Crimele de razboi

SLIDE 1
• Crimele de război înseamnă încălcări grave ale dreptului
internațional (Convenția de la Geneva din 1949), inclusiv acte
precum uciderea intenționată, tortura sau tratamentele inumane,
care provoacă în mod intenționat suferințe mari sau vătămări
grave ale corpului sau sănătății, distrugeri în masă sau însușirea
necuvenită de proprietăți.
Regulile de desfășurare a războiului au ca scop protecția civililor,
femeilor, copiilor, prizonierilor de război și a personalului militar rănit
sau bolnav pe durata conflictului military.

SLIDE 2
Termenul crimă de război este definit în partea a doua a
articolului 8 din Statutul de la Roma al Curții Penale
Internaționale, potrivit căruia acesta se referă la:
-încălcări grave ale Convenția de la Geneva din 12 august 1949,

1. crimă premeditată;
2. tortura sau tratamentul inuman, inclusiv
experimentele biologice;
3. cauzarea în mod intenționat suferințe mari sau
vătămări corporale grave sau daune asupra
sănătății;etc
b) alte încălcări grave ale legilor aplicate în conflictele armate
internaționale în cadrul stabilit al dreptului internațional,

1. atacuri planificate asupra civililor care nu sunt

direct implicați în acțiuni militare;
 2. atacuri planificate asupra obiectelor civile, obiecte
care nu sunt ținte militare;etc
3.
SLIDE 3
Statutul de la Roma distinge patru categorii de crime de război: •
infracțiuni grave la Convențiile de la Geneva din 1949. Infracțiunile
grave cuprind acte, ce sunt enumerate precis în textul celor patru
convenții și se referă la comportamente cum ar fi omuciderea
intenționată, tortura, tratamentele neomenoase, luarea de ostatici sau
distrugerea vastă și însușirea proprietății.
Independent de Statutul de la Roma, în conformitate cu Convențiile de
la Geneva, statele trebuie să adopte legislația necesară prin care să
asigure sancționarea penală eficientă a celor ce comit sau ordonă
comiterea oricăror dintre încălcările grave, de a căuta astfel de
persoane și de a le aduce, indiferent de naționalitatea lor, în fața
instanțelor de judecată proprii.
SLIDE 4
• O a doua categorie de infracțiuni acoperă alte violări grave ale
legilor și obiceiurilor aplicabile în conflictele armate
internaționale. Aceste violări își găsesc sursa în alte convenții și
tratate, deja adoptate, dintre acestea putând fi amintite
Convenția de la Haga din 1907 referitoare la legile și obiceiurile
războiului terestru , Protocolul Adițional I din 1977 la Convențiile
de la Geneva din 1949 și Protocolul privind interzicerea gazului
asfixiant, otrăvitor sau a altor tipuri de gaz și a mijloacelor
bacteriologice de purtare a războiului din 1929.

SLIDE 5
 A treia categorie de infracțiuni se referă la încălcările grave ale
Art. 3 Comun Convențiilor de la Geneva din 1949, aplicabil
conflictelor armate ce au un caracter neinternațional și se referă,
mai exact, la:
• atentate împotriva vieții și integrității corporale, omorul
• mutilările
• tratamentele cu cruzime
• tortura

SLIDE 6
O ultimă categorie de infracțiuni cuprinde celelalte violări grave ale
legilor și cutumelor aplicabile conflictelor armate care nu prezintă un
caracter international.

SLIDE 8
• Statutul Curții Penale Internaționale mai cuprinde două aspecte
importante în legătură cu crimele de război, chiar dacă acestea nu
sunt stipulate în textul art. 8. Un prim aspect este cel ce permite
exonerarea de răspunderea penală a subordonatului care a comis
o crimă de război din ordinul superiorului. Prevederea este
formulată astfel: „Faptul că o crimă care ține de competența Curții
a fost comisă la ordinul unui guvern, al unui superior, militar sau
civil, nu exonerează persoana care a comis-o de responsabilitatea
sa penală, decât dacă: a) această persoană nu a avut obligația
legală de a se supune ordinelor guvernului sau superiorului în
cauză […]”
 In schimb, ordinul superiorului nu exonerează subordonatul de
răspunderea penală în cazul comiterii crimei de genocid sau a
crimei împotriva umanității.

SLIDE 9
• Un al doilea aspect se referă la posibilitatea unui stat, care devine
parte la Statutul Curții, de a declara că jurisdicția Curții nu devine
operativă, că nu acceptă competența acesteia, în materia crimelor
de război (comise de cetățenii statului respectiv, pe teritoriul său),
pentru o perioadă de șapte ani de la intrarea în vigoare a
statutului

SLIDE 10
• O comisie internaţională a ONU care investighează crimele comise
în războiul din Ucraina a comunicat că are suficiente dovezi pentru
a concluziona că autorităţile ruse au comis crime de război în mai
multe regiuni nu doar din Ucraina, ci chiar din Rusia, incluzând
violenţe sexuale şi deportări de copii.
Pe măsură ce forţele ruseşti au avansat pe teritoriul ucrainean,
uciderea civililor care nu aveau nimic de-a face cu ostilităţile s-a
înmulţit, la fel ca şi detenţia şi izolarea acestora în facilităţi înfiinţate în
acest scop atât în Ucraina ocupată, cât şi în Rusia. În aceste locuri,
relele tratamente s-au transformat rapid în tortură pentru motive atât
de mărunte precum "vorbirea limbii ucrainene" sau "uitarea versurilor
imnului Rusiei", în timp ce afară raidurile soldaţilor ruşi în casele
oamenilor au permis violenţa sexuală sau ameninţarea folosirii acesteia
împotriva femeilor şi bărbaţilor.
SLIDE 11
În urma invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, zeci de grupuri ale
societății civile și-au unit forțele cu biroul procurorului general din țara
sfâșiată de război pentru a înregistra și raporta sistematic crimele de
război comise de trupele Moscovei.
O lista lungă de crime de război rusești bine documentate au șocat
lumea de când Rusia a invadat în 2022. În orașele Bucea, Cernihiv și
Sumi, scene îngrozitoare cu civili mutilați și gropi comune au fost
descoperite atunci când forțele rusești s-au retras și au fost, de
asemenea, raportate cazuri de viol și tortură.

SLIDE 12
• Nici Ucraina, nici Rusia nu sunt părți la Statulul de la Roma,
temeiul juridic al CPI. CPI are competența de a investiga, deoarece
Ucraina a semnat două declarații prin care consimt la jurisdicția
CPI asupra crimelor comise în Ucraina începând cu 21 noiembrie
2013.
• Începând cu 10 iunie, ancheta CPI a trimis peste 40 de anchetatori
fiind cel mai mare efort din istoria acesteia și există solicitări de a
crea o instanță specială sau un tribunal internațional care să se
ocupe de proces.

SLIDE 13
• Moscova a negat în mod repetat acuzațiile conform cărora forțele
sale armate ar fi comis atrocități în timpul invaziei în Ucraina care
durează din 24 februarie 2022.
 • Mandatele de arestare ale CPI „nu au nicio semnificație pentru
țara noastră, inclusiv din punct de vedere juridic”, a declarat
purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus.

SLIDE 14
Arestarea lui Putin nu este iminentă. Este însă un semnal că investigația
este pe drumul cel bun, iar mandatul îl va izola și mai mult pe liderul de
la Kremlin. Practic, sunt 123 de state membre ale Curții Penale care
sunt obligate să-l aresteze pe Putin și să-l transfere la Haga pentru
judecată dacă va intra pe teritoriul lor.Doar dacă va fi adus în fața
instanței, Vladimir Putin va putea fi judecat, întrucât Curtea Penală
Internațională poate judeca doar în prezența persoanei acuzate