Principalele tipuri de comunicare în diferite contexte

Interacțiunea este termenul care desemnează ansamblul de schimburi efectuate de participanți, într-
un anumit context. La nivelul comunicării umane, interacțiunile pot fi verbale și nonverbale.

Modele de interacțiune

a)Interacțiuni simetrice Accent pe egalitatea partenerilor (coleg-coleg)

b)Interacțiuni Recunoașterea și acceptarea diferenței dintre parteneri (profesor-elev)
complementare

Tipuri de interacțiuni în funcție de numărul de emițători participanți:

Interacțiune dialogică directă liberă în stație, pe stradă, între colegi

(mesajele se schimbă controlată la examen, la supermarket, discuție cu
între participanți) un ospătar, la benzinărie
mediată liberă convorbire telefonică între prieteni
controlată cerere de info la telefon, discuție cu un
operator de serviciu de la bancă
Interacțiune directă liberă -
monologică (emitentul controlată pledoarie, predică, discurs, conferință
nu implică receptorul) mediată liberă mesaj pe robotul telefonic
controlată Comentariu sportiv la TV sau radio

Forme de monolog

Conferința Adresare directă, publică, în care cel care susține conferința evită să
spună propriile judecăți de valoare; le prezintă pe cele ale autorilor
despre care conferențiază
Expunerea Cel care expune își transmite propriile convingeri și opinii cu privire la
tema dată
Prelegerea Publicul a avut posibilitatea să sistematizeze informații, fapte,
evenimente anterioare. Presupune un nivel de abordare ridicat.
Relatarea Este o dezvăluire, o prezentare, o decodificare a unei realități, fără
implicare personală, lipsită de subiectivitate.
Discursul Este forma cea mai evoluată și cea mai pretențioasă a monologului și
presupune emiterea, argumentarea și susținerea unor puncte de vedere.
Toastul Este o rostire angajată, prilejuită de un eveniment. Nu trebuie să dureze
mai mult de 3-4' și face apel la latura emoțională a celor prezenți
Alocuțiunea O intervenție a unui vorbitor într-un context comunicațional cu scopul
ilustrării unui punct de vedere. Nu trebuie să depășească 10'.
Povestirea Este forma cea mai amplă a comunicării. Utilizează imaginația,
sentimentele, emoțiile, cunoștințele anterioare. Este marcată de
subiectivitate.
Pledoaria Este asemănătoare cu alocuțiunea, doar că susține un pdv propriu.
Predica Posibilitatea de argumentare sau contraargumentare este anulată. Este
specifică instituțiilor puternic ierarhizate.
Intervenția E vine în sprijinul unor idei ale unui alt vorbitor. Prin intervenția sa, E
adâncește și susține un punct de vedere.
Interpelarea Presupune situația în care cineva, aflat în postura de distribuitor de
info, cere unor anumite surse o mai bună precizare în anumite
probleme.
Modele de interacțiune:

a)Interacțiuni simetrice

b)Interacțiuni
complementare

Tipuri de interacțiuni în funcție de numărul de emițători participanți:

Interacțiune dialogică directă liberă

controlată

mediată liberă

controlată

Interacțiune directă liberă

monologică controlată

mediată liberă

controlată

Forme de monolog:

Conferința

Expunerea

Prelegerea

Relatarea

Discursul

Toastul

Alocuțiune
a
Povestirea

Pledoaria

Predica

Intervenția

Interpelarea