NESECRET

CUPRINS:

1.1 ARMAREA BĂRCILOR......................................................................................pag1

1.2 INVENTARUL BĂRCILOR MILITARE...........................................................pag3

1.3 COMENZILE NECESARE PENTRU INTRAREA/IEŞIREA ÎN/DIN BARCĂ..pag4

1.4 COMENZI PENTRU PLECAREA/SOSIREA DE LA MAL...........................pag5

BIBLIOGRAFIE...................................................................................................pag7

1din8
 NESECRET

Armamentul bărcii cu rame. Comenzi

Istoria maritimă a lumii plasează pe un loc important şi într-o perioadă istorică îndelungată
deplasarea şi manevra ambarcaţiunilor şi navelor cu ajutorul ramelor. Iar profesiunea de marinar nu poate
fi concepută fără cunoaşterea aprofundată şi formarea deprinderilor ferme în trasul la rame şi manevra
ambarcaţiunilor cu rame.
La bordul marilor nave, alături de modernele instalaţii aflate la bord, în ambarcaţiunile lor de
salvare se află cel mai vechi sistem de propulsie şi anume rama.
Ambarcaţiunile cu rame din dotarea navelor variază ca dimensiuni şi greutate în funcţie de
categorie şi de modul de construcţie.
Aceste caracteristici sunt prezentate succint în tabelul de mai jos:

Deplasamentul Capacitatea de
Dimensiunile (L x l) (în daN) cu tot îmbarcare a oamenilor
Ambarcaţiunea
în metri armamentul pe vânt la forta 4
îmbarcat
Barca de 10+1 8 x 2,3 1600 34
Barca de 8+1 7 x 1,9 1100 24
Barca de 6+1 6 x 1,9 1000 20
Balenierea de 5+1 6 x 1.7 900 12
Pui 4 x 1,3 400 8

1.1 ARMAREA BĂRCILOR

Prin armamentul unui ambarcaţiunii se înţelege totalitatea marinarilor care compun echipajul
ambarcaţiunii precum şi obiecte care ajută la desfăşurarea activităţilor la bordul ambarcaţiunilor. Definiţie
dată de L.Dragu in „Manevra ambarcaţiunilor şi navelor ”Editura Didactica Bucureşti 1978
Fiecare barcă de la bord este deservită de unul sau mai multe armamente, care sunt fixate prin rolul bărcii.
Armamentul unei ambarcaţiuni este constituit din următorul personal:
2 2DIN8
 NESECRET

 un şef de barcă,
 marinarii care trag la rame – unde numărul lor variază funcţie de numărul bancurilor,
 un marinar în prova – semnalizator.
Personalul care face parte din armamentul bărcii se subordonează şefului bărcii. Marinarul din
prova , se numeşte din rândul semnalizatorilor, pentru a putea ţine legătura prin semnale, cu nava proprie ,
cu alte ambarcaţiuni sau cu uscatul. El asigură manevra de acostare sau plecare a bărcii, folosind în acest
scop cangea.
Numirea armamentului unei bărci o face şeful acesteia, care procedează prin numirea fiecărui marinar
începând cu numere mici.
Armamentul se numerotează astfel: numerele cu soţ la babord, iar numerele fără soţ la tribord. Numerotarea
începe de la bancul din pupa, avându-se în vedere că celor mai înalţi şi voinici să li se dea numere mici, iar
celor scunzi numere mari. Marinarii cu numerele l şi 2 sunt şefi de rame pentru bordurile respective.
Este bine de cunoscut că numărul l este şeful de rame principal care coordonează mişcările întregului
armament.
Trebuie ştiut că în barcă, marinarii, trebuie să respecte următoarele reguli:
 să păstreze o disciplină fermă şi să execute întocmai indicaţiile şi ordinele şefului
bărcii,
 să nu calce pe bancuri sau pe bancheţi, atunci când se urcă în barcă,
 după aşezare pe banc să aştepte în poziţia drepţi, cu faţa spre pupa, capul drept,
picioarele îndoite din genunchi,
 să nu părăsească locul de pe banc fără aprobarea şefului bărcii,
 să nu se sprijine de copastie sau să scoată mâinile peste copastie,
 să nu se ridice în picioare ,
 să nu stea întinşi pe banchetul din pupa,
 să nu poarte discuţii cu marinarii din barcă sau cu cei aflaţi pe mal sau în alte
ambarcaţiuni,
 să nu părăsească barca fără aprobarea şefului bărcii,
 să păstreze ordinea şi curăţenia în barcă,
 să execute precis, repede şi fără zgomote toate comenzile şefului bărcii.
O altă chestiune importantă constă în aceia de echilibrarea bărcii.
La primirea comenzii de armare a bărcii, grija fiecărui marinar care face parte din armamentul bărcii
este, de a menţine în permanenţă pe chila dreaptă. În acest scop, fiecare marinar se va aşeza pe mijlocul
3DIN8 3
 NESECRET

bancului şi în momentul intrării în barcă a vecinului său se va începe deplasarea către exterior în aşa fel încât
barca să-şi menţină în permanent echilibru.
Echilibrare bărcii trebuie avută în vedere de asemenea şi atunci când se îmbarcă greutăţi mari.
Acestea trebuie dispuse în aşa fel încât să nu coboare prova, ele fiind de regulă depozitate în camera bărcii şi
bine amarate, fiind dispuse astfel încât să nu stingherească pe trăgătorii la rame.

1.2 INVENTARUL BĂRCILOR MILITARE

Este bine de cunoscut inventarul bărcilor şi a obiectelor ce compun inventarul acestora.

Inventarele unei bărci sunt grupate după utilizarea lor, astfel:
a) Mijloace de manevră:
 rame pe numărul trăgătorilor plus 2 de rezervă,
 1-2 cange (gradate în picioare),
 cârma cu echea,
 ancoră cu lanţ sau parâmă de ancorare,
 ancoră de furtună.
 sacul de filat ulei şi recipientul pentru ulei,
 apărători (câte 2-3 pentru fiecare bord),
 barbete (prova şi pupa),
 arborada, greementul şi velatura (unde sunt prevăzute).
b) Mijloace de semnalizare:
 pavilionul bărcii cu bastonul,
 mărcile distinctive şi de comandant,
 pavilioanele de semnalizare cu braţe,
 felinarul de vânt,
 lanterna,
 faclele,
 pistolul de semnalizare cu rachete de diferite culori.
c) Mijloace de vitalitate:
 ghiordel, ispol,
 trusa marangozului ce conţine: ciocan, topor, cleşte, daltă pentru călfatuit, dopuri de lemn,
guardaman, cuie, câlţi, ac şi aţă de vele, cuţit sau briceag de gabie.
4 4DIN8
 NESECRET

d) Mijloace de salvare:
 centuri (veste) de salvare pe numărul persoanelor din barcă,
 colaci de salvare (1-2 bucăţi).
Iar în funcţie de misiune, inventarul bărcii se completează cu:
 compas pentru barcă,
 sondă de mână,
 trusă de medicamente.

1.3 COMENZILE NECESARE PENTRU INTRAREA/IEŞIREA ÎN/DIN BARCĂ

Intrarea în barcă
"Armamentul bărcii nr..... ADUNAREA!" la această comandă armamentul se adună pe 2
rânduri pe mal, în dreptul bărcii acostate cu Bd. sau Td., cu numerele mici spre prova. Rândul dinspre barcă
fiind format din marinarii cu numerele corespunzătoare bordului cu care barca este acostată.
În cazul în care barca este acostată cu pupa, armamentul se adună tot pe 2 rânduri, corespunzătoare
bordurilor, în dreptul axului longitudinal al bărcii, cu numerele mari înspre barcă. Omul din prova se
aşează în capătul formaţiei, lângă militarul de la rama 10.
La comanda şefului bărcii "Armarea bărcii nr....!", armamentul intră în barcă în linişte şi cu
repeziciune, în următoarea ordine:
 când barca este acostată cu prova, numerele corespunzătoare bordului de acostare intră prin
pupa, iar celelalte prin prova
 când barca este acostată cu pupa - primii intră cei cu numerele mici, din ambele borduri.
Militarii trebuie să intre câte 2 în acelaşi timp, deplasându-se cu grijă şi cât mai aproape de axul longitudinal
spre locul corespunzător din barcă, pentru a nu dezechilibra barca omul din prova rămâne pe ponton (cheu)
pentru molarea barbetelor.
După intrarea în barcă a armamentului, se execută pregătirea bărcii pentru marş, iar după ce barca a fost
pregătită, şeful bărcii raportează:
"Barca nr...., gata de marş!".
Ieşirea din barcă
După intrarea ramelor, se dau următoarele comenzi:
 "Scoateţi apărătorile!",
 "Puneţi capacele!"/"Scoateţi furcheţii!",

5DIN8 5
 NESECRET

 "Faceţi ordine în barcă!" în care marinarii execută activităţile ordonate;

 "Adunarea pe ponton/cheu!" unde marinarii ies în ordinea inversă intrării.

1.4 COMENZI PENTRU PLECAREA/SOSIREA DE LA MAL

Plecarea de la mal
 "Scoateţi capacele!"/ "Puneţi furcheţii!" - marinarii scot capacele damelor şi le aşează în
barcă sau montează furcheţii, funcţie de tipul bărcii,
 "Mola prova (pupa)!" - marinarii numiţi molează barbetele şi le aşează în ordine la prova şi la
pupa, după care raportează: "Liberă prova (pupa)!",
 "Afară prova!" - omul din prova, cu cangea, depărtează prova de ponton (cheu),
 "Băgaţi apărătorile!" - marinarii introduc apărătorile în barcă,
 "Armaţi!" - se ridică în ordine şi cu repeziciune ramele aşezate pe bancuri, în borduri, începând
cu numerele mici şi se aşează pe copastie, în prova damelor (furcheţilor), paralel cu suprafaţa
apei,
 "Drepţi!" – cu o mişcare energică şi scurtă ramele se aruncă în furchet (damă) apoi se prind cu
ambele mâini de măner. Mişcare se execută de toţi militarii în acelaşi timp. Ramele trebuie să
fie paralele între ele şi perpendicular pe copastie. Penele ramelor vor fii paralele cu suprafaţa
apei.
 „Înainte ” – ambele borduri ramează înainte,
 „Înapoi” – ambele borduri ramează înapoi,
 „Tribord înainte, babord înapoi sau tribord înapoi, babord înainte sau ambele borduri
rameaza în sens opus” – sunt comenzi care se dau de câtre şeful bărcii la diferitele manevre
ale bărcii. Comenzile de la marş înainte la marş înapoi sau pentru ramarea în sens invers se fac
trecându-se prin poziţia „drepţi”.
Alte comenzi care se mai dau sunt:

6 6DIN8
 NESECRET

 „Opriţi” – ramele se menţin în apă cu pana perpendiculară pe suprafaţa apei şi se fixează

bine cu pieptul până barca se opreşte,
 „La-să meargă” – se trece rama sub braţ se lasă să alunece în lungul copastiei şi se ţine cu
mâna pentru a nu cădea în apă,
 „Apăraţi ramele” – comandă care se dă când există pericolul ca ramele să se lovească de
cheu, de navă, sau de un alt obiect fix pe lângă care trece barca. Marinarii manevrează
independent ramele în funcţie de situaţie pentru a ferii eventualul obstacol.
 „Ramele in repaus” – se dă ramelor o mişcare de alunecare spre interiorul bărcii, iar mânerul
se introduce între copastie şi stringerul din bordul opus furchetului. Pana ramei se aşează
paralel cu suprafaţa apei.
 „Intraţi ramele” – ramele se apucă la fel ca la comanda „armaţi” şi se introduc în barcă,
după care se pun în ordinea mărimilor.
Cele prezentate de mai sus sunt principalele comenzi ce se dau de către şeful bărcii marinarilor în scopul
deplasării ambarcaţiunii. În funcţie de sincronizarea mişcărilor se pot atinge cadenţe diferite în funcţie de
barcă.
Cadenţa normală la rame este următoare:
 40 - 42 lovituri pe minut pentru bărcile de 4+1şi 6+1
 34 – 36 lovituri pe minut pentru bărcile de 8+1 şi 10+1
 30 – 32 lovituri pe minut pentru bărcile de baraj
 20 – 26 lovituri pe minut pentru baleniere.
Pe mare rea cadenţa este impusă de viteza vântului, curentul, mărimea valurilor etc.
Ca o concluzie, armamentul unei bărci reprezintă totalitate marinarilor destinaţi pentru a pune în funcţiune
o barcă, definiţie dată de „Dicţionarul de Marină” lucru verificat de practica anilor de marinărie.

7DIN8 7
 NESECRET

BIBLIOGRAFIE:

1. „Manual de marinărie”

2. „Dicţionar de marină”, A. Bejan, M.Bujeniţă, Editura Militară – Bucureşti 1979

8 8DIN8