și caracteristici
Dezvoltare adaptabilitate biologice îmbunătățite.
Agricolă Brăila crescută la S-au elaborat tehnologii imbunatatite de cultivare a orezului prin stabilirea lucrarilor de baza adecvate pentru sol,
schimbările includerea lucrarii de nivelat anuale, stabilirea unor retete de fertilizare optima, introducerea si utilizarea unor noi input-
climatice uri, imbunatatirea solutiilor de protectia culturii de orez, folosirea eficienta si reducerea normelor apei de irigat,
elemente utile pentru reducerea pretului de cost al orezului, simplificarea si eficientizarea productiei orizicole.

S-au identificat variante tehnice de mecanizare a lucrarilor in teren, variante de modernizare a lucrarilor de laborator si
metode de ameliorare a orezului.

Precizarea principalelor elemente de tehnologie

care să pună în valoare noile creații de orez în
corelație cu cadrul pedoclimatic.

S-a stabilit metoda de redimensionare a parcelelor orizicole prin comasarea acestora si crestera suprafetei in urma
nivelarii, metoda utila pentru eficientizarea exploatarii orizariilor

=In cadrul proiectului s-au desfasurat lucrarile din cadrul obiectivului de lucru al fazei 3/2017, s-au realizat activitatile
proiectate si au fost obtinute rezultatele preconizate si inscrise in Planul de realizare al proiectului.

-Elementul esential in derularea proiectului il constituie amenajarea spatiilor necesare pentru activitatile de
ameliorare cat si dotarea cu echipamentele specifice culturii orezului si prevazute a fi realizate prin proiect. In
faza 3/2017 lucrarile de amenajare a spatiilor au continuat, dar acest lucru trebuie sustinut in continuare.

-Un element important al proiectului il reprezinta contactarea unitatilor cu profil c-d in domeniul orizicol din
tarile vecine, care pot sa ofere material biologic cat si solutii tehnice si tehnologice care sa fie utilizate in
cadrul proiectului. In acest sens, trebuie mentinute si intensificate relatiile cu institutiile contactate in faza
3/2017 si promovate in continuare incercarile de a obtine contacte cu cat mai multe institutii cu specific
orizicol.
 -Costurile realizate se inscriu in valoarea celor programate prin devizul de cheltuieli. Rezultatele obtinute au
acoperit cerintele reiesite din Planul de realizare al proiectului.

=In faza 3/2017 au fost predate in vederea testarii si omologarii linia de orez L-102 si linia L513/3

Se vor aprofunda cercetarile privind dezvoltarea activitatilor de ameliorare a orezului pentru obtinerea de
creatii blologice noi.

A fost colecţionat materialul biologic şi s-a studiat variabilitatea acestuia, in vederea depistarii de forme parentale care sa
corespunda cu obiectivul urmarit.

Prezentarea unei linii noi de orez, de S-a elaborat un studiu privind sursele de germoplasma cu caractere ce prezinta adaptabilitate crescuta la schimbarile
perspectivă, la instituțiile abilitate în vederea climatice
omologării.

Au fost introduse la testare, in vederea omologarii la ISTIS, doua linii noi de orez, utile pentru relansarea activitatii de
ameliorare orizicola in zona Braila si pentru marirea portofoliului de soiuri de orez romanesti.

S-a elaborat un studiu privind tendintele strategice si de lucru existente in domenul ameliorarii orezului, util pentru
orientarea strategiilor agricole/orizicole nationale si zonale din tara noastra .

A fost realizat cadrul tehnic pentru obtinerea, mentinerea si conservarea materialului genetic pentru reproductie, spatii
Extinderea culturii orezului în scopul valorificării
pentru depozitare si izolare a cantitatilor mici de seminte ce rezulta din campurile de producere a semintei, inclusiv din
terenurilor slab productive.
categoriile superioare SA si PB la soiurile omologate, in baza unui

plan de reparatii si amenajare a spatiilor protejate de lucru, pentru incrucisari si selectii. A fost reconstruita si
Realizarea cadrului tehnic pentru menținerea și consolidata dotarea si capacitatea de lucru in domeniul ameliorarii si producerii de samanta la cultura orezului, utila
conservarea materialului genetic pentru pentru dezvoltarea domeniului privind a treia cultura cu pondere in lume.
reproducție, spații pentru lucrări de ameliorare,
depozitare și izolare a cantităților mici de
semințe ce rezultă din câmpurile de producere a
seminței inclusiv din categoriile superioare SA și
PB la soiurile omologate.

16.3.1. - Cercetari Stabilirea efectului diferitelor lucrări mecanice A fost elaborat un studiu privind influenta diferitelor lucrari mecanice asupra insusirilor solului in functie de tipul
privind stabilirea asupra caracteristicilor fizice și hidrofizice ale organelor active de lucru.
influientei aplicarii solului (porozitate, permeabilitate, densitate
noilor sisteme si aparentă, grad de compactare, capacitatea de
tehnologii câmp pentru apă), fertilitate.
conservative de
lucrari agricole
mecanizate pentru A fost stabilita influenta lucrarilor de baza ale solului asupra productiilor agricole la culturile de grau, porumb, floarea-
combaterea soarelui si soia in conditii de lunca si campie la irigat si neirigat.
efectelor secetei,
pastrarea
fertilitatii solurilor
si creşterea
cantitativa şi
calitativa a
producţiilor la
conservative de
lucrari agricole
mecanizate pentru
combaterea
efectelor secetei,
pastrarea
fertilitatii solurilor Stabilirea efectului diferitelor sisteme de S-a evaluat nivelul de productivitate al utilajelor agricole in functie de lucrarile de baza ale solului, util pentru reducerea
si creşterea mecanizare (clasic, minim-till, no-till) asupra timpului necesar infiintarii culturilor prin alegerea sistemului de lucru (clasic, no-till si minim-till).
cantitativa şi randamentului la unele culturi agricole.
S-a stabilit influenta lucrarilor de baza ale solului tehnologice (arat, scarificat, discuit, grapat, tăvălugit) din punct de
calitativa a vedere al conservarii apei in sol in campie si lunca.
Stabilirea influenței principalelor elemente
producţiilor la
tehnologice (arat, scarificat, discuit, grapat,
principalele specii
tăvălugit) asupra dinamicii și conservării apei din
de plante cultivate
sol pe adâncimea de 0-1-1,5 m în funcție de
elementele tehnologice aplicate. Caracterizarea
lucrărilor și mașinilor agricole componente ale
sistemelor de lucru, din punct de vedere al
conservării apei în sol.

Au fost stabiliti indicii specifici noi pentru caracterizarea capacitatii de aprovizionarea cu apa a culturilor si a rezervorului
freatic de pe teritoriul fermei : Guf – gradul de utilizare a rezervorului freatic (%),- Ifu - indicele aportului freatic util
(mc/ha).

Precizarea influenței aplicării sistemelor de

lucrări mecanice asupra comportării și
randamentelor agricole ale plantelor cultivate,
corelat cu recepția, înmagazinarea și cedarea
apei solului către plantă, pentru zonele luate în A fost realizat un model functional de utilaj pentru infiintarea directa a culturilor de cereale paioase, soia, rapita, plante
studiu, prin folosirea unor indicatori medicinale, util pentru practica agricola, intrucat reduce numarul de lucrari necesare infiintarii culturilor agricole si
pedohidrologici specifici de analiză comparativă. micsoreaza pierderile de apa din sol.

Testarea unei tehnologii de înființare directă a
culturilor folosind un model funcțional de utilaj
de prelucrat solul și semănat, realizat în
concepție proprie și determinarea influenței
asupra conservării apei în sol și asupra
comportării unor culturi. agricole;
A fost elaborata tehnologia de infiintare directa a culturilor folosind modelul functional de utilaj de prelucrat solul si
semanat direct culturi de cereale paioase, soia, rapita, plante medicinale.
A fost realizat un model functional de utilaj pentru infiintarea de perdele agroforestiere destinate ameliorarii conditiilor
mediului de vegetatie a culturilor agricole, util pentru practica agricola, intrucat conduce la mecanizarea si cresterea
productivitatii lucrarilor de infiintarea perdelelor silvice.

Îmbunătățirea cadrului de manifestare a
efectului sistemelor de mecanizare în zonele
afectate de secetă, prin realizarea unui model
funcțional și elaborarea unei tehnologii de
înființare a perdelelor agro-forestiere.
A fost elaborata tehnologia pentru infiintarea de perdele agroforestiere, utila pentru valorificarea corespunzatoare a
capacitatilor tehnice ale modelului functional de utilaj pentru infiintarea perdelelor forestiere.
A fost elaborat un proiect de infiintare a unei perdele agroforestiere in Insula Mare a Brailei amplasate in terenul SCDA
Braila.
S-au sintetizat rezultatele optime pentru combaterea efectelor secetei si cresterea randamentelor la principalele specii
de plante cultivate.

Sinteza rezultatelor obținute și precizarea

tehnologiei conservative optime pentru
combaterea efectelor secetei, păstrarea
fertilității solurilor și creşterea cantitativă şi
calitativă a producţiilor la principalele specii de
plante cultivate.
 combaterea efectelor secetei, păstrarea
fertilității solurilor și creşterea cantitativă şi
calitativă a producţiilor la principalele specii de
plante cultivate.

1. Au fost identificate trei perimetre de studiu prevăzute - Bălțați, Banca și Vutcani – pe baza unor criterii pertinente care
vor asigura îndeplinirea obiectivelor din următoarele faze.
Partenerul 1 a selectat două bazine hidrografice mici (p. Ţiglăul si p. Coada Gâştii) în care se dezvoltă mai multe ravene,
localizate în zona Hârlau, în bazinul Gurguiata, afluent al Bahluiului.
43 Centrul de 12.4.1. - Soluţii de Furnizarea unor soluţii de organizare 2. A fost studiat perimetrul Bălțați, cu o suprafață totală de 8.449,6 ha. S-a realizat Sistemul Informațional Geografic
Cercetare organizare a antierozională a teritoriului şi de exploatare compus din hărțile tematice digitale prevăzute. Au fost contactați toți cei 19 mari fermieri din perimetru, cărora le-au
Dezvoltare teritoriului agricol agricolă durabilă, ilustrate prin hărţi realizate cu fost prezentate obiectivele și activitățile proiectului, precum și posibilitățile și planurile noastre de a veni în sprijinul lor.
pentru şi de exploatare ajutorul tehnicilor GIS pe baza modelului Au fost prezentate cazurile a doi mari fermieri care au fost interesați în mod
Combaterea agricolă durabilă numeric al terenului, al hărţilor tematice ale deosebit de obiectivele proiectului. Un număr de peste 615 proprietari individuali, care dețin/exploatează o suprafață de
Eroziunii bazate pe solurilor, pantelor, al hărţilor cadastrale şi al 1094,88 ha (22,6%) rămân în continuare neasociați și, datorită localizării, pantelor și altor factori, șansele de asociere ale
Solului Perieni inventarierea hărţilor de risc la alunecări de teren în unele acestora în viitor sunt minime.
alunecărilor de bazine hidrografice reprezentative.
teren şi ravenelor

Realizarea unor ghiduri îmbunătățite de bune
practici agricole şi de mediu privind exploatarea
agricolă durabilă a terenurilor amplasate pe
versanţi, din bazinele hidrografice
reprezentative selectate.
Au fost identificate procesele geomorfologice actuale responsabile de dislocarea sedimentelor din aria bazinelor
hidrografice Țiglăul și Coada Gâștii (b.h. Bahlui). Au fost determinate volumele de sol/rocă dislocate. Au fost inventariate
categoriile de folosință ale terenurilor Agricole din perimetrul Bălțați și s-au analizat comparativ datele cadastrale din
cele mai recente planuri cadastrale disponibile de la ANCPI (1983) cu situația din prezent. Pe baza tuturor informațiilor
obținute au fost stabilite măsurile ce se impun pentru organizarea antierozională și exploatarea durabilă a terenurilor
agricole.

Pe baza analizelor s-au realizat baze de date analitice în care sunt prezentate concentrația pesticidelor analizate,
rezultatele fiind prezentate pe adâncimea profilului de sol în coardă, frunză dar și vin. Substanțele active urmărite sunt
prezente în cultura viței de vie prin utilizarea produselor fitosanitare.

În perimetrul Vutcani cea mai mare parte a terenurilor agricole, adică 3.979,96 ha (86,3%), sunt exploatate
comasat şi corect din punct de vedere antierozional de către un număr de 17 întreprinzători particulari sub
forma legală a unor societăţi comerciale cu profil agricol de diferite tipuri. Menţionăm faptul că aceasta
marchează cel mai mare grad e comasare a terenurilor agricole, dintre cele trei perimetre studiate în cadrul
acestui proiect
 au fost inventariate două tipuri de ravene (ravene de fund de vale şi ravene efemere) în două momente de
referinţă: anii 1961 şi 2018 -au inventariat 28 ravene de fund de vale, ca existând în anul 1961, având o
suprafaţă de 61,9ha (0,9% din suprafaţa perimetrului studiat) şi 31 ravene de fund de vale existente în prezent
(2018), cu o suprafaţă de 77,5ha (1,1%).
- a fost inventariat un număr mare de ravene efemere pentru anul 1961, de 1.297 cu o suprafaţă relativ mică
(comparativ cu ravenele de fund de vale), de 33,8ha (0,5% din suprafaţa perimetrului studiat. Numărul
ravenelor efemere în anul 2018 este de 1.390 şi ele ocupă o suprafaţă de 50,3ha (0,7%).
- creşterea suprafeţelor de teren afectate de ravene a fost relativ mică, de la 95,7ha la 127,8ha, adică de 25%.
Faptul se explică prin aceea că ravenele au fost modelate, amenajate şi/sau împădurite şi bine stabilizate
înainte de 1989.

Conform hărţii zonării riscului la alunecare se pot afirma următoarele:

- 151,5 ha (4,9%) de terenuri agricole din categoria ”arabil” se află în zone cu potenţial REDUS de alunecare.

- 2.389,7 ha (57%) de terenuri agricole din categoria ”arabil” se află în zone cu potenţial MEDIU de alunecare.

- 1.281,5 ha (30%) de terenuri agricole din categoria ”arabil” se află în zone cu potenţial MEDIU-MARE de
alunecare.

- 336,0 ha (8%) de terenuri agricole din categoria ”arabil” se află în zone cu potenţial MARE de alunecare.

44. Stațiunea de 14.2.2. - Studii Bază de date cu profilul remanenţei pesticidelor Pe baza analizelor s-au realizat baze de date analitice în care sunt prezentate concentrația metalelor grele analizate,
Cercetare– privind evaluarea utilizate cel mai frecvent în protecţia rezultatele fiind prezentate pe adâncimea profilului de sol în coardă, frunză dar și vin. Metalele grele urmărite sunt
Dezvoltare şi monitorizarea fitosanitarǎ. prezente în cultura viței de vie prin utilizarea produselor fitosanitare.
pentru cantitativǎ a
Viticultură și contaminanţilor pe
Vinificație lantul viti-vinicol
Bujoru vizând
minimizarea
nivelului de
pesticide şi metale
grele ca principali
poluanţi
Bazǎ de date cu metalele grele dar şi alte Pentru a putea stabili cu exactitate arealele optime de cultură a viție de vie, dintre zonele luate în prezentul studiu s-au
microelemente dezirabile din sol, plantă și vin realizat determinări ale metalelor și pesticidelor pe adâncimea profilului de sol pentru a putea afirma cu exactitate dacă
din diverse areale viticole consecrate. roca mamă sau solul dintr-un areal anume are în componența sa natural metalele grele sau anumite substanțe care pot fi
considerate a fi poluante. Pe baza datelor analitice se poate afirma că în arealele studiate cultura viție de vie
nu este pusă în pericol de către existență unor metale grele sau a altor substanțe poluate în solul suport de creștere.
44. Stațiunea de 14.2.2. - Studii
Cercetare– privind evaluarea
Dezvoltare şi monitorizarea
pentru cantitativǎ a
Viticultură și contaminanţilor pe
Vinificație lantul viti-vinicol
Bujoru vizând
minimizarea
nivelului de
pesticide şi metale
grele ca principali
poluanţi

Stabilirea arealor optime de cultivarea viței de Prin obținerea unei baze de date comune a produselor fitosanitare utilizate în cadrul acestui proiect, s-a realizat o
vie. selecție a produselor fitosanitare care au avut ca și efect reducerea considerabil a metalelor dar și a pesticidelor din
probele de vin. Selecția s-a realizat pe baza datelor analitice cu privirea la remanența pesticidelor și metalelor grele din
sol respectiv vin.

Vinuri de calitate, cu siguranţǎ alimentarǎ

crescutǎ cu conţinut sub minima admisă de date
compoziţionale europene.

Conştientizarea consumatorului în alegerea unor

produse alimentare sanogene.
n Planul Sectorial al MADR pe anii 2015 – 2018

Modul de aplicare concret în producție, al rezultatelor obținute (ce rezultate au avut

aplicabilitate în producție? Cine a beneficiat de aceste rezultate, cum s-a facut
diseminarea?)

Aplicarea în producție a rezultatelor obținute se va face prin extinderea noului soi,

beneficiarii fiind fermierii cultivatori de grâu în special din Sudul ţării, care vor obţine
producţii mai mari şi mai stabile, fără cheltuieli suplimentare, dar şi industria de panificaţie,
care va beneficia de materie primă de calitate superioară. Având în vedere specificul
biologic al ameliorării grâului, beneficiile se vor resimţi pe deplin după perioada necesară
producerii de sămânță, pornind de la nucleul de sămânţă produs în cadrul proiectului, a unor
cantităţi de seminţe necesare extinderii pe suprafeţe mari.

Primele cantități disponibile de sămânță din linia VOINIC vor fi folosite In toamna acestui an
pentru verificarea şi diseminarea în condiții de producție în 3 loturi demonstrative care se
vor organiza în țară.

Se scontează că până la sfârşitul proiectului, se va mai putea finaliza cel puțin încă o linie cu
caractere agronomice superioare. Pentru
diseminarea rezultatelor, la INCDA Fundulea s-a organizat pe 12 iunie 2017 “Ziua grâului”, zi
în care au fost prezenți fermieri din țară, cercetători din alte stațiuni şi Ministrul Agriculturii
– dl Petre Daea. Le-au fost prezentate alături de soiurile vechi, soiurile noi şi liniile de
perspectivă efectuate în cadrul acestui proiect, inclusiv linia VOINIC. De asemenea SCDA
Turda a participat, cu o parte din materialul biologic din cadrul proiectului ADER 111, la două
loturi demonstrative organizate în județele Mureş şi Bihor.
Promovarea a doi noi hibrizi de porumb prin înscrierea spre testare şi înregistrare la ISTIS
începând cu anul 2017, cu denumirea de HSF 880-13 şi HSF 1096. Primul face parte din grupa
FAO 400-500 iar al doilea din grupa FAO 300-400 şi se caracterizează prin capacitate bună de
producţie în condiţii de secetă, rezistenţa la principalele boli şi prin pierdere relativ rapida a
apei din boabe. Promovarea liniilor si hibrizilor de perspectiva prin producerea necesarului
de samanta din categoriile biologice superioare.

Diseminarea rezultatelor de cercetare în cadrul unor de activități de transfer tehnologic

organizate de INCDA Fundulea prin organizarea de: 1. loturi demonstrative in judetele
Constanta (Amzacea, Botosani (Saveni), Calarasi (progresu si Modelu), Giurgiu si Arad
(Curtici); 2. "Ziua porumbului" organizata in cadrul laboratorului de ameliorare a porumbului
(INCDA Fundulea) pe data de 7 septembrie, peste 30 de participanti.
Participări cu referate științifice la diverse manifestări științifice organizate de INCDA
Fundulea, ASAS Bucuresti și publicarea acestora;
Promovarea hibrizilor de porumb înscrisi în Lista Oficială, prin distribuirea de pliante in
cadrul expozitiei Agriplanta (300 pliante)

Diseminarea rezultatelor obținute, în cadrul unor manifestări științifice, precum și prin

transfer tehnologic: prezentarea rezultatelor în cadrul sesiunii interne de referate științifice
-INCDA și Sesiunii anuale a institutului (ASAS); prezentarea de lucrări științifice în cadrul unor
manifestări științifice în țară și în străinătate.

Loturi demonstrative cu hibrizii selectați, organizate la Fundulea dar și în ferme din diferite
zone din țară, în special zonele cu cea mai mare suprafață cultivată cu floarea soarelui;
evaluarea hibrizilor în cadrul unor întâlniri ale producătoriulor de hibrizi ( institut și companii
private) cu fermierii.

Promovarea hibrizilor prin publicitate, în reviste dedicate fermierilor și producătorilor de

genotipuri cultivate ( Profitul agricol, Ferma, etc.)
1. Un număr de 90 de liniile sintetice (amfiploizi sintetici X Faur sau Glosa sau F132, cu
introgresii din biotipuri de Aegilops tauschii) caracterizate superioare soiurilor actuale,
finalizate până în prezent în cadrul proiectului, au fost predate laboratorului de ameliorare a
grâului de la INCDA Fundulea pentru multiplicare, confirmare a performanței genetice și
obținerea de noi soiuri.

2. Un genotip de grâu, creat prin metoda biotehnologică de homozigotare rapidă prin

sistemul “Zea” (DH - dublu haploidie), a fost înscris în anul 2017 în sistemul oficial de testare
şi înregistrare a soiurilor (ISTIS), prin programul de ameliorare a grâului de la INCDA
Fundulea, sub numele de ZAMFIRA. Alte cinci linii DH de grâu au fost selectate, multiplicate
și se vor afla în microculturi comparative începând cu acest an, 2017.

3. Participări cu referate științifice la diverse manifestări științifice naționale organizate de

către Universitatea din Craiova (17 -18 November 2016), INCDA Fundulea (12 mai 2016 și 12
mai 2017) și SCDA Secuieni (24.03.2016).

4. Participări cu lucrări tip poster la conferințe și simpozioane internaționale:

4.1. „16th International Multidisciplinary Scientific GeoConference Sgem –secțiunea „Micro &
Nano Technologies Advances in Biotechnology”- Albena,Bulgaria (2016).

4.2. „13th International Wheat Genetics Symposium” - Tulln, Austria (24-28.04.2017).

4.3. „Fifth international conference on radiation and aplications in various fields of
research”- Budva, Muntenegru (12-16 iunie 2017).

5. Articole publicate sau în curs de publicare:

5.1. Comparison of four genomic DNA isolation methods from single dry seed of wheat,
barley and rye. AGROLIFE SCIENTIFIC JOURNAL Volume: 6 Issue: 1 Pages: 84-91. 2017
(revistă indexată ISI).
 5.2. Experimental study concerning freezing tolerance of some wheat double haploids
lines. Advances in Biotechnology papers SGEM 2016; Vol. 1, Pag. 555-560 (BDI).

5.3. Experimental results concerning the behavior of some synthetic amphidiploid of wheat
in the conditions of Caracal Research Station. SGEM 16th International Multidisciplinary
Scientific Geoconference 2016. Book 6, Vol. III. pp. 269-276 (BDI).

5.4. SSR marker TSM106 detects the wheat-rye 1AL.1RS translocation. Romanian
Agricultural Research. (în curs de publicare) (revistă cotată ISI).

Producere de sămânță la liniile valoroase pentru a fi predate spre testare în sistemul oficial,
din cadrul Institutului de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor (I.S.T.I.S.)
Iidentificarea de linii DH cu arhitectură modificată, respectiv, cu un sistem radicular care să
faciliteze o mai bună adaptabilitate la seceta din sol.
demonstrativ la SCDA Șimnic (P4), participarea la manifestări științifice și prin publicarea rezultatelor.

1- Au fost predate pentru testare la ISTIS, 7 lnii (mazare =2, L 03032m1, L7054m1, soia = 4, L
03005S1, T13 -9009, T10-3157 , T12-252 si lucerna= 1, F 2323-14;
2. Au fost brevetate doua soiuri de trifoi rosu, David Liv si Tinu Liv si doua soiuri
de mazare, Rodica si Telma; 3.
Producere de samanta din categoriile biologice superioarela liniile si soiurile de perspectiva

4. Ziua Campului : la mazare, la INCDA FUNDULEA, (cca. 100 participanti) , soia- Donau
soja, la SCDA Turda (cca. 120 participanti) , trifoi rosu- SCDA Livada (cca. 50 participanti),
perioada- iunie-iulie 2017 si infiintarea a 7 loturi demonstrative; 5. Participare cu
exponate şi pliante la “AGRIPLANTA” ( 2 exponate şi peste 500 pliante distribuite.

6. Participare la sesiunile interne ale SCDA Livada si Turda si a INCDA Fundulea, la sesiunea
interna a INCDA Fundulea si la un conferinta internationala cu un numar total de 13 lucrari,
care au fost sau sunt in curs de publicare in revistele de specialitate ale INCDA si SCDA.

7. Consultanta telefonica si expediere prin e-mail a descrierilor de soiuri, pliante si a

tehnologiilor de cultura.
1. Diseminarea rezultatelor de cercetare în cadrul unor activităţi de transfer tehnologic
organizate de INCDA Fundulea:

Sesiunea anuală de referate a INCDA Fundulea. Ed.2016.

A.Cociu. Startegia INCDA Fundulea pentru fundamentarea, realizarea şi dezvoltarea de
tehnologii durabile şi economic viabile bazate pe agricultura conservativă.

- Ziua grâului şi orzului. Ed 2016 şi 2017. Prezentarea platformei de cercetări

multidisciplinare bazate pe agricultura conservativă.

2. Diseminarea rezultatelor de cercetare în cadrul unor reviste de specialitate cotate ISI

(Romanian Agricultural Research):

A.Cociu. 2016. Long-term effects of tillage systems on winter wheat, maize and soybean
grain yield stability under rain-fed conditions in Eastern Romanian Danube Plain. 33:97-109

A.Cociu, E.Alionte. 2017. The effect of different tillage systems on grain yield and its
quality of winter wheat, maize and soybean under different weather conditions. 34:59-67.
Diseminare rezultate de cercetare în cadrul unor activități științifice și de transfer
tehnologic organizate de sau la care au participat INCDA Fundulea, unitățile partenere - SCDA
Șimnic, SCDA Albota și SCDA Valu lui Traian:

1.1. Seminar ”Prezentarea proiectului ADER 122” și Vizita de lucru a câmpului experimental
de agricultură ecologică al SCDA Șimnic organizat de SCDA Șimnic în ziua de 20.05.2016, cu
participarea a 30 de studenți și cadre didactice de la Facultatea de Agricultură Craiova, a
unor fermieri (10) și reprezentanți (7) ai Direcției Agricole Județene, Organismului de
Inspecție și Certificare, ai Centrului Județean de Controlul Seminței și ai unităților de
cercetare participante la proiect;

1.2. Vizite de documentare: 21 de studenți și cadre didactice de la școala de agricultură

”Valentin” din regiunea Lyon/Franța în ziua de 27.03.201 și a 41 de studenți și cadre
didactice de la facultatea de Științe ale Nturii a Universității ”Ovidius” Constanța la INCDA
Fundulea în ziua de 19.05.2017 și 20 de studenți de la Facultatea de Agricultură de la Craiova
la SCDA Șimnic;
2.1 Organizarea de vizite de lucru și schimb de experiență cu fermierii ecologiști din județele
Constanța, Tulcea, Dolj și Argeș;

2.2 Prezentarea comunicării științifice ”Producerea de sămânță și de materiale de înmulțire

vegetativă – element cheie în cultivarea terenurilor în sistem ecologic” la Forumul Profit.ro
”Accesul la finanțare și la noile tehnologiii – Șansa Fermierului Român și la Conferința
”Profituri mai bune în ECO” în cadrul EXPO AGRIPLANTA 2017;

3.1 Masă rotundă și întâlniri ad-hoc cu membrii Asociației Române pentru Agricultura
Durabilă pentru prezentarea și analiza programului de producere de sămânță în sistem
ecologic; 4.1
Comunicare la DAJ a informațiior privind sămânța ecologică certificată pentru întroducerea
în ”Baza de date semințe – SII-AE”. 4.2. Vânzare
seminței certificată ecologic la ferme ecologice autorizate pentru producerea de sămânță;

4.3. Depunerea la OSIM a documentației pentru două brevete de invenție privind Instalația de
Condiționat Semințe Ecologice.
1) Au fost organizate loturi demonstrative, întâlniri pe tot fluxul de producere a cartofului în
vederea cunoaşterii de către fermieri
a simptomelor infectiilor primare şi secundare datorate patogenului studiat și pentru
creşterea încrederii fermierilor în soiurile româneşti ;

2) Au fost înființate 8 loturi demonstrative de către CP și P2.

Efectul economic realizat în producție a fost creșterea încrederii fermierilor în soiurile
românești.

Au fost organizate 10 workshop-uri și am participat la 4 saloane internaționale de inventică;

Au fost organizate 8 întâlniri și demonstrații în spațiile de depozitare, ambalare,
condiționare și comercializare și o demostrație în câmp cu utilaje agricole.

Au fost elaborate 2 ghiduri practice agricole și de mediu privind dezinfectarea spațiilor de

depozitare și gestionarea deșeurilor rezultate în urma activităților specifice - utilizabile în
fundamentarea normelor de aplicare a programelor din domeniul culturii cartofului
aplicabile în România în perioada 2020-2025;

Participări cu lucrări științifice la diverse manifestări științifice organizate de USAMV

Timșoara -Facultatea de Horticultură și Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Cartof și
Sfeclă de Zahăr Brașov și publicarea acestora
Am participat anual la Simpozionul Național Ziua Verde a Cartofului la care au fost
promovate creațiile de la SCDC Târgu Secuiesc și au fost distribuite materiale promoționale.

Elaborarea de materiale pentru promovare: broșuri, pliante

Simpozionul cu participare internațională "15 ani de Învățământ superior silvic în Banat",

organizat de către Facultatea de Horticultură și Silvicultură din Timișoara, în perioada 25-
26 mai 2017 cu 2 lucrări științifice.

2. Salonul International al Cercetării, Inovării și Inventicii PRO INVENNT Cluj Napoca,

România, ediția XV unde am obținut diploma de excelență și medalia de aur pentru soiuri
românești de cartof
ü Diseminare rezultate de cercetare în cadrul unor de activități științifice și de transfer
tehnologic organizate de CCDCPN Dăbuleni:
1. Simpozion “Specii, Soiuri și tehnologii de cultivare a
plantelor adaptate schimbărilor climatic din zona solurilor nisipoase din Oltenia”, CCDCPN
Dăbuleni 14 iulie 2016
Cartoful dulce (batat)-
specie adaptată modificărilor climatice din zona de sud a Olteniei

2. Masă rotundă: “Recoltarea, sortarea şi depozitarea cartofului dulce (batat)” , CCDCPN

Dăbuleni, 13 octombrie, 2016 "Rezultate obținute la
cultura de cartof dulce în condițiile solurlor nisipoase din sudul Olteniei"

3. Instruirea fermierilor privind producerea materialului de plantare pentru cartoful

dulce (batat) - CCDCPN Dăbuleni, 04.04.2017.
Demonstratie: pregatirea substratului nutritiv de plantare și tehnica de plantare a
tuberculilor în răsadniță

4. Instruirea fermierilor privind înfiinţarea culturii de cartof dulce (batat) pe solurile

nisipoase - Lot demonstrativ CCDCPN Dăbuleni, 10.05.2017 Demonstratie:
tehnica lucrării de bilonat + întindere rețea picurare + acoperit bilon cu mulch și tehnica
lucrării de plantat răsad. Beneficiar samanta de cartof dulce

5. “Cultura cartofului dulce în România și măsuri de promovare”. CCDCPN Dăbuleni,

12.10.2017
Participări cu referate științifice la diverse manifestări științifice organizate de
Universitatea din Craiova-Facultatea de Agronomie, USAMV București-Facultatea de
Horticultură, a Institutului de Cercetare – Dezvoltare pentru Legumicultură Vidra și
Promovarea soiurilor de cartof dulce înscrise în Lista Oficială a Soiurilor din România, KSP1
publicarea acestora:
și KSC1, prin distribuirea materiauluil de plantare la un număr de 30 mici fermieri privați
din județele: Dolj, Olt, Mrhrdinți, Cluj, Iași, Constanța, Tulcea, Ilfov, Brașov, Timiș,
Suceava, etc.
Lucrări ştiinţifice prezentate și, ulterior, publicate în diverse reviste de specialitate:
2016 - Ratza – noul soi energetic de cânepă monoică, adaptat necesităţilor viitorului. AN.
I.N.C.D.A. Fundulea, vol. LXXXIV.
2017 - Soiul de cânepă monoică energetică „Ratza” în revista Oferta cercetării ştiinţifice
pentru transfer tehnologic în agricultură, industrie alimentară şi silvicultură.
Prezentarea lucrării “Ratza – un soi nou de cânepă energetică” la Sesiunea ştiinţifică de
primăvară – “Ştiinţă, cunoaştere, creativitate” 25.03.2016, Secuieni.
Diplomă de onoare şi Medalia de Aur - pentru soiul de cânepă monoică energetică Ratza,
EUROINVENT, Ediţia a VIII –a, Iaşi, 2016.
Participare cu prezentarea “Ratza – un soi energetic de cânepă monoică” la conferinţa
“Biomasa, sursă de căldură la nivel local, sursă de sănătate” organizată de PIAROM,
11.10.2016, Bucureşti.
Lucrări ştiinţifice prezentate și, ulterior, publicate în diverse reviste de specialitate:
Cercetări privind influenţa „Metodei Secuieni” asupra producţiei de sămânţă la
cânepa monoică (Cannabis sativa L.) cultivată în condiţiile pedoclimatice din Centrul
Moldovei. Lucrări Ştiinţifice – vol. 59 (1) 2016, seria Agronomie.
Impactul “Metodei Secuieni” de cultivare asupra comportamentului a două noi genotipuri de
cânepă monoică, sub aspectul producţiei de sămânţă, tulpini şi fibră, în condiţiile de la SCDA
Secuieni. A.N. I.N.C.D.A Fundulea, vol. LXXXV, 2017.
Productivitatea unor soiuri româneşti de cânepă monoică cultivate prin „Metoda Secuieni”.
Volum omagial - 55 de ani de Cercetare – Dezvoltare la S.C.D.A. Secuieni. Ed. Ion Ionescu de
la Brad - Iaşi, 2017.
Influenţa normelor de sămânţă asupra productivităţii unor soiuri de cânepă monoică (pentru
fibră şi mixte), în condiţiile ecopedoclimatice de la S.C.D.A. Secuieni. Volum omagial - 55 de
ani de Cercetare – Dezvoltare la S.C.D.A. Secuieni. Ed. Ion Ionescu de la Brad - Iaşi, 2017.
Diplomă de onoare şi Medalia de Aur pentru Metoda Secuieni de cultivare a cânepei
monoice, EUROINVENT, Ediţia a VIII –a, Iaşi, 2016.

În data de 14.07.2016, s-a desfăşurat, la SCDA Secuieni, Ziua cânepei. Prezentare soiuri
Secuieni și verigi tehnologice în cadrul şedinţei de constituire a Asociaţiei Naţionale a
Producătorilor de Cânepă Industrială, 28.02.2017.
Participare la Focus - Grup Descoperire Antreprenorială - Sectorul Confecţii - Textile,
Regiunea Nord - Est organizat de Agentia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, în vederea
interacţionării şi co-participării la identificarea şi explorarea oportunităţilor de dezvoltare a
noi tehnologii, echipamente, servicii sau pieţe, cu focusare pe specia cânepă.
Prezentarea Tehnologiei de cultivare a cânepei pentru sămânţă în cadrul SCDA Secuieni, la
simpozionul dedicat cânepei, organizat de ASOCIAŢIA NAŢIONALĂ A PRODUCĂTORILOR
DE CÂNEPĂ INDUSTRIALĂ (A.N.P.C.I.) în data de 20.07.2017.
Medalia de Argint – pentru soiul de cânepă monoică Secuieni – Jubileu, EUROINVENT, Ediţia a
IX –a, Iaşi, 25 – 26 mai 2017.
Diplomă de excelenţă şi Premiu special- pentru soiul de cânepă monoică Secuieni – Jubileu,
USAMV a Banatului din Timişoara, în cadrul EUROINVENT, Ediţia a IX –a, Iaşi, 2017.
Discuţii purtate telefonic, prin e-mail şi la sediul unităţii cu
fermieri/cultivatori/multiplicatori din diferite zone ale ţării, incluzând partea sudică şi de
vest, în vederea achiziţionării de sămânţă şi a înfiinţării câmpurilor de cânepă.
Cultivatorii externi care sunt interesaţi de soiurile autohtone de cânepă monoică şi de
Metoda Secuieni: odată cu livrarea seminţei, sunt transmise şi tehnologiile de cultivare
specifice.
În 2017, la Secuieni, au fost purtate tratative cu specialişti din Franţa, Serbia (Institutul de la
Novi Sad) şi Polonia (HempPoland).

Comportarea unui hibrid de cânepă monoică din generaţia a II-a (HUF2), în condiţii
tehnologice diferite. Volum omagial - 55 de ani de Cercetare – Dezvoltare la S.C.D.A.
Secuieni. Ed. Ion Ionescu de la Brad - Iaşi, 2017.

Cultivatori de cânepă în sistem ecologic, având drept destinație producerea de sămânță C1 și

consum (Suceava, Botoșani, Timiș)
Multiplicatori ai seminţei de Bază (cu obținerea seminței C1 – convenţional şi ecologic).
Odată cu achiziţia de sămânţă, tehnologiile sunt înmânate potenţialilor cultivatori, cu
specificitate pentru categoria biologică urmărită sau verigile tehnologice aplicate, în sensul
facilitării cultivării, precum şi obţinerii de producţii ridicate, cu un randament economic
maxim.
Cultivatorii externi care sunt interesaţi de soiurile autohtone de cânepă monoică şi de
Metoda Secuieni: testare în Croaţia, Spania, Italia, Polonia, Lituania, Letonia, Austria (circa
300 ha la nivel mondial - 2016), respectiv Bulgaria, Croația, Spania, Italia, Polonia,
Germania, Estonia, Lituania, Letonia, Franța, Belgia, Grecia (circa 900 de ha la nivel
mondial - 2017).

Prezentarea tehnologiei de cultivare la in, în cadrul sesiunii interne SCDA Livada.

Prezentarea tehnologiei de cultură la in în cadrul sesiunilor interne de la SCDA Livada și SCDA
Turda.
Universitatea College Ghent (Belgia) care a achiziţionat sămânţă dintr-un soi pentru fibră, în
vederea derulării unor experienţe
Egerghemp Baia Mare - soiul de in Cosmin (producere de sămânță)
Caprifoi SRL Bacău-Soiul Cosmin 25 ha

Sesiunile interne SCDA Livada februarie-martie 2016, 2017. Referate publicate în Broșurile
nr.1, respectiv nr. 2 din 2016, respectiv 2017.
Ziua câmpului 22.06.2016.
Ziua câmpului 16.06.2017 organizat de SCDA Livada - 92 de participanți.
Drumul inului și al cânepei Grădina Botanică Jibou 06.08 2016.Comunicare. Situația inului pe
plan național și european.
Drumul inului și al cânepei Grădina Botanică Jibou 04.08 2017.
Testarea soiului Dacia-Secuieni în Belgia, la Universitatea College Ghent.
Publicarea ofertei de seminţe pe site-ul S.C.D.A. Secuieni.
Cultivatori de cânepă pentru sămânţa de Bază și C1: -
2016: 22 de cultivatori din Satu-Mare, Bihor, Timiș, Arad, Olt, București, Bacău, Suceava,
Botoșani, Iași, Constanța; firme/cultivatori din șapte țări;
- 2017: 40 de cultivatori din Mureș, Iași, Arad, Suceava, Timiș, Botoșani, Buzău, Ialomița,
Călărași, Vaslui, Ilfov, Neamț, Satu-Mare; firme/cultivatori din 12 țări.

Participări la Conferinţa Ştiinţifică ’’CURRENT PROBLEMS AND HORIZONS FOR THE

AGRICULTURAL EDUCATION, SCIENCE AND BUSINESS’’, organizată de Facultatea de
Agricultură a Universităţii TRAKIA din Stara Zagora, atât în anul 2016, cât şi în 2017, cu:
“Cotton germplasm conservations in extreme climatological conditions at ARDS Teleorman,
România”
“Evaluation of yield capacities on cotton varieties in limiting environmental condition in
South of Romania”
Diseminare rezultate de cercetare în cadrul unor de activități științifice și de transfer
tehnologic în anul 2016: 1.
Simpozion "The 12th National Symposium with International Participation Medicinal Plants -
Preset and Perspectives", 2016, Piatra Neamț - Date privind importanţa şi cunoaşterea speciei
Dracocephalum moldavica L. (mătăciune) în vederea introducerii şi elaborării tehnologiei de
cultivare, Book of Abstract, pg. 130.

2. Euroinvent 2017 - "Silybum marianum L. specific technology cultivation

for seed production under the conditions of the Center of Moldavia", Iaşi, România.
Instruirea fermierilor privind producerea materialului semincer s-a făcut în data de 6 iulie
2017 prin organizarea la SCDA Secuieni a manifestării intitulată "Sărbătoarea plantelor
medicinale şi aromatice”, unde au fost prezentate lucrări ştiinţifice de specialitate şi date
obţinute în cadrul proiectului în perioada 2015-2017. S-a organizat o vizită în câmpul
experimental unde au fost amplasate experienţele.
Alţi
beneficiarii ai rezultatelor obţinute sunt:
- tineri cercetători care urmează studii liceale şi universitare în domeniu;
- mici producători şi prelucrători de plante medicinale şi aromatice destinate industriei
farmaceutice, alimentare şi cosmetică;
- centre de cercetare - dezvoltare din ţară care au în derulare proiecte ce au ca tematică
generală studiul plantelor medicinale şi aromatice.
1.
Simpozion "The 12th National Symposium with International Participation Medicinal Plants-
Preset and H2 2016, Piatra Neamț - Cercetări privind cunoaşterea entomofaunei dăunătoare
din culturile de armurariu (Silybum marianum L.), Book of Abstract, pg. 130-131.

2. Simpozion "Analele Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România",

2016 - Parametri ecologici ai entomofaunei dăunătoare din culturile de armurariu (Silybum
marianum L.) amplasate în condiţiile din Centrul Moldovei, Seria Agricultură, Silvicultură şi
medicină Veterinară, vol. V, numărul 2.

Diseminare rezultate de cercetare în anul 2017 s-a făcut prin participarea la diverse târguri
şi manifestări ştiinţifice astfel:

Promovarea speciilor studiate s-a făcut prin distribuirea de pliante cu tehnologii de cultivare
la fermieri privaţi din judeţele Neamţ, Bacău, Iaşi, Suceava, Vaslui.
În 7 centre de testare ale ISTIS (Sibiu, Târgoviște, Luduș Tg.Secuiesc, Rădăuți, Hărman, Satu
Mare) se află la testare 2 linii de ameliorare, respectiv liniile 14‐1574/4 şi 15‐1677/31. în
anul II de testare, fiind vizate aspecte de distinctibilitate, uniformitate și stabilitate a
caracterelor, precum și valoarea agronomică și de utilizare. Aceste linii prezintă o bună
adaptabilitate la modificările climatice și valorifică eficient resursele biologice și tehnologice
disponibile, la finalul proiectului urmând să devină noi soiuri de cartof.

Înființarea unui câmp demonstrativ cu soiuri românești și linii de ameliorare la fermieri: SC

Gusutri SRL din Țara Făgărașului

Înfiinţare câmp demonstrativ cu soiuri şi linii de cartof selecţionate la INCDCSZ Brasov în

cadrul Simpozionului Naţional "Ziua Verde a Cartofului", 6 iulie 2017, 300 participanţi

Participare la Green day Berzen Ungaria, 5 iulie 2017, diseminare tehnologii de cultivare şi
soiuri de cartof româneşti
Diseminare cunoştinţe ştiinţifice la studenţi: Universitatea Ovidius din Constanţa (50
persoane), aprilie 2017

Convenţia Cartofului – Braşov, 23 februarie 2017, 200 persoane. Stand expoziţional cu soiuri
şi linii noi de cartof

Întâlniri cu fermieri – 30 persoane: tehnologii specifice de cultivare şi soiuri noi de cartof,

jud. Braşov, iulie 2017.
Participare la Simpozionul internaţional
”Ziua Cartofului la Kiskunhalas”, Ungaria, 6-7 octombrie 2017. Prezentare de soiuri noi
româneşti de cartof.

Simpozion international USAMV Timisoara ,25-26 mai2017, Hermeziu R., Ștefan Floriana
Maria, Prodan Delia, Bărăscu Nina, Hermeziu Manuela, Bădărău Carmen – SEVASTIA – A new
potato variety created at NIRDPSB Brasov
Rezultatele preconizate ale proiectului vor fi aplicate practic în producţie începând cu
toamna anului 2017 de fermierii cultivatori de sfeclă şi de fabricile de zahăr.

Se vor organiza loturi demonstrative cu noii hibrizi de sfeclă recomandaţi în urma

rezultatelor experimentale obținute în toamna anului 2017.

În toamna anului 2017 , în zona de cultură a fabricii de zahăr Roman (județele: Botoșani,
Suceava,Iași Vaslui, Neamț, Bacău, Brăila , Galați, Covasna, ) la recoltare ,decoletarea
sfeclei se înlocuieste cu scalparea pe întreaga suprafață cultivată cu sfeclă (9.500 ha).

Se vor organiza instruiri ale fermierilor și demonstraţii practice de recoltarea sfeclei prin
înlocuirea decoletării cu scalparea și desfrunzirea,în zonele de cultură ale celorlalte 3
fabrici de zahăr( Bod, Luduș și Oradea) în toamna anului 2017.

După începerea recoltării sfeclei ( 1 oct. 2017) la toate cele 4 fabrici de zahăr din țară
(Roman, Bod, Luduș,și Oradea)se vor organiza demonstraţii practice cu metode de reducere
a procentului de impurităţi care sunt transportate în fabricile de zahăr.

Cu ocazia întâlniri cu fermierii cultivatori de sfeclă de zahăr din cadrul ZILEI SFECLEI De
ZAHAR organizată la Secuieni -Roman în 15.09.2017 s-a organizat o masă rotundă în cadrul
căreia s-au prezentat fermierilor avantajele înlocuirii decoletării sfeclei cu scalparea sau
desfrunzirea și metodele de reducere a procentului de impurități transportate împreună cu
sfecla în fabricile de zahăr.
Se va elabora şi difuza un Ghid de bune practici cu noile metode de recoltare prin înlocuirea
decoletării cu scalparea sau desfrunzirea şi de reducere a procentului de impurităţi.

S-au elaborat 2 referate stiințifice cu rezultatele parțiale obținute în cadrul proiectului, care
au fost prezentate în sesiunea de referate științifice a INCDCSZ Brașov,. Se vor elabora si
prezenta referate științifice cu rezultatele finale ale proiectului la sesiuni organizate de
USAMV Iasi , USAMV Cluj-Napoca si Universitatea Lucian Blaga din Sibiu- Facultatea de
Agronomie;aceste referate vor fi publicate.
Hibrizii rezultaţi au manifestat o mare rezistenţă la boli, pretabilitate la condiţiile de mediu
şi de exploatare specifice sistemului de creştere gospodăresc, spor de creştere ridicat şi
conversie bună a furajelor. Totodată parametrii de sacrificare, respectiv randamentul la
tăiere au fost superioare generaţiei anterioare, iar calităţile dietetico-gustative ale cărnii au
fost apreciate de consumatorii din marile restaurante braşovene.
S-au valorifict 4.000 hibrizi interliniari din rasele grele de curci la microfermele familiale, au
înregistrat performanţe notabile, peste nivelul celor din gospodării.

Diseminarea rezultatelor la Simpozionul "Ziua Porţilor Deschise", 5 iulie 2017, 12 fermieri

crescători de curci

Diseminarea rezultatelor prin Lecţie deschisă pentru studenţii USAMV Bucureşti, 30 mai 2017

Rezultatele obţinute în cadrul unităţii noastre au fost comunicate către fermieri prin
intermediul unor mese rotunde organizate la I.N.C.D.C.S.Z. Braşov cu specialiştii noştri şi
O.J.C.A., precum şi la revistele de specialitate.
● Liste cu genitori potenţiali utili programelor de ameliorare pentru speciile măr, păr, prun,
vișin, cireș, cais, piersic, nuc, alun, castan comestibil.
Promovarea soiurilor locale aflate în Colecția Națională de măr, participanți: studenții ai
Universității din Pitești, Facultatea de Științe, Secția Horticultură

● Participări cu referate științifice la diverse manifestări științifice organizate de Institutul

de Cercetare - Dezvoltare pentru Pomicultură Pitești Mărăcineni, Argeș, Universitatea din
Craiova - Facultatea de Agronomie, USAMV București - Facultatea de Horticultură, USAMV
Iași: Evaluarea rezistenţei la boli şi dăunători a unor soiuri vechi de măr, Results on
comparative statistical analysis of the characteristics of the chestnut biotypes in North
Oltenia, Soiuri românești de alun cu valoare alimentară și economică ridicată, Evaluarea
diferențierilor dintre soiurile de nuc românești și cele cu fructificare laterală provenite din
zone mai calde, Utilizarea markerilor moleculari în amprentarea genetică a alunului și
corelarea distribuției genetice cu formulele alelice ale incompatibilității genetice, Colecția
națională de alun de la SCDP Vâlcea și variabilitatea caracteristicilor de creștere și
fructificare ale accesiunilor, Research concerning the influence of climate on evolution of
phenological stages in sweet cherry tree
● modificarea conţinutului în substanţă uscată solubilă s-a determinat prin metoda
refractometrică, cu refractometrul digital PR 32 (Atago, Japonia) și s-a exprimat în % Brix.

2. Masă rotundă: “Lucrări fitotehnice în plantaţiile pomicole” , ICDP Piteşti Mărăcineni, 19

decembrie, 2016
3. Degustare de fructe organizată cu pomicultorii din sud Tirol Italia la USAMV Cluj Napoca,
24 august 2016

4. Instruirea fermierilor din bazinul pomicol Argeş, a elevilor de la Liceul Tehnologic nr. 1
Mărăcineni şi a studenţilor de la Facultatea de Horticultură din Piteşti privind noile creaţii
sortimentale de afin - "Ziua afinului" - 22 iunie 2016

5. Participări cu lucrări științifice la diverse manifestări științifice naţionale şi internaţionale:

USAMV Cluj Napoca, Congresul Internaţional al Horticulturii Grecia - "Evaluation of the
postharvest qualitz indicators of some strawberry cvs."; "The growth of different apple
cultivars in the first year after planting".
• Diseminare rezultate de cercetare în cadrul unor de activități științifice și de transfer
tehnologic organizate de ICDP PIteşti Mărăcineni: 1.
Simpozion anual ICDP Piteşti Mărăcinenite: "Calitatea fructelor la unele soiuri de prun",
2016.

2. Masă rotundă: “Prunus breeding in Romania” , ICDP Piteşti Mărăcineni, 5 iulie, 2017 -
"Programul românesc de ameliorare la prun, cireş, vişin, cais, piersic şi nectarin"

3. Promovarea soiurilor nou create înscrise în Lista Oficială a Soiurilor din România, prin
înmulţirea acestora în pepinieră datorită solicitărilor efectuate de către beneficiarii
proiectelor depuse la MADR Bucreşti prin măsura 4.1.a, precum şi prin publcarea a 3 articole
în Oferta Cercetării ştiinţifice pentru transfer tehnologic în agricultură, industria alimentară
şi silvicultură, 2015 şi 2016.

4. Instruirea studenţilor de la Universitatea din Piteşti - Facultatea de Horticultură

privind crearea de soiuri noi de pomi fructiferi - Loturile experimentale ale Laboratorului
de Genetică şi Ameliorare - ICDP Piteşti Mărăcineni, 5.04.2017. Demonstratie: tehnica
hibridării artificiale la păr, prun şi cireş

5. Instruirea fermierilor din bazinul pomicol Argeş privind noile secvenţe tehnologice şi
sortimente de pomi şi arbuşti fructiferi - 18.03.2016
Workshop: Sortimente și tehnologii moderne de cultură la principalele specii
pomicole. Posibilități de transfer tehnologic prin masurile PNDR 4.1a și 16.1 a

6. Participări cu lucrări științifice la diverse manifestări științifice naţionale şi internaţionale:

Universitatea din Craiova, USAMV Iaşi, Universitatea Tehnică Munchen, Germania - "Coralis -
a new cultivar of cherry commercial plantations"; Evaluation of the attack of the pathogen
Zanthomonas campestris pv. juglandis (Pierce) Dye. at certain genotypes of walnut tree in
Valcea area"; Differences and similarities between some European and Japanese plum
varieties".
Promoarea soiurilor de căpșun, zmeur și mur înscrise în Lista Oficială a Soiurilor din România,
prin înființarea de noi plantații mamă și punerea la dispoziția micilor fermieri a materialului
de înmulțire și plantare.

2.Întrunire cu pepinieriștii, fermieri (ca utilizatori finali ai rezultatelor), ITCSMS, Autoritatea

Națională Fitosanitară, AMSEM, ASAS, etc, pe tema ,,Aplicarea noii legislații europene
privind materialul de înmulțire și plantare fructifer de la 1 ianuarie 2017. PNDR – submăsura
4.1a, oportunitate pentru modernizarea pepinierelor pomicole din România”, (29 nov.
2016).

Participarea în țară și străinătate,

la simpozioane cu lucrările științifice:

1.Plum pox virus elimination from some plum cultivars by in vitro culture, autori: Plopa
Catiţa, Isac Valentina, Butac Mădalina, publicata FRUIT GROWING RESEARCH, (ISSN 2286 –
0304, ISSN–L 2286 – 0304 and online ISSN 2344 – 3723, ISSN–L 2286 – 0304)

2. The resistance of apricot genotypes to the attack of certain pathogens in Romania, autori
Moale Cristina, Septar Leinar, Al – III- lea Simpozion de Horticultură din Europa Chania-
Grecia, 17 – 21 octombrie 2016 (în curs de publicare în Acta Horticulturae).

Asigurarea și promovarea unor standarde referitoare la virologie pomicolă, autenticitate,

stabilitate genetică, menținere și înmulțire în sectorul pomicol, către pepinieriști,
cercetători, doctoranzi, masteranzi, studenți, etc.,
Diseminare rezultate:
• instruirea pepinieriștilor privați din zonă prin demonsrații
practice a metodelor de altoire și de stimulare a lăstarilor
•prezentarea
rezultatelor parțiale din câmpurile experimentale studenților din cadrul USAMV București,
Universitatea Craiova, Fac. de Horticultură Pitești, precum și unor cercetători din alte țări
specializați în producerea materialului săditor pomicol
•elaborarea și publicarea unei lucrări la
USAMV Iași, Lucrari stiintifice, Seria Horticultura, Anul LVIII, Vol. 58, Numarul 1, pagina 123-
128 intitulată :PRELIMINARY RESULTS REGARDING NATURAL TENDENCY OF FEATHERING AND
GROWTH HABITS OF SOME APPLE SCION-ROOTSTOCK COMBINATIONS IN THE NURSERY

•prezentarea sistemului de fertirigare unor pepinieriști privați dornici să-și înființeze

plantații mamă de butași precum și beneficiile care pot fi aduse pentru inmulțirea vegetativă
prin butași verzi (creșterea lungimii lăstarilor și implicit confecționarea mai multor segmente
pentru butășire sporind astfel producția de butași înrădăcinați)
•rezultatele parțiale au fost prezentate în urma vizitelor efectuate în câmpurile
experimentale de către fermieri privați, studenți și cercetători pepinieriști din țară sau
străinătate, dezbătându-se aspecte privind aplicarea erbicidelor în pepinieră (tipuri de
erbicid, doze, metode de aplicare)

•au fost recomandate scheme de combatere (pentru fiecare sector al pepinierei)

pepinieriștilor privați din județele Argeș, Dâmbovița, Vâlcea, în vederea testării produselor
folosite și eficacitatea lor.

•în cadrul celui de-al IX-lea Simpozion Internațional al Piersicului 2-6 iulie, cercetătorii
grupului de lucru ”portaltoi” au vizitat câmpurile experimentale ale sectorului de înmulțire a
pomilor la ICDP Pitești Mărăcineni și SCDP Constanța. Au fost prezentate obiectivele generale
și rezultatele obținute în privința ameliorării portaltoilor și tehnologiile de înmulțire,
proiectele finalizate, precum și proiectul în derulare ADER 3.3.3. S-a specificat scopul
urmărit, obiectivele proiectului, activitățile în derulare, rezultate scontate, precum și
rezultatele parțiale obținute.

S-a publicat o carte: Chițu E., Călinescu M., Isac I., Iancu M., Dumitru Sorina Justina, Ignat
P., 2016. Zonarea speciilor pomicole în bazinele județului Argeș în funcție de condițiile
pedoclimatice. Editura Invel Multimedia, București. ISBN 978-606-764-013-7; Tipografia color
Universal Pitești: 140 pp;

S-au publicat nouă lucrări științifice în reviste prestigioase, mai ales de peste hotare, astfel:
1. Paltineanu Cristian, Calciu Irina, Vizitiu Olga, Chitu Emil, Tanasescu Nicolae, 2015.
Investigating spatial distribution of the soil water characteristic curves and consequences in
irrigation application within a sandy loam soil in an intensive plum tree orchard. Fruit
Growing Research, Vol. XXXI. Editura Invel Multimedia, ISSN SSN 2344 – 3723, ISSN–L 2286 –
0304: 65-70; 2. Chitu E., Giosanu D., Mateescu E., 2015. The Variability of Seasonal and
Annual Extreme Temperature Trends of the Latest Three Decades in Romania. Agriculture
and Agricultural Science Procedia. Volume 6, 2015, doi:10.1016/j.aaspro.2015.08.113, pages
429–437; 3. - Păltineanu, C., Septar, L., Chițu E., 2016. Temperature Profile in Apricot Tree
Canopies under the Soil and Climate Conditions of the Romanian Black Sea Coast.
International Journal of Biometeorology. March, Volume 60, Issue 3, pp 401-410. DOI:
Informațiile privind alegerea terenurilor în vederea înființării plantațiilor pomicole,
diminuarea stresului termic în plantațiile de cais, posibilitățile de intensivizare a plantațiilor
de măr, prun, cireș și piersic precum și de optimizare a fertirigării, conținute în aceste
lucrări, se află la dispoziția firmelor de proiectare a noilor livezi, a investitorilor români și
străini din pomicultură. Informațiile sunt utile, mai ales, în perioada desfășurării Submăsurii
4.1a - Investiții în exploatații pomicole.

Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Pitești-Mărăcineni, în parteneriat cu

societatea Nucifere Regia, au prezentat o nouă inovație de mașină pentru aerisirea solului în
livezi și alte culturi.
Rezultate : Publicații A
fost trimisă spre publicare lucrarea ˮCorrelation between maximum trunk daily shrinkage,
soil matric potential and weather variables for mature plum trees in medium-textured soils
and temperate climateˮ de Cristian PALTINEANU, Emil CHITU, Dorin SUMEDREA și Alina
FLOREA, la Revista specializată în pomicultură ERWERBS-OBSTBAU

Petre Gh., Comănescu D.N., Petre Valeria, Tehnologia de cultură a soiurilor noi de măr cu
rezistenţă genetică la boli „Valery”, „Cezar”, „Revidar”. Oferta cercetării ştiinţifice pentru
transfer tehnologic în agricultură, industria alimentară şi silvicultură. Vol.XX.

Vizită de documentare a unui grup de studenţi de la Facultarea de Horticultură din cadrul

USAMV Bucureşti, privind sistemele moderne de cultură a pomilor fructiferi (25 studenţi,
17.04.2018).
S-a organizat Camp experimental la un fermier persoana fizica avand locatia pe un teren din
lunca Muresului de pe raza localitatii Iernut, avand drept scop promovarea celor mai bune
soiuri si implementarea lor in fermele private. A fost insapantata o suprafata de 30.000 mp
folosind ca material biologic samanta omologata de la colaboratorii proiectului P.S. 3.2.6
(S.C.D.L. Iernut, S.C.D.L. Bacau, S.C.D.L. Buzau si I.C.D.L.F. Vidra), s-a cultivat: ceapa alba –
soiul Diamant; ceapa rosie – soiul Rosie de Aries; varza de toamna soiul Mocira; pastarnac –
soiul Alb lung; fasole pitica – soiul Lechinta si Salvica.

In data de 14.07.2017 a fost organizat un workshop la S.C.D.L. Iernut si la ferma privata la

care au participat partenerii de proiect P.S. 3.2.6, fermieri locali (P.F. Natea Marcel si
Chiper Leon, I.I. Suciu Cristian, S.C. Agroleg Varo, Ferma Agricola Chetani) si reprezentanti ai
U.S.A.M.V. Cluj-Napoca.
- Completarea corecta in baza de date europeana a informatiilor despre colectiile romanesti
de vita de vie.

- Rezultatele obtinute prin aplicarea metodelor moleculare au adaugat valoare si siguranta

pentru garantarea autenticitatii varietatilor analizate.

- Posibilitatea extinderii si modernizarii colectiilor de germoplasma viticola in Romania.

- Informarea producatorilor privati privind sortimentul varietal detinut de unitatile de

cercetare in scopul valorificarii varietatilor autohtone de vita de vie cu impact pozitiv in
marirea gamei de vinuri si produse derivate din vin specifice fiecarei regiuni.

- Infiintarea de noi plantatii cu soiuri vechi autohtone atat pentru struguri de vin cat si de
masa de catre producatorii privati si de stat, prin folosirea de material biologic de plantare
sanatos si de valoare.

- Cresterea suprafetelor destinate pentru productia de material biologic de inmultire

(plantatii mama furnizoare de ochi altoi) din categoria biologica certificat avand drept scop
livrarea catre unitatile interesate pentru infiintarea de noi plantatii.

- Diseminarea rezultatelor prin organizarea de:

- Vizite de lucru în colecţiile de germoplasmă existente şi/sau înfiinţate prin proiect (la CP).

- Publicaţii de specialitate.
- Prezentări la manifestări ştiinţifice.
Completarea informaţiilor despre colecţiile româneşti de viţă-de-vie în baza de date
europeană (EU Vitis database).
înregistrare revizuită cu descriptorii ampelografici pentru varietăţile autohtone selectate;
revigorarea, menţi-nerea şi modernizarea
colecţiilor de germo-plasmă viticolă;

schimburile de material biologic viticol între colecţiile de germoplas-mă viticole din ţară şi
străinătate; alocarea eficientă a fondurilor pentru
păs-trarea diversităţii sorti-mentului varietal;

Utilizatori - fermieri viticultori;

- vinificatori intere-saţi în mărirea gamei de vinuri din soiuri autohtone;

- universităţi, centre de învăţământ inte-resate în sortimentul varietal al genului Vitis şi

activităţi practice pentru în-treţinerea culturilor viticole.
Diseminarea rezultatelor
S-au organizat 4 manifestări ştiintifice, 2 conferinţe si 2 simpozioane nationale si 2
simpozioane internationale;
S-au publicat 31 lucrări ştiinţifice și de polularizare pe tematica proiectului;
S-au organizarat 4 mese rotunde și 4 seminarii tehnice cu peste 50 participanti;
S-au elaborat 2 pagini WEB dedicate proiectului;
6 Emisiuni TV, pe tematica proiectului de maxima audienta la Viata Satului TVR, PRO TV,
DIGI TV.4 emisiuni Radio

6 participari la expozitii si targuri cu profil agricol, cu prezentare de peste 400 pliante pe tema
proiectului.
6 participari la expozitii si targuri cu profil agricol, cu prezentare de peste 400 pliante pe tema
proiectului.
25 Loturi demonstrative/5 zone viticole, cu noile verigi tehnologice eco-eficiente;

Beneficiari
Fermieri (viticultori și pomicultori) operatorilor economici specializaţi și potențialii
utilizatori din tara.
Dezvoltarea durabilă şi eficientă a fermelor de subzistenţă viticole şi pomicole, conservarea şi
dezvoltarea biodiversităţii prin promovarea practicilor eco-eficiente, prietenoase mediului.
-Conservarea şi utilizarea resurselor genetice şi agrobiodiversităţii ca alternativă pentru
diminuarea inputurilor externe (pesticide, fertilizanţi, motorină).

-Creşterea durabilă a producţiei, în condiţiile reducerii daunelor provocate de boli, dăunători şi

buruieni concomitent cu reducerea dependenţei culturii faţă de resursele energetice
conventionale

- Metode şi modalităţi de reconstrucţie ecologică a solului: reducerea eroziunii solului pe

terenurile în pantă îmbunătăţirea fertilitatii solului;
-Creşterea profitabilităţii culturii viţei de vie şi pomilor fructiferi prin diminuarea inputurilor
externe

-Creşterea profitabilităţii culturii viţei de vie şi pomilor fructiferi prin diminuarea inputurilor
externe: reducerea cu 30% a cheltuielilor cu pesticide şi fertilizanţi chimici, reducerea cu 40 %
a consumului de motorină;
- Dezvoltarea durabilă şi eficientă a fermelor de subzistenţă viticole şi pomicole, conservarea şi
dezvoltarea biodiversităţii

- Inzestrarea microfermelor viticole şi pomicole cu spaţii vitale similare naturii, valoroase şi din
punct de vedere peisagistico-estetic, ceea ce promovează ferma şi a produsele sale, în rândul
potenţialilor clienţi;

-Creşterea durabilă a veniturilor şi a valorii adaugate cu impact direct în creşterea ofertei

locurilor de muncă în special al tinerilor (mai receptivi la introducerea inovării)
Diseminare rezultate de cercetare în cadrul unor de activități științifice și de transfer tehnologic
organizate de ICDVV Valea Calugareasca:
1. Sesiunea stiintifica anuala ICDVV Valea
Calugareasca, 16 iunie, 2016 unde au fost prezentate 6 lucrari stiintifice cu rezultate obtinute in
domeniul proiectului;
2. Workshop de promovare a soiurilor recent omologate şi în curs de
omologare precum şi a unor selecţii clonale pentru struguri de masă şi vin - 27.04. 2016, la care
au participat cercetatori si fermieri din cadrul ICDVV Valea Calugareasca, reprezentanti ai
unitatilor partenere in cadrul proiectului, ai Camerei Agricole judetene, ITCSMS Prahova, ai
Primariei Comunei Valea Calugareasca, Colegiului Agricol Valea Calugareasca, producatori
particulari din zona, reprezentanti ai ASAS si MADR Bucuresti.
Participarea cu referate la doua manifestari stiintifice: International Symposium prospects for
the 3rd millenium agriculture, 2015, si Conferința Internațională a USAMV București
”Agricultură pentru viață, viață pentru agricultură”, 2016, si publicarea a doua lucrari stiintifice
in Bulletin of University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine Cluj-Napoca,
Horticulture, Vol 74, No 1 (2016) si Scientific Papers. Vol. LX, 2016, ISSN 2285-5653, ISSN
CD-ROM 2285-5661.

Intre partenerii implicați în realizarea proiectului a fost realizat schimburi de material biologic
(viţe altoite, coarde altoi) din soiurile si clonele create in ultimii 25 de ani, având ca scop
compararea comportării acestor genotipuri în diferite ecosisteme viticole si completarea
fondului de germoplasmă.

Promovarea în rândul producătorilor de struguri de masă a noilor creaţii realizate de cercetarea

ştiinţifică românească in cadrul Concursului şi expoziţiei de struguri de masa, Editia a III-a
(2016) organizata de ICDVV Valea Călugărească, in parteneriat cu Societatea Română a
Horticultorilor. Expoziţia a fost vizionată de aproximativ 100 persoane. Alături de producătorii
privaţi din judetele Prahova, Buzau, Iasi, Galati si Constanta, au fost prezenţi reprezentanti din
partea MADR, ONVPV, presedintele si vicepresedintele sectiei de Horticultura din cadrul
ASAS, directorul Directiei Agricole Prahova, membrii titulari si corespondenti ai ASAS,
conducerea si cercetatorii din cadrul institutului si a statiunilor vitivinicole din retea (SCDVV
Blaj, Bujoru, Iasi, Murfatlar, Odobesti), cercetatori din cadrul ICDIMPH HORTING Bucureşti,
ICDL Vidra, INCDBH Ştefăneşti, directorul ITCSMS Prahova, directorul Colegiului Agricol
Valea Calugareasca, reprezentanti ai Primăriei comunei Valea Călugărească. De asemenea, au
fost prezenţi fosti si actuali cercetatori in domeniul ameliorarii, din cadrul unităţilor de
cercetare cu profil vitivinicol.
Acţiunea a fost onorată şi de prezenţa reprezentanţilor mass-mediei nationale si locale.
1. Promovarea în rândul producătorilor de struguri de masă a noilor creaţii realizate de
cercetarea ştiinţifică românească in cadrul Concursului şi expoziţiei de struguri de masa, Editia
a III-a (2016) organizata de ICDVV Valea Călugărească, in parteneriat cu Societatea Română a
Horticultorilor. Expoziţia a fost vizionată de aproximativ 100 persoane. Alături de producătorii
privaţi din judetele Prahova, Buzau, Iasi, Galati si Constanta, au fost prezenţi reprezentanti din
partea MADR, ONVPV, presedintele si vicepresedintele sectiei de Horticultura din cadrul
ASAS, directorul Directiei Agricole Prahova, membrii titulari si corespondenti ai ASAS,
conducerea si cercetatorii din cadrul institutului si a statiunilor vitivinicole din retea (SCDVV
Blaj, Bujoru, Iasi, Murfatlar, Odobesti), cercetatori din cadrul ICDIMPH HORTING Bucureşti,
ICDL Vidra, INCDBH Ştefăneşti, directorul ITCSMS Prahova, directorul Colegiului Agricol
Valea Calugareasca, reprezentanti ai Primăriei comunei Valea Călugărească. De asemenea, au
fost prezenţi fosti si actuali cercetatori in domeniul ameliorarii, din cadrul unităţilor de
cercetare cu profil vitivinicol.
Acţiunea a fost onorată şi de prezenţa reprezentanţilor mass-mediei nationale si locale.

Diseminare rezultate de cercetare în cadrul activități științifice și de transfer tehnologic

organizata de ICDVV Valea Calugareasca:

2. Workshop in care au fost prezentate: Situatia actuala a

producerii materialului saditor viticol din categorii biologice superioare (initial, baza si
certificat) in cadrul unitatilor partenere precum si Programul de producere a materialului
saditor viticol, elaborat în funcţie de suprafaţa plantaţiilor „mamă” furnizoare de butaşi
portaltoi şi ochi altoi pentru struguri de masă si vin existente si de solicitarile din partea
societatilor comerciale si a producatorilor particulari - 27.04. 2016, la care au participat
cercetatori si fermieri din cadrul ICDVV Valea Calugareasca, reprezentanti ai unitatilor
partenere in cadrul proiectului, ai Camerei Agricole judetene, ITCSMS Prahova, ai Primariei
Comunei Valea Calugareasca, Colegiului Agricol Valea Calugareasca, producatori particulari
din zona, reprezentanti ai ASAS si MADR Bucuresti.
A fost obtinut materialul biologic din categorii superioare ,,Baza’’ si ,,Certificat’’ din soiurile şi
clonele vinifera şi de portaltoi realizate în cadrul unitatilor partenere destinat pentru înfiinţarea
de plantaţii mamă sau valorificare.

Au fost infiintate si sunt in curs de infiintare plantaţii mamă ,,Bază” şi ,,Certificat” cu soiuri şi
clone vinifera şi de portaltoi create de unitatile partenere.

valorificarea materialului de înmulţire ,,Certificat” catre pepinierele private în vederea alinierii

sectorului pepinieristic la normele europene în domeniu

- Au fost organizate simpozioane, mese rotunde și întâlniri cu producătorii de legume, asociaţi

sau individuali, în diferite zone (Strejești –Olt, Gura Ialomiței) precum și la ASAS București,
ICDLF Vidra, CCDCPN Dăbuleni, SCDL Buzău, SCDL Bacău, SCDL Ișalnița) unde au fost
prezentate cultivarurile omologate, identificate ca tolerante la stres termic și hidric;

Au fost elaborate și publicate peste 12 lucrări ştiinţifice la diferite simpozioane interne și

internaționale pentru diseminarea rezultatelor cercetării;
- Au fost organizate simpozioane, mese rotunde și îniâlniri cu producătorii de legume, asociaţi
sau individuali, pentru informarea acestora cu privire la rezultatele obţinute în diferite zone
(Strejești –Olt, Gura Ialomiței, ASAS București, ICDLF Vidra)

Au fost elaborate și publicate peste 15 lucrări ştiinţifice la diferite simpozioane interne și

internaționale cu tehnologiile integrate elaborate pentru diseminarea rezultatelor cercetării
-S-a acordat consultanţă de specialitate pentru prevenirea și combaterea agenților patogeni și a
dăunătorilor la 48 de cultivatori de legume, în solarii şi câmp, din juideţele Ilfov, Giurgiu,
Prahova, Braşov, Ialomiţa, Galaţi, Dâmboviţa, Dolj şi Olt la solicitarea acestora
- Au fost organizate simpozioane, mese rotunde și întâlniri cu producătorii de legume, asociaţi
sau individuali, în diferite zone (Strejești –Olt, Gura Ialomiței) precum și la ASAS București,
ICDLF Vidra, CCDCPN Dăbuleni, SCDL Buzău, SCDL Bacău, SCDL Ișalnița) unde au fost
prezentate cultivarurile omologate, identificate ca tolerante la stres termic și hidric;

Au fost elaborate și publicate peste 12 lucrări ştiinţifice la diferite simpozioane interne și

internaționale pentru diseminarea rezultatelor cercetării;

-S-a obținut material valoros necesar continuării lucrărilor de ameliorare în vederea obținerii
unor noi cultivaruri de legume, adaptate actualelor schimbări climatice.
Beneficiarii imediați, pe termen mediu și scurt, sunt instituțiile de ameliorare și cercetare.

Materialul biologic care prezintă interes pentru ameliorare, cercetare, introducere în cultură în
mod direct, poate fi accesat on-line (www.svgenebank.ro).
Beneficiarii imediați, pe termen mediu și scurt, sunt instituțiile de ameliorare.

Materialul rezultat este disponibil, la cerere, celorlalți parteneri și altor utilizatori.

S-au distribuit, în anii 2016-2017, un număr de peste 50 de varietăți de tomate, ardei, fasole,
dovlecel, salată, castravete, pătrunjel și usturoi, la peste 3000 de persoane, din toate județele
țării.
Diseminarea rezultatelor s-a făcut prin utilizarea unei game variate de mijloace specifice
activității de cercetare, precum: elaborarea și publicarea de lucrări științifice, susținerea de
comunicări la simpozioane și conferințe, crearea unei baze de date accesibilă on-line, tipărirea
de pliante cu scopul de a promova varietățile de interes pentru cultura tradițională, publicarea
pe site-urile unităţilor partenere şi a MADR, a rezultatelor obţinute.

In luna martie 2016 a fost organizată, la SCDL Bacău, o acțiune de diseminare a rezultatelor
proiectului ADER 3.1.4 in care au fost prezentate atât obiectivele proiectului cât și materialul
biologic (răsaduri). In luna aprilie au fost organizate, atât la sediul SCDL Bacău cât și la Târgu
Frumos, doua acţiuni de diseminare a rezultatelor proiectelor ADER.

Articole publicate, în reviste cu referenți de specialitate: The Study of Some Cultivars of

Cowpea Under Climate Change in Southern Oltenia, în Scientific Papers. Series A. Agronomy,
Vol. LIX (P3-CCDCPN Dăbuleni).
Rezultatele proiectului au fost prezentate în cadrul unor seminarii organizate de către Banca de
Resurse Genetice Vegetale Suceava:
· pentru fermieri în cadrul unei ședințe la Camera Agricolă Suceava, în data de 23.03.2016;

· grupelor de studenți de la USAMV București, Iași, Cluj și Universitatea Suceava, care au

vizitat Banca, în anii 2016 - 2017.
Promovarea varietăților tradiționale, multiplicate și studiate in proiectul ADER a fost
organizată și in cadrul unor unor expoziții organizate la nivel național:
· ROMANIA POWERED BY NATURE organizată în perioada 27 mai – 20 iunie, la Sala
Dalles din București, de către Asociația ”Ivan Patzaichin – Mila 23”;
· Forumul Tradițiilor Creative, proiect inițiat de Muzeul Țăranului Român în perioada 6 – 10
septembrie 2017.

Participarea activa in cadrul Simpozionelor stiintifice ale USAMV Bucuresti “Agriculture for
life, Life for Agriculture” 2016 cu lucrari de specialitate: “Soiuri noi de tomate destinate
industrializarii obtinute la S.C.D.L. Buzău”
Participarea in cadrul sesiunii de lucrari stiintifice organizate la ICDLF Vidra cu lucrarile:
“Studii şi cercetări privind conservarea, evaluarea şi valorificarea patrimoniului genetic la
tomate”, “Genotipuri noi de pătlăgele vinete obţinute la S.C.D.L. Buzău”, “Genotipuri noi de
ardei iute ornamental ameliorate la S.C.D.L. Buzău” 2016
Diseminarea rezultatelor in cadrul Zilei Portilor Deschise la S.C.D.L. Buzau cu degustarea
produselor si organizarea vizitelor in camp si spatii protejate.- 28 iulie 2017

Participarea la Simpozionul International de Horticultura organizat la USAMV Cluj, “Prospects

for the 3rd Millenium Agriculture” cu lucrarea: Hibrizi noi de tomate (Solanum lycopersicum )
obtinuti la SCDL Buzau.
*Organizarea de loturi demonstrative, atat in campul de cercetare al unitatii cat si la un fermier
unde a fost organizat un simpozion cu prezentarea rezultatelor proiectului (linii noi), unde au
participat peste 100 fermieri, masmedia etc *Editarea de lucrari ştiinţifice
şi de popularizare *Postarea pe site-
ul MADR a rezultatelor obţinute. *Oferirea de
consultanţă, materiale promoţionale, în problematica Implementării în cultură a noilor creaţii
*Participarea la targul
AGRALIM IASI, cu rezultatele proiectului.
*Transfer de material pomicol la beneficiari (SC MC Ferma Mig SRL-Târgușor, Constanța, SC
Agroprofesional SRL-Brăila, SC Livada lui Cezar SRL-Cataloi, Tulcea, SC Valea cu nuci SRL-
Valea Teilor, Tulcea, SC Real Nucet SRL-Sălcioara, Tulcea, II Ghiorghiu Adriana Gianina,
Tulcea, II Hălălău Octavian-Baia, Tulcea, SC Livada Dobrogeană SRL) pentru înființarea unor
livezi de cais, piersic, nectarin și migdal.

*Deschiderea unui portal

WEB al proiectului ADER 3.3.2. http://www.cercetarepomicola-constanta.ro/ADER_332.htm,
un mijloc util de informare pentru persoanele care doresc să-şi îmbunătăţească cunoştinţele
referitoare la comportamentul speciilor pomicole termofile şi a arbuştilor fructiferi.

*Publicarea a 4 lucrări științifice cotate BDI în volumul ”Scientific Papers. Series B

Horticulture”, vol. LX, 2016 și vol. LXI, 2017.
http://horticulturejournal.usamv.ro/pdf/2016/Art6.pdf,
http://horticulturejournal.usamv.ro/pdf/2016/Art7.pdf,
http://horticulturejournal.usamv.ro/pdf/2016/Art8.pdf
http://horticulturejournal.usamv.ro/pdf/2017/Art11.pdf
*Publicarea a 2 lucrări științifice cotate BDI, în volumul XXXII ”Fruit Growing Research”,
2016. http://publications.icdp.ro/publicatii/lucrari%202016/04.Lucrare%20Corina
%20Gavat.pdf
*Publicarea unei lucrări științifice cotată ISI. în vol. 59. Issue 1, Erwerbs- Obstbau
https://link.springer.com/article/10.1007/s10341-016-0293-7
*Prezentarea la ”Al III-lea Simpozion de Horticultură din Europa”, Chania, Grecia, octombrie
2016 a 3 lucrări științifice care vor fi publicate într-un volum de lucrări cotată ISI.
*Publicarea cărții: ”Prunul și mărul în sistemul sol-plantă-atmosferă în soluri cu textură medie
și ușoară”. Editura Terra Nostra, Iași. ISBN 978-606-623-073-5: 266 pagini.
 *Organizarea a două workshop-uri: ”Recomandări privind tăierile în uscat, promovarea
soiurilor românești de cais și piersic”, 11.03.2016, și „Cercetarea pomicolă în sprijinul
fermierilor”, 17. 03. 2017 în cadrul cărora s-au promovat soiurile românești de cais și piersic în
vederea transferului de material săditor la fermierii private și s-a prezentat un material privind
proiectele sectoriale din cadrul Planului Sectorial ADER 2020 aflate în derulare. Astfel, pentru
proiectul ADER 332 au fost prezentate principalele obiective și rezultate obținute în urma
fazelor încheiate.
*Participarea cercetătorilor
implicaţi în proiect la manifestarea științifică „Dezvoltarea competențelor viitorilor
profesioniști în protecția plantelor prin experiență europeană”, în cadrul Programului
ERASMUS 2015-1-RO01-KA102-014704.
1.Training privind altoirea răsadurilor de legume – realizat în lunile martie/aprilie 2016 în
cadrul institutului Horting, la care au participat producători din com. Colibași, jud. Giurgiu,

producători din com. Budești, jud. Călărași,studenții anilor I, II și III asistați de cadre
didactice de la Facultatea de Horticultură, USAMV București,studenții anului III de la Fac.
ISB din Univ. Politehnica București

2. Referat științific :” Creșterea rezistenței plantelor legumicole la factorii de stress prin

altoire” Elena Ciuciuc, Toma Vasile, Mihaela Croitoru, Marieta Ploae, Alina Paraschiv,
Partener3 Simpozionul „Specii, soiuri și
tehnologii de cultivare a plantelor adaptate schimbărilor climatice din zona solurilor nisipose
din Oltenia”14 iulie 2016

- Referat științific și lucrare publicată: “The water quality and irrigation method influence about
the autumn white cabbage yield”, Marian Bogoescu – Conducător proiect -The 15th
International Symposium” “Prospects for the Third Millennium Agriculture” Cluj Napoca 30
sapt 2016

- Referat științific și lucrare publicată: „The crop of grafted peppers an alternative - concerning
the yield and quality – for vegetables growers” Marian Bogoescu, Angela Mohora, Lucian
Dumitrescu, Marian Vintilă – Conducător de proiect -III Internationa Symposium on
Horticulture In Europe – SHE 17 oct.2016, Chania Grecia

--Referat : “Technological Features and Elements of Economic Efficiency Regarding the

Semi-automatic Grafting of Vegetables Marian Bogoescu – Conducător proiect -„COST FA
1204 – Final Conference

-Training privind altoirea răsadurilor semi-automatizata a legumelor –realizat pe data de

20.03.2017 si pe data de 12.04.2017 la care au participat Studenții anilor I, II și III asistați de
cadre didactice de la Facultatea de Horticultură, USAMV București si studenții anului III de la
Facultatea Ingineria Sistemelor Biotehnice din Universitatea Politehnica din Bucuresti.
Diseminare rezultate de cercetare în cadrul unor de activități științifice și de transfer tehnologic
organizate de HORTING:

1. Workshop de prezentare a proiectului ADER 16.1.1. în data de 21 aprilie 2016;

Participări cu referate științifice la diverse manifestări științifice:

2. Lucrarea științifică " Research regarding the influence of carbon dioxide enriched
atmosphere on short term storage of black currant” autori Daniela Veringă, Marian Vintilă,
Angela Mohora prezentată la 3rd International Symposium on orticulture in Europe - SHE2016,
Chania - GREECE, October 17-21, 2016 care urmează a fi publicată în volumul Acta
Horticulturae dedicat simpozionului;
3. Lucrarea științifică ,,Comparative Methods in determining the quality of peach processed
products” autori Daniela Veringă, Lucian Dumitrescu publicată în Journal of Horticulture,
Forestry and Biotechnology, volume 20(3)/2016, ISSN 2066-1797, pag.137-141
Diseminare rezultate de cercetare în cadrul unor de activități științifice și de transfer tehnologic
organizate de HORTING:
1. Workshop de prezentare a proiectului ADER 16.2.1. în data de 21 aprilie 2016;

2-3. Instruirea în tehnici de congelare a studenților din anul III ai facultății ISB specializarea
IPA din Universitatea Politehnica București și facultăților IPA și CEPA din Universitatea
Bioterra – mai – iunie 2016 respectiv 2017;

4. Instruirea fermierilor privind „Valorificarea fructelor de arbuști fructiferi și pregătirea

campaniei de depozitare fructe semințoase” Workshop Bistrița 21.09.2017

Participări cu referate științifice la diverse manifestări științifice:

1. Modern methods for freezing used in food industry – Sorică C., Pirnă I. și al. Annals of the
University of Craiova - Agriculture, Montanology, Cadastre Series) Vol. XLV 2015, ISSN
1841-8317, ISSN CD-ROM 2066-950X, pag. 218-225, http://anale.agro-craiova.ro/;

2. Research on Freezing behavior of Some Blueberry Fruit Grown in Romania – M.Vintilă,

Daniela Veringă, C. Sorică, Third International Symposium on agrticulture in Europe -
SHE2016, Chania - GREECE, October 17-21, 2016;
3.Evaluation of the postharvest quality indicators of some strawberry cvs. – Sturzeanu Monica,
Coman M., Ancu Irina Third International Symposium on agrticulture in Europe - SHE2016,
Chania - GREECE, October 17-21, 2016;
4. Tehnologii de procesare a fructelor prin congelare și deshidratare -M. Vintilă,
I.L.Dumitrescu, Workshop Bistrița 21.09.2017
5. Cercetări privind determinarea indicilor energetici ai unui echipament de congelare rapidă -
C. Sorica, M. Vintila, V. Vladut, M. Matache, E. Sorica, I. Grigore, Proceedings of
International Symposium ISB-INMA TEH’2017, Print ISSN 2344-4118, CD-ROM ISSN 2344-
4126, ISSN-L 2344-4118

1. Rezultatele studiului sunt puse la dispozitia tutror fermierilor interesati.

2. Baza de date este pusa la dispozitia tutror celor interesati

3. Masa rotunda "Viticultura ecologica - conversia fermei conventionale la cea ecologica"
organizata in 26 mai 2016 la SCDVV Murfatlar - au participat fermierii din Dobrogea
interesati de sistemul ecologic in viticultura

4. Instruirea anuala a fermierilor privind taierile in uscat la vita de vie in functie de evolutia
factorilor de mediu din anul precedent.
5. Vizite tehnice la loturile demonstrative organizate de fiecare partener al proiectului

6. Au fost organizate deplasari in teritoriu, la solicitarea fermierilor, pentru a stabili impreuna

scheme de combatere ecologice
7. A fost realizata o analiza senzoriala a vinurilor obtinute. Datele sunt puse la dispozitia
fermierilor. 8. Au
fost realizate interventii in mass-media - 10 articole de popularizare si 4 interviuri
9. Au fost publicate doua articole, unul la un simpozion international si altul la unul national.

Maximizarea utilizarii resurselor abiotice si biotice din ecosistemele luate in studiu in vederea
eficientizarii utilizarii sistemului ecologic.

1. Bazele de date obtinute privind terroir-ul viticol al fiecarui areal sunt puse la dispozitia celor
interesati. Regiunile viticole implicate în proiect, îndeplinesc condiţiile de habitat ale viţei de
vie, atât în ceea ce priveşte factorii suport (lito-morfo-pedologici) cât şi cei externi
(bioclimatici) fiind asigurate condiţii de maturare a strugurilor. Valorile indicatorilor ecologici
sintetici indică un grad de favorabilitate bună și foarte bună pentru cultivarea soiurilor pentru
vinuri roșii. Analiza condiţiilor ecoclimatice specifice podgoriilor Murfatlar, Dealu Mare,
Dealul Bujorului, Iașilor și Târnave din ani 1991-2010, comparativ cu valorile medii
multianuale evidenţiază o sporire a regimului termic şi de insolaţie şi o diminuare a regimului
hidric.

2. Rezultatele obţinute în urma implementării modelul experimental de optimizare a practicilor

de management al viţei de vie a condus la creşteri semnificative ale calităţii fenolice a
strugurilor. 3. Diseminarea rezultatelor
obținute s-a realizat în cadrul intalnirilor anuale organizate la sediul nostru unde au fost invitati
fermierii cu profil vitivinicol din judetul Constanta si Tulcea, prin vizite la loturile
experimentale. 4. Masa rotunda 26 mai 2016„ Optimizarea
verigilor tehnologice de obtinere a vinurilor rosii cu potential sanogen ridicat”.
5. Masa rotunda 24 iunie 2016 „Evaluarea tipicitatii vinurilor din
arealul viticol Murfatlar”.

6. Baza de date privind influenta practicilor viticole asupra spectrului fenologic al strugurilor
(dezmugurit, inflorit, parga, maturitatea strugurilor, caderea frunzelor)

7. S-au obtinut grafice privind evolutia compusilor fenolici pe toata durara procesului de
macerare fermentare pe bostina, evidentiindu-se in acest fel varianta cea mai eficienta de
extragere a compusilor fenolici.
8. S-au obtinut profilele fenolice (acizi fenolici, flavonoli, flavanoli, stilbeni, antociani
monoglucozidici acilati si cumarilati) ale vinurilor obtinute din variantele experimentale.
9. Au fost publicate doua articole, unul
la un simpozion international si altul la unul national.

Rezultatele vor fi utilizate în demonstrarea aplicabilității modelului experimental si a verigilor

tehnologice pe loturi de vinuri ecologice și/sau convenționale în zona de influență a fiecărui
partener
1. Amenajare spaţiu destinat unui centru de obţinere a nucului altoit (stadiu de realizare 80%).

2. Înfiinţare lot experimental soiuri de nuc 0,5 ha.

3. Identificarea (12) şi multiplicarea biotipurilor locale vechi şi a soiurilor noi cu rezistenţă

sporită la variaţiile mari de temperatură şi umiditate;

4. Obţinere material săditor prin noi metode de altoire a dus la plantarea anuală a cca. 200 ha
plantaţii de nuc cu finanţare din venituri proprii sau prin program 4.1.a.

5. Toţi cei patru parteneri din cadrul proiectului au realizat o documentare ştiinţifică despre
noile metode de altoire la nuc.

6. Lucrări ştiinţifice în domeniul proiectului: 2

7. Apariţii TV în emisiuni Viaţa satului, Ferma, la radio Matinal agrar, Radio Iaşi.
8. Workshop (3) cu prezentare rezultate proiect: 2015, 2016, 2017.

Diseminarea rezultatelor de cercetare s-a efectuat prin postarea pe site-ul MADR, prin activități
științifice și de transfer tehnologic organizate de Universitatea din Craiova - SCDP Vâlcea.
1. Seminarul Protecția
integrată a mărului, prunului, nucului, alunului și castanului comestibil, în scopul reabilitării
mediului și obținerea de produse sănătoase în sistem ecologic, desfășurat în data de 15.04.2016
la SCDP Vâlcea. 2. Instruirea studenților de la Universitatea din
Craiova prin organizarea și efectuarea practicii anuale. S-au executat lucrările tehnologice de
protecție fitosanitară, tratamente, instalarea capcanelor feromonale, evaluarea simptomatologiei
bolilor patogene 23 - 26.05.2016, 15 - 19.05.2017 - SCDP Vâlcea.
3. Introducerea și aplicarea măsurilor nepoluante de prevenire și
combatere a organismelor dăunătoare, în tehnologia de cultură a mărului, prunului, nucului,
alunului și castanului comestibil din fermele proprii ale SCDP Vâlcea - 2017.
4. Instruirea fermierilor privați și prezentarea loturilor demonstrative privind
protecția fitosanitară a pepinierelor și plantațiilor pe rod - martie - octombrie 2017 (la
solicitare). 5. Editarea și
publicarea a 2 lucrări științifice, cu rezultate obținute în proiect, în cadrul simpozioanelor
organizate de Universitatea din Craiova și ICDP Pitești - octombrie 2016.
6.Promovarea și distribuirea materialului săditor pomicol
"CERTIFICAT" liber de organisme dăunătoare, către fermierii privați din județele Argeș,
Timiș, Prahova, Vâlcea, Dolj, Olt, pentru înființarea plantațiilor pomicole ecologice de nuc,
alun și castan comestibil.
organizate de Universitatea din Craiova și ICDP Pitești - octombrie 2016.
6.Promovarea și distribuirea materialului săditor pomicol
"CERTIFICAT" liber de organisme dăunătoare, către fermierii privați din județele Argeș,
Timiș, Prahova, Vâlcea, Dolj, Olt, pentru înființarea plantațiilor pomicole ecologice de nuc,
alun și castan comestibil.

Prezentare raport de cercetare la Autoritatea Contractanta.

Contribuții la întocmirea primei situații naționale privind prezenta și răspândirea simptomelor

produse de fitoplasmoze. Informarea proprietarilor de plantații viticole tinere, înființate prin
programul de reconversie viticola, despre prezenta bolilor sistemice (fitoplasmoze si cancerul
bacterian) si a cicadelor vectoare, precum si despre repercusiunile negative pe care le pot avea
bolile sistemice in timp asupra plantațiilor.

Informare la proprietarii de plantații viticole tinere, înființate prin programul de reconversie

viticola, despre prezenta și pericolul reprezentat de cicadele vectori de fitoplasme. Publicare
broșura ,,Fitoplasmoze la vita de vie’’.

Prezentare rezultate științifice (1) ''New data on the distribution of the Scaphoideus titanus
leafhopper in Romanian vineyards'' (A opta ediție a Congresului Anual de Zoologie al
Muzeului „Grigore Antipa” 2016, București); (2) ''Presence of the grapevine leafhopper
Scaphoideus titanus in vineyards in Eastern Romania'' (Simpozionul AGROSYM 2017, Bosnia
& Hertegovina).
Prezentare rezultate științifice ''Physiological and biochemical changes in grapevine leaves
affected by yellowing and reddening'' (Simpozionul AGROSYM 2017, Bosnia & Hertegovina).
Informare la proprietarii de plantații viticole tinere, înființate prin programul de reconversie
viticola, despre pericolul prezentei în jurul plantatiilor a unor specii de plante (ex. Clematis
vitalba) care reprezintă o alta gazda pentru cicadele vector de fitoplasme.
Informare la fermieri despre oportunitatea de a lua în calcul aplicarea a cel puțin unui tratament
chimic împotriva vectorului Scaphoideus titanus.

(1) Masa rotunda de prezentare a proiectului; (2) Publicare broșura ,,Fitoplasmoze la vita de
vie’’. (3) Participări cu referate științifice la diverse manifestări științifice: (a) A opta ediție a
Congresului Anual de Zoologie al Muzeului „Grigore Antipa” 16-19 Noiembrie 2016,
București, cu lucrarea ''New data on the distribution of the Scaphoideus titanus leafhopper in
Romanian vineyards''; (b) Simpozionul AGROSYM 2017 cu doua lucrari stiintifice ''Presence
of the grapevine leafhopper Scaphoideus titanus in vineyards in Eastern Romania'' si
''Physiological and biochemical changes in grapevine leaves affected by yellowing and
reddening''; (4) Pagina web a proiectului.

Modul de aplicare: aplicație on-line cu ajutorul căreia fermierii pot planifica culturile
agricole in funcție de nutrienti si potențial termo-hidric, pot estima producția agricola minima
cat si riscurile biotice pentru culturile de: porumb, grâu, ovăz, orz, soia, fasole, fasolita,
arahide, tomate, ardei, pepeni verzi, cais si piersic.

Diseminare: Site-ul MADR ADER 414, Masa rotunda ASAS, Buletin informativ ASAS
(Buletin informativ 2016); Prezentare in plen la SCDA Turda 2016 in cadrul Sesiunii interne
de referate si comunicări științifice - Cartarea capacitații de producție a principalelor culturi
agricole din Romania; Site-ul proiectului http://www.productieagricola.ro/
Modul de aplicare: on-line (Aplicație in dezvoltare) – Fermierii pot obține buletine de
avertizare cu privire la riscul incubării bolilor foliare
Diseminare: http://www.productieagricola.ro/

Modul de aplicare: on-line Utilizatorii pot obține date cu privire la producția minima
prognozata, cantitatea de amelioratori de sol si cantitatea de ingrasaminte necesare

Diseminare: Site-ul MADR ADER 414; Site-ul proiectului

http://www.productieagricola.ro/
Modul de aplicare: tratament foliar.
Utilizarea produsului foliar universal F414 asupra soiului de piersic Springold a dat
următoarele rezultate la prima testare in câmp:
1. conținut de apa totala in frunze mai mare cu 2,5%,
2. fotosinteza in zilele însorite mai mare cu 12%,
3. fotosinteza mai mare cu 85% in zilele cu nebulozitate ridicata,
4. N total in frunze mai mult cu 8.35 %,
5. P total in frunze mai mult cu 57%,
6. K total in frunze mai mult cu 22,2 %.

Beneficiar Brevet ICDPP si CCDCPN-Dăbuleni Beneficiar produs: fermierii

Diseminare: Masa rotunda ASAS, Participarea la târgul de inventica EUROINVENT IASI

2017. Produsul conform cererii de brevet A/00757/26.10.2016 a fost premiat cu diploma si
medalie de aur.

Diseminare: Lucrari - Researches concerning the influence of Laurus nobilis essential oil on
zea mays kernels germination; Studiu privind influența tratamentului la sămânță cu uleiuri
esențiale asupra germinației; Prezentare plen: Studii privind acțiunea a treisprezece extracte
vegetale asupra germinației cariopselor de Z. mays -Sesiunea interna de referate si comunicări
științifice – SCDA Turda 2017.

Modul de aplicare: in productie - concluziile scenariului meteo atrag atenția spre utilizarea de
semințe cu capacitate germinativa la temperaturi sub-optimale.

Modul de aplicare: in productie - tratarea semințelor depozitate cu un produs de încetinire a

metabolismului (D414 –in faza de lucru) pentru conservarea capacitații germinative;

Tratarea semințelor înainte de semănare cu un produs de accelerare a metabolismului si

protecție a rizosferei (S414- in faza de testare);

Tratarea sistemului foliar cu un produs cu acțiune complexa (F414- in faza de retestare)

Diseminarea rezultatelor fazei 2 s-a realizat, în principal, prin prezentarea şi publicarea de
articole şi lucrări ştiinţifice.
În data de 20.04.2016, la sediul SCDP Bistriţa, a avut loc sedinta SRH-filiala BN la care au
participat fermieri din judet, reprezentanţi ai Camerei Agricole Judetene BN, reprezentanţi ai
PFA cu activităti pomicole, pepinierişti, cercetători, reprezentanţi ai firmel Lantec Industries,
etc.. Cu aceasta ocazie a fost prezentat referatul “Prunul transgenic rezistent la virusul Plum
pox – subiect de studiu într-un nou proiect naţional coordonat de SCDP Bistriţa”. De
asemenea, la nivel de popularizare a fost publicat şi un articol intitulat "Prunul transgenic
rezistent la virusul Plum pox - subiect de studiu intr-un nou proiect national coordonat de
SCDP Bistrita" în BDIH - filiala BN, nr. 36/2016:

Rezultate preliminare obţinute în anul 2016, în cadrul proiectului ADER 4.1.3, respectiv
lucrarea intitulată "Preliminary results on behaviour of transgenic and conventional plum to
natural PPV infection in a new field trial", a fost prezentată la cel de-al XV-lea Simpozion
Internațional "Prospects for the 3rd Millennium Agriculture", care a avut loc la USAMV Cluj-
Napoca în perioada 29 sept. - 1 oct. 2016 .

Unele rezultate obţinute la SCDP Bistriţa referitoare la prunul transgenic HoneySweet, alături
de alte rezultate obţinute de colaboratori din starainatate, au făcut obiectul publicării unui
articol în revista HortScience (ISI- Web of Science) intitulat “ HoneySweet (C5), the First
genetically Engineered Plum pox virus-resistant ” Acest articol a fost premiat de MENCS,
Subprogram Resurse Umane –Premierea rezultatelor Cercetarii, competiţia 2016.

În data de 3 august 2016 lotul experimental de la SCDP Bistriţa a fost vizitat de o delegaţie a
Departamentului de Stat pentru Agricultură al Statelor Unite ale Americii formată din Prof. dr.
Ralph Scorza si Linda Eilks, insoţită de doamna ing. Monica Dobrescu de la Ambasada SUA la
Bucureşti.

Diseminarea si modul de aplicare a rezultatelor vor fi prezentate la raportarea din luna

noiembrie 2017
Organizarea a trei consfătuiri cu Asociaţia Crescătorilor de Ovine în care s-au prezentat
expoziţii cu metişii F1 dintre rasele de carne Suffolk , rasa de Carne Palas , Charollais si rasele
locale româneşti ( Merinos şi Ţigaie).

Prezentarea loturilor demonstrative cu rasele specializate la expoziţia organizată la ICDCOC

Palas (noiembrie 2015 ) cu participarea miniştrilor agriculturii din România şi China şi la
INDAGRA Bucureşti (octombrie 2016).
Prezentarea în cadrul a 3 consfătuiri cu crescătorii de ovine organizate la ICDCOC Palas
Constanţa a rezultatelor obţinute, ocazie cu care au fost evidenţiate avantajele aplicării
hibridării pentru producţia de carne. Livrarea de reproducători din
Rasa de Carne Palas la crescători particulari în scopul utiliizării la montă şi obţinerii de miei de
carne, se estimează obţinerea a 500-600 metişi F1.

Realizarea la partenerii agenţi economici a unui număr de aproximativ 500 miei metişi pentru
carne în urma aplicării schemelor de încrucişare

Organizarea unui seminar ştiinţific la ICDCOC Palas în mai 2016 pe tema Metode eficiente de
sporire a producţiei de carne la ovine
Prezentarea în mass-media a rezultatelor obţinute la loturile experimentale ( TVR1 – Viaţa
Satului, presa scrisă, reviste de specialitate);
Participarea la simpozioan ştiinţific USAMV Iaşi prezentarea de lucrări în care sunt prezentate
rezultatele obţinute Cercetări privind ameliorarea producţiei de carne la rasele de ovine locale
din România prin încrucişarea cu rase specializate, Rasa de Carne Palas, Suffolk, Charollais.
Prezentarea în cadrul a 3 consfătuiri cu crescătorii de ovine organizate la ICDCOC Palas
Constanţa a rezultatelor obţinute fiind prezentate avantajele aplicării hibridării pentru producţia
de carne.

Livrarea în perioada 2015-2017 a 82 reproducători (berbeci şi miori) din Rasa Prolifică Palas (
în curs de omologare ) în crescătorii din cadrul Asociaţiei Crescătorilor de Ovine . Prin
utilizarea acestora la montă s-au obţinut un număr de femele hibride F 1 ( Rasa Prolifică Palas X
Merinos de Palas) care în continuare (2017) vor fi montate cu berbeci din Rasa de Carne Palas
obţinându-se hibrizi trirasiali.

Prezentarea metişilor obţinuţi la INDAGRA Bucureşti (octombrie 2016) şi la expoziţia

organizată la societatea SC Argonaut şi la Intreprinderea Individuală Polifronie Iancu (26
septembrie 2016) la care au participat miniştrii agriculturii din România şi Iordania
 Publicarea unei lucrări cu rezultatele parţiale obţinute: Researches regarding slauthering
output and carcass characteristics at crossbreds F1 Romanov x Palas Merino and F1 Prolific
Breed Palas x Palas Merino in International Journal of Research and Science (IJRS) , vol 6 ,
ianuarie 2017.

Mioarele hibride F1 au avut valoarea indicelui osaturii 9,18 faţă de lotul martor Merinos de
Palas la care acesta este 10,16. Diferenţa între genotipuri este semnificativă din punct de vedere
statistic şi arată faptul că mioarele hibride F1 au scheletul semnificativ mai uşor faţă de
Merinosul de Palas, ceea ce constituie un avantaj în ceea ce priveşte producţia de carne.
Rezultatele activitatilor de inseminare artificială cu utilizarea materialului seminal procesat sub
diferite forme au fost diseminate în cadrul Adunării Generale a membrilor ANCC CAPRIROM,
care a avut loc la Targoviste ( 10.06.2017 ) cu crescătorii de caprine pe tema Perfecţionarea
tehnologiei de inseminare artificială a caprelor cu material seminal şi în articolul

Artificial insemination of Carpathian goats with semen preserved in different forms, publicată
în The Annals Of “Valahia” University Of Targoviste 2016.
Rezultatele obtinute in urma activitatii de control a productiei de lapte, sub aspect cantitativ dar
si calitativ, la caprele primipare de rasa Carpatina dar si de la femelele primipare F1 Carpatină
x Saanen şi Carpatină x Alpină vor fi diseminate in cadrul Simpozionului stiintific international
"Zootehnia modernă - siguranţă alimentară şi dezvoltare durabilă" organizat în
 Prezentarea loturilor demonstrative cu hibrizii obţinuţi la 2 expoziţii organizate la ICDCOC
Palas cu participarea crescătorilor de caprine interesaţi şi la expoziţia INDAGRA Bucureşti,
octombrie 2015,2016;.

Vizite şi expoziţii la care au participat reprezentanţi MADR , reprezentanţi INRA -Franţa şi

crescători ( septembrie 2016)
● folosirea structurilor polimorfe ale unor sisteme genetice ca markeri genetici pentru
ameliorarea capacităţii productive şi reproductive şi a stării de sănătate a ovinelor prin
îmbunătăţirea structurii genetice la locii sistemelor genetico-biochimice, imunogenetice şi
genetico-moleculare corelate cu productivitatea animală;

● folosirea markerilor genetici pentru consolidarea trăsăturilor valoroase de productivitate,

sporirea ratei ovulaţiei şi a capacităţii fecundante şi realizarea profilaxiei genetice şi sanitar-
veterinare la ovine;
● organizarea, la nivel de asociaţii ale crescătorilor de ovine, a unui consens şi a unor aplicaţii
sustenabile pentru protecţia potenţialului genetic, conservarea sa şi sporirea biodivesităţii
propriilor populaţii de ovine folosind informaţii furnizate de investigaţiile biochimice,
imunogenetice şi moleculare.

● primii beneficiari ai rezultatelor parţiale sunt fermele de elită din staţiunile de cercetare:
Popăuţi-Botoşani, Palas-Constanţa, Secuieni-Bacău, Caransebeş. Al doilea palier de beneficiari
este reprezentat de ferma de producţie a Partenerul 1 al proiectului, SC AGROIND COM SRL
Botoşani. În al treilea rănd, au beneficiat fermierii care deţin ferme particulare de tip individual
● diseminarea acestor rezultate s-a realizat prin comunicări susţinute la manifestările ştiinţifice
organizate de instituţiile de învăţământ superior cu profil agronomic şi prin articole ştiinţifice
publicate în analele USAMV din Bucureşti, Timişoara şi Cluj-Napoca, în Editura Academiei
Române sau în publicaţii internaţionale (Elsivier, Agriculture and Agricultural Science
Procedia). De asemenea, au fost postate pe site-ul MADR expozeuri Power Point cu rezultatele
pe faze de execuţie ale acestrui proiect.
Identificarea a 2346 capete ovine Karakul Sur în arealul de creștere a rasei Karakul de Botoșani
(zona de N-E și centrală a Moldovei - jud. Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui).
Asigurarea de reproducători masculi Karakul Sur și Karakul maro la crescătorii particulari de
ovine.

Utilizarea rezultatelor profilului hematologic și biochimic în precesul de înmulțire și

consolidare a ovinelor Karakul sur prin perfectarea planului de potrivire a perechilor.

Valorile indicilor de reproducţie se încadrează în parametrii rasei : fecunditatea - 97,60 %,

prolificitatea– 110,5%,, iar natalitatea– 101,1%. Producţia totală de lapte realizată de oile
Karakul Sur (60,028 ± 1,831 l.) este mai mare cu 11,15% fata de cea realizata de oile Karakul
Negru.

Comercializarea reproducătorilor Karakul sur către crescătorii particulari

Promovarea rasei Karakul de Botoșani varietatea Sur prin organizarea: Târgului expozițional de
Miei, Pielicele şi Produse Tradiţionale ediția a XI-a în luna mai 2016; Prezentare tematică în
luna mai 2017 cu participarea studenților și cadrelor didactice USAMV Iași și a fermierilor
particulari din județul Botoșani. Diseminarea acestor rezultate s-a realizat prin comunicări
susţinute la manifestările de profil organizate de instituţiile de învăţământ superior cu profil
agronomic şi prin articole ştiinţifice publicate în analele USAMV din Bucureşti, Iași. De
asemenea, au fost postate pe site-ul MADR expozeuri Power Point cu rezultatele pe faze de
execuție ale acestui proiect.
Tematica prezentată – „Situația pe plan național și internațional cu privire la nivelul producției
de lapte și a compoziției chimice a acestuia”, “Caracterizarea efectivului de vaci de rasă Bălțată
Românească din cadrul biobazei zootehnice a SCDCB Arad”

Seminar “Factori cu potențial influent asupra producției șI compoziției chimice a laptelui”

Seminar “Situația actuală a producției de lapte. Evaluarea morfoproductivă a efectivelor”.

Locul de desfășurare – Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Arad

Grup țintă – studenți anul IV Facultatea de Zootehnie și Biotehnologii

Grup țintă – fermieri particulari

Tematica prezentată – „Factori biologici cu potențial influent asupra producției de lapte”,

“Factori tehnologici cu potențial influent asupra producției de lapte”, “Factori de mediu cu
potențial influent asupra producției de lapte”; Seminar “Bunăstarea animală,
garanția valorii biologice a produsului” Locul de desfășurare – Expo Arad
Internațional – târg internațional Agromalim Arad; Grup țintă – fermieri particulari

Tematica prezentată – „Bunăstarea animală”, “Efectele programelor de ameliorare asupra

producției de lapte în succesiunea generațiilor”, “Markeri genetici utilizați în selecția vacilor de
lapte”
Difuzarea rezultatelor prin publicarea a 6 lucrări științifice în cadrul unor reviste de specialitate
în cadrul unor simpozioane/conferințe naționale şi internaţionale.

Asigurare de consultanţă către alte unităţi de creştere şi ameliorare a bovinelor, staţiuni de

cercetare sau laboratoare care solicită aceasta, precum și unități SEMTEST și ANARZ.

Organizarea de workshopuri ți demonstrații practice pentru prezentarea rezultatelor

parțiale ale proiectului

1. Workshop: Tehnica PCR-RFLP în scopul identificării alelelor favorabile ale genelor de

interes. Organizată de S.C.D.C.B. Arad în colaborare cu USAMVB Timişoara - Facultatea de
Zootehnie şi Biotehnologii în 11.03.2016. Lectori: Dr. Ing. Ilie Daniela Elena. Nr. participanţi:
16 studenţi

2. Workshop: Caracterizarea morfo-productivă a efectivului de vaci de rasă Brună din cadrul

biobazei zootehnice a Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Arad.
Organizată de S.C.D.C.B. Arad în 20.04.2016. Nr. participanţi: 27 fermieri

3. Workshop: “Selecția asistată de markeri moleculari – creșterea valorii biologice a

produsului”. Locul de desfășurare: Expo Arad Internaţional, cu ocazia târgului Agromalim
organizat în perioada 08.09.2016-11.09.2016. Data de desfășurare: 11.09.2016. Nr. participanţi:
30 fermieri

4. Demonstraţie practică: Ameliorarea genetică a taurinelor. Organizată de S.C.D.C.B. Arad

în colaborare cu USAMVB Timişoara - Facultatea de Medicină Veterinară în 10.10.2016 –
12.10.2016. Lectori: Dr. Ing. Matiuţi Marcel, Dr. Ing. Ilie Daniela Elena. Nr. participanţi: 167
studenţi
5. Demonstraţie practică: Laborator de biologie moleculară aplicată. Organizată de
S.C.D.C.B. Arad în colaborare cu USAMVB Timişoara - Facultatea de Zootehnie şi
Biotehnologii în 17.03.2017. Lectori: Dr. Ing. Ilie Daniela Elena. Nr. participanţi: 16 studenţi

Cerere omologare: LINIE DE RASA BRUNA KCn+, depusă la ANARZ, nr.

11462/17.07.2017

Toate studiile făcute și rezultate vor fi diseminate prin lucrări ștințifice și discuți cu crescători
de porcine Mangalița.Industria agro-alimentară procesează acestă materie primă de calitate
bună,obținînd produse de carmangerie specială.
Seminar de prezentare a proiectului de cercetare 5.1.7. "Ameliorarea unei linii de vaci din rasa
Holstein Friza in directia imbunatatirii concomitente a robusteței si calității laptelui".
Participanți 15 fermieri din zona de influență a SCDA Șimnic, reprezentant ASAS București,
Camera Agricolă Dolj, Direcția Agricolă Dolj, Facultatea de Agricultură și Horticultură
Craiova. SCDA Simnic 28.04.2016

Simpozion Omagial "60 de ani de cercetare-dezvoltare la SCDA Șimnic": 40 de ani de

îmbunătățire continuă a productivității și eficienței creșterii rasei Holstein Friză de la SCDA
Șimnic. Prezentări animale selectate si descendenta lor conform proiect ADER 517.
Participanți: Ministrul Agriculturii, conducerea ASAS București, directori stațiuni de cercetare-
dezvoltare agricolă,cadre universitare, fermieri din zona de influență a stațiunii.7 iulie 2017

Diseminarea genelor de animale superioare (vânzarea unui tăuraș de reproducție unui crescător
de taurine de lapte din judetul Dolj; rezultatele vor fi comunicate la timpul potrivit). 2 mai 2017

Genetic Assocciation of Test-day Milk Urea Concentration with Milk Yield in Primiparous
Holstein Fresian Cows.

Participare Simpozion BIOINGINERIA RESURSELOR ANIMALIERE. 25-26 mai 2017,

Timişoara.
A fost intocmit standardul pentru insusirile morfo-productive la hibrizii din linia specializata
pentru productia de carne F1 Dorper x Turcana in conditii de crestere extensive si
semiintensive; Au fost achizitionati berbeci
din rasele Dorper si Lacaune; A fost intocmit standardul pentru
insusirile morfo-productive la hibrizii din linia specializata pentru productia de lapte F1
Lacaune x Turcana in conditii de crestere extensive si semiintensive;
Au fost efectuate tratamentele sanitar veterinare la efectivele de
ovine

Producerea de berbeci amelioratori din cadrul celor două linii specializate pentru productia de
lapte si carne, pentru sporirea performanţelor productive şi economice din fermele de ovine
care exploatează rasa Ţurcană; Au fost stabiliti indicii de
reproducere prenatali la oile din rasa Turcana crescute in sistem extensiv;
Promovarea noilor creaţii biologice s-a facut prin
publicaţii în cadrul unor articole ştiinţifice şi participarea la conferinţe naţionale şi
internaţionale:

A fost publicata o lucrare in ‘International Scientific Symposium Bioengineering of Animal

Science Resources’; Participarea la
‘International Scientific Symposium Bioengineering of Animal Science Resources’ in perioada
25-26 Mai 2017, organizat de catre USAMVB Timisoara;

A fost publicata o lucrare in ‘International Scientific Symposium Bioengineering of Animal

Science Resources’; Participarea la 68th
EAAP Annual Meeting of the European Federation of Animal Science, Tallin Estonia.

Organizarea a sase workshopuri pentru crescătorii de ovine:

- Workshop cu crescatorii de ovine in data de 24.03.2016 in localitatea Moldova Noua, judetul

Caras-Severin (35 participanti), in colaborare cu Asociatia Crescatorilor de Ovine si Caprine
Caras-Severin, Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara a Banatului din
Timisoara, Filiala Timisoara a Academiei de Stiinte Agricole si Silvice si Camera Agricola a
judetului Caraş-Severin;

- Workshop cu crescatorii de ovine in data de 25.03.2016 in localitatea Caransebes, judetul

Caras-Severin (40 participanti), in colaborare cu Asociatia Crescatorilor de Ovine si Caprine
Caras-Severin, Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara a Banatului din
Timisoara, Filiala Timisoara a Academiei de Stiinte Agricole si Silvice si Camera Agricola a
judetului Caraş-Severin;

- Workshop si instruire practica fermieri ‘Proiectarea tehnico economică a fermelor de ovine’

in data de 19.12.2016 in localitatea Caransebes, judetul Caras-Severin (40 participanti);

- Workshop si instruire practica fermieri ‘Nutriția oilor si caprelor pentru producția de lapte’ in
data de 20.12.2016 in localitatea Caransebes, judetul Caras-Severin (43 participanti);

- Workshop si instruire practica fermieri ‘Posibilităţi tehnologice de sporire a producţiei de

lapte la nivelul fermelor’ in data de 21.12.2016 in localitatea Caransebes, judetul Caras-Severin
(41 participanti);
- Workshop si instruire practica fermieri ‘Utilizarea echipamentelor si a instalatiilor de muls
mecanic la ovine si caprine’ in data de 22.12.2016 in localitatea Caransebes, judetul Caras-
Severin (38 participanti).
S-a realizat structura finala a dispozitivelor experimentale care au fost implementate in sezonul
de reproductie septembrie-octombrie 2017 in cadrul SCDCOC Caransebes (CP) si USAMVB
Timisoara (P1) pentru implementarea activitatilor prevazute pentru fazele VI si VII ale
proiectului, in sistem de crestere extensiv si semiintensiv;

S-au stabilit loturile experimentale pentru fiecare genotip si sistem de crestere, precum si
numarul de indivizi necesari pentru fiecare varianta experimentala in vederea testarii ratelor de
crestere si supravietuire a hibrizilor specializati pentru productiile de carne (F 1 Dorper x
Turcana) si in vederea testarii potentialului lactogen la linia specializata pentru productia de
lapte (F1 Lacaune x Turcana) in sistem semiintensiv si extensiv de crestere;

S-au reactualizat si validat standardele pentru insusirile morfo-productive si reproductive in

cadrul celor doua tipuri de hibrizi specializati pentru productia de carne si lapte, in baza
rezultatelor preliminare obtinute pana in acest moment.

A fost evaluat potentialul de productie al laptelui de oaie in sistem organic in zona de deal;

A fost evaluata productivitatea si calitatea pajistilor permanente, ameliorate prin metode

conventionale si organice, destinate valorificarii cu ovine pentru lapte;

Au fost elaborate tehnologii de infiintare si exploatare a pajistilor din zona de deal si munte
destinate exploatarii cu ovinele in sistem organic; Promovarea
rezultatelor partiale s-a facut prin publicaţii în cadrul unor articole ştiinţifice şi participarea la
conferinţe naţionale şi internaţionale;

Participarea la ‘International Scientific Symposium Bioengineering of Animal Science

Resources’, organizat de catre USAMVB Timisoara;
A fost publicata o lucrare in ‘International Scientific Symposium Bioengineering of Animal
Science Resources;
Participarea la ‘International Scientific Symposium Bioengineering of Animal Science
Resources’ organizat de catre USAMVB Timisoara;
A fost publicata o lucrare in ‘International Scientific Symposium Bioengineering of Animal
Science Resources’;
Organizarea a sase workshopuri pentru crescătorii de ovine:

- Workshop cu crescatorii de ovine in data de 24.03.2016 in localitatea Moldova Noua, judetul

Caras-Severin (35 participanti), in colaborare cu Asociatia Crescatorilor de Ovine si Caprine
Caras-Severin, Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara a Banatului din
Timisoara, Filiala Timisoara a Academiei de Stiinte Agricole si Silvice si Camera Agricola a
judetului Caraş-Severin;
- Workshop cu crescatorii de ovine in data de 25.03.2016 in localitatea Caransebes, judetul
Caras-Severin (40 participanti), in colaborare cu Asociatia Crescatorilor de Ovine si Caprine
Caras-Severin, Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara a Banatului din
Timisoara, Filiala Timisoara a Academiei de Stiinte Agricole si Silvice si Camera Agricola a
judetului Caraş-Severin;
- Workshop si instruire practica fermieri ‘Proiectarea tehnico economică a fermelor de ovine’
in data de 19.12.2016 in localitatea Caransebes, judetul Caras-Severin (40 participanti);

- Workshop si instruire practica fermieri ‘Nutriția oilor si caprelor pentru producția de lapte’ in
data de 20.12.2016 in localitatea Caransebes, judetul Caras-Severin (43 participanti);

- Workshop si instruire practica fermieri ‘Posibilităţi tehnologice de sporire a producţiei de

lapte la nivelul fermelor’ in data de 21.12.2016 in localitatea Caransebes, judetul Caras-Severin
(41 participanti);

- Workshop si instruire practica fermieri ‘Utilizarea echipamentelor si a instalatiilor de muls

mecanic la ovine si caprine’ in data de 22.12.2016 in localitatea Caransebes, judetul Caras-
Severin (38 participanti).

S-a efectuat un studiu de genetica moleculara privind polimorfismul genetic a genelor cu

implicatii majore in sinteza proteinelor din lapte (CSN2 si BLG) la ovinele din rasa Turcana
incluse in controlul oficial al productiilor, fiind obtinute date privind baza genetica a rasei
(screening genetic) pentru fezabilitatea introducerii selectiei asistate de markeri moleculari
pentru producerea laptelui si produselor din lapte hipoalergenice.

Rezultatele obținute au fost prezentate în cadrul unei ședințe informale, organizată pe

01.05.2016 la SCDCOC Bacău, la care au fost invitați membrii Asociației Crescătorilor de
Ovine Miorița dar și alți fermieri care au în proprietate oi crescute pentru producția de lapte.

Rezultatele au fost prezentate și la Simpozionul organizat de USAMV Cluj Napoca fiind incluse
în Animal Science and Biotechnologies, Vol. 73, No 2 (2016), p 218-222

Rezultatele obținute evidențiază faptul că atunci când sunt asigurate condiții optime de
hrănire și întreținere capacitatea bună de producție a oilor din noul tip se îmbunătățește
considerabil.
Rezultatele obținute au fost prezentate la workshop-ul organizat cu prilejul Adunării
Generale a membrilor Asociației Miorița organizată în data de 20.08.2017 , dar și la
Simpozionul Internațional de la Sarajevo, fiind publicate în Journal, Agrofor International
Vol. 2, Issue No. 1, p 119-124.

Exemplare din această populație de tip nou dar și unele performanțe specifice au fost
prezentate și la ediția din 2017 a Expo Zoo Agroind organizată în perioada 7-8 septembrie
2017 la Vaslui.
 S-au elaborat articole ştiinţifice care au fost comunicate la simpozioanele naţionale și care
au fost publicate în reviste de specialitate.

1. “Dynamic of the sperm DNA integrity in frozenthawed semen from endangered Grey Steppe breed bulls”. "Lucrări ştiinţifice. Seria Zootehnie", vol. 65 (21), 2016

2.”The Romanian Grey Steppe characterisation – the breed evolution in the last century
from the numerical and morphological point of view”, în cadrul întâlnirii anuale a membrilor
DAGENE - Asociația Internațională pentru conservarea raselor de animale din regiunea
Dunării, 26-29 aprilie 2017, Pazin, Croația
S-au elaborat tehnologii de creștere a taurinelor din rasa Sura de stepă în ferma unității
proprii, publicate în “Oferta cercetării ştiinţifice pentru transfer tehnologic în agricultură”
A.S.A.S.

1. CREŞTEREA TINERETULUI MASCUL DIN RASA SURĂ DE STEPĂ ÎN DIRECȚIA PRODUCȚIEI DE

CARNE

2. RECONSIDERAREA RASEI DE TAURINE SURĂ DE STEPĂ ÎN VEDEREA ASIGURĂRII

DIVERSITĂȚII GENETICE A POPULAȚIILOR DE ANIMALE, ÎN SCOP ȘTIINȚIFIC, ECONOMIC,
CULTURAL ȘI TURISTIC
Modul de aplicare al rezultatelor în producție. Cine a beneficiat de aceste rezultate. -
toate tratamentele de sincronizare a estrului au fost aplicate la vacile din ferma proprie,
care a fost beneficiara directă a rezultatelor. - în
mod indirect au beneficiat un număr nelimitat de crescători de vaci pentru lapte prin
comunicarea rezultatelor la simpozioanele naționale și publicarea de articole științifice în
reviste de specialitate naționale, care sunt menționate și în baza de date europeană.

S-au elaborat tehnologii de creștere a taurinelor din rasa Sura de stepă în ferma unității
proprii, publicate în “Oferta cercetării ştiinţifice pentru transfer tehnologic în agricultură”
A.S.A.S. - Sincronizarea estrului la
vaci cu gestageni tip progesteron administrat sub forma unui dispozitiv intravaginal-
metoda“PRID” .

S-a comunicat o lucrare la al 55-lea Simpozion ştiinţific organizat de USAMV Iași, facultatea
de medicină veterinară, cu participare internationala "Ştiinţele vieţii - o provocare pentru
viitor" 20-22 octombrie 2016 , care a fost publicată în "Lucrări ştiinţifice. Seria medicină
veterinară Vol 59 Partea 2, pag.228-235;
"Comparative research regarding two methods for estrus synchronization in postpartum
dairy cows based on progesterone (PRID) and prostaglandin F2α and the relationship with the
metabolic status".
 S-a elaborat o tehnologie publicată în “Oferta cercetării ştiinţifice pentru transfer
tehnologic în agricultură” A.S.A.S. -"Imbunatatirea managementului reproductiv in fermele
de vaci pentru lapte prin utilizarea biotehnicii de inducere si sincronizare a estrului cu
prostaglandina F2α".

Se va comunica o lucrare la al 56-lea Simpozion ştiinţific organizat de USAMV Iași,

facultatea de medicină veterinară, 19-20 octombrie 2017 - "Cercetări privind aplicarea unei
metode de inducere și sincronizare a estrului la vaci postpartum bazată pe două doze de
GnRH și prostaglandină F2ɑ, cu inseminare programată".

Rezultatele de cercetare obținute în cadrul proiectului au fost postate pe site-ul MADR.

Elaborarea de articole ştiinţifice care au fost publicate în reviste de specialitate.

Diseminarea rezultatelor obținute a fost realizată prin publicarea unui articol științific:
"Cryopreservation of Romanian Black Spotted cattle immature oocytes by slow freezing
method: Preliminary research" . Revista„Cercetări Agronomice în Moldova „ vol. 4 (168)
2016,pag. 107-113.

Elaborarea de tehnologii în « OFERTA CERCETARII STIINTIFICE PENTRU TRANSFER TEHNOLOGIC

IN AGRICULTURA -Aplicarea biotehnicii
Ovum pick-up la specia bovină. - Metode de
intensificare a functiei sexuale la vaci prin biotehnologii de reproductie.

Diseminarea rezultatelor obținute a fost realizată prin elaborarea unui articol de cercetare
științifică care a fost trimis spre publicare în Rev.„Cercetări Agronomice în Moldova": "In
vitro production of embryos at Research and Development Station for Cattle Breeding
Dancu, Iasi- First bovine embryos produced in vitro in north-eastern Romania".

Elaborarea unei tehnologii în « OFERTA CERCETARII STIINTIFICE PENTRU TRANSFER

TEHNOLOGIC IN AGRICULTURA cu titlul: BIOTEHNICI MODERNE DE REPRODUCERE LA VACILE
PENTRU LAPTE- OPU ȘI FERTILIZAREA “IN VITRO” (IVF).
Vom prezenta lucrări ştiinţifice la simpozioane naţionale şi vom scrie articole de specialitate,
care vor fi publicate în reviste internaţionale cotate ICI.

Până în prezent am organizat 3 mese rotunde pe tema creşterii şi exploatării rasei Pinzgau
de Transilvania, la aceste întâlniri au participat crescători de taurine, specialişti din
agricultură, fermieri, reprezentanţi ai asociaţiilor de profil din ţară, ai Direcţiilor Agricole, ai
ASAS "GH.I.Şişeşti", Oficii de Consultanţă Agricolă şi MADR.

Dorim să asigurăm asistenţă şi consultanţă de specialitate, pentru gospodarii care doresc să

reia tradiţia creşterii rasei Pinzgau de Transilvania.

Pentru crescătorii de taurine din zona Apusenilor şi a Bucovinei, vom asigura în limita
disponibilităţilor material de prăsilă, female, tăuraşi pentru montă şi material seminal
congelat de la tauri de Pinzgau.

Totodată, vom organiza un simpozion naţional pe tema "Păstrarea raselor locale de animale
în scopul menţinerii biodiversităţii şi a conservării fondului genetic a acestora, în contextual
actual al încălzirii globale a climei".

În final, vom elabora şi publica tehnologia de creştere şi exploatare a rasei Pinzgau de

Transilvania în sistem semiintensiv şi vom constitui o bancă de gene, în scopul păstrării şi
conservării genetice a rasei, care datorită metisării excesive este în pericol de dispariţie.

Precizăm că în luna iunie 2017, postul TVR 1 a difuzat în cadrul emisiunii "Viaţa satului" o
filmare, ocazie cu care am prezentat programul de cercetare ADER 5.3.2. finanţat de MADR,
cu referire specială la importanţa păstrării şi conservării rasei locale de taurine Pinzgau de
Transilvania, rasă aflată în pericol de dispariţie.
 Pliant: Ioana Nicolae, Marinela Enculescu: Taurinele de carne, sursă de creştere a
veniturilor în fermele zootehnice.
Lucrări ştiinţifice:

- study of THE BODY WEIGHT AND BIOMETRIC MEASUREMENTS IN CROSSBREED NEWBORN

CALVES - Marinela Enculescu, Ioana Nicolae, Sertu Stelian, Daniela Vidmichi
- Radu I. Neamț, Silviu Ilie Săplăcan, Stelian Acatincăi, Ludovic T. Cziszter, Daniela E. Ilie
(2017) - Effects of Pair versus Individual Housing on Romanian Simmental x Limousine
Crossbreed Calves Behaviour, Scientific Papers: Animal Science and Biotechnologies, 2017, 50
-(1),
Florin
pag.Cristian
209-213.Neciu, Gheorghe Săplăcan, Dorin Rechițean, Neculai Dragomir (2017) - Forage
chicory (Cichorium intybus L.) - pretability in crops and effects in ruminants feeding –
REVIEW, Scientific Papers: Animal Science and Biotechnologies, 2017, 50 (1), pag. 170-175.

- Radu I. Neamț, Dinu Gavojdian, Florin C. Neciu, Ludovic T. Cziszter, Daniela E. Ilie (2017) -
Effects of some non-genetic factors on calves’ viability and growth, 7th International
Conference on the Assessment of Animal Welfare at Farm and Group Level Ede-Wageningen,
Olanda.

Cărți

- Neamț Radu Ionel (2017) - Factori cu potențial influent asupra bunăstării vițeilor, Ed.
Trinom, Arad, ISBN 978-606-8557-52-6.
- S-au transmis crescătorilor de taurine şi bubaline 220 Buletine de analiză citogenetică
(90 capete taurine de rasă Bălţată cu Negru Românească; 40 capete bubaline; 90 capete
taurine de rasă Bălţată Românească );

1.NICOLAE IOANA, DANIELA MARIA VIDMICHI,I.M.HOPORTEAN, L.HARGEAGA, NICOLETA ISFAN

-2016- Cytogenetic investigations in subfertile cattle females. 22th ICACG, Toulouse,
Franta, 2-5 iulie 2016. Chromosome Research (2016) 24(Suppl 1): S1-S48, pg.S17, ISSN 0967-
3849;

2. Ioana Nicolae, Adrian Bota, Daniela Vidmichi, Cosmin Şonea, The chromosomal
abnormalities as causes of reproductive failure in buffalo females,Moleclar Cytogenetics,
2017,10 (Suppl 1):20 DOI 10.1186/s13039-017-0319-3,pg. 61.

- Stagiu ştiinţific în Laboratorul de Citogenetică Animală şi Cartare Genică, ISPAAM

(Istituto per il Sistema Produzione Animale in Ambiente Mediterraneo) Napoli,
Italia:02.04.2017-09.04.2017
A. diseminare online :

1. Bază de date: Beneficiari crescători de animale / mediul universitar. 2.

Acces online site IBNA: www.ibna.ro; B.
Workshop-uri – intalniri cu fermieri / comunicare rezultate : 1.
Comunicare rezultate la Simpozionul (Multiplier Event) "Hrănirea pe baze ştiinţifice a
animalelor de fermă", dec. 2016 .
2. Diseminare la USAMV Cluj-Napoca și Târgul Internațional pentru Agricultură, Industrie
Alimentară și Zootehnie AGRARIA Cluj (6-9 aprilie 2017); C. Contracte
de transfer / Acorduri de colaborare. 1. Acord de
colaborare nr. 2034/ 22.03.17- Pîslari Andrei; 2. Contract de
transfer tehnologic nr. 5945 /12.09.2017 – beneficiar AGCTR. D. Aplicare în Biobaza
Experimentală INCDBNA Balotești.
Scopul acestui proiect urmareste dezvoltarea, prin activități specifice de cercetare
aplicativă, a unor strategii nutriționale inovative bazate pe rețete furajere, testate și
validate prin experimentări “in vivo”, care să asigure:

-valorificarea superioară a unor subproduse de origine vegetală din industria alimentară;

-identificarea producătorilor și a subproduselor ,,low-cost” care pot fi valorificate eficient în

hrana animalelor de fermă;
-minimizarea factorilor de risc asupra mediului atât la nivelul producătorilor din industria
alimentară cât și la nivelul fermierilor prin diminuarea cantităților de suproduse care nu își
găsesc utilizarea cât și prin reducerea metaboliților proveniți de la aditivii furajeri anorganici
regăsiți în excreta animalelor;

-punerea la dispoziția fermierilor a unor aditivi vegetali low cost, cu impact în prețul
furajului și calitatea produselor obtinuțe;
-asigurarea pe piață alimentelor de origine animală (carne, ouă, lapte) a unor produse
obținute de la animale în hrana cărora se folosesc cu precădere materii prime furajere
naturale. Subprodusele analizate in etapa I au fost valorificate, prin experimentarea noilor
solutii nutritionale pe gaini ouatoare (etapa 2/2016) respectiv pe pui broileri (etapa 3/2016)
cu rezultate benefice in ceea ce priveste obtinerea de alimente functionale (oua, carne de
pui), in conditiile protejarii mediului. Rezultatele studiilor experimentale au fost diseminate
catre fermieri si consumatori in principal prin:

- pagina web a proiectului

contracte de transfer tehnologic (contracte de transfer tehnologic incheiate cu agenti

economici: SC Avicola Lumina SA, Constanta si AGRO PREST 2005 SRL, Calarasi (etapa
2/2016); SC DENVER COM SRL (etapa 3/2016);

-articole / comunicari stiintifice nationale/internationale: comunicare la Conferinţa

Internaţională a USAMV București "Agricultură pentru viaţă, viaţă pentru agricultură", iunie
2016 si 2 comunicari la FESTEM Catania, Italia, 2016; etapa 3/2016: 2 lucrari stiintifice
prezentate la Simpozionul ştiinţific internaţional "Zootehnia Modernă - Siguranţă Alimentară
şi Dezvoltare Durabilă, Iasi 2016; etapa 4/2017: 2 lucrari stiintifice publicare in Scientific
Papers: Animal Science and Biotechnologies, 2017; 1 lucrare stiintifica publicata in AgroLife
Scientific Journal, 2017; 1 prezentare poster la al IX-lea Congres CyTA CESIA 2017, Madrid; 1
prezentare orala a posterului la EggMeat 2017, Edinburgh, Scotia

Au fost realizate flyere de popularizare - material prezentat si distribuit la intalnirea cu

fermierii, membrii ai UCPR care a avut loc in data de 12.04.2016 la sediul IBNA; prezentarea
la work-shop desfasurat in cadrul INCDBNA (Balotesti) in perioada 16 Decembrie 2016.

Actualizarea rezultatelor activităţii de cercetare pe site-ul MADR.

1. Aducerea pe piața furajelor de noi surse furajere, neconvenționale bogate in compusi
bioactivi cu potential imunostimulator capabili sa imbunatateasca capacitatea de aparare
imuna a animalelor de ferma in conditiile interzicerii antibioticelor

2. Receptura de nutret combinat cu turte de seminte de struguri obtinuta in cadrul

proiectului a fost fabricata in statia pilot a IBNA

3. Receptura de nutret combinat incluzand turte de samburi de struguri a fost testata in

ferma Victoria pe purcei dupa intarcare

4. Sunt in curs de finalizare noi recepturi de nutret combinat incluzand alte reziduuri
vincole care vor fi testate in Faza II si Faza III pe purcei generând noi date referitoare la
efectul lor asupra sănătății intestinale la purceii in perioada post-intarcare.

6. subprodusele analizate în cadrul acestui proiect pot fi incluse în rația altor animale de
fermă. Crescătorii de animale şi companiile din industria vinicola si a furajelor vor folosi
cunoștințele generate în cadrul acestui proiect pentru a-şi putea diversifica si valorifica mai
eficient produsele.

7. Receptura de nutret combinat incluzand reziduuri vinicole face obiectul unui transfer
tehnologic catre firma Dionis Agrifood, firma care prelucreaza si comercializeaza reziduuri
vinicole

8. rezultatele obtinute vor contribui la alcatuirea de catre MADR a unor tabele de valori si
norme (compozitie/concetratie/efecte) pentru furaje si subproduse locale/nationale;

Diseminarea rezultatelor proiectului s-a realizat prin comunicări si lucrari la conferințe

naționale /internaționale.

Au fost prezentate doua comunicari: o comunicare (lucrare poster) la Cel de-al 10-lea
congres moodial dedicat Polifenolilor, Porto, Portugalia 2016 si o comunicare orala la
Sinpozionul IBNA- decembrie 2016

Rezultatele obtinute in proiectul 6.2.1 au fost diseminate prin participarea la trei

evenimente stiintifice : 2 comunicari la cel de-al 11-lea congres mondial dedicat
polifenolilor- Viena, Austria, 2017; 1 comunicare orala la Simpozionul International IBNA
2017; 1 comunicare orala la Simpozionul International – Iasi 2017; 1 o lucrare stiintifica
publicata in Lucrări științifice vol 60/2017 al Simpozionului USAMV Iasi).
- Bază de date conținând tipologii de procesare și nutrețurile/subprodusele corespunzătoare:
Beneficiari crescători de animale / procesatori / specialiști în domeniu;

- Recomandări nutriționale obținute în urma estimării efectelor nutrețurilor studiate la nivel

ruminal;

- Contract de transfer tehnologic nr. 3088/05.05.2017 - AGCTR;

- Aplicare în Biobaza Experimen-tală INCDBNA-IBNA Balotești;

Comunicare rezultate la International Symposium ISB INMA 2016 Agriculture: "AGRICULTURAL

AND MECANICAL ENGINEERING Bucharest, Comunicare rezultate
la Simpozionul (Multiplier Event) "Hrănirea pe baze ştiinţifice a animalelor de fermă", 16 dec.
2016, Balotești, la care au fost invitați reprezentanți ai MADR și fermieri;
Diseminare pe scară largă prin publicarea de
articole științifice în reviste de impact.

- o tehnologie modernă de creştere a bivolilor în două ferme de dimensiuni mari din

județul Brașov;

1. folosirea principiilor moderne de păşunat raţional dozat, în 17 ferme de dimensiuni medii

și mari din județele Brașov și Sibiu; - creșterea tineretului de reproducție după un plan de
creștere întocmit științific în 4 ferme de dimensiuni medii și mari din județele Brașov și Sibiu;

2. folosirea mulsului mecanic în 4 ferme de dimensiuni medii și mari din județele Brașov și
Sibiu; - urmărirea activităţii de reproducţie, depistarea şi inseminarea bivoliţelor la
momentul optim, în 8 ferme de dimensiuni medii și mari din județele Brașov și Sibiu;

3. Articole de popularizare și diseminare: 3 lucrări științifice, o broşură privind elementele

tehnologice de creştere şi bunăstare a tineretului, un studiu privind metodele științifice de
analiză a bunăstării bivolițelor în ferme, un ghid de bunăstare pentru fermele de bivoli de
dimensiuni medii și mari; un workshop cu denumirea ”Condiții și restricții de bunăstare
pentru creșterea bivolilor” la care au participat 37 crescători de bivoli din județele Brașov și
Sibiu;

4. Lucrări științifice publicate: 4.1. ”Emission of green house gases from manure
management of cattle and buffaloes in Romania”; 4.2 ”Genetic determinism estimate for the
mastitis resistance in Romanian Buffalo”; 4.3 ”Emission of methane from enteric
fermentation of cattle and buffaloes in Romania betwen 1989-2014”.

de dimensiuni medii şi mari;

1. Diseminarea rezultatelor în cadrul unor conferinte nationale si internationale si
publicarea rezultatelor obtinute către apicultori si specialistii din mediul stiintific:
- Susţinerea unor conferinţe (3) pentru
apicultori, in mai multe judete din ţară la filialele apicole ale Asociatiei Crescatorilor de
Albine din Romania, cu tema Tehnologia creșterii mătcilor;Participarea cu 6 lucrări ştiintifice
la 3 manifestari stiintifice internaţionale - Simpozionul Ştiinţific Internaţional „Bioingineria
Resurselor Animaliere 2016” –organizat de Facultatea de Zootehnie şi Biotehnologii din
Timişoara, în perioada 26-27 mai 2016; Simpozionul Ştiinţific cu participare internaţională
2. Realizarea unor materiale didactice, de transfer a rezultatelor direct la apicultorii
români: - Material
Video, Cresterea matcilor in sistem intensiv - Autori Adrian Siceanu, Eliza Cauia, film
didactic, sitiintific si practic pentru diseminarea tehnologiei de crestere a matcilor catre
apicultori. Filmul are o durata de 1h si 7 minute, calitatea imaginii este Full HD si este pus pe
piata prin vanzare online si la sediul ICDA:
http://www.icdapicultura.ro/magazin/produse/208-materiale_didactice/2404-
cresterea_matcilor_in_sistem_intensiv__dvd.html. Materialul video a fost subtitrat si in
engleza pentru o vizibilitate cat mai mare, pus pe piata in varianta engleza (2017):
http://www.icdapicultura.ro/magazin/produse/208-materiale_didactice/2409-
queen_rearing_in_an_intensive_system__dvd.html. Varianta in engleza va fi prezentata si in
cadrul Congresului Apimondia, 28 sept-4 oct 2017 in cadrul unui concurs de publicatii.
-Creșterea mătcilor -
ghid practic pentru studenți. Autor. Silvia Pătruică, Editura Eurobit, Timișoara, 2016
Rezultatele cercetărilor realizate au fost prezentate in cadrul unui Workshop organizat in
data de 27 aprilie 2016, la care au participat pe langa 15 studenti de la USAMV Bucuresti
aflati in practica si 21 de fermieri din piscicultura .

De asemenea, in data de 23 iunie 2017, a fost organizata o masa rotunda cu membrii

Patronatului Pestelui din Romania, la care au participat 31 de fermieri, unde s-au prezentat
concret secvente tehnologice, in statia pilot de reproducere artificiala si alte rezultate cu
apliabilitate imediata in fermele piscicole. Acestia au fost interesati atat de secventele
tehnologice prezentate si demonstrate dar mai ales de preluarea matrialului biologic de
populare.

Materialul biologic piscicol de populare larve si pui predezvoltati a fost diseminat la agentii
economici interesati din din piscicultura.
Rezultatele obtinute, pana in present, au fost publicate in 4 lucrari stiintifice :

1.Nicolae Carmen Georgeta, Marin Monica, Popa Dana, Pogurschi Elena, Costache Mioara
(2016) – “The estimation of environmental influence on the production performance of Ropsa
juvenile carp” 16th International Multidisiciplinary Scientific GeoConferences, SGEM2016,
Book 5, Ecology, Economics, Education and Legislation Conference Proceedings, Bulgaria,
Vol. I, pp 715-720, (lucrare in curs de cotare ISI).

2 Bucur Cecilia, Costache Mioara, Radu Daniela, Marica Nino, Costache Mihail, Nicolae Carmen Georgeta (2016) “- Fish rearing experiment in a combined intensive-extensive system (i.e.s.) for complex recovery of the fishery potential from wate

3. Filep Radu Mihai, Diaconescu Ștefan, Costache Mioara, Stavrescu-Bedivan Mala-Maria, Bădulescu Liliana, Nicolae Carmen Georgeta (2016) – “Pilot aquaponic growing system of carp (Cyprinus carpio) and basil (Ocimum basilicum)”. 5th Internat

4.Mioara Costache, Cecilia Bucur, Mihail Costache, Daniela Radu, Camen Geogeta Nicolae
(2017) „Research on the use of different hormonal substances to stimulate maturation and
ovulation in perch (Perca fluviatilis- L.)” 6-th International
Conference "Agriculture for Life, Life for Agriculture" of the University of Agronomic Sciences
and Veterinary Medicine of Bucharest, Bucharest, Romania, June 2017
Diseminare rezultate de cercetare în cadrul unor de mese rotunde organizate de ICDEAPA
Galați, 2016, cu agenți economici din domeniu:

“Tehnologii inovative şi eco-eficiente pentru creşterea în sistem intensiv a unor specii de

peşti cu perspective bune de piaţă”

Rezultatele obținute până în prezent susțin adaptarea sistemelor convenţionale de creştere a

vieţuitoarelor acvatice la tehnologiile eco-eficiente.

Realizarea experimentelor în bazele proprii de cercetare Baza Experimentală Cotu Chiului și

Baza Experimentală Brateș.

Acestea au fost implementate în cadrul Bazei EXperimentale Cotu Chiului și Bazei

Experimentale Brateș. Participări cu
referate științifice la manifestări științifice organizate de USAMV Iași.
Diseminare rezultate de cercetare în cadrul unor de mese rotunde organizate de ICDEAPA
Galați, 2016, cu agenți economici din domeniu:
“Program de monitorizare, pentru reducerea riscurilor patologice în acvacultură, diminuarea
pierderilor şi asigurarea sănătăţii şi a bunăstării animale”

Întâlniri cu 23 agenți economici din domeniu, pentru identificarea riscurilor privind sănătatea
şi bunăstarea materialului biologic din amenajările piscicole, în vederea creării unui model
de evaluare a riscurilor patologice în condiţii tehnologice cunoscute.

Agenții economici cu care s-au efectuat întâlniri: SC

PRODACVAS SRL VASLUI SC PISCICOLA
IAŞI SC MIHPES
SC PIRANIA SRL
SC GRIG IMPEX 94 SRL
BAZA EXPERIMENTALĂ BRATEŞ
BAZA EXPERIMENTALĂ COTU- CHIULUI

SC.PESCĂRIA CASCADA SC
AQUAROM ELITE SC
DANUBE ELITE SRL SC
GOLDEN QUEEN IMPEX SRL S.C.
DELTA SAMITUR DS Vrancea, OS
SOVEJA, Păstrăvăria
Lepşa DS Neamţ, OS Borca,
Păstrăvăria Stegioara SC GANFISH
SRL SC AGRINOVA SRL S.C.
CIOCĂNEŞTI PISCICOLA S.R.L
S.C. HERMES S.R.L. SC ALEXANDER PARC SRL BUCUREŞTI
SC BALTIC MARINE GRUP SRL BUCUREŞTI
S.C. PELICANUL DISTRIBUTION BUCUREŞTI S.R.L.
S.C. PELICANUL DISTRIBUTION BUCUREŞTI S.R.L.
SC PESCĂRIA BILA SRL BUCUREŞTI
S.C. PESCARUL S.R.L. HOBAIA
Realizare câmp demonstrativ și prezentare metodologie de lucru la studenți privind
înbunătățirea prin supraînsămânțare (măsuri de suprafață) unei suprafețe de pajiști
degradate de la Ferma Didactică Iezareni apaținând la USAMV IASI
Participare la al 19-lea Simpozion al Federației Europene de Pajiști (EGF), Alghero, Sardinia
(Italia) „Grassland resources for extensive farming systems in marginal lands: major drivers
and future scenarios” , cu lucrarea „The long-term effect on cow’s milk quality of methods
for improving the subalpine grasslands”, autori Blaj, V. A., Marusca, T., Andreoiu, A. C.,
Mocanu, V.
Diseminare rezultate de cercetare în cadrul celei de-a X-a Reuniuni anuale a praticultorilor,
organizată de ICDP Brașov în colaborare cu Societatea Română de Pajiști, la Brașov, în
perioada 7-10 iulie 2016:
1. Vizită în Câmpul experimental Vlădeni, jud. Brașov, 8 iulie 2016;
2. În urma determinărilor efectuate pe mai multe cicluri de producție se vor stabili
tehnologiile zonale de îmbunătăţire a pajiştilor permanente degradate prin renovare totală
(în funcţie de cauzele degradării, condiţiile pedoclimatice, destinaţie etc.);
DISEMINARE REZULTATE de cercetare în cadrul celei de-a X-a Reuniuni anuale a
praticultorilor, organizată de ICDP Brașov în colaborare cu Societatea Română de Pajiști, la
Brașov, în perioada 7-10 iulie 2016:
1. Vizită loturi semincere din categoriile biologice superioare,ICDP Brașov, 8 iulie 2016
2. LOTURI SEMINCERE DIN CATEGORIILE BIOLOGICE SUPERIOARE: SA (sămânța
amelioratorului); PB( prebază) și B (bază);
3. Semințe din categoria biologică Bază, pentru speciile: Dactylis glomerata - 4500 kg;
Festuca pratensis -4150 kg; Phleum pratense -3800 kg; Festuca arundinacea -4000 kg; Lolium
perenne -500 kg; Bromus inermis –1300 kg; Onobrychis viciifolia- 2000 kg.
4. Editare carte : PRODUCEREA, CONDIȚIONAREA ȘI STOCAREA SEMINȚELOR DE GRAMINEE ȘI
LEGUMINOASE PERENE DE PAJIȘTI-Tehnologii, echipamente și instalații-
Autori: Tudor Adrian ENE; Vasile MOCANU

1. În urma determinărilor efectuate pe mai multe cicluri de producție se vor stabili

amestecurile optime pentru condițiile staționale caracteristice zonelor luate în studiu și
pentru diferite moduri de valorificare, amestecuri ce vor fi recomandate fermierilor locali
prin tehnologiile zonale ce vor fi elaborate;
u Pajişti Vaslui, s-a concretizat prin omologarea în anul 2017 a celui de-al doilea soi de sparcetă – soiul SERSIL. Documentaţia în vederea obţinerii brevetului acestui soi, a fost depusă în acest an la ISTIS;

e, cu un conţinut mediu în proteină brută superior, de 20,70% faţă de 19,53 % la ANAMARIA. Producţia medie de substanţă uscată este de 18,1 t/ha iar producţia medie de sămânţă de 1000-1250 kg/ha.
Rezultatele cercetărilor noastre privind târlirea optima și supraînsămânțarea târlelor au fost
difuzate în 6 stâni model din Carpații Orientali și anume: Bistrița Bârgăului (BN) în Munții
Călimanului; Tulgheș (HR) în Munții Hășmaș; Ibănești (MS) în Munții Gurghiului, Farcașa (NT)
în Munții Stânișoarei; Broșteni (SV) în Munții Bistriței și Nereju (VR) în Munții Vrancei.

Prin târlire și supraînsămânțare în jurul stânelor s-a prevenit astfel instalarea unei vegetații
de buruieni nitrofile ca: urzici, ștevii, știrigoaie, brândușă de toamnă, scaieți și alte specii
nedorite, fertilizanții organici fiind utilizați de ierburile perene supraînsămânțate valoroase
furajer, cu 2-3 zile înainte de mutarea târlei.

În acest an a fost reeditată cartea ,,Elemente de gradientică și ecologie montană,, în peste

500 exemplare care s-au difuzat la MADR, DADR, Consilii județene, instituții de cercetare,
proiectanți, personae fizice ce activează în munți, unități de învățământ superior și alții.
În această carte se face o sinteză a rezultatelor privind clima, caracteristicile solului,
vegetația primară și secundară, productivitatea pajiștilor și a animalelor (lapte, carne, etc.)
pe niveluri altitudinale.

Un capitol aparte este rezervat schimbărilor climatice și al prognozelor privind încălzirea

globală și incidența lor asupra vieții oamenilor și mediului înconjurător.

Pe parcursul derulării proiectului se adună în continuare date și materiale care stau la baza
întocmirii unui ,,Îndrumar de bune practici pentru agricultura ecologică montană din zone
bogate în pajiști permanente,, și mai multe articole la reviste agricole, emisiuni de radio și
televiziune, etc.
ndul pastoral montan” cauzele degradării pajiștilor permanente.

1) Administrarea şi crearea datelor au necesitat prelucrarea unei metodologii tehnice cu

ajutorul softurilor ArcGIS şi Open GIS. O geodatabase poate conţine clase de relaţii prin
intermediul cărora se stabilesc relaţii între două strate, clase de elemente sau între o clasă
de elemente şi un tabel. S-a realizat prelucrarea si validarea stratelor SIG pentru adaptarea
lor la un format WEB.
2) S-au realizat topologiile stratelor ce urmeaza a fi prelucrate şi s-au efectuat corecţiile
tabelelor de atribuite. După armonizarea stratelor tematice diferite, geo-informaţiile
complexe vor fi accesate prin modele de simulare şi sisteme suport de decizie orientate spre
optimizarea managementului terenurilor agricole şi protecţia mediului, în contextul aplicării
reglementărilor UE incluse în Politica Agricolă Comunitară (PAC).
3) Diseminarea rezultatelor primei faze s-a realizat prin publicarea unei lucrari la
Simpozionul cu participare internaţională ”MANAGEMENT AND LEGISLATION IN AGRICULTURE,
AGROTOURISM, FOOD, AGRIFOOD ECONOMICS, ENVIRONMENT AND CONSUMER PROTECTION”
(Buzău, 2015) Editgraph 978-606-663-350-5, cu titlul „TIPURI DE INCERTITUDINE
CARACTERISTICE PROCESULUI DE ELABORARE SI DE TRANSMITERE A DECIZIILOR ÎN
MANAGEMENTUL RESURSELOR DE SOL” Autori : RUXANDRA VINTILĂ, CRISTINA RADNEA
4) S-a realizat reformularea metodologiilor utilizate pentru evaluarea zonelor de potențial
productiv, Metodologia de bonitare a terenurilor agricole, inclusă în Metodologia elaborării
studiilor pedologice, Metodologii de monitorizare a stării de aprovizionare a solurilor,
Metodologiile de evaluare a folosințelor de teren , Codurile de bune practici agricole și
adaptarea lor la S.I.A, care se vor regăsi în format text pe platforma SIA
5) Pentru diseminarea rezultatelor fazei a doua a proiectului s-au prezentat în străinătate, la
reglementărilor UE incluse în Politica Agricolă Comunitară (PAC).
3) Diseminarea rezultatelor primei faze s-a realizat prin publicarea unei lucrari la
Simpozionul cu participare internaţională ”MANAGEMENT AND LEGISLATION IN AGRICULTURE,
AGROTOURISM, FOOD, AGRIFOOD ECONOMICS, ENVIRONMENT AND CONSUMER PROTECTION”
(Buzău, 2015) Editgraph 978-606-663-350-5, cu titlul „TIPURI DE INCERTITUDINE
CARACTERISTICE PROCESULUI DE ELABORARE SI DE TRANSMITERE A DECIZIILOR ÎN
MANAGEMENTUL RESURSELOR DE SOL” Autori : RUXANDRA VINTILĂ, CRISTINA RADNEA
4) S-a realizat reformularea metodologiilor utilizate pentru evaluarea zonelor de potențial
productiv, Metodologia de bonitare a terenurilor agricole, inclusă în Metodologia elaborării
studiilor pedologice, Metodologii de monitorizare a stării de aprovizionare a solurilor,
Metodologiile de evaluare a folosințelor de teren , Codurile de bune practici agricole și
adaptarea lor la S.I.A, care se vor regăsi în format text pe platforma SIA
5) Pentru diseminarea rezultatelor fazei a doua a proiectului s-au prezentat în străinătate, la
SGEM2016 GeoConferences - 28 June – 07 July, 2016, Albena Resort, Bulgaria doua lucrari:
”FEEDBACK ON THE TOPSOIL TEXTURAL CLASSES MAP FOR ROMANIA DERIVED USING THE
LUCAS- 2009 DATASET”, Autori: Dr. Ruxandra VINTILA, MSc. Cristina RADNEA, PhD Student
Alexandru Nicolae VISAN, Dr. Virgil VLAD, Dr. Sorina DUMITRU si ”ROMANIA’S LEVEL OF
READINESS FOR PROMOTING A COHERENT APPROACH TO THE ECOSYSTEM SERVICES OF SOILS,
Autori: Dr. Ruxandra VINTILA, MSc. Cristina RADNEA, PhD Student Alexandru Nicolae VISAN,
Dr. Petre VOICU.
6) Modul de aplicare concret în producție se va materializa la finalul proiectului când vom
avea un portal cu informații specifice geodatabase ce vor putea fi utilizate în contextul
gestionării terenurilor agricole, aceste informaţii fiind esenţiale pentru evaluarea şi protecţia
resurselor naturale legate de producţia agricolă şi securitatea alimentară
Pe parcursul derulării etapelor din cadrul proiectului, s-a avut în vedere organizarea unor
întâlniri de informare cu privire la scopul ADER 12.2.1, obiectivele propuse și rezultatele
scontate.
În acest scop la sediile Oficiului Județean pentru Pedologie și Agrochimie Satu Mare, și al
Direcției de Agricultură a județului Maramures, unde își are sediul Oficiului Județean pentru
Pedologie și Agrochimie Maramureș, au avut loc întâlniri cu pedologi dar și agrochimiști din
cadrul oficiilor mai sus amintite, de asemenea la întâlniri au participat și specialiști din
cadrul direcțiilor pentru agricultură a județelor Satu Mare și Maramures.
La întâlnirile avute au fost făcute prezentări ale proiectului ADER 12.2.1 , în care s-a arătat
gradul de noutate pentru România, avantajele transpunerii în format digital și utilizării
bazelor de date georeferențiate, specialiști din cadrul instituțiilor arătându-se încântați de
oportunitatea furnizării unor date cu acuratețe crescută. Ca urmare a celor mai sus arătate
la ora actuală se poate spune că Oficiul Județean pentru Studii Pedologice și Agrochimice
Maramureș a preluat metodologia de realizare și transpunere a datelor in format digital,
studiile realizate de acestă instituție în cadrul Programului Național privind realizarea
Sistemului național de monitorizare sol - teren pentru agricultură fiind complet digitalizate.
Tot în acest sens un pas important înainte doresc să facă și OJSPA Satu Mare și Argeș.
De asemenea la capitolul diseminarea rezultatelor se poate menționa participarea la 17 th
Internațional Multidisciplinary Scientific Geoconference SGEM 2017, în cadrul secțiunii Soils
and Forest Ecosystems, unde au fost prezentate și publicate două lucrări.
 De asemenea la capitolul diseminarea rezultatelor se poate menționa participarea la 17
Internațional Multidisciplinary Scientific Geoconference SGEM 2017, în cadrul secțiunii Soils
and Forest Ecosystems, unde au fost prezentate și publicate două lucrări.
Diseminarea rezultatelor s-a facut prin publicarea a 5 lucrari ISI prezentate la Conferinţa
SGEM si 3 lucrari BDI.
Diseminarea rezultatelor s-a facut si prin participarea la 2 Conferinţe SGEM (2016 si 2017) si 1
Conferinta nationala.
Tabelul de echivalare cu WRB este folosit de specialisti pedologi si agronomi la traducerea
unitatilor de harta in sistemul de clasificare WRB.
Diseminarea rezultatelor s-a facut prin publicarea a 5 lucrari ISI prezentate la Conferinţa
SGEM si 3 lucrari BDI.
Diseminarea rezultatelor s-a facut si prin participarea la 2 Conferinţe SGEM (2016 si 2017) si 1
Conferinta nationala.
Tabelul de echivalare cu WRB este folosit de specialisti pedologi si agronomi la traducerea
unitatilor de harta in sistemul de clasificare WRB.
S-a realizat structura portalului ROSOL, cu date utile pt fermieri si pedologi.
Datele obtinute în activitatea de modelare a cantitatii de materie organica din sol au fost
folosite in implementarea politicilor PNDR, prin realizarea unei regionalizari imbunatatite a
unor specii pomicole. Rezultatele acestei regionalizari au fost publicate intr-un volum.

Diseminarea rezultatelor s-a facut prin publicarea a unei lucrari BDI in Analele Universitatii
UAIC, Facultatea de geografie, Iasi . A mai fost acceptata spre publicare inca o lucrare in
Analele USAMV Iasi
Rezultatele cercetarii au fost diseminate si prin prezentarea acestora in cadrul unor intalniri
informale cu fermieri din judetele Teleorman si Arges.
Bazele de date și hărțile în format electronic cu exploatațiile agricole în regim de irigare și
suprafețele irigate au fost utilizate in cadrul proiectului RO-RISK pentru evaluarea riscului la
seceta pedologica.
Diseminarea rezultatelor s-a facut prin publicarea a unei lucrari BDI in Analele Universitatii
UAIC, Facultatea de geografie, Iasi . A mai fost acceptata spre publicare inca o lucrare in
Analele USAMV Iasi
Rezultatele cercetarii au fost diseminate si prin prezentarea acestora in cadrul unor intalniri
informale cu fermieri din judetul Braila.
Beneficiarii principlali ai rezultatelor cercetărilor, respectiv producătorii agricoli, au acces
direct la acestea prin: accesarea situ-lui proiectului; prin publicarea cărților, diseminate prin
intermediul Asociației Fermierilor din România.

1. Simpozionul internațional ”ECONOMIE AGRARĂ ȘI DEZVOLTARE RURALĂ – REALITĂȚI ȘI

PERSPECTIVE PENTRU ROMÂNIA” Ediția a VI-a, București 20-21 noiembrie 2015, ”Modalități de
creștere a producției de legume în România”, ”Creșterea competitivității unei exploatații
agricole vegetale prin accesarea sub-măsurii 4.1”, „Analiză comparativă a evoluției
producției vegetale cuprinsă între perioada de după revoluția din 1989 și aderarea României
la Uniunea Europeană”

2. - Editura ASE - ”Agricultura convențională și ecologică în legumicultură, floricultură și

cultura plantelor medicinale – abordări conceptuale –” ISBN: 978-606-34-0042-1

3. Editura ASE - ”Ghid tehnico-economic - Producție legumicolă – Prognoze 2016-2017–”,

ISBN: 978-060-34-0042-1

4. Masă rotundă: ”Elaborarea metodologiilor de cercetare pentru produsele legumicole

(tomate de câmp și spații protejate, castraveți în câmp și spații protejate, cornichon,
morcovi, ardei gras, varză, conopidă) în sistem de agricultură convențională și ecologică –
prognoze 2016 - 2017” , 26.06.2016, București, sediul ICEADR.
5. comunicare științifică în cadrul ediției nr. 28 a Conferinței internaționale IBIMA, indexata
Thomspon Reuters și SCOPUS, ISBN:978-0-9860419-8-3. Titlul comunicării științifice este:
”The break-even estimative analysis for the medicinal plants cultivated in Romania in the
conventional and organic agriculture systems”

6. Editura ASE - ”Ghid tehnico-economic – Flori și plante medicinale – Prognoze 2016-2017–”

ISBN: 978-606-34-0120-6
7. Editura ASE - ”Ghid tehnico-economic - Producție legumicolă – Prognoze 2017-2018–”.

8. Masă rotundă: ”Elaborarea metodologiilor de cercetare pentru produsele legumicole

(tomate de câmp și spații protejate, castraveți în câmp și spații protejate, cornichon,
morcovi, ardei gras, varză, conopidă) în sistem de agricultură convențională și ecologică –
prognoze 2017 - 2018”, 23.05.2017, Buzău, sediul SCDL Buzău

9. comunicare științifică în cadrul ediției nr. 29 a Conferinței internaționale IBIMA, indexata

Thomspon Reuters și SCOPUS, ISBN:978-0-9860419-8-3. Titlul comunicării științifice este:
”Economic Efficiency of Early White Cabbage Crop Cultivated in Solarium in Climatic
Conditions of South-East Romania”

10. comunicare științifică în cadrul ediției nr. 29 a Conferinței internaționale IBIMA,

indexata Thomspon Reuters și SCOPUS, ISBN:978-0-9860419-8-3. Titlul comunicării științifice
este: ”Comparative Analysis of Breakeven for representative Basil Accesions”

Participari cu referate stiintifice in volumul Oferta cercetării științifice pentru transfer

tehnologic în agricultură, industria alimentară și silvicultură, 2015, ASAS:

„Analiza indicatorilor tehnico-economici privind agricultura conventionala din Romania

in perioada 2004-2014”;

„Studiu privind indicatori tehnici pentru agricultura ecologică în profil teritorial”

Beneficiari:
MADR

Publicul larg
Seminarul Economie Agrară si Dezvoltare Rurală, organizat de ICEADR, in luna aprilie
2016: promovarea proiectului ADER 13.1.2.

Beneficiari:
MADR
Producătorii agricoli

1. Participari cu referate stiintifice, pe tematica proiectului, la diverse manifestari

organizate de ASE Bucuresti, USAMV Bucuresti,

ICEADR, publicarea de articole stiintifice in International Journal of Academic Research in

Environment and Geography – Human Resource Management Academic Research Society Vol.
16, Issue 4, 2016;
2. Publicarea de brosuri: „Agricultura Ecologică” - ISBN 978-973-0-22911-0
„Piața cerealelor” - ISBN 978-973-0-22910-3

3. Publicarea de articole in revista Profitul Agricol, nr 36/28.09.2016 si nr 37/05.10.2016

Beneficiari:
MADR
Producătorii agricoli
Publicul larg
ltura conventională şi agricultura ecologică
În ceea ce privește resurse tehnologice consumate, în producția agricolă vegetală ecologică
se consumă: combustibili (carburanți și lubrifianți), energie electrică, îngrășăminte organice,
sămânță sau materiale de plantat, îngrășăminte solide și lichide certificate ecologic,
fungicide și insecticide ecologice, apă de irigat și pentru prepararea soluțiilor fertilizante și
de protecția plantelor și forță de muncă calificată pentru conducerea tractoarelor și pentru
deservirea mașinilor agricole de fertilizat, semănat, combatere boli și dăunători, irigat și de
recoltat și de muncitori necalificați, la prășit, plivit, și la anumite culturi, la rărit și recoltat,
precum și estimări privind consumul de piese de schimb și cheltuielile de regie, inclusiv
amortizarea tractoarelor, mașinilor și a instalațiilor agricole.

2. Publicarea la Editura ASE a cărții intitulată ”Costuri standard pentru arat, discuit, pregătit
pat germinativ în zona de câmpie, deal și munte”, anul 2016, ISBN: 978-606-34-0121-3.
Cartea a fost diseminată către fermieri prin “Asociatia Fermierilor din Romania”, ASAS, INMA.

3. Prezentarea lucrării ”METHODOLOGY FOR ESTIMATING FUEL CONSUMPTION AND

PRODUCTION NORMS (WORKING CAPACITY) BY POWER CLASSES, DEPENDING ON THE
AGRICULTURAL WORK IN HILLY AREAS, în “Analele Universităţii din Craiova, seria Agricultură
– Montanologie – Cadastru” (Annals of the University of Craiova - Agriculture, Montanology,
Cadastre Series Vol. XLVI 2016/2 ISSN 1841-8317, ISSN CD-ROM 2066-950X, pag. 350 – 356).
Autori: Cujbescu D., Matache M., Bolintineanu Gh., Danciu A., Voicea I., Vlad C., Găgeanu I.,
Vlăduţ V..

4. Prezentarea lucrărilor în cadrul Simpozionului international ISB-INMATEH, ISSN 2344 – 4118,

anul 2016: ”CALCULATING METHODOLOGY OF FUEL CONSUMPTION FOR DIFFERENT VEGETABLE
CROPS IN PLAINS, HILLS AND MOUNTAINS / METODOLOGIE DE CALCUL A CONSUMULUI
COMBUSTIBIL PENTRU DIFERITE CULTURI VEGETALE IN ZONA DE CÂMPIE, DEAL ŞI MUNTE”, pag
343-350; ”GENERAL CONDITIONS OF WORK FOR SUBSTANTIATING A CALCULUS METHODOLOGY
OF FUEL CONSUMPTION / CONDITII GENERALE DE LUCRU PENTRU FUNDAMENTAREA UNEI
METODOLOGII DE CALCUL A CONSUMULUI DE COMBUSTIBIL”, pag 351-360.

5. Prezentarea lucrării: ”METHODOLOGY TO ESTIMATE THE FUEL CONSUMPTION

ANDPRODUCTION NORMS (WORKING CAPACITY) BY POWER CLASSES, DEPENDING ON THE
AGRICULTURAL WORK, IN MOUNTAINOUS AREA”, UDK 631.372, ISSN 0354-9496, December
2016, Novi Sad – Serbia, pag 6-11

6. Prezentarea lucrării: ”CONSIDERATIONS ON THE ESTIMATION OF FUEL CONSUMPTION AND

PRODUCTION NORMS (WORKING CAPACITY) BY POWER CLASSES, DEPENDING ON THE
AGRICULTURAL WORK OF SOW”, în cadrul 6th International Conference on Thermal
Equipment, Renewable Energy and Rural Development TE-RE-RD 2017, Moeciu de Sus, ISSN
2457 – 3302, ISSN-L 2457 – 3302, pag. 355-358.
Diseminarea rezultatelor de cercetare în cadrul:
* întâlnirilor cu fermierii;
* meselor rotunde (organizate la sediul ICEADR)
*secțiunii dedicate în cadrul Simpozionului
ICEADR “Economie Agrara si Dezvoltare Rurala – Realitati si Perspective pentru Romania”
(2015-2016)
* seminarului ”Economie, management și marketing în
agricultură”, organizat de ICEADR în data de 21 aprilie 2016
* articolelor în reviste de specialitate: Hortimagazin,
Profitul agricol Publicarea și distribuirea următoarelor
materiale: * ”Studiu privind situaţia sectorului de legume
pe plan naţional şi comunitar”
* ”Studiu privind situaţia
sectorului de fructe pe plan naţional şi comunitar”
* Broșuri de prezentare a pieței
legumelor (producții, prețuri, balanța import/export)
* Broșuri de prezentare a
pieței fructelor (producții, prețuri, balanța import/export)
Diseminarea rezultatelor de cercetare în cadrul:
* întâlnirilor cu fermierii;
* meselor rotunde (organizate la sediul
ICEADR) *secțiunii dedicate în
cadrul Simpozionului ICEADR “Economie Agrara si Dezvoltare Rurala – Realitati si Perspective
pentru Romania” (2015-2016)
* capitolului din cartea ”Creșterea performanței pe filiera
legumelor în România” – Editura NOVA SCIENCE
Diseminarea rezultatelor de cercetare în cadrul: *
întâlnirilor cu fermierii;
* meselor rotunde (organizate la sediul ICEADR)
*secțiunii dedicate în cadrul Simpozionului ICEADR
“Economie Agrara si Dezvoltare Rurala – Realitati si Perspective pentru Romania” (2015-2016)

* participării la diverse manifestări științifice organizate de Institutul de

Economie Agrară și Academia de Stiințe Economice *
articolelor în reviste de specialitate: Hortimagazin, Profitul agricol
Publicarea și distribuirea următoarelor materiale:
* „Proiectarea şi experimentarea de modele de dezvoltare a lanţurilor scurte de
valorificare producţiei de legume”
* „Proiectarea şi
experimentarea de modele de dezvoltare a lanţurilor scurte de valorificare producţiei de
fructe”
* Broșuri de prezentare a activității institutului și a obiectivelor proiectului

* Pliante

Aplicarea rezultatelor proiectului a avut in vedere: A.

Comunicarea rezultatelor proiectului in cadrul unor manifestari nationale si internationale:
1.Conferinta internationala
“Good Herbs”, Bucuresti, 2016, comunicare in plen “Quality and safety requirements for
herbs and herbal food supplements” publicata in volumul de rezumate (peste 170 de
participanti din mediul universitar, cercetare-dezvoltare si sector economic din 7 tari);

2. Salonul international de nutritie si suplimente alimentare Nutraceutica, editia 2016,

comunicare in plen: “Plantele medicinale si aromatice in productia de suplimente
alimentare” si expunere roll-up la standul expozitional al IBA (peste 70 de standuri cu
alimente functionale si suplimente alimentare ale operatorilor; 3 universitati, 2 organizatii
patronale, 2 edituri) si editia 2017, comunicare in plen: “Produsele stupului-valoare
nutritionala, beneficii pentru sanatate, siguranta”;
3. Seminarul Ro.Aliment, 2017, comunicare “Produsele stupului, calitate, siguranta, fraude”
(peste 100 participanti din randul operatorilor si autoritatilor de supraveghere si control);

4. Simpozionul “Turism in Ceahlau-realizari si perspective”, 2016, comunicare in plen

“Sporirea atractivitatii turistice a zonei montane prin valorificarea unor bioresurse
valoroase” (peste 50 participanti din administratie locala, autoritati de protectie a mediului,
universitati, institute de cercetare-dezvoltare, ONG)

5. Workshop POC-EXPERTAL, 2017, Onesti, comunicare “Cerintele de calitate si siguranta la

plantele medicinale si suplimentele alimentare obtinute din acestea” (intalnire cu operatorii
din domeniul alimentar, peste 30 de participanti)

B. Includerea informatiilor obtinute in elaborarea unor suporturi de curs (instruire

operatori, educatie postuniversitara):

1.Cursul de instruire “Good Herbs”, 2016-Capitolul VIII “Suplimentele alimentare din plante
medicinale si aromatice” dedicat operatorilor care lucreaza in domeniul prelucrarii si
procesarii plantelor medicinale;

2. Cursul “Interactiunea dintre aliment-supliment alimentar-medicament” din cadrul

Masterului de Nutritie si siguranta alimentara al UMF “Carol Davila” Bucuresti (2016-2017);
C. Formularea de propuneri de imbunatatire a cadrului legislativ privitor la suplimentele
alimentare pe baza de plante medicinale, aromatice si produse ale stupului (sugestii
inaintate Comisiei pentru Agricultura,silvicultura, industrie alimentara si servicii specifice
(2015), precum si Comisei de Sanatate la proiectul de lege PLX468/ 2012, aflat in dezbatere
parlamentara(2017);
D. Folosirea bazei de date integrate pentru imbunatatirea serviciilor publice prestate de
SNPMAPS, respectiv a procedurii de notificare (etichetarea si informarea corecta a
consumatorilor) si a procedurii de supraveghere si control a pietei de suplimente
alimentare (raportarea rapida si colaborarea cu celelalte autoritati in cazul alertelor
europene, informarea MADR si furnizarea de elemente utile pentru redactarea notelor de
fundamentare a actelor normative emise in acest domeniu, in care MADR este autoritate
nationala; solutionarea de reclamatii si sesizari).

Metodologiile de selectare a produselor de origine vegetală și animală stabilite și utilizate

în proiect constituie o primă etapă pentru inițierea și organizarea Programului de
supraveghere și monitorizare a contaminanților cu potențial cancerigen în producția de
materii prime vegetale și animale, produse alimentare vegetale și produse alimentare
animale; Bază de date privind contaminanții
materiilor prime vegetale și animale - inițiată; Bază de date privind contaminanții
produselor alimentare vegetale și animale - inițiată

Diseminare rezultate prin:

1. Poster prezentat în cadrul Congresului B-FoST ”1st Black Sea Association of Food science
and Technology”, desfășurat în Ohrid, Republica Macedonia.

2. Articol publicat in Journal of Hygienic Engineering and Design, Vol. 17, 2016, pp. 11-17:
”Analysis of potential carcinogenic heavy metals in fruits and vegetables with impact on the
markets of Bucharest-Ilfov region”, autori: G. Mustățea, E. Iorga, N. Belc, V. Ionescu, M.
Ionescu.
3. Materiale informative cu privire la: incidența cancerului în România și la nivel mondial,
forme ale cancerului în funcţie de localizare, cele mai răspândite 5 forme de cancer la nivel
global.
4. Bază pentru crearea de consorţii în vederea participării la competiţii de proiecte de
cercetare.
5. Materiale informative cu privire la consumul de produse alimentare de origine animală în
România și în regiunea București-Ilfov.

6. Articol de presă publicat online (www.economica.net):„Alimentele produse în zona Bucureştiului, sub lupa cercetătorilor. Analizează dacă sunt cancerigene” şi la care au avut accesul consumatori, autorităţi, ş.a.

Rezultatele au fost dezbătute și puse la dispozitia industriei în vederea sprijinirii dezvoltării

de noi produse, cu risc scăzut de risipire.

Prezentare proiect la conferinta ASMP, București, 30-31 August 2017

Rezultatele au fost dezbatute cu gruprui de consumatori, inclusiv din sistemul de educație,

ca și cu formatori și specialiști din domeniul educației, în vederea identificării unor resurse
educaționale pentru inducerea unor schimbări de comportament în domeniul consumului
alimentar.

Diseminări:
1. A fost publicat volumul Cauze și dimensiuni ale risipei alimentare în gospodăriile din
România
2. Prezentare Romanian consumer profile on food waste behaviour – VIII Symposium
International sobre Technologias Alimentarias – Murcia, 9 mai 2017
3. Prezentare articol Profile of high risk wasting food consumer in Romania – Agriculture for
life, București 8-10 iunie 2017
4. Prezentare proiect la conferinta ASMP, București, 30-31 August

Rezultatele au fost dezbatute cu gruprui de consumatori, inclusiv din sistemul de educație,

ca și cu formatori și specialiști din domeniul educației, în vederea identificării unor resurse
educaționale pentru inducerea unor schimbări de comportament în domeniul consumului
alimentar.

Rezultatele au fost dezbătute și puse la dispozitia industriei în vederea sprijinirii dezvoltării

de noi produse, cu risc scăzut de risipire.
Diseminarea rezultatelor cercetarii in cadrul unor activitati stiintifice si de transfer
tehnologic prin realizarea de lucrari stiintifice , postere , comunicari care prezinta
rezultatele cercetarii in participarea la targuri si expozitii ca _ Piata volanta saptamanal
sambata Sala TRansilvania Sibiu

- Festivalul Bujorului de munte, iulie 2015, Gura Raului, Sibiu

- Festivalul Branzei si al Tuicii, august, 2014, Rasinari, Sibiu

- Noaptea cercetatorilor, septembrie, 2015, Sibiu

Promovarea produselor montane de calitate in cadrul urmatoarelor urmatoarele manifestari

stuntifice :

Expozitie de produse montane de calitate, Sediul ICDM – 1 iunie 2016; Prezentarea

rezultatelor cercetarii prin referate si lucrari stiintifice in cadrul unor manifestari
stiintifice : 29 iunie 2016 - Sedinta trimestriala a Forumului Montan Filiala Sibiu;

Organizarea unor intalniri cu fermierii pentru promovarea si diseminarea rezultatelor

proiectelor; a rezultatelor anchetelor de terenefectuate in scopul identificarii
principalelor resurse naturale; caracterizarea resurselor naturale identificate si evidentierea
modalitatilor de valorificare a acestora; August 2016 - Intalnire cu fermierii din tara cu
ocazia vizitei prim-ministrului la sediul unitatii, unitatea noastra fiind gazda desfasurarii
actiunii

Cercetatorii unitatii au participat la simpozioane, seminarii si mese rotunde, consfatuiri,

organizate de unitati de cercetare si invatamant cu activitate in domeniu, asociatii
profesionale sau de alte organizatii:

Participare cu stand expozitional ( postere , pliante, produse , etc. ) la manifestarile : 24-25

septembrie 2016 , Conferinta stiintifica anuala CEMONT/AZM,

- „Noaptea cercetatorului” – 30 sept. 2016; 1-2. 11 2016, Simpozion international, Dreptul

la hrană și agricultura sustenabilă, ULBS Sibiu

Sesiunea interna de comunicari stiintifice, prilej de prezentare a realizarilor activitatilor de

cercetare, dar si de comunicare interactiva intre cercetatori, de dezbatere si imbunatatire a
lucrarilor prezentate, 24 noiembrie

Lucrari prezentate de ICDM : Studii si

cercetari privind identificarea si promovarea produselor traditionale din satele pastorale in
zona Sibiului ; Zona montana – principal
furnizor de produse montane de calitate; 15 Decembrie 2016,
Conferință științifică și informală. Ziua Internaționala a Muntelui” (ONU-Parteneriatul
Montan) CEMONT Vatra Dornei

Promovarea unor specii horticole de interes pentru zona montana prin organizarea de loturi
demonstrative de arbusti fructiferi (catina).
Promovarea unor specii horticole de interes pentru zona montana prin organizarea de loturi
demonstrative de arbusti fructiferi (catina).
Organizarea de loturi demonstrative cu triticale de toamna pentru stabilirea adaptabilitatii
pentru zona.
Promovarea produselor traditionale obtinute in zona montana prin participarea unitatii la
piata taraneasca cu produse (telemea, cas, carnaciori de oaie, etc.).

Dezvoltarea parteneriatelor cu unitati de învatamânt superior si de cercetare prin

participare a la Conferinta Stiintifica Internationala organizata de ULSB sub egida
manifestarii Sibiu - Regiune gastronomica Europeana 2019 cu tema AGRIFOOD 2017 ULBS
SIBIU 11-13 mai 2017 lucrarea poster “ Identificarea si promovarea produselor montane de
calitate superioara in regiunea Carpatilor meridionali “ s-a realizat diseminarea
rezultatelor cercetarilor din cadrul unitatii .

Prezentarea rezultatelor cercetarii in cadrul Intrunirii Comisiei de Montanologie din cadrul

ASAS BUCuresti - 12 iunie 2017

Colaborari cu institutiile de profil din zona (DADR, OJCA, etc.) prin participarea la acţiuni
comune si oferirea de consultanta si asistenta tehnica crescatorilor interesaţi in transferul
tehnologic al unor rezultate de cercetare; acordarea de asistenta tehnica de specialitate
tuturor celor interesati in cresterea competentei profesionale in cadrul Festivalului
Bujorul de munte 1-2 IULIE 2017 GURA RAULUI

Colaborari cu institutiile de profil din zona (DADR, OJCA, etc.) prin participarea la acţiuni
comune si oferirea de consultanta si asistenta tehnica crescatorilor interesaţi in transferul
tehnologic al unor rezultate de cercetare; acordarea de asistenta tehnica de specialitate
tuturor celor interesati in cresterea competentei profesionale in cadrul Festivalului
Bujorul de munte 1-2 IULIE 2017 GURA RAULUI
Diseminarea rezultatelor de cercetare prin articole si activitati stiintifice si de transfer
tehnologic organizate de S.C.D.A. Braila :

● Marcel Bularda, Ionel Ivan – “Comportarea unor soiuri de orez coreene in conditiile
pedoclimatice din Romania”. 2nd Symposium on “Trends on Global crop production and seed
industry”, 21-22.01.2016, Jeju, Korea de Sud. ● Bularda M. – “Importanta culturii orezului
pentru Romania”. Simpozion “Ziua orezului”, 4.10.2016, Slobozia

● Visinescu I., Bularda M., Ivan I. – “Orezul, cereala viitorului – cerintele culturii de orez fata
de apa”. Articol publicat in revista Ferma nr.9 (148) 15-31 mai 2015, pag 52-53.

● Visinescu I., Bularda M., Ivan I. – “Posibilitati de irigare prin aspersiune a culturii de orez”.
Articol publicat in ziarul Informatii agrorurale Vaslui, 2015

● Bularda Marcel, Ivan Ionel, Rotea Ion,

Banica Mirela – “Comportarea culturii orezului in 2016 si recomandari pentru productia

viitoare”. Simpozion “Ziua orezului”, 4.10.2016, Slobozia.

● M. Bularda, I. Ivan – “Metoda de eficientizare a exploatatiilor orizicole prin comasarea

parcelelor”. Oferta cercetarii stiintifice pentru transfer tehnologic in agricultura, industria
alimentara si silvicultura, vol. XVIII/2015. Editura Academiei Romane. ISBN 1844-0355.
● I. Ivan, M. Bularda – “Solutii tehnice pentru recircularea apei din canalele de evacuare in
amenjarile orizicole”. Oferta cercetarii stiintifice pentru transfer tehnologic in agricultura,
industria alimentara si silvicultura, vol. XVIII/2015. Editura Academiei Romane. ISBN 1844-
0355.

● Seminar de prezentare a proiectului PS 1.1.4. “Crearea de linii de orez, cu adaptabilitate

crescută la schimbările climatice”. Bularda M., Ivan I. Braila, Sala Mare a Camerei Agricole
Braila

● Ing. Ivan Ionel, Dr.ing. Bularda Marcel, Ec. Banica Mirela – „Contribuţii ale S.C.D.A. Brăila
privind reducerea consumului de apă la cultura orezului”. Brosura simpozionului -“
Contribuţii ale cercetării agronomice, privind gestionarea crizei de apă ce ameninţă major
agricultura şi viaţa“, 16.06.2017.

● Bularda M. Ivan I. – “Situatia actuala, perspectiva si conditionalitatile extinderii orezului in

Romania”. Targul national pentru agricultura si industrie alimentara Agroroial Partener 2015,
Editia a XXI-a, Slobozia 23-25.09.2015 “Ziua orezului”.

● Marcel Bularda, Ionel Ivan – “Situatia actuala, perspectiva si conditionalitatile extinderii

culturii orezului in Romania”. 2nd Symposium on “Trends on Global crop production and seed
industry”, 21-22.01.2016, Jeju, Korea de Sud.

Diseminarea rezultatelor de cercetare prin articole, referate si activitati stiintifice si de

transfer tehnologic organizate de S.C.D.A. Braila :

● Simpozionul “Schimbarile climatice si impactul acestora asupra mediului inconjurator si

modul de adaptare a tehnicilor agricole la noile conditii”, 12.06.2016, Braila

-I. Visinescu, D. Trifan, Ispas Radu, Popescu Nicolae – “Schimbari climatice preconizate si
impactul acestora asupra mediului si asupra agriculturii”.
-I. Rotea, R. Cosoveanu, L. Risnoveanu, Lungu Emanuela – “Modul de adaptare a agriculturii
zonei Brailei la tendinta de modificare a conditiilor climatice”.

-M. Bularda, I. Ivan, I. Visinescu, Banica Mirela – “Solutii tehnice, tehnologice si agrotehnice
recomandate pentru ameliorarea conditiilor climatice extreme”.

● Simpozionul “Contributii ale cercetarii agronomice privind gestionarea crizei de apa ce

ameninta major agricultura si viata”, 16.06.2017, Braila

-Vişinescu Ioan – “Contribuţii ale S.C.D.A. Brăila privind eficientizarea consumului de apă
de irigat la culturile agricole din zona Bărăganului de Nord”.

-Rotea Ion, Trifan Daniela, Bularda Marcel, Cosoveanu Remus – “Contribuţii ale S.C.D.A.
Brăila privind stabilirea unor soluţii tehnice de realizare a tehnologiior la culturile agricole
cu consumuri reduse de apă”.

● Visinescu I., Bularda Marcel, Trifan Daniela, Banica Mirela – “O lupta tot mai apriga pentru
combaterea secetei si desertificarii”, Revista Ferma nr. 16 (155), 15-30.09.2015.

● Seminar de prezentare a proiectului sectorial PS 16.3.1. “Cercetări privind stabilirea

influentei aplicării noilor sisteme si tehnologii conservative de lucrări agricole mecanizate
pentru combaterea efectelor secetei, păstrarea fertilitătii solurilor si cresterea cantitativă si
calitativă a productiilor la rincipalele specii de plante cultivat”, 29.04.2016. Bularda M.,
Visinescu I., Braila, Sala Mare a Camerei Agricole Braila.

● I. Visinescu, M. Bularda – “Lunca indiguita exploatata complex ameliorativ si agricol,

solutie antiseceta eficienta”- Oferta cercetarii stiintifice pentru transfer tehnologic in
agricultura, industrie alimentara si silvicultura, vol. XVIII/2015, Editura Academiei Romane.
ISBN 1844-0355.
● Brosura S.C.D.A. Braila “Lucrarile stiintifice prezentate in cadrul simpozionului -
Contributii ale cercetarii agronomice privind gestionarea crizei de apa ce ameninta major
agricultura si viata”, Editura Universitara, 2017

● Brosura S.C.D.A. Braila “Lucrarile stiintifice prezentate in cadrul simpozionului -

Schimbarile climatice si impactul acestora asupra mediului inconjurator si modul de adaptare
a tehnicilor agricole la noile conditii”

Prin natura lor, numai rezultatele obţinute în faza II, împreună cu rezultatele fazelor
următoare (III și IV) au aplicabilitate directă în producție. Astfel, până în acest moment s-a
realizat Sistemul Informațional Geografic al perimetrului Bălțați. Concret, rezultatele cu
aplicabilitate practică sunt soluțiile de organizare antierozională și de exploatare durabilă a
terenurilor agricole furnizate pe baza tuturor datelor acumulate.
Practic, activitatea de teren din fiecare fază a
început/inclus contactarea autorităților locale (Primăriile comunelor) și a fermierilor
importanţi, aceștia fiind singurii care pot aplica măsuri și/sau practici antierozionale.
Tuturor acestora le-au fost prezentate obiectivele și activitățile proiectului,
precum și posibilitățile și planurile noastre de a veni în sprijinul lor. Au fost informați despre
disponibilitatea specialiștilor de la Perieni de a-i sprijini concret, gratuit, încă din primul
moment, prin trasarea unor fâșii pentru executarea lucrărilor agricole în lungul curbelor de
nivel, retrasarea unor drumuri tehnologice, proiectarea unor benzi înierbate sau a unor
predele forestiere de protecție.

Activitățile de diseminare a rezultatelor obținute au fost prevăzute în etapele 3 (2017) şi 4

(2018). În cursul anului
2017, s-a participat la „Prima Conferință Mondială cu privire la Conservarea Apei și Solului în
Condițiile Schimbărilor (Climatice) Globale” de la Lleida (Spania) unde s-a prezentat oral
lucrarea „Land degradation by gullies and landslides, soil conservation and sustainable
landuse under the climate change perspective, in a small watershed in Eastern Romania”,
autori: Hurjui Cosmin, Popa Nelu, Filche Eugen și Petrovici Gabriel. În această lucrare s-au
prezentat sintetic câteva dintre principalele rezultate ale cercetărilor științifice desfășurate
în faza nr. 2 (2016).
Diseminare rezultate de cercetare în cadrul unor de activități științifice: Simpozionul
Internațional (Prospects for the 3rd Millennium Agriculture) 29–01 octombrie 2016 Cluj-
Napoca, România cu următoarele articole: (1). Florin Dumitru BORA, Alina DONICI, Aurel
CIUBUCĂ, Elena POSTOLACHE, Gabriel TABARANU, Viorica ENACHE, Nicolaie BÎRLIGA, Nastasia
POP, Claudiu BUNEA 2016. Qualitative Assessment of the Red Wine Varieties Grown in Dealu
Bujorului Vineyard. Bulletin UASVM Horticulture 73(2):116-125; (2). Florin Dumitru BORA,
Ionica DINA, Maria ILIESCU, Gabi ZALDEA, Ionela Cătălina GUȚĂ 2016. Analysis and Evaluation
of the Main Ecoclimatic Conditions from Romanian Vineyards. Bulletin UASVM Horticulture
73(2):221-223.

Articol Științific: (3) Florin Dumitru BORA, Alina DONICI, Aurel OȘLOBANU, Avram FIȚIU, Anca
Cristina BABEȘ, Claudiu Ioan BUNEA, 2016. Qualitative Assessement of the White Wine
Varieties Grown in Dealu Bujorului Vineyar, Romania. Not Bot Horti Agrobo 44(2): 593-602.
Factor de impact 0.451.
Articol Științific: (4) Florin Dumitru BORA, Alina DONICI, Teodor RUSU, Andrea BUNEA,
Daniela POPESCU, Claudiu Ioan BUNEA. 2017. Elemental Profile and 207Pb/206Pb, 208Pb/206Pb,
204
Pb/206Pb, 87Sr/86Sr Isotope Ratio as Fingerprints for Geographical Traceability of Romanian
Wines. Articol acceptat spre publicare în Not Bot Horti Agrobo. Factor de impact 0.480.

Instruirea fermierilor privind utilizarea corectă a produselor fitosanitare, modul de aplicare

astfel încat să crească eficiență acestor produse, dar în același timp să nu aibă o remanență
îndelungată.

Instruirea fermierilor dar și a consumatorilor de vin în vederea optimizării fluxului tehnologic

dar și a schemelor de tratament astfel încat produsul final, în cazul nostru vinul să aibă o
concentrație cât mai redusă în pesticide sau în metale grele.