Sesiunea de comunicri tiinifice a studenilor Materiale, Echipamente, Instalaii i Roboi 2008

COSTURILE CALITATII

Student: Marina Oana Emilia

Specializare: Inginerie Economic n Profil Mecanic, Anul IV
Stundent: Kufner Andreea
Specializare: Inginerie Economic n Profil Mecanic, Anul V
Coordonator: ef lucrri dr. ing. Crstoiu Adriana

Rezumat. Cerintele calitatii sunt expresiile cererilor formulate de beneficiari in timpul cercetarilor de
piata, reprezentand comanda sociala la un moment dat. Ele sunt optiuni pentru un anume nivel al
calitatii exprimate prin intermediul unor formulari generale.
Majoritatea lucrarilor de specialitate considera patru mari categorii de costuri, si anume costurile de
prevenire, costurile de evaluare, costurile interne si costurile externe, care fac parte dintr-un proces
binedefinit de la preintampinarea esecurilor pana la garantii si alte actiuni post-vanzare.
Efectul de levier al Calittii Totale, asa cum este cunoscut n literatura de specialitate, reprezint
aceast oportunitate ca, prin reducerea costurilor neconformittii, sumele economisite s fie
redirectionate spre alte domeniile prioritare ale organizatiei.

Sesiunea de comunicri tiinifice a studenilor Materiale, Echipamente, Instalaii i Roboi 2008

1. Abordari ale costurilor referitoare la calitate

Juran abordeaza pe larg problematica costurilor calitatii, in lucrarea sa "Quality Control
Handbook". Potrivit opiniei sale, realizarea unor produse "corespunzatoare pentru
utilizare", presupune o serie de cheltuieli, pe care le grupeaza in 11 categorii.
J.M. Juran considera ca primele trei categorii de costuri din cele mentionate se refera la
definirea si proiectarea unor produse "corespunzatoare pentru utilizare". Celelalte se
refera, in principal, la asigurarea conformitatii produselor cu specificatiile tehnice, in opinia
sa nu trebuie pierdut din vedere ca scopul final ramane realizarea acelor caracteristici ale
produselor, care le fac "corespunzatoare pentru utilizare".[1]
Crosby, in opinia caruia calitatea nu costa (quality is free), propune o abordare
mult simplificata, delimitand doua categorii de"preturi": pretul conformittii si pretul
neconfomitatii. El prefera termenul de "pret" in locul celui de "cost", pentru a scoate n evidenta
ca acest pret platit nu este inevitabil, ci, dimpotriva, poate fi redus si chiar eliminat.
Criticand abordarea traditionala a costurilor calitatii, in principal pentru ca ia in considerare
numai costurile directe, tangibile, Kelada propune delimitarea urmatoarelor categorii de
costuri:
1.costuri directe ale non-calitatii, care sunt cuantificabile si necuantificabile;
2.costuri indirecte ale calitatii, care sunt de asemenea cuantificabile si necuantificabile.[2]
In prezent abordarea clasica a costurilor calitatii, cu delimitarea celor patru categorii de
costuri (de prevenire, evaluare, defectari interne si externe), este cel mai larg acceptata in
literatura de specialitate, dar mai ales n practica economica. Organizatia Europeana
pentru Calitate (European Organization for Quality -EOQ) defineste costurile calitatii ca
reprezentand ''cheltuielile pe care le implica activitatile de prevenire si de evaluare si
pierderile cauzate de defectarile interne si externe".
Exista, totusi, tendinta ca aceste categorii de costuri s fie regrupate in costuri ale
conformitatii si costuri ale neconformitatii (fig. 1):
costurile conformitatii cuprind costurile de prevenire si de evaluare;
costurile neconformitatii cuprind costurile defectarilor interne si externe.
Pentru a sugera mai bine ca aceste costuri sunt evitabile, deci calitatea de fapt "nu costa",
se propune, in ultima perioada, utilizarea termenului de "costuri referitoare la calitate", in
locul celui de "costurile calitatii". Noul termen a fost agreat si n cadrul standardelor din
familia ISO 9000, n varianta mbunatatita, aparuta in anul 1994.
Costuri referitoare la
calitate

Costurile conformitilor

Costuri
de prevenire

Costuri
de evaluare

Costuri nonconformitilor

Costurile
eecurilor
interne

Costurile
eecurilor
externe

Fig.1 Costurile asociate calitatii si noncalitatii

Sesiunea de comunicri tiinifice a studenilor Materiale, Echipamente, Instalaii i Roboi 2008

a) Costurile de prevenire reprezinta costurile eforturilor de preintampinare a aparitei

defectarilor. Din aceasta categorie fac parte costurile pe care le implica:
definirea produselor si proceselor;
elaborarea documentelor referitoare la managementul calitatii si la sisitemul calitatii
planurile calitatii, manualul calitatii, procedurile sistemului calitatii etc.;
programul de mbunatatire a calitatii;
sensibilizarea, motivarea si instruirea personaluluii in domeniul calitatii;
evaluarea furnizorilor;
analiza comparativa a calittii cu cea a firmelor concurente;
auditul calitatii;
tinerea sub control a proceselor (de exemplu, prin aplicarea metodelor de control
statistic);
etalonarea echipamentelor;
implementarea unui sistem al calitatii;
alte masuri vizand asigurarea calitatii.
b) Costurile de evaluare sunt considerate ca reprezentand costurile ncercarilor, inspectiilor
si examinarilor pentru a stabili daca cerintele specificate sunt satisfacute. O definitie mai
sugestiva a acestor costuri este cea formulata de Vachette: "costurile de evaluare
reprezinta toate costurile angajate pentru ca un produs neconform sa nu poata ajunge la
clientul sau intern sau extern. [3]
Din aceasta categorie fac parte costurile pe care le implica:
inspectiile si incercarile materialelor, produselor achizitionate;
inspectiile si incercarile prefluxul de fabricatie;
receptia produselor finite;
achizitionarea si intretinerea echipamentelor de inspectie;
testele de laborator;
documentatia referitoare la inspectii, incercari;
salariile personalului care efectueaza inspectiile si incercarile;
analiza datelor obtinute prin inspectii si incercari;
materialele si produsele distruse cu prilejul incercarilor.
c) Costurile defectarilor interne reprezinta costurile pe care le implica corectarea tuturor
neconformitatilor descoperite inainte de livrarea produsului catre beneficiar. Din aceasta
categorie fac parte costurile determinate de:
volumul rebuturi;
efectuarea de operatiuni de remedieri, reconditionari si reparatii;
cheltuieli de reprocesare, retratare, repetarea incercarilor;
costurile produselor declasate;
analiza defectarilor, pentru stabilirea cauzelor acestora;
pierderile de timp (de exemplu, intreruperea procesului de productie);
neconformitatea materiilor prime, nedescoperita la receptie);
operatiunilor suplimentare pentru sortarea componentelor, pentru a le separa pe
cele neconforme.
d) Costurile defectrilor externe reprezinta costurile pe care le implica corectarea
neconformittilor, descoperite dup livrarea produselor la beneficiari.
Din aceasta categorie fac parte costurile determinate de:
reclamatiile clientilor;
produsele returnate de beneficiari;
primele de asigurare pentru a acoperi raspunderea juridica a intreprinderii fata de produs;

Sesiunea de comunicri tiinifice a studenilor Materiale, Echipamente, Instalaii i Roboi 2008

despagubirile pentru daune;

penalizarile pentru intarzierea livrarii;
asigurarea service-ului n perioada de garantie si post-garantie;
inlocuirea produselor in perioada de garantie.

Prin definitie, costurile defectarilor sunt cauzate de neconformitatea produselor cu

specificatiile, deci, reprezinta numai pierderile materiale, in ultima perioada, este tot mai
evidenta tendinta de a lua n considerare si pierderile nesubstantiale chiar daca acestea sunt
mai greu de cuantificat.[4]
Costurile referitoare la calitate sunt definite de standardul ISO 8402 ca reprezentand
"costurile pe care le implica asigurarea unei calitati corespunzatoare si cele necesare
pentru a da incredere, ca si pierderile cauzate de nerealizarea calitatii corespunzatoare".
In Sistemul de Management al Calitatii Totale, sistemul costurilor asociat acestuia este
focalizat cu prioritate asupra proceselor, iar costurilor activitatilor (operatiilor) prin care se
realizeaza satisfacerea clientilor li se acord o importanta majora. Astfel, costul de obtinere
a calitatii (COQ) este exprimat prin relatia:
COQ = COC + CNC.

(1)

In aceasta relatie, costul conformitatii (COC) defineste costul proceselor ideale prin care se
obtin produse sau servicii conform cerintelor specificatiilor sau standardelor. Altfel spus,
reprezinta costul realizarii de valoare adaugata.
Costul neconformitatii (CNC) este costul esecurilor asociate proceselor care nu se
desfasoara conform cerintelor sau costurile datorate variabilitatii proceselor, in termen de
valoare adaugata, CNC reprezinta costurile activittilor prin care se reduce valoarea
adaugata.
Coreland modelul de clasificare P - A F (prevenire-evaluare-defecte) al lui Feigenbaum cu
relatia anterioara, se obtine:
Costul de obtinere a
calittii
(COQ)

Costul de obtinere
a conformittii
(COC) '

Costul
neconformittii
(CNC)

(2)

Costul de obtinere
a conformittii
(COC) '

Costul
de prevenire
(Cp)

Costul
de evaluare
(Ce)

(3)

Costul defectelor
externe
(Cde)

(4)

Costul
neconformittii
(CNC) '

Costul
interne

defectelor
(Cdi)

Modelul de clasificare P - A - F a carui aplicare este destul de raspandita reprezinta numai

segmentul costurilor directe si cuantificabile din costul global reprezentat de costurile
referitoare la Calitatea Totala.
Costul total al calittii unui produs, in acceptiune dinamic (caz n care am considerat
cresterea cheltuielilor), se determina conform relatiei urmatoare:
COQ = Cpa + Ce + Cdi + Ct

(5)

in care.
Cpa - reprezinta cheltuielile de prevenire a defectelor si asigurare a unui anumit nivel al
calitatii (NCL);
Ce - cheltuielile totale de evaluare a calitatii;

Sesiunea de comunicri tiinifice a studenilor Materiale, Echipamente, Instalaii i Roboi 2008

Ct - cheltuielile de remediere ale produsului la client determinate de lipsa de calitate;

Cdi - pierderile datorate lipsei de calitate la producator.
Costul de prevenire a defectelor si asigurare a calitatii se determina cu relatia:

C pa

Ci

(6)

1 R a

in care:
Ci - reprezinta costul initial (conceptie, proiectare, materiale etc.) al unui produs cu un nivel
minim de calitate;
R - fiabilitatea produsului data de probabilitatea unei bune functionari in perioada T de
folosire a acestuia;
a - coeficient de elasticitate a costului initial calculat n functie de marimea fiabilitatii
produsului.
Costul de evaluare a calitatii se poate determina cu relatia:

C e rm

tc t f
ms

A E Kv K f

(7)

in care:
rm - reprezinta salariul mediu tarifar orar al personalului folosit in inspectii,
tm - durata inspectiilor materiei pentru cantitatea de productie;
tc - durata inspectiilor pe fluxul tehnologic;
tf - durata inspectiilor finale ;
ms - marimea seriei de fabricatie a produsului respectiv;
A - amortizarea anuala aferenta pentru aparatele de masura si control;
E - consumul anual de energie electrica pentru inspectiile aferente;
Kv - cheltuielile variabile aferente activitatii de inspectie pe diferite faze;
Kf - unele cheltuieli constante aferente inspectiilor de calitate;
Q - volumul anual al productiei.
Costul de ntretinere si exploatare datorat calittii la client se poate evalua cu
relatia:
Ct= T ( r - n - t r + c - n - u )

(8)

in care:
T - reprezinta durata de functionare a produsului,
f - salariul mediu orar al personalului de intretinere;
n - numarul anual de reparatii;
tr - durata in ore a unei reparatii;
c - costul mediu al unei piese inlocuite;
u - numarul pieselor inlocuite la o reparatie.
Costul defectelor interne se determina cu relatia:
Cp =XC R+T-z-t r-n
in care:
X - reprezinta rata caderilor (defectiunilor) ce implica remanieri
produselor ca rebut la probele pentru determinarea fiabilitatii;

(9)
sau clasarea

Sesiunea de comunicri tiinifice a studenilor Materiale, Echipamente, Instalaii i Roboi 2008

CR - costul rebuturilor , remanierilor si al altor pierderi la producator, determinate

de calitate;
z - reprezinta pierderile medii exprimate in unitati monetare pentru o ora;
tr - timpul neproductiv (pierderi de productie sau de venit net).
Pana in prezent nu exista un model cantitativ general acceptat cu privire la comportarea
costurilor de obtinere a Calitatii Totale, poate si datorita numeroaselor variabile care depind
de specificul intreprinderii, de pozitia acesteia pe piata si de ciclul economic al activitatii
ei. Structura costurilor referitoare la calitate reproduce pe cea a costurilor intreprinderii.
Principalele modele propuse privitoare la variatia costurilor calitatii sunt prezentate n
continuare.
Modelul Juran.
Reprezinta modelul standard al costurilor calitatii, fundamentat de Juran (1951), ilustreaza
modul in care se schimba costurile asigurarii calitatii intr-o firma, odata cu modificarea
nivelului calitatii, asa cum este prezentat n figura 1.

Fig. 2 Curba costurilor totale ale calitatii

Curba rezultata a costurilor totale ale calitatii (curba 3) scade initial pana la nivelul A al
unui cost optim, dupa care incepe sa creasca, pe masura ce creste si nivelul de calitate.
Cu toata utilizarea larga pe care o are si simplitatea care-l face atat de atragator, punctul
nostru de vedere este ca modelul descris n fig. 1 este imperfect, putand deveni chiar
riscant, deoarece:
nivelul calitatii inseamna proportia de produse fara defecte;
peste un anumit nivel, cresterea costurilor generate de utilizarea metodelor de prevenire
si de evaluare devine exponentiala, reprezentand faza n care se produce supracalitate.
Zonele caracteristice realizarii calitatii delimitate conform modelului Juran sunt prezentate in
figura 2.

Fig. 3 Zone caracteristice ale realizarii calitatii

Sesiunea de comunicri tiinifice a studenilor Materiale, Echipamente, Instalaii i Roboi 2008

Modelul Schneiderman (1992) este diferit de modelul traditional al lui Juran. Ipoteza
considerata de Schneiderman este existenta unui echilibru teoretic intre punctele
corespunzatoare costului total minim, costurilor de evaluare si de prevenire si costurilor
defectelor, in plus, acesta considera ca punctului de minim ii corespunde nivelul maxim al
calitatii (zero defecte) si nu neaparat unul optim (fig.3)
Schneiderman considera ca atat costurile defectelor, cat si cele de prevenire si evaluare
pot sa scada in conditiile cresterii nivelului calitatii.
Din analiza ambelor modele prezentate apreciem ca exista o serie de probleme ramase
nefundamentate relativ la:
- comportarea relativa a costurilor de evaluare si prevenire;
- natura cantitativa a relatiei dintre costurile de prevenire si cele de evaluare;
- efectul imbunatatirii calitatii asupra cifrei de afaceri si profirului nu se bazeaza doar pe
considerentele cu privire la compromisurile dintre costuri;
- modelele ignora un factor fundamental TIMPUL - Cresterile de calitate au, de
regula, beneficii pe termen lung. Aceste cresteri se bazeaza pe trei elemente, fiecare cu
o anumita dimensiune n timp.
Modelul Genichi Taguchi (1987) a propus un model semi-cantitativ, aplicat mai ales
produselor care au caracteristici cuantificabile si limite de toleranta prevazute in
specificatia intocmita, in principiu, modelul poate fi aplicat si serviciilor cuantificabile. Ceea
ce diferentiaza modelul Taguchi de celelalte modele se poate sintetiza prin:
Calitatea slaba este o pierdere transferata societtii, in general din momentul n care
produsul este livrat. Taguchi considera ca pierderea minima transferata clientului inseamna
calitate buna a produsului.
Companiile japoneze, de exemplu, au costurile non-calitatii in jurul a 2-3% din cifra de
afaceri anual, iar pentru cele din Europa Occidentala cifra non-calittii reprezinta 10-15%
din cifra de afaceri anuala.
Efectul de levier al Calitatii Totale, asa cum este cunoscut in literatura de specialitate,
reprezinta aceasta oportunitate ca, prin reducerea costurilor neconformitatii, sumele
economisite sa fie redirectionate spre alte domeniile prioritare ale organizatiei.

2. Relatia cost-calitate
Pentru a corespunde nevoilor sale, orice produs trebuie s fie realizat la un nivel al calitatii
cat mai inalt, cu cheltuieli rationale de munca vie si trecuta.
Imbunatatirea nivelului de calitate necesita cheltuieli de productie suplimentare care, de
regula sporesc ntr-un ritm accelerat comparativ cu ridicarea calitatii (fig. 4). Cheltuielile
suplimentare se compenseaza insa prin reducerea cheltuielilor de exploatare, intretinere,
reparatii, accidentale.

Sesiunea de comunicri tiinifice a studenilor Materiale, Echipamente, Instalaii i Roboi 2008

Fig. 4 Corelaia cheltuieli nivelul calitii

Pentru producator, nivelul acceptabil al calitatii pe unitatea produsa corespunde unor

cheltuieli reale acceptabile.
Calitatea generala nu se recomanda a fi cea maxim tehnic posibil (prin caracteristici
maxime etc.), deoarece duce la cheltuieli suplimentare exagerate. Ea trebuie sa se plaseze
la un nivel al care efortul (material, uman) suplimentar sa fie compensat prin efecte
economice favorabile la beneficiar. Acest nivel de calitate care se realizeaz la echilibrul
dintre eforturi si efecte se numeste calitate optima.
Optimizarea calitatii, frecvent, se face prin:
maximizarea venitului net sau a unor forme ale acestui (beneficiu, acumulari etc.);
maximizarea productiei nete;
maximizarea eficientei economice (a efectelor totale la unitatea de resurse totale);
minimizarea costului calitatii.
Criteriul minimizarii costului calitatii ofera posibilitatea de evaluare si prognozare a
consumului total de resurse (materiale, umane, financiare) cu un anumit nivel al calitatii
pentru orice produs si unitate economica. Pe baza acestui criteriu se studiaza variatia
elementelor de cheltuieli cu calitatea in functie de nivelul acesteia. Variatia diferita la
executant si beneficiar n functie de natura diferita a elementelor de cheltuieli.
Reprezentarea grafica a relaiei cost calitate la producator este redata n figura 5.
Se deosebesc trei zone:
s - n care se face un control insuficient; cheltuielile si pierderile sunt prea mari, nivelul de
calitate este inferior;
d - n care controlul este exagerat; cheltuielile sunt mari; pierderile sunt mici; nivelul de
calitate este exagerat;
m - n care controlul este moderat; cheltuielile sunt minime; pierderile acceptabile; nivelul
de calitate optim.
Punctul de minim m este dificil de reperat practic, motiv pentru care se delimiteaza o zona
de echilibru ce se urmareste s fie cat mai ingusta.

Sesiunea de comunicri tiinifice a studenilor Materiale, Echipamente, Instalaii i Roboi 2008

Fig. 5 Relaia cost calitate la producator

Costurile calitatii la beneficiar:

La beneficiar costul total al calitatii Ctq este dat de suma dintre cheltuielile cu achizitionarea
produsului Ca si costul intretinerii produsului in perioada de utilizare atat in perioada de
garantie (stationari), cat si post garantie (stationri + reparatii) Ci.
Ctq(b) = Ca + Ci

(10)

Reprezentarea grafica a relatiei cost calitate la beneficiar este redata n figura 6.

Fig. 6 Relaia cost calitate la beneficiar

Sesiunea de comunicri tiinifice a studenilor Materiale, Echipamente, Instalaii i Roboi 2008

In operatiile de vanzare cumparare cele doua reprezentari reprezinta punctele de vedere

ale executantului si beneficiarului, puncte ce se armonizeaza in cadrul procesului respectiv
(de vanzare - cumparare).
Abordarea moderna a corelaiei costuri calitate:
Potrivit abordarii traditionale a corelatiei costuri - calitate, costurile defectarilor (interne si
externe) scad pe masura ce creste nivelul calitatii produselor, in timp ce costurile de
prevenire si evaluare cresc.
Pe curba costurilor totale (figura 7) exista un punct in care aceste costuri sunt minime, iar
nivelul calitatii, corespunzatoare zonei hasurate, este considerat optim. In zona respectiva,
numita si zona neutra, costurile defectelor (Cd) sunt aproximativ egale cu costurile de
prevenire si evaluare (Cp + Ce).

Fig. 7 Zonele care pot fi delimitate pe graficul calitii optime

Pe grafic se mai pot delimita:

o zona a imbunatatirilor in care costurile defectarilor (Cd) au o pondere mai mare de 70%,
iar cele de prevenire si evaluare (Cp+Ce) mai mic de 30%. In aceasta zona, printr-o
crestere relativ mica a costurilor de prevenire si evaluare (adica a investitiilor), se obtine o
reducere semnificative a costurilor defectarii interne si externe (a pierderilor).
o zona a perfectionalismului (a supracalitatii) n care costurile defectarii(Cd) au o pondere
mai mic de 40%, iar costurile de prevenire si evaluare (Cp+Ce) mai mare de 60%. In
aceasta zona reducerea costurilor defectarilor presupune costuri mari de prevenire i
evaluare. Astfel spus, apropierea de perfectiune a calitatii nu este posibila decat prin
investitii, deci cheltuieli tot mai mari (curba costurilor de prevenire si evaluare tinde spre
infinit).
Rezulta ca este preferabila situatia in zona optima (neutra), in care ar exista un echilibru intre
efort si efect (costurile defectarii fiind aproximativ egale cu costurile de prevenire si
evaluare).
Abordarea clasica contrazice principiul excelentei prin care se urmareste obtinerea unei
calitati perfecte, cu zero defecte, in conditii de eficienta (cu cheltuieli cat mai mici). Pentru
respectarea acestui principiu, curba costurilor de prevenire si evaluare Cpa + Cc (Ce de
evaluare), asimptotica la o axa verticala corespunzatoare nivelului maxim al calitatii, trebuie
mult coborata (aceasta insemnand cheltuieli mai mici).

10

Sesiunea de comunicri tiinifice a studenilor Materiale, Echipamente, Instalaii i Roboi 2008

In concordanta cu strategia imbunatatirii continue (Kanban), care nu implica investitii mari ca

si in cazul inovarii (Kairio), se poate obtine cresterea nivelului calitativ, fara eforturi mari,
aplicand principiul pasilor mici.
Cele doua motive enumerate mai sus, conduc la reconsiderarea modelului traditional de
prezentare a corelatiei costuri calitate. Deoarece exista un echilibru intre costurile de
prevenire si evaluare si costurile defectarilor (Cp + Cb = Cpa + Cc) in punctul corespunzator
costului total minim, se poate aprecia ca acest punct de minim are ca si corespondent nivelul
maxim de calitate (zero defecte) fara a fi considerat unul optim (figura 7).

3. Analiza cost-calitate la S.C. Metal Inox S.A.

Scurta prezentare a firmei:
Firma Metal Inox S.A. este o societate comerciala privata pe actiuni, avand o traditie
indelungata in domeniul prelucrarii otelului inoxidabil.
Societatea are ca principal obiect de activitate producerea de:
- table inox, tabla inox striata, tabla inox antiderapanta, flansa inox, tabla rulou din inox, table
inox de diferite calitati si dimensiuni;
- teava inox, teava inox rectangulara, teava inox sudata, teava inox trasa, tevi inox de diferite
dimensiuni si calitati
- bara inox, rotund inox, patrat inox, hexagon inox, sarma inox;
- balustrada inox (elemente necesare confectionarii de balustrade din inox: tevi inox lustruite
si coturi inox lustruite, capace ornamentale din inox, flanse inox, ornamente inox).
Indicatorii costurilor calitatii trebuie analizati n relatie cu factorii care ii pot influenta, cum sunt
de exemplu, gradul de automatizare, modificari in structura productiei etc. Ei trebuie analizati
si din punct de vedere al tendintei de evolutie pentru ca pot ajuta la identificarea unor
probleme legate de calitate
Fiind exprimate n unitati monetare, costurile calitatii, atrag atentia tuturor deoarece sunt
exprimate intr-un limbaj cunoscut de toti banii, care fac sa fie ascultate argumentele n
favoarea calitatii.
Intrucat prezinta interes, si din punct de vedere al managementului calitatii, structura
costurilor pe tipuri si familii de produse, in figurile 8-12 sunt prezentate ponderile cheltuielilor
aferente compartimentelor firmei Metal Inox.

11

Sesiunea de comunicri tiinifice a studenilor Materiale, Echipamente, Instalaii i Roboi 2008

Fig. 8 Total A,B,C

Fig. 9 Costuri ale prevenirii

12

Sesiunea de comunicri tiinifice a studenilor Materiale, Echipamente, Instalaii i Roboi 2008

Fig. 10 Costuri de evaluare

Fig. 11 Costuri ale defectarilor interne si externe

Organizarea unei gestiuni a calitatii este o necesitate.

Urmrirea calitii genereaz:
- costuri de prevenire a defectelor (A);
- costuri de identificare a defectelor (B);
- costurile defectelor (noncalitii) (C).
Analiza costurilor calitii la firma Metal Inox presupune:
I. Analize de structura:
Analizand costurile calitii n luna ianuarie a anului 2008 pentru toate produsele realizate n
firm, rezult urmtoarea structur a costurilor:
- 31% din totalul costurilor calitii aparin prevenirii
- 14% din totalul costurilor calitii aparin evalurilor
- 55% din totalul costurilor calitii aparin cderilor interne i externe.
Ponderea destul de mare a costurilor defectrilor n totalul costurilor calitii se datoreaz
unor defecte ale materiei prime primite de la un furnizor, defecte care au condus la creterea

13

Sesiunea de comunicri tiinifice a studenilor Materiale, Echipamente, Instalaii i Roboi 2008

numrului reprocesrilor i totodat, faptului c maina de ncercri mecanice nu permitea o

evaluare precis a calitii produselor realizate, multe dintre acestea fiind respinse pe riscul
productorului.

Fig. 5 Costurile Calitatii

II. Analize de tendinta

Comparativ cu luna ianuarie, n lunile februarie i martie, structura costurilor calitii s-a
modificat sensibil n sensul micorrii costurilor cderilor i creterii costurilor de prevenire i
evaluare, ca urmare a msurilor luate n urma depistrii cauzelor ce au condus la creterea
costurilor defectelor interne, n special. Astfel, s-a renunat la materia prim achiziionat de
la furnizorul respectiv pan la efectuarea auditului de process i s-a achiziionat o main
performant de ncercri mecanice (main de ncercat la traciune) care s permit o
clasificare corect, din puct de vedere al calitii, a produselor realizate.
n aceste condiii, costurile de prevenire i evaluare au crescut cu 5%, pe seama reducerii
costurilor defectrilor.

4. Concluzii
In cadrul societatii este implementat Sistemul de Asigurare a Calitatii ISO 9001/1994,
recertificat in 2000, dovedind alinierea tehnologiilor si produselor cu marca METAL INOX
S.A. la standarde europene.
Datorita seriozitatii cu care firma trateaza fiecare comanda, datorita respectarii termenelor de
executie, a colaborarii apropiate cu fiecare beneficiar, a folosirii de materii prime de cea mai
buna calitate, intr-un cuvant a accentului care se pune pe calitatea produselor, METAL INOX
S.A. si-a castigat un renume atat pe piata interna cat si cea externa.
Participarea la tirgurile internationale a permis firmei colaborari cu clienti din Ungaria,
Germania, Norvegia, Italia, Suedia si Danemarca.

14

Sesiunea de comunicri tiinifice a studenilor Materiale, Echipamente, Instalaii i Roboi 2008

Toti acesti factori au facut ca METAL INOX S.A. sa devina in prezent un nume, o marca, in
domeniu.
Prevenirea apariiei defectelor este de natur s prentmpine risipa de factori, de timp, de
munc, de costuri ascunse. n acelai timp, calitatea superioar presupune, preuri la
productor adecvate cu efecte pozitive asupra venitului su net.
Creterea calitii, mbuntirea acesteia este influenat la rndul su de o serie de factori
generatori de costuri, factori externi i interni ai unitilor:
- calitatea materiilor prime i materialelor, a combustibililor, a forei de munc;
- calitatea utilajelor tehnologice de fabricaie sau de ncercri;
- calitatea proceselor i a formelor de organizare i conducere a produciei i a muncii;
- calitatea conductorilor;
- calitatea cercetrii tiinifice i ali factori.
La firma Metal Inox, unde au fost aplicate programe pentru evidenierea, raportarea i
analiza costului calitii, s-a observat i se intenioneaz s se demonstreze c prevenirea
este ntotdeauna mai ieftin. Dar pentru a reui s demonstreze acest lucru i pentru a
menine n continuare vie aceast idee, costurile calitii nu trebuie privite n mod simplist,
utilizate doar cnd firma are greuti ci trebuie privite ca o arm de lupt mpotriva proastei
caliti pe termen lung pentru a preveni reapariia problemelor legate de lipsa de calitate.
Fiecare abordare a calitii i-a asociat cte un model specific de costuri. Orientate spre
produs i procesul tehnologic, inspecia i inerea sub control au introdus modele de costuri
orientate spre produs. Asigurarea calitii nu se pune n discuia privind costurile, ea fiind o
abordare orientat pe ajutorarea aproapelui client, pe convingere i credin. Managementul
calitii aduce vorba despre costuri, dar nu se las cu un certificat, avantaj de care se
bucur, de exemplu, asigurarea calitii; profitul e atins n treact. Managementul calitii
totale se ocup i el puin de profit, filozofnd cu maxim generozitate despre succes i
beneficii.

Bibliografie
1. Olaru M. - Managementul calitatii - Editura Economica, Bucuresti, 1999
2. Olaru M., Isaic-Maniu A., Lefter V. - Tehnici si instrumente utilizate in managementul calitatii 3.
4.
5.
6.

Editura Economica, Bucuresti, 2000

Kelada J. - La gestion integrale de la qualite - Editura Quafec, Quebec, 1990
Valchette J. - Amelioration continue de la qualite - Editura dOrganization, Paris, 1990
Popescu L. G. - Calitatea Totala, componenta cheie a strategiei competitive a firmei -Academia
Romana, 2002
Stancioiu I., Militaru Gh. - Management, Elemente Fundamentale - EdituraTeora, Bucuresti 1999

15