UNIVERSITATEA ŞTEFAN CEL MARE DIN SUCEAVA

FACULTATEA DE ECONOMIE, ADMINISTRAȚIE ȘI AFACERI

SPECIALIZAREA: MANAGEMENTUL CALITĂȚII, MEDIULUI ȘI SECURITĂȚII
OCUPAȚIONALE
MASTER, ANUL I

EVALUAREA ȘI ANALIZA COSTURILOR

REFERITOARE LA CALITATE

Profesor coordonator: Conf. dr. ing. Albu Angela

Masterand: ing. Sava Mircea

Suceava, 2023
Cuprins
Introducere...................................................................................................................................................3

Istoric al costurilor referitoare la calitate..................................................................................................5

Clasificarea costurilor referitoare la calitate............................................................................................7

Metode de reducere a costurilor referitoare la calitate..........................................................................10

Studiu de caz – analiza costurilor referitoare la calitate la firma S.C. Atlantis Mar Group S.R.L...11

Concluzii.....................................................................................................................................................15

Bibliografie.................................................................................................................................................16

2
INTRODUCERE

Termenul de „cost al calităţii” a început să se contureze începând cu anii 1940, când

companiile acelor timpuri au realizat că le este necesar un instrument care să le permită
evaluarea financiară a măsurilor întreprinse în domeniul calităţii.
Deşi există puţine dovezi pentru a susţine acest lucru, există o părere larg răspândită
conform căreia îmbunătăţirea calităţii produselor şi serviciilor duce la o îmbunătăţire a poziţiei
întreprinderii pe piaţă şi la o creştere a profitului, dar acest lucru implică şi o serie de costuri care
să susţină aceste lucruri. În urma unor analize care au fost efectuate în ultimii 40 de ani asupra
mai multor companii, s-a constatat că un procent de 5-40% din cifra de afaceri a unei organizaţii
îl reprezintă costurile referitoare la calitate. În medie, aceste costuri reprezintă 25% din cifra de
afaceri a unei întreprinderi producătoare, în timp ce Crosby este de părere că ponderea acestor
costuri ajunge la 40% în cazul întreprinderilor de servicii. 1 Prin urmare, aceste costuri reprezintă
un instrument foarte important de valorizare a calităţii, o sursă de maximizare a profitului dar şi
o modalitate de a optimiza procesele şi activităţile relevante referitoare la calitate. Deasemenea,
aceste costuri pot fi şi un indicator al eficienţei managementului în organizaţie.
Studiind aceste costuri, putem identifica activităţile ineficiente şi pot fi analizate acţiunile
corective şi acţiunile preventive, luând în considerare ca indicator de performanţă costul calităţii
perceput după implementarea acestora. De asemenea, costul calităţii poate reprezenta un
indicator important pentru evaluarea eficienţei managementului din organizaţie. Printr-o analiză
amănunţită a costurilor referitoare la calitate s-a putut demonstra că, în realitate, o calitate
superioară asigură reducerea costurilor datorită folosirii eficiente a resurselor. Astfel, prin
creşterea producţiei fără a întreprinde măsuri de îmbunătăţirea calităţii se pot înregistra mai
multe rebuturi şi produse care necesită remedieri şi ca urmare o creştere a costurilor de fabricaţie,
precum şi riscul pierderii clienţilor.
Dimpotrivă, orientarea managementului în domeniul calităţii spre controlul de prevenire,
care este apreciat de către producător ca fiind mai scump, poate să genereze o eficienţă mai mare
decât în cazul controlului de constatare prin inspecţie, deoarece declanşează procese ţinute sub
control, ceea ce va permite diminuarea costurilor prin reducerea costurilor noncalităţii, precum şi
vânzarea unei cantităţi mai mari de produse, eventual şi la un preţ mai ridicat. . Prima
întreprindere care a introdus sistemul de management bazat pe costuri referitoare la calitate –
„Quality Cost Management System” – a fost General Electric, în anul 1946. 7 ani mai târziu,
luând parte la cel de-al VII-lea Congres al Societăţii Americane pentru Controlul Calităţii, Lesser
defineşte costurile de calitate ca fiind „datorate rebuturilor, remanierelor, inspecţiilor, testelor,
deficienţelor constatate de cumpărător, asigurării calităţii, incluzând programele de intruire în
domeniul calităţii, auditul calităţii produselor, controlul şi analiza statistică.” 2

1
Olaru, Marieta – “Managementul Calităţii”, Ediţia a IIa, revizuită şi adăugită, Ed. Economică, Bucureşti, 1999, pg.
245
2
Olaru, Marieta – “Managementul Calităţii”, Ediţia a IIa, revizuită şi adăugită, Ed. Economică, Bucureşti, 1999, pg.
246

3
 Metodologia adoptată de această întreprindere este şi cea preferată în practica economică.
Această metodologie a fost dezvoltată în anul 1957 de către W.J.Masser, şi împarte costurile
referitoare la calitate în trei categorii:
 de prevenire
 de evaluare
 de defectare (în cazul în care produsul este neconform cu specificațiile)

Feigenbaun însă consideră că cheltuielile de defectare internă şi externă sunt diferite, și

prin urmare trebuie delimitate, astfel sugerând repartizarea costurilor în patru categorii:
 de prevenire
 de evaluare și control
 de defectare internă (defectări identificate înainte de livrarea produsului)
 de defectare externă (defectări identificate după expedierea produsului către destinatar)

Joseph M. Juran are o abordare mai amplă în ceea ce priveşte acest subiect, şi prin urmare,
el consideră cheltuielile pentru calitate ca fiind repartizate pe 11 categorii:
1. costuri implicate de studiul pieţei
2. costuri implicate de activităţile de cercetare şi dezvoltare
3. costurile activităţii de proiectare
4. costurile activităţilor de planificare a fabricaţiei
5. costuri de menţinere a preciziei de lucru
6. costurile datorate resurselor umane şi materiale
7. costuri corespunzătoare promovării desfacerii
8. costuri pentru evaluarea produsului
9. costurile prevenirii defectelor
10. pierderile datorate „nereușitelor” în realizarea calității
11. costul informării permanente a personalului

Corespunzător standardelor ISO 9000:2000, costurile referitoare la calitate reprezintă

costurile care se fac pentru realizarea calităţii propuse, asigurarea încrederii necesare, şi
pierderile suportate atunci când nu se realizează calitatea propusă.3
Conform Organizaţiei Europeene pentru Calitate (EOQ), costurile pentru calitate sunt acele
cheltuieli care sunt generate de activităţile de prevenire, evaluare şi pierderile datorate
defectărilor interne şi externe. 4
În ceea ce priveşte ponderea acestor categorii de costuri din punct de vedere al literaturii de
specialitate, acestea sunt exprimate în tabelul următor:

3
http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=cap7
4
Stanciu, Costel – “Managementul Calităţii”,ed. aIIa, revizuită şi adăugită, Ed. Oscar print, Bucureşti, 2005

4
Literatura de specialitate cu privire la structura costurilor referitoare la calitate:

Nr.Crt. Categorii de Junghaus Steinbach Wildmann Parker

costuri (%)

1 Costuri de 10 5-10 3 2-10

prevenire

2 Costuri de 33 35 45 15-34
evaluare

3 Costuri ale 57 55-60 52 56-83

defectărilor

4 Total 100 100 100 100

costuri

Sursa: Marieta Olaru – “Managementul Calităţii”, Ediţia a IIa, revizuită şi adăugită, Ed.
Economică, Bucureşti, 1999, pg. 254

ISTORIC AL COSTURILOR REFERITOARE LA CALITATE

Pentru a ajunge la un acord în ceea ce privește noțiunea de costuri referitoare la calitate, în anul
1981 este publicat standardul britanic BS (British Standard) 6143, „Ghid pentru determinarea şi
utilizarea costurilor asociate calității”. Prin acest standard sunt împărtășite idei precum:
- Costurile calităţii devin costuri asociate calităţii şi sunt integrate în triada preţ-calitate-
termen de livrare, care reprezintă factorii aducători de valoare şi de care depinde
supravieţuirea unei firme;
- Resursele sunt alocate pentru asigurarea calităţii numai dacă este demonstrat clar
conducerii că prin această măsură se asigură creşterea profitului; evaluarea costurilor
referitoare la calitate devine un instrument de management;
- Costurile referitoare la calitate trebuie evidențiate distinct.

Mai târziu, în anul 1986, standardul ISO 8402 defineşte aceste costuri ca fiind „pierderi
cauzate de nevalorificarea potenţialului resurselor în procese şi activităţi” 5. Exemple de astfel de
pierderi ar fi pierderea satisfacerii clientului sau pierderea posibilităţii de a adăuga o valoare mai
mare pentru client, dar şi o irosire de resurse şi materiale.
Standardul ISO 9004:1994 însă punea accentul pe necesitatea în afaceri a calităţii obţinute cu un
cost optim, pe trecerea de la orientarea costurilor calităţii pe produs şi procesul de fabricaţie la
orientarea către toate procesele care au influenţă asupra calităţii (orientare generată de prevenirea
neconformităţilor, defectelor şi insatisfacţiilor, obiectiv major al managementului calităţii), şi pe
faptul că cheltuielile de prevenire şi evaluare sunt considerate costuri de investiţii, în timp ce
costurile de defectare internă şi externă sunt considerate pierderi materiale.

5
Stanciu, Costel – “Managementul Calităţii”,ed. aIIa, revizuită şi adăugită, Ed. Oscar print, Bucureşti, 2005

5
 Acest standard menţiona costurile de realizare a calităţii (generate de obţinerea şi
asigurarea nivelurilor specificate ale calităţii), împărţite la rândul lor în costuri de prevenire şi
evaluare – costuri de investiţii, şi costuri de defectare internă şi externă – pierderi, dar şi
costurile de asigurare externă a calităţii , generate de probele şi demonstraţiile cerute de
clienţi ca dovezi. Acestea din urmă cuprind însă clauze speciale şi suplimentare de asigurare a
calităţii, proceduri, date, încercări pentru demonstrare şi evaluare, un exemplu fiind costul
încercărilor caracteristicilor de securitate, efectuate de organisme de control independente de
firma producătoare.

Standardul ISO 9004:1994 a fost îmbunătăţit în anul 1998, printr-o ediţie care abordează
subiectul costurilor calităţii dintr-un alt punct de vedere. Astfel este întocmit un program care
face referire la considerentele financiare referitoare la sistemul calităţii, în care se precizează că
eficacitatea unui sistem al calităţii trebuie cuantificată în termeni financiari, pentru ca prin
raportarea în termeni financiari a activităţilor şi eficacităţii sistemului calităţii să se poată
identifica activităţile ineficiente, precum şi cele de îmbunătăţire.

Pentru o astfel de evaluare a eficienţei sistemelor calităţii, standardul ISO9004:1998

prezenta trei posibilităţi de abordare:

1. Evaluarea eficienţei sistemului calităţii prin costuri referitoare la calitate – cu referinţă la

costurile rezultând din activităţi interne (modelul PrevenireEvaluareDefectare) şi externe.

2. Evaluarea eficienţei sistemului calităţii prin costul proceselor – făcând referire la

costurile conformităţii (costuri pentru satisfacerea necesităţilor clienţilor exprimate şi
implicite, fără ca procesul existent să fie defect) şi costurile neconformităţii (datorare
defectării procesului existent) (Fig.1.1.)

Fig.1.1 – Costuri referitoare la calitate

Sursa: M.Olaru, „Managementul Calităţii”, ed.II, revizuiă şi adăugită

3. Evaluarea eficienţei sistemului calităţii prin pierderile referitoare la calitate – implică

pierderile interne şi cele externe, datorate calităţii necorespunzătoare; sunt identificate
pierderi materiale şi imateriale; pierderile imateriale interne sunt datorate unei eficienţe
scăzute a activităţilor, iar cele externe imateriale sunt datorate vânzărilor viitoare ca
urmare a insatisfacţiei clientului.

6
 În prezent, Standardul ISO 9000 păstrează definiţia de „costuri pe care le implică asigurarea
unei calităţi corespunzătoare şi cele necesare pentru a da încredere, ca şi pierderile cauzate de
nerealizarea calităţii corespunzătoare”6, în timp ce pierderile referitoare la calitate sunt definite
ca fiind cauzate de nevalorificarea potenţialului resurselor, în cadrul proceselor şi activităţilor.

CLASIFICAREA COSTURILOR REFERITOARE LA CALITATE

Aşa cum am menţionat anterior, costurile la calitate sunt împărţite după modelul PED –
prevenire, evaluare şi defectări. În continuare voi prezenta pe larg aceste costuri.
 Costurile de prevenire fac parte din categoria de realizare a calităţii şi sunt implicate de
obţinerea şi asigurarea nivelurilor specificate de calitate. Acestea reprezintă cuantificarea
efoturilor depuse pentru a preîntâmpina apariţia defectărilor. Ele sunt considerate costuri
de investiţii. Câteva exemple de astfel de costuri sunt:
 Costuri generate de planificarea calităţii ( elaborarea specificaţiilor
produselor şi proceselor, analiza cerinţelor şi elaborarea unor criterii de
acceptabilitate, determinarea şi analizarea fiabilităţii, riscurilor şi efectelor
asupra mediului, elaborarea normelor de execuţie)
 Costuri legate de verificarea proiectelor (testarea conceptelor de cercetare
a produselor software utilizate şi a proiectelor, stabilirea stadiului în care
se află proiectul)
 Costuri implicate de verificarea capabilităţii procesului ( stabilirea
capabilităţii echipamentelor, a mijloacelor de testare, a instalaţiilor
existente sau a celor planificate, implementarea FMEA7 de proces)
 Costuri generate de alegerea şi evaluare furnizorilor (selecţia furnizorilor
pe vaza criteriilor de evaluare stabilite)
 Costuri din planificarea verificărilor (planificarea şi elaborarea
procedeelor de verificare, instrucţiuni de verificare, elaborarea unor
programe de testare)
 Costuri cu audituri ale calităţii (audituri interne ale calităţii produselor,
proceselor şi sistemul de management al calităţii)
 Analiza comparativă a calităţii cu cea a firmelor concurente
 Sensibilizarea, motivarea şi instruirea personalului în domeniul calităţii
 Elaborarea documentelor referitoare la managementul calităţii şi la
sistemul calităţii (planurile calităţii, manualul calităţii, procedurile
sistemului calităţii, etc.)
 Costurile de evaluare reprezintă costurile cu inspecţii, verificări şi exainări, cu scopul de
a stabili dacă cerinţele specificate de sistemul calităţii sunt îndeplinite. Sunt considerate
costuri de investiţii şi includ costurile cu personalul şi suportul tehnic necesar pentru
verificarea calităţii. Exemple de astfel de costuri sunt:
 Verificarea proiectului pilot (verificarea şabloanelor şi a modelelor, a
elementelor de construcţie, a produselor software necesare)

6
Olaru, Marieta - „Managementul Calităţii”, ed.II, revizuiă şi adăugită, Ed.Economică, Bucureşti, 1999, pag.255

7
FMEA = Failure Mode and Effect Analysis

7
  Calificări (verificări tehnice, verificarea utilajelor, calificarea proceselor)
 Verificări de recepţie (verificarea materiilor prime şi a celor achiziţionate,
verificări intermediare, pe fluxul de fabricaţie, verificarea calităţii
semifabricatelor şi a componentelor intermediare obţinute)
 Verificări finale (verificarea calităţii produselor înainte de livrare, a
produselor din stoc, etc.)
 Mijloace de verificare (costuri de procurare a mijloacelor de verificare,
amortizarea acestora, conceperea şi realizarea acestor mijloace,
întreţinerea şi reparaţia lor, precum şî mentenanţa preventivă)
 Documentaţia referitoare la verificare
 Salariile personalului care efectuează inspecţiile şi încercările
 Materialele şi produsele distruse în timpul verificărilor
 Costurile de defectare sunt costuri pentru corectarea neconformităţilor produselor în
comparaţie cu specificaţiile. Acestea reprezintă numai pierderi materiale, deşi în ultima
perioadă a crescut tendinţa de a lua în considerare şi pierderile imateriale, în ciuda
faptului că sunt mai greu de cuantificat:
 Costuri de defectare internă sunt acele costuri care reies din corectarea
neconformităţilor descoperite înainte de livrarea produsului către
destinatar (rebuturi, remedieri, recondiţionări şi reparaţii, reprocesare,
retratare, repetarea încercărilor, produse declasate, analiza defectărilor
pentru a putea stabili cauzele acestora, lungirea duratei de livrare,
întreruperea procesului de producţie cauzată de neconformitatea materiilor
prime, sortarea componentelor pentru a le separa pe cele neconforme, etc.)
 Costuri de defectare externă sunt acele costuri care sunt generate de
corectarea neconformităţilor descoperite după livrarea produselor la
beneficiari (reclamaţii ale clienţilor, teste, expertize, transportul produselor
returnate, recepţia şi depozitarea lor, primele de asigurare pentru a acoperi
răspunderea juridică a întreprinderii faţă de produs, despăgubiri, penalizări
pentru întârzierea livrării, asigurarea service-ului în perioada de garanţie şi
post-garanţie, înlocuirea produselor în perioada de garanţie, etc.)

În ceea ce priveşte ponderea categoriilor de costuri menţionate anterior în totalul costurilor

referitoare la calitate, G.W. Parker dă exemplul câtorva organizaţii, aşa cum putem observa în
tabelul 2.1:

Tabelul 2.1. Distribuţia costurilor asigurării calităţii pe clase de costuri în organizaţiile de producţie şi
servicii

Nr. Categorii de Johnson IBM Plunket Schmidt Daisley Daisley A.C.Rosande

Crt. costuri Plastics Co. t& & Associate Associate r
Dale Jackson s (filiala s (filiala
daneză) japoneză)

1 Costuri de 10 15 7,4 2,5 3-10 20-25 2

prevenire

2 Costuri de 30 25 24 33,9 15-20 15-27 28

8
 evaluare

3 Costuri ale
defectărilor
- interne
40 - 21 22,9 35-40 45-55 41

- externe
20 - 47, 6 40,7 35-40 5-10 29

- total
60 60 68,6 63,6 - - 70

4 Total costuri 100 100 100 100 100 100 100

Sursa: Parker, G.W. – „Achieving Cost-Efficient Quality” versiunea românească, Ed. Codecs,
Bucureşti, 1998, pag. 63

În tabelele 2.2. şi 2.3. ne sunt prezentate două studii de caz, în cazul unei firme de reţele de
comunicaţii şi a uneia de producţie de computere.
Tabel 2.2. Costurile calităţii – studiu de caz nepublicat la o firmă de reţele de comunicaţii 8

Fabricaţie Proiectare Servicii Clienţi Total

Costuri de 0,3 (9) 0,4 (6) 0,01 (0) 0,7 (5,8)

prevenire

Costuri de 1,2 (34) 1,6 (24) 0,8 (42) 3,6 (30)

evaluare

Costuri ale 2,0 (57) 4,6 (70) 1,1 (58) 7,7 (64,2)
defectărilor

Total 3,5 (100) 6,6 (100) 1,9 (100) 12 (100)

Sursa: Parker, G.W. – „Achieving Cost-Efficient Quality” versiunea românească, Ed. Codecs,
Bucureşti, 1998, pag. 64

8
Costuri în procente în cifra de afaceri; () Costuri în procente din clasa de costuri

9
Tabel 2.3. Costurile calităţii – studiu de caz nepublicat la o firmă de producţie de computere9

Prevenire 0,4 (4)

Evaluare 7,6 (76)

Costuri: Interne ale defectelor 0,6 (6)

Externe ale defectelor 1,4 (14)
Total 2,0 (20)

Total 10,0 (100)

Sursa: Parker, G.W. – „Achieving Cost-Efficient Quality” versiunea românească, Ed. Codecs,
Bucureşti, 1998, pag. 64

METODE DE REDUCERE A COSTURILOR REFERITOARE LA CALITATE

Există două modalităţi prin care costurile referitoare la calitate să poată fi reduse:
folosirea calculelor efectuate cu ocazia unor studii preliminare (a se vedea figura 3.1) sau în baza
unei decizii luată de conducerea de vârf a companiilor pentru reducere acestor costuri.

Fig. 3.1. Costurile calităţii

Sursa: http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=cap7

9
Costuri în procente în cifra de afaceri; () Costuri în procente din clasa de costuri

10
 Cea mai simplă variantă de reducere a costurilor ar fi prima, deoarece ar putea fi uşor
acceptată de personalul desemnat cu asemenea responsabilităţi, cu condiţia ca acesta să fie bine
instruit şi motivat.
Cea de-a doua varianta este recomandată în cazul companiilor în care salariaţii nu au
calităţile menţionate mai înainte (motivaţie şi instrucţie), astfel că programul de reducere a
costurilor trebuie impus imperativ de conducere. Responsabilii cu controlul calităţii vor urmării
modul de realizare a acţiunilor şi vor lua măsuri pentru respectarea acestora.

Studiu de caz – Analiza costurilor referitoare la calitate la firma S.C. Atlantis

Mar Group S.R.L.

Pentru acest proiect am analizat costurile la întreprinderea Atlantis Mar Group S.R.L.
Societatea a fost înfiinţată în anul 2002, reuşind să se impună foarte uşor în domeniul său de
activitate, atuurile principale fiind vasta experienţă profesională în domeniu a administratorului
(22 ani în domeniul scufundărilor), precum şi profesionalismul impus de principiile şi valorile
sub care se desfăşoară activitatea în cadrul acestei firme.
Aceasta este o societate comercială cu răspundere limitată, cu sediul social în Constanţa,
Str.Ciprian Porumbescu, având cod unic de înregistrare RO15084158.
Firma are ca obiect de activitate efectuarea de intervenţii subacvatice. Activitatea
principală desfaşurată de întreprinderea Atlantis Mar Group o reprezintă construcţiile şi
reparaţiile navelor (cod 5222 clasa CAEN). Acestea includ salvarea şi recuperarea navelor şi a
mărfurilor scufundate, dar şi desfăşurarea de lucrări subacvatice complexe, la diverse obiective
navale sau la construcţii hidrotehnice , folosind echipamente şi tehnologii de ultimă oră. Pe lângă
aceste activităţi, societatea se mai ocupă şi cu desfăşurarea de scufundări de agrement pentru cei
pasionaţi de acest domeniu, precum şi activităţi umanitare – căutare şi recuperare de persoane
sau obiecte dispărute – şi lucrări de mententanţă la nave (curăţare, întreţinere etc).
În urma colectării costurilor calităţii între anii 2020-2022, au rezultat datele prezentate în
tabelele următoare.

11
Costurile de prevenire
mii lei

Nr. An

crt. Categorii de costuri 2020 2021 2022

Suma % suma % suma %

1. Costuri ale activitatăţii de

cercetare şi proiectare
pentru îmbunătăţirea calităţii. 12576 8,62 23907 10,31 29457 7,76

2. Costuri ale planificării şi

controlului proceselor şi
asigurării calităţii. 45262 31,05 81923 35,34 141726 37,34

3. Costuri ale AMC-urilor şi

materialelor folosite în
activitatea de inspecţie, 24372 16,70 41274 17,80 70843 18,66
verificări şi încercări.

4. Costuri ale auditurilor la

furnizor şi asigurarea calităţii
în aprovizionare. 26457 18,13 36335 15,67 53152 14,00

5. Costuri ale analizării şi

raportării datelor legate de
asigurarea calităţii. 14682 10,06 25622 11,05 52167 13,74

6. Costuri ale calificării

personalului pentru realizarea
obiectivelor în domeniul 22533 15,44 22793 9,83 32151 8,50
asigurării calităţii.

Total 145882 100 231857 100 379499 100

Costurile de prevenire a defectărilor au crescut în sume absolute dar acest lucru nu este
relevant datorită creşterii preţurilor în funcţie de rata inflaţiei. Cheltuielile activităţii de cercetare
sunt determinate de modificări de tehnologie sau înlocuirea tehnologiei.
Ponderea cheltuielilor cu auditurile la furnizor şi asigurarea calităţii în aprovizionare a
scăzut deoarece prin selectarea furnizorilor şi emiterea de comenzi doar către acei furnizori
incluşi în "Lista furnizorilor acceptaţi" sau către cei ce au implementat un sistem de asigurare a

12
calităţii certificat de un organism specializat, calitatea produselor şi echipamentelor
aprovizionate a crescut foarte mult. Existenţa unei certificări a calităţii la furnizori este relevantă
pentru calitatea produselor livrate. Furnizorii sunt evaluaţi în funcţie de modul de livrare al
produselor, de garanţiile acordate produselor livrate, de modul de ambalare a produselor şi de
facilităţile acordate la plată şi transport. Aceste criterii de evaluare sunt punctate şi în urma
realizării unui punctaj minim de 20 puncte furnizorii sunt incluşi în "Lista furnizorilor acceptaţi"
conform procedurii de lucru "Evaluarea şi supravegherea furnizorilor".
Pentru calcularea costurilor de analizare al calităţii se calculează ponderea cu salariile
personalului delegat de conducerea întreprinderii, ce desfăşoară această activitate. Ponderea
acestor costuri a crescut în cei trei ani deoarece această activitate este legată strict de amploarea
sistemului de calitate implementat. Analizarea calităţii a devenit mai importantă o dată cu
conştientizarea importanţei calităţii în activitatea întreprinderii Atlantis Mar Group. Fondurile
disponibile activităţii de urmărire şi analizare a calităţii au crescut în cei trei ani analizaţi.
Pentru calcularea costurilor aferente cursurilor de calificare datele se culeg din facturile
sau ordinele de plată emise de către organizatorii pregătirii profesionale, în cazul în care
pregătirea profesională are loc în afara societăţii, sau cotă parte din salariile instructorilor.
Ponderea costurilor cu calificarea personalului a scăzut în cei trei ani de aplicare a
sistemului de asigurare a calităţii, deoarece nu se consideră ca fiind un obiectiv important în
strategia calităţii calificarea unui număr mare de angajaţi prin cursuri de specialitate. Politica pe
care se merge în cadrul sistemului de perfecţionare este instruirea personalului cu ajutorul
resurselor proprii de către responsabilii cu asigurarea calităţii numiţi în fiecare compartiment
Ponderea cea mai mare în cadrul cheltuielilor de identificare a defectelor o au cheltuielile
aferente activităţii de inspecţie în timpul prestării serviciilor şi încercări de rutină în timpul
dinafara prestării serviciilor, dar şi controlul la recepţia produselor şi echipamentelor de la
furnizori.
Costuri de evaluare mii lei

Nr. An

crt. Categorii de costuri 2020 2021 2022

suma % suma % Suma %

1. Costuri ale controlului la 13694 3,15 8466 1,45 13694 1,8

recepţie.

2. Costuri ale activităţii de

inspecţie şi încercări de
rutină în timpul fluxului de 285662 65,50 431162 72,31 525914 70,88
fabricaţie.

3. Costuri ale analizelor şi

expertizelor efectuate în

13
 laboratoare specializate. 87050 19,96 86756 14,45 98305 13,25

4. Costuri ale dotării tehnice

necesare pentru activitatea
de inspecţie şi identificare a 23986 5,50 29157 4,88 46347 6,30
defectelor.

5. Costurile cu analizarea şi
raportarea datelor obţinute
din încercări şi verificări. 15700 3,60 15562 2,60 25403 3,43

6. Costuri generale ale

întreprinderii legate de
controlul de conformitate. 10033 2,29 25164 4,21 32237 4,34

Total 436125 100 596267 100 644749 100

Ponderea cheltuielilor cu controlul la recepţie, a scăzut deoarece activitatea s-a restrâns în

urma orientării către furnizori cu sistem de calitate certificat. Pentru a certifica calitatea
produselor/echipamentelor aprovizionate este obligatoriu ca acestea să fie însoţite de certificat de
calitate. Responsabilul de calitate verifică dacă materialele sunt conforme cu condiţiile
specificate în comenzile şi contractele de aprovizionare şi în cartificatele de calitate.
În ceea ce priveşte costurile cu defectarea internă şi externă, acestea nu au putut fi
studiate în prezentul studiu de caz, întrucât, în condiţiile în care Atlantis Mar Group este o firmă
de prestări servicii, colectarea şi luarea în evidenţă a acestor costuri este mai dificilă, şi prin
urmare datele obţinute nu erau exacte şi nici concludente.
Cauzele care provoacă neconformităţi sunt făcute cunoscute în cadrul firmei prin fişe de
neconformităţi, derogări, rapoarte de audit, reclamaţii de la beneficiari, datele privind
verificările, încercări din cadrul firmei. Aceste cauze sunt trecute în formulare ce au un regim
special în cadrul firmei, fiind înregistrate în catalogul formularelor, şi care nu se pot modifica
după avizarea şi semnarea lor de către persoanele implicate. Responsabilul de Calitate stabileşte
în urma acestor analize acţiunile corective necesare pentru eliminarea neconformităţilor,
responsabilii şi termenele de rezolvare a acestor acţiuni corective. Stabilirea acţiunilor corective
necesare se face şi în urma auditurilor calităţii.

14
Concluzii

Corespunzător standardelor ISO 9000, costurile referitoare la calitate reprezintă costurile

care se fac pentru realizarea calităţii propuse, asigurarea încrederii necesare, şi pierderile
suportate atunci când nu se realizează calitatea propusă.Pot fi delimitate trei categorii de costuri
în legătură cu calitatea: costuri de prevenire; costuri de evaluare; costuri de defectare
(neconformitate) în producţie şi în exploatare.
Astfel, sintagma “calitatea nu costă, non-calitatea costă” reliefează ideea că costurile
referitoare la calitate sunt o investiţie, şi prin urmare aduc profit pe termen lung, în timp ce ideea
de reducere a costurilor prin scăderea calităţii pierde din ce în ce mai mult teren. Cheltuielile
făcute de beneficiar pe durata de viaţă a produsului pentru achiziţionare, exploatare şi întreţinere,
sunt influenţate considerabil de calitatea acestuia. În analiza costurilor calităţii trebuie să se ţină
seama că acestea se manifestă pe toată durata ciclului de viaţă a unui produs, incluzând atât
costurile de achiziţie şi mentenanţă, cât şi pe cele de dezafectare.
Pentru a face faţă competiţiei pe piaţă, conducerea Atlantis Mar Group a stabilit să
considere calitatea serviciilor care se prestează un element de primă importanţă în activitatea sa.
În urma implementării unui sistem al calităţii propriu conform cerinţelor SR EN ISO 9001 şi
reglementărilor legale în vigoare s-a obţinut certificarea Sistemului Calităţii de către Lloyd’s
Register şî Bureau Veritas. Totodată a fost demarat un program de reducere a costurilor calităţii
pentru realizarea unor produse competitive bazate pe un echilibru între factorii calitativi şi cei de
cost.
Sunt considerate costuri ale calităţii totalitatea cheltuielilor efectuate în vederea asigurării
şi menţinerii calităţii structurate în: costurile prevenirii defectelor, costurile identificării
defectelor, costurile defectelor interne şi costurile defectelor externe. Costurile de prevenire şi de
identificare a defectelor sunt costuri ante-factum ale calităţii, iar costurile cu defectele interne şi
cele cu defectele externe sunt considerate costuri post-factum ale calităţii.
Evoluţia în timp a costurilor calităţii este influenţată de strategiile în domeniul calităţii şi
de obiectivele stabilite în cadrul programului de reducere a costurilor calităţii.
Pentru implementarea sistemului de asigurare a calităţii în cadrul Filialei Metrom, a fost
necesară analizarea sistemelor operaţionale ale întreprinderii. Această analiză a scos la lumină
domeniile cu deficienţe şi risipa de resurse şi costuri ale calităţii ce pot fi evitate.

15
BIBLIOGRAFIE

1. Ciurea, Sorin; Drăgulescu, Nicolae - "Managementul calităţii totale", Ed. Economică,

Bucureşti, 1995
2. Olaru, Marieta – “Managementul Calităţii”, Ediţia a IIa, revizuită şi adăugită, Ed.
Economică, Bucureşti, 1999
3. Parker, G.W. – „Achieving Cost-Efficient Quality” versiunea românească („Costurile
Calităţii), Ed. Codecs, Bucureşti, 1998
4. Stanciu, Costel – “Managementul Calităţii”, Ediţia a IIa, revizuită şi adăugită, Ed. Oscar
Print, Bucureşti, 2005
5. Stanciu, Ion – “Managementul Calităţii Totale”, Ed. Cartea Universitară, Bucureşti, 2003
6. *** Proceduri de Lucru aplicate în cadrul Atlantis Mar Group S.R.L.
7. http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=cap7
8. http://www.scribd.com/doc/41156438/Mg-CALITATE

16