Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Hotca Marian Carte Teste Gramaticale Finala Ok
Hotca Marian Carte Teste Gramaticale Finala Ok
Tipografia Eurotip
Baia Mare 2021
1
Imagine copertă: Elena Veronica Vancea
811.135.1
2
PREFAȚĂ
Cea mai grea etapă din cariera unui făuritor de drumuri este
reprezentată de pregătirea temeinică și susținerea cu succes a examenelor de
titularizare și, ulterior, de definitivat, adevărate provocări și exerciții de
tenacitate, răbdare și efort continuu. Pentru a vă ușura munca și a vă
desăvârși pregătirea, profesorul pentru învățământ primar și preșcolar
Marian Hotca propune o culegere cu teste de limba română (vocabular,
morfologie și sintaxă), pentru care oferă și indicii de rezolvare. Întâia sa
calificare în domeniul Filologie îl ajută să aibă o perspectivă complexă
asupra noțiunilor prezentate și să făurească exemple concludente și,
deopotrivă, soluții explicite.
Lucrarea de față vă pune la dispoziţie optzeci de teste, toate
concepute după actuala programă a examenelor pe care le veți susține. Însuși
participant la sesiunile de titularizare și definitivat, Marian Hotca înțelege
nevoia unei riguroase pregătiri și, cu experiența acumulată în domeniu,
concepe itemi care să acopere toate exigențele unor astfel de testări pentru
profesori. Rezolvările inserate în final sunt explicite, adevărate modele de
bună practică și repere consistente în conturarea răspunsurilor
dumneavoastră.
Parcurgeți cu atenție fiecare test, citind cu atenție cerințele și, la
final, verificați-vă cu exemplele propuse de autor. Aveți în față un ghid
pertinent, care, valorificat cu conștiinciozitate, vi se va dovedi extrem de util.
Mult succes în cariera didactică!
3
Testul 1
1. Transcrieți, din textul dat, două cuvinte care conțin diftongi și un cuvânt
care conține un hiat.
2. Precizați câte un sinonim potrivit pentru fiecare dintre următoarele
cuvinte: „suflarea”, „privea”, „însemnătate”, „palidă”.
3. Menționați rolul cratimei în structura „s-o (ia în primire)”.
4. Transcrieți, din textul dat, trei cuvinte formate prin derivare.
5. Construiți un enunț în care cuvântul „dar” să aibă o altă valoare
morfologică decât cea din text, precizând-o.
6. Indicați valoarea morfologică și funcția sintactică pentru cuvintele
subliniate din secvența: „Cu mâinile cuminte așezate pe genunchi,
Iordăchel Păun o privea cu milă.”
7. Precizați valoarea morfologică a cuvântului „ei” („cu ochii ei ficși și
adânc scufundați”).
8. Rescrieți o propoziție subordonată din această frază, precizându-i felul:
„Tudor Stoenescu-Stoian părăsi jilțul s-o ia în primire și se apropie de
fereastră s-o descifreze în lumina vânătă a crepusculului.”
9. Explicați, într-un text, de 30-50 de cuvinte, semnificația următoarei
secvențe: „Supraviețuitoarea Movileștilor îi urmări privirea plimbată pe
rânduri, cu ochii ei ficși și adânc scufundați în orbitele osoase. Toată viața
Cristinei Madolschi se concentrase în această așteptare. Suflarea îi expirase
pe buzele albe și subțiri.”
4
Testul 2
1. Transcrieți, din textul dat, trei cuvinte care conțin diftongi și un cuvânt
care conține vocale în hiat.
2. Transcrieți o propoziție subordonată din text și precizați tipul
subordonatei.
3. Menționați rolul cratimei „n-am” în structura: „doar n-am a trăi cât
lumea”.
4. Transcrieți, din textul dat, două cuvinte formate prin derivare și un cuvânt
format prin conversiune.
5. Construiți un enunț în care cuvântul „când” din sintagma „Și când să
treacă fiu-său” să aibă o altă valoare morfologică decât cea din text,
precizând-o.
5
6. Indicați valoarea morfologică și funcția sintactică pentru cuvintele
subliniate din secvența: „Atunci calul fiului de crai începe a sări în două
picioare, forăind, și cât pe ce să izbească pe stăpânu-său.”
7. Precizați valoarea morfologică a cuvântului „de” („- Da' ce-ai uitat,
dragul tatei, de te-ai întors înapoi?”).
8. Construiți o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o
propoziție subordonată subiectivă introdusă prin pronumele relativ „care”.
9. Explicați, într-un text, de 30-50 de cuvinte, semnificația secvenței:
„— Da' ce-ai uitat, dragul tatei, de te-ai întors înapoi? zise craiul cu mirare.
Aista nu-i semn bun, după cât știu eu.
— De uitat, n-am uitat nimica, tată, dar ia, prin dreptul unui pod, mi-a ieșit
înainte un urs grozav, care m-a vârât în toți spărieții. Și cu mare ce scăpând
din labele lui, am găsit cu cale să mă întorc la d-ta acasă decât să fiu prada
fiarelor sălbatice.”
6
Testul 3
Se apleacă mijlociul
Către inelar,
Și îi spune-atâta numai:
– Ce e de făcut acuma,
Frate inelar?” (Elena Farago, Sfatul degetelor)
1. Transcrieți, din textul dat, un cuvânt care conține diftong și unul care
conține hiat.
2. Identificați în text trei cuvinte derivate.
3. Despărțiți în silabe cuvântul „mijlociul”.
4. Indentificați în textul dat două cuvinte formate prin compunere.
5. Precizați câte un sinonim pentru următoarele cuvinte: „fărâmă”,
„mâncare”, „de făcut.”
6. Transcrieți, din textul dat, un substantiv în cazul vocativ.
7. Indicați valoarea morfologică și funcția sintactică pentru cuvintele
subliniate din secvența: „Se apleacă mijlociul/ Către inelar,/ Și îi spune-
atâta numai.”
8.Transformați cuvântul „de foame” într-o propoziție subordonată
corespunzătoare, precizându-i felul.
9.Explicați, într-un text, de 30-50 de cuvinte, semnificația strofei: „Spune,
către mijlociul,/ Cel arătător,/ Spune-arătătorul: – Frate,/ Nu mai sunt deloc
bucate,/ Și de foame mor!”
7
Testul 4
8
Testul 5
1. Transcrieți, din textul dat, două cuvinte care conțin diftongi și un cuvânt
care conține un hiat.
2. Identificați în text două cuvinte formate prin derivare.
3. Menționați rolul semnului întrebării de la sfârșitul următorului enunț: „Și
se-ntreabă speriată;/ – Nu cumva-i de ciocolată?”
4. Precizați câte un sinonim pentru următoarele cuvinte: „la-ndoială”
„ponosit”, „speriată”.
5. Precizați trei termeni din familia lexicală a verbului: „a ieși”.
6. Rescrieți din textul dat un complement circumstanțial de loc și un atribut
substantival prepozițional.
7. Indicați valoarea morfologică și funcția sintactică pentru cuvintele
subliniate din versurile următoare: „Numai cel de la sfârșit/ A ieșit/ Mai
ponosit!/ Și se-ntreabă speriată;/ – Nu cumva-i de ciocolată?”
8. Transcrieți din strofa a doua propoziția principală și propoziția
subordonată, precizând felul acesteia.
9. Explicați, într-un text, de 30-50 de cuvinte, semnificația următoarei
secvențe: „Stă găina la-ndoială,/ Că din șapte puișori,/ Șase-s galbeni-
gălbiori/ (Ghemotoace de beteală).// Numai cel de la sfârșit/ A ieșit/ Mai
ponosit!
Și se-ntreabă speriată;/ – Nu cumva-i de ciocolată?”
9
Testul 6
10
scânteios/ Ca înaltele coloane unui templu maiestuos,/Și pe ele se așază
bolta cerului senină,/Unde luna își aprinde farul tainic de lumină.”
8. Construiți o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o
propoziție subordonată completivă directă introdusă prin adverbul relativ
„unde”.
9. Explicați, într-un text, de 50-70 de cuvinte, semnificația următoarei strofe:
„Totul e în neclintire, fără viață, fără glas;/ Nici un zbor în atmosferă, pe
zăpadă – nici un pas;/ Dar ce văd?... în raza lunei o fantasmă se arată...
E un lup ce se alungă după prada-i spăimântată!”
11
Testul 7
13
Testul 8
14
Testul 9
16
Testul 10
1. Transcrieți, din textul dat, două cuvinte care conțin diftongi și două
cuvinte care conțin vocale în hiat.
2. Transcrieți o propoziție subordonată din text și precizați tipul
subordonatei.
3.Transcrieți, din textul dat, trei cuvinte formate prin derivare.
4. Transcrieți, din textul dat, trei substantive de genul neutru.
5. Construiți un enunț în care pronumele relativ „care” să introducă o
propoziție subordonată predicativă.
6. Indicați valoarea morfologică și funcția sintactică pentru cuvintele
subliniate din secvența: „Din sânul acestui haus, în care popoarele petreceau
mai mult o viață hoțească, răsări un nou ordin de lucruri în Europa și în
provințiile învecinate.”
17
7. Precizați valoarea morfologică a cuvântului „lui” din structura: „cuprins
de viții politice și de orbiri fanatice, se făcu triumful lui Mahomed.”
8. Rescrieți propoziția principală din secvența dată: „După ce se stânse
virtutea și bărbăția antică a romanilor, prin care ii subgiugaseră ceea mai
mare parte a lumei cunoscute, urmă epoha cea plină de turburări și de
anarhie (...)”.
9. Explicați, într-un text, de 30-50 de cuvinte, semnificația enunțului: „Pe
ruinile Romei eroice se înalță, sub papa, Roma cea sântă spre triumful lui
Hs., iar Bizantul, ce se anevoia a purta titlul de Roma nouă, cuprins de viții
politice și de orbiri fanatice, se făcu triumful lui Mahomed.”
18
Testul 11
1. Transcrieți, din textul dat, două cuvinte care conțin diftongi și un cuvânt
care conține vocale în hiat.
2. Transcrieți o propoziție subordonată din text și precizați tipul
subordonatei.
3.Transcrieți, din textul dat, trei cuvinte formate prin derivare.
4. Transcrieți, din textul dat, trei substantive în cazuri diferite. Indicați în
dreptul fiecărui substantiv cazul.
5. Construiți un enunț în care adverbul relativ „când” să introducă o
propoziție subordonată predicativă.
6. Indicați valoarea morfologică și funcția sintactică pentru cuvintele
subliniate din versurile următoare:
„Luna varsă peste toate voluptoasa ei văpaie,/ Ea din noaptea amintirii o
vecie-ntreagă scoate/ De dureri, pe care însă le simțim ca-n vis pe toate.”
7. Precizați valoarea morfologică a cuvântului „de” din structura: „Peste câte
mii de valuri stăpânirea ta străbate.”
8. Menționați rolul cratimei din structura „(sara) suflu-n (lumânare)”.
9. Explicați, într-un text, de 50-80 de cuvinte, semnificația următoarelor
versuri: „Lună tu, stăpân-a mării, pe a lumii boltă luneci/ Și gândirilor dând
viață, suferințele întuneci;/ Mii pustiuri scânteiază sub lumina ta fecioară,/ Și
câți codri-ascund în umbră strălucire de izvoară!”
19
Testul 12
1. Transcrieți, din textul dat, două cuvinte care conțin diftongi și un cuvânt
care conține vocale în hiat.
2. Transcrieți o propoziție subordonată din text și precizați tipul
subordonatei.
3.Transcrieți, din textul dat, trei cuvinte formate prin derivare.
4. Transcrieți, din textul dat, trei substantive în cazuri diferite. Indicați cazul
în dreptul fiecărui substantiv selectat.
5. Construiți un enunț în care pronumele relativ „care” precedat de o
prepoziție să introducă o propoziție subordonată completivă indirectă.
6. Indicați valoarea morfologică și funcția sintactică pentru cuvintele
subliniate din versurile următoare: „Nu-ți voi lăsa drept bunuri, după
moarte,/ Decât un nume adunat pe o carte,/ În seara răzvrătită care vine/
De la străbunii mei până la tine (...)”.
7. Precizați valoarea morfologică a cuvântului „e” din structura: „Ea e
hrisovul vostru cel dintâi.” Alcătuiți un enunț în care „e” să aibă altă valoare
morfologică, precizând-o.
8. Menționați rolul cratimei din structura: „mea-i” („Cartea mea-i, fiule, o
treaptă.”).
9. Explicați, într-un text, de 50-80 de cuvinte, semnificația următoarelor
versuri: „Nu-ți voi lăsa drept bunuri, după moarte,/ Decât un nume adunat pe
o carte,/ În seara răzvrătită care vine/ De la străbunii mei până la tine”
20
Testul 13
21
Testul 14
22
Testul 15
23
Testul 16
24
Testul 17
25
Testul 18
26
Testul 19
27
Testul 20
28
Testul 21
„Bădie Mihai,
29
8. Transcrieți, din fraza dată, o propoziție principală și o propoziție
subordonată, precizând felul acesteia: „Eu te credeam mort și mă luam de
dor cu amintirile, când erați în jurul meu, tu, Augură, cel blestemat, Conta și
alții, cari acum vă fuduliți prin căpitală, alături cu ciocoii, mânca-i-ar cânii,
că sunt fiii lui Scaraoțchi, și pe voi norocul și binele”
9. Explicați, într-un text de 30-50 de cuvinte, semnificațiile secvenţei
narative: „Dar noi, adică Ienăchescu, Răceanu și alți mușterii pentru
mâncărică și băuturică bună, am tras un bairam de cel turcesc, cu vin grecesc
de la Amira. Apoi ne-am dus cu sania afară din oraș, și acolo pune-te din
nou masă! A doua zi la fel; de-abia a treia zi ne-am zburătăcit, ca vrăbiile,
fiecare pe la vatra lui.”
30
Testul 22
1. Transcrieți, din textul dat, două cuvinte care conțin diftongi și două
cuvinte care conține în hiat.
2. Menționați rolul semnului întrebării în enunțul: „Oare nu-i păcat de
Dumnezeu că mai trăim noi pe lumea asta?”
3. Precizați câte un sinonim potrivit pentru fiecare dintre următoarele
cuvinte: „posomorâți”, „bordei”, „zise”.
4. Scrieți trei termeni care să aparțină familiei lexicale a cuvântului „copil”
5. Construiți câte un enunț în care cuvintele „noi” și „de” („Oare nu-i păcat
de Dumnezeu că mai trăim noi pe lumea asta?”) să aibă alte valori
morfologice decât cele din text, precizându-le.
6. Indicați valoarea morfologică și funcția sintactică pentru fiecare dintre
cuvintele subliniate în secvența: „Ba de la o vreme încoace, urâtul îi mânca
și mai tare, căci țipenie de om nu le deschidea ușa; parcă erau bolnavi de
ciumă, sărmanii!”
7. Alcătuiți un enunț în care substantivul „un bordei” să aibă funcția
sintactică de complement circumstanțial de loc.
31
8. Transcrieți, din fraza dată, o propoziție principală și o propoziție
subordonată, precizând felul acesteia: „Oare nu-i păcat de Dumnezeu că mai
trăim noi pe lumea asta?”
9. Explicați, într-un text de aproximativ 50-80 de cuvinte semnificațiile
următoarei secvențe narative: „Și, Doamne! tare mai erau doriți să aibă
măcar unul, căci, cât era ziulica și noaptea de mare, ședeau singurei ca cucul
și le țiuiau urechile, de urât ce le era. Și apoi, pe lângă toate aceste, nici vreo
scofală mare nu era de dânșii: un bordei ca vai de el, niște țoale rupte,
așternute pe laițe, și atâta era tot.”
32
Testul 23
1. Transcrieți, din textul dat, două cuvinte care conțin diftongi și un cuvânt
care conține triftong.
2. Transcrieți, din textul dat, trei substantive în cazuri diferite. Indicați cazul
în dreptul fiecărui substantiv selectat.
3. Precizați câte un sinonim potrivit pentru fiecare dintre următoarele
cuvinte: „împopoțonată”,„gură-cască”, „de bogdaproste”.
4. Scrieți trei termeni care să aparțină familiei lexicale a verbului„a asculta”.
5. Precizați rolul cratimei în structura „s-o” („și că s-o alunge de la casă”).
6. Indicați valoarea morfologică și funcția sintactică pentru fiecare dintre
cuvintele subliniate în secvența: „Ș-apoi, când venea moșneagul de pe unde
era dus, gura babei umbla cum umblă melița; că fata lui nu ascultă, că-i
ușernică, că-i leneșă, că-i soi rău... că-i laie, că-i bălaie; și că s-o alunge de
33
la casă; s-o trimită la slujbă unde știe, că nu-i de chip s-o mai ție; pentru că
poate să înnărăvească și pe fata ei.”
7. Alcătuiți un enunț în care substantivul „fata” să aibă funcția sintactică de
complement circumstanțial de timp.
8. Transcrieți, din fraza dată, o propoziție principală și o propoziție
subordonată, precizând felul acesteia: „Când veneau duminica și sărbătorile,
fata babei era împopoțată și netezită pe cap, de parc-o linseseră vițeii.”
9. Explicați, într-un text de 50-80 de cuvinte, semnificațiile următoarei
secvențe narative: „Nu era joc, nu era clacă în sat la care să nu se ducă fata
babei, iar fata moșneagului era oprită cu asprime de la toate aceste. Ș-apoi,
când venea moșneagul de pe unde era dus, gura babei umbla cum umblă
melița; că fata lui nu ascultă, că-i ușernică, că-i leneșă, că-i soi rău... că-i
laie, că-i bălaie (...).”
34
Testul 24
1. Transcrieți, din textul dat, două cuvinte care conțin diftongi și un cuvânt
care conține hiat.
2. Transcrieți, din textul dat, două verbe de conjugarea I și un verb de
conjugarea a III-a. Indicați conjugarea în dreptul fiecărui verb selectat.
3. Precizați câte un sinonim potrivit pentru fiecare dintre următoarele
cuvinte: „înseră”, „s(-o) privegheze”, „cu noaptea-n cap”.
4. Scrieți din text trei cuvinte formate prin derivare și un cuvânt format prin
conversiune.
5. Precizați rolul cratimei în structura „s-o” („ca nu cumva s-o vadă
neadormita soacră”)
6. Indicați valoarea morfologică și funcția sintactică pentru fiecare dintre
cuvintele subliniate în secvența: „Pe când soacra horăia, dormind dusă,
blajina noră migăia prin casă; acuși la strujit pene, acuși îmbăla tortul, acuși
pisa mălaiul și-l vântura de buc. Și dacă Enachi se punea pe gene-i, ea
35
îndată lua apă rece și-și spăla fața, ca nu cumva s-o vadă neadormita soacră
și să-i bănuiască.”
7. Construiți o frază în care conjuncția subordonatoare „să” să introducă o
propoziție subordonată predicativă.
8. Transcrieți, din fraza dată, două propoziții propoziție subordonate,
precizând felul acestora: „Baba, care se culcase odată cu găinile, se sculă cu
noaptea-n cap și începu a trânti ș-a plesni prin casă, încât biata noră, care de-
abia ațipise, de voie, de nevoie, trebui să se scoale, să sărute mâna soacrei și
să-i arate ce-a lucrat.”
9. Explicați, într-un text de 50-80 de cuvinte, semnificațiile următoarei
secvențe narative: „Pe când soacra horăia, dormind dusă, blajina noră migăia
prin casă; acuși la strujit pene, acuși îmbăla tortul, acuși pisa mălaiul și-l
vântura de buc. Și dacă Enachi se punea pe gene-i, ea îndată lua apă rece și-
și spăla fața, ca nu cumva s-o vadă neadormita soacră și să-i bănuiască.”
36
Testul 25
37
Testul 26
38
7. Construiți o frază în care conjuncția subordonată „să” să introducă o
propoziție subordonată atributivă.
8. Transcrieți din text o propoziție principală și o propoziție subordonată,
precizându-i tipul.
9. Explicați, într-un text, de 30-50 de cuvinte, semnificația următoarelor
versuri: „Devine singura furnică poetă/ De pe planetă./ Și atunci, trebuie să
facă cerere/ Și reclamație/ Să fie primită (de greiere!)/ În uniunea de
creație.”
39
Testul 27
40
8. Construiți o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o
propoziție subordonată subiectivă introdusă prin pronumele relativ „ce”.
9. Explicați, într-un text, de 50-70 de cuvinte, semnificația următoarei strofe:
„Zori de ziuă se revarsă peste vesela natură,/ Prevestind un soare dulce cu
lumină și căldură,/ În curând și el apare pe-orizontul aurit,/ Sorbind roua
dimineții de pe câmpul înverzit.”
41
Testul 28
42
Testul 29
„Cum venise pe lume, nici el nu-și dădea seama. S-a trezit ca dintr-
un somn și parcă era de când pământul. Nu simțise nici durere, nici bucurie.
Și mult își muncise gândul cum răsărise, și-al cui era? Mic cât un fir de linte,
mișca piciorușele fragede și ocolea, de pe margini, frunzișoara care-l
adăpostise. Într-o zi încercă o pornire lăuntrică: ieși de sub umbra răcoroasă
și dădu buzna afară, în ploaia de lumină. Atunci rămase pe loc, orbit de atâta
strălucire. Încetul cu încetul îi veni inima la loc și îndrăzni: deschise
ochișorii mai mult, mai tare, mai mari, îi deschise în sfârșit bine-bine și privi
în sus. Se făcuse parcă mai mititel decât fusese. Cu câtă strălucire, ce adânc
și albastru se dezvelea cerul! Și ce minune! cu ochișorii lui mărunți, cât niște
fire de colb, îl cuprindea întreg. Și ce întunecime, câtă umezeală sub
frunzișoara lui. Ce căutase dânsul acolo? Iar din mijlocul tăriei albastre, un
bulgăre de aur aprins arunca văpăi.” (Emil Gârleanu, Gândăcelul).
43
Testul 30
„Păsărelele s-au odihnit puțin, apoi și-au șoptit nu știu ce, au scos un
strigăt vesel, și s-au ridicat deodată cu toatele. Câteva din ele s-au despărțit
pentru o clipă din stol, au atins ușor streșina casei, apoi s-au pierdut iarăși în
mulțimea celorlalte. Puișorii copilașului își luau rămas-bun de la el și de la
cuibul lor de humă.
Stolul mai ocoli de vreo două ori iazul, apoi se înălță, și porni încet
să lunece spre asfințit. Copilașul privi lung stolul care se pierdea, ca o
fluturare, în adânc, apoi duse mănușițele la ochi și începu să plângă.
Maică-sa aruncă furca și veni în fugă de-l luă în brațe: în cuvinte
desmierdătoare îl întreabă ce are. Copilul nici nu poate vorbi de atâta năvală
de lacrimi, întinde mâna spre cer, îi arată stolul care luneca în zbor
necurmat, și de abia îi poate șopti: Puișorii.” (Emil Gârleanu, Puișorii)
45
Testul 32
46
Testul 33
47
9. Explicați, într-un text, de 50-70 de cuvinte, semnificația următoarei
secvențe: „Răsare soarele. Cocoșul acela negru e ceasornicul curții mele.
Iată-l pe culme, țanțoș, cu pintenii arcuiți, cu platoșa penelor oțelii, gata ca
de luptă. Parcă vrea să-și arate bărbăția cârdului celuia de claponi din fața
lui, — găini care nu se ouă, ale căror pene lungi și moi îi prefac într-un fel
de sălcii plângătoare printre păsări.”
48
Testul 34
„Și astăzi simți că nu mai are mult. Și parcă-i părea rău să închidă
ochii în curtea în care trăise, în mijlocul lucrurilor de care n-ar fi vrut
niciodată să se despartă, sub privirile care nu se mai îndreptau spre el
prietenoase. Și, deodată, o groază, o frică de locul acela în care suferise atâta
îl cuprinse. Își adună toate puterile, apoi, ca și cum cineva l-ar fi gonit din
urmă, se depărtă cât putu mai repede, ieși din curte și o luă pe drum, înspre
pădure. Când ajunse în marginea ei, intră în cel dintâi stufiș, și acolo, între
crengile care îi ascundeau vederea, își făcu culcușul. Și așteptă. Spre seară,
un fior îi zvârcoli trupul, apoi altul. Și-ncă unul, cel de pe urmă. Și-n clipa în
care-și dete sufletul, se ridică pe picioarele de dinainte și, cu capul întors
spre curte, urlă, ca și cum și-ar fi luat un rămas-bun.
Și urletului lui, scurt, de moarte, îi răspunse ecoul, pentru cea din
urmă oară, ca un alt câine care-l chema din depărtari.” (Emil Gârleanu, Grivei)
49
Testul 35
1. Transcrieți, din textul dat, două cuvinte care conțin diftongi și un cuvânt
care conține vocale în hiat.
2. Menționați rolul semnului exclamării din finalul enunțului: „Scap de unul
și dau peste altul, își zise cărăbușul; ăsta mă-nghite!”
3. Precizați câte un sinonim potrivit pentru fiecare dintre următoarele
cuvinte: „pământ”, „unui drum” „țanțoș”, „mă-nghite”, „cu bucurie”.
4. Scrieți trei termeni care să aparțină familiei lexicale a substantivului
„floare”.
5. Construiți un enunț în care cuvântul „mă” din sintagma: „ăsta mă-nghite!”
să aibă o altă valoare morfologică decât cea din text, precizând-o.
6. Indicați valoarea morfologică și funcția sintactică pentru fiecare dintre
cuvintele subliniate în secvența: „S-a înșurubat în pământ, apoi a pornit-o,
tehui, peste câmp, curți și livezi, luând cu el tot ce găsea mai ușor în cale. Și
dacă de pe jos fura flori, pene și hârtii, de pe-o ramură luă un cărăbuș, un
cărăbuș mititel, castaniu, cu aripile fragede, cu ochișorii ca două neghinițe.”
7. Alcătuiți un enunț în care substantivul „pieptul” să aibă funcția sintactică
de subiect.
8. Transcrieți, din fraza dată, o propoziție principală și o propoziție
subordonată, precizând felul acesteia: „Când s-a trezit, privi împrejur: un
drum prăfuit.”
50
9. Explicați, într-un text de 30-50 de cuvinte, semnificațiile următoarei
secvențe: „Și dacă de pe jos fura flori, pene și hârtii, de pe-o ramură luă un
cărăbuș, un cărăbuș mititel, castaniu, cu aripile fragede, cu ochișorii ca două
neghinițe. Cărăbuș de primăvară. Când l-a luat vârtejul pe sus, și-a strâns și
el piciorușele și a văzut că poate zbura fără să dea din aripi.”
51
Testul 36
1. Transcrieți, din textul dat, două cuvinte care conțin diftongi și un cuvânt
care conține un hiat.
2. Menționați rolul punctului de la finalul enunțului: „Cocostârcul s-a sculat
cu noaptea-n cap.”
3. Precizați câte un antonim potrivit pentru fiecare dintre următoarele
cuvinte: „neclintită”, „răcoare”, „rece”, „dușman”, „lung”, „spaima”,
„uriaș”.
4. Scrieți trei termeni care să aparțină familiei lexicale a substantivului
„aur”.
5. Construiți un enunț în care cuvântul „e” („E răcoare”) să aibă o altă
valoare morfologică decât cea din text, precizând-o.
6. Indicați valoarea morfologică și funcția sintactică pentru fiecare dintre
cuvintele subliniate în secvența: „Din când în când își udă pliscul; uneori
se oprește de se uită, ispititor, în fundul apei, ca și cum ar fi dat peste ceva
ce căuta de mult. E răcoare, și răcoarea îl încântă. Nu simte nicio altă
dorință decât să-și scalde picioarele în unda rece, care-i trimite fiori până
sub aripi.”
52
7. Alcătuiți un enunț în care substantivul „broscuță” să aibă funcția
sintactică de atribut substantival genitival.
8. Transcrieți, din fraza dată, o propoziție principală și o propoziție
subordonată, precizând felul acesteia: „Când l-a văzut, biata broscuță a
încremenit pe piciorușele de dinapoi; cu ochii mari deschiși, cată la
cumplitul dușman.”
9. Explicați, într-un text de 30-50 de cuvinte, semnificațiile următoarei
secvențe: „Deodată se oprește; încordează gâtul și privește. Pe frunza unui
nufăr, o broscuță se bucură și ea de frumusețea și răcoarea dimineții. Când l-
a văzut, biata broscuță a încremenit pe piciorușele de dinapoi; cu ochii mari
deschiși, cată la cumplitul dușman. În spaima ei, îl vede uriaș, cu capul
atingând cerul, cu pliscul lung, larg, să soarbă dintr-o dată balta și,
dimpreună cu balta, pe ea. Inima i s-a oprit.”
53
Testul 37
54
9. Explicați, într-un text de 30-50 de cuvinte, semnificațiile următoarei
secvențe: „Trecu și războiul. Întors acasă, își luă locul în grajd, mulțumit de
liniștea dimprejurul lui, de lumina ce i se revărsa pe ferestruia din față, de
fânul mirositor ce-l smulgea de deasupra capului.”
55
Testul 38
1. Transcrieți, din textul dat, două cuvinte care conțin diftongi și un cuvânt
care conține un hiat.
2. Precizați câte un sinonim potrivit pentru fiecare dintre următoarele
cuvinte: „uriaș”, „țărâna” „din bezna”, „agricolă”.
3. Scrieți trei termeni care să aparțină familiei lexicale a adjectivului „înalt”.
4. Transcrieți, din textul dat, patru cuvinte formate prin derivare.
5. Construiți un enunț în care cuvântul „nouă” („ca o nouă impulsie
arteziană”) să aibă o altă valoare morfologică decât cea din text, precizând-
o.
6. Indicați valoarea morfologică și funcția sintactică pentru cuvintele
subliniate din secvența: „Nimeni nu-și mai poate permite acum să spună
despre noi că suntem o țară eminamente agricolă. Am fost. Acum devenim
o țară industrială și eminamente politică... E drept că țăranii noștri tot se mai
ocupă, pe ici, pe colo, cu agricultura.”
7. Alcătuiți un enunț în care cuvântul „acum” să îndeplinească funcția
sintactică de atribut adverbial.
56
8. Transcrieți, din fraza dată, propoziția principală și propoziția subordonată,
precizând felul acesteia: „E drept că țăranii noștri tot se mai ocupă, pe ici, pe
colo, cu agricultura.”
9. Explicați, într-un text de 30-50 de cuvinte, semnificațiile următoarei
secvențe: „Nimeni nu-și mai poate permite acum să spună despre noi că
suntem o țară eminamente agricolă. Am fost. Acum devenim o țară
industrială și eminamente politică... E drept că țăranii noștri tot se mai
ocupă, pe ici, pe colo, cu agricultura.”
57
Testul 39
1. Transcrieți, din textul dat, două cuvinte care conțin vocale în hiat și un
cuvânt care conține un diftong.
2. Precizați câte un sinonim potrivit pentru fiecare dintre următoarele
cuvinte: „zăpadă”, „pădurile”, „amurgul”, „se întețește”, „sur”, „rapid”,
„trecând”.
3. Scrieți trei termeni care să aparțină familiei lexicale a adjectivului „mare”.
4. Transcrieți, din textul dat, trei cuvinte formate prin derivare.
5. Construiți un enunț în care cuvântul „și” („par cercelate cu flori de zarzări
și de corcoduși”) să aibă o altă valoare morfologică decât cea din text,
precizând-o.
6. Indicați valoarea morfologică și funcția sintactică pentru cuvintele
subliniate din secvența: „Pădurile, în depărtare, cu tulpini fumurii, par
cercelate cu flori de zarzări și de corcoduși. Vuiet surd se încovoaie pe
după dealuri și se pierde în văi adânci. Cerul e ca leșia. Cârduri de corbi,
prididite de vânt, croncăie, căutând spre păduri.”
7. Selectați, din textul dat, un atribut substantival prepozițional și un subiect.
8. Transcrieți, din fraza dată, o propoziție principală și o propoziția
subordonată, precizând felul acesteia: „A dat Dumnezeu zăpadă nemiluită; și
cade, cade puzderie măruntă și deasă, ca făina la cernut, vânturată de un
crivăț care te orbește.”
58
9. Explicați, într-un text de 30-50 de cuvinte, semnificațiile următoarei
secvențe: „Pădurile, în depărtare, cu tulpini fumurii, par cercelate cu flori de
zarzări și de corcoduși. Vuiet surd se încovoaie pe după dealuri și se pierde
în văi adânci. Cerul e ca leșia. Cârduri de corbi, prididite de vânt, croncăie,
căutând spre păduri. Viscolul se întețește. Vârtejele trec dintr-un colnic într-
altul. Și amurgul sărei se întinde ca un zăbranic sur.”
59
Testul 40
Și de patimă e arsă
Inima ce ți-am dat ție,
Dar iubirea-n ea neștearsă
A rămas pentru vecie.” (Veronica Micle, În cenușă)
1. Transcrieți, din textul dat, două cuvinte care conțin vocale în hiat și un
cuvânt care conține un diftong.
2. Precizați câte un sinonim potrivit pentru fiecare dintre următoarele
cuvinte: „iubire”, „suflet”, „patimă”, „vecie”.
3. Scrieți trei termeni care să aparțină familiei lexicale a substantivului
„femeie”.
4. Transcrieți, din textul dat, trei cuvinte formate prin derivare.
5. Construiți un enunț în care cuvântul „ce” („Inima ce ți-am dat ție”) să aibă
o altă valoare morfologică decât cea din text, precizând-o.
6. Indicați valoarea morfologică și funcția sintactică pentru cuvintele
subliniate din secvența: „În cenușă stă ascunsă/ Foarte-adese o scânteie/ Și-
o iubire nepătrunsă/ Într-un suflet de femeie.”
7. Alcătuiți un enunț în care cuvântul „ea”să aibă funcția sintactică de
complement indirect.
8. Transcrieți, din texul dat, o propoziție principală și o propoziție
subordonată, precizând felul acesteia.
9. Explicați, într-un text de 30-50 de cuvinte, semnificațiile următoarei
strofe: „Și de patimă e arsă/ Inima ce ți-am dat ție,/ Dar iubirea-n ea
neștearsă/A rămas pentru vecie.”
60
Testul 41
„Nu-i vorbă! Mihu și Safta știau de mult când anume vor avea să
primească oameni buni la casa lor; dar ei o știau după spuse, din câte o
glumă scăpată la timp potrivit, o știau din gura satului; acum trebuiau să li se
spuie după cum se cuvine, cu toată cinstea și omenia și fără ca să mai rămâie
îndoială dintr-o parte ori dintr-alta. Întrebarea era dar cine să dea cinstea,
cine să ducă vorba și să primească răspunsul. Trebuiau să fie oameni de
frunte, oameni din oameni, oameni care știu să zică „bună dimineața”, știu
să potrivească întrebarea și, mai ales, care știu să primească răspunsul,
oameni trebuiau să fie, care fac cinste caselor între care se pun.
Cosma dorea ca, trecând oamenii lui de-a lungul uliței, satul să
privească în urma lor și să zică: „Aceștia sunt oamenii lui Cosma Florii
Cazacului” și ca Mihu, după ce vor fi ieșit din casă, mulțumit, să le poată
grăi vecinilor: „Am avut pe cutare și pe cutare la casa mea”.” (Ioan Slavici,
Gura satului)
1. Transcrieți, din textul dat, trei cuvinte care conțin diftongi, un cuvânt care
conține vocale în hiat și un triftong.
2. Transcrieți, din textul dat, trei substantive în cazuri diferite. Indicați cazul
în dreptul fiecărui substantiv.
3. Selectați din textul dat, trei cuvinte formate prin derivare.
4. Scrieți trei termeni care să aparțină familiei lexicale a cuvântului „om”.
5. Construiți un enunț în care cuvântul „o” („dar ei o știau după spuse”) să
aibă o altă valoare morfologică decât cea din text, precizând-o.
6. Indicați valoarea morfologică și funcția sintactică pentru fiecare dintre
cuvintele subliniate în secvența: „Trebuiau să fie oameni de frunte, oameni
din oameni, oameni care știu să zică „bună dimineața”, știu să potrivească
întrebarea și, mai ales, care știu să primească răspunsul, oameni trebuiau să
fie, care fac cinste caselor între care se pun.”
7. Alcătuiți o frază alcătuită din două propoziții în care pronumele relativ
„care” să introducă o propoziție subordonată completivă directă.
8. Transcrieți, din fraza dată, o propoziție principală și o propoziție
subordonată, precizând felul acesteia: „Întrebarea era dar cine să dea
cinstea, cine să ducă vorba și să primească răspunsul.”
9. Explicați, într-un text de 30-50 de cuvinte, semnificațiile următoarei
secvențe: „Nu-i vorbă! Mihu și Safta știau de mult când anume vor avea să
primească oameni buni la casa lor; dar ei o știau după spuse, din câte o
glumă scăpată la timp potrivit, o știau din gura satului; acum trebuiau să li se
spuie după cum se cuvine, cu toată cinstea și omenia și fără ca să mai rămâie
îndoială dintr-o parte ori dintr-alta.”
61
Testul 42
1. Transcrieți, din textul dat, două cuvinte care conțin diftongi și două
cuvinte care conține vocale în hiat.
2. Precizați câte un sinonim potrivit pentru fiecare dintre următoarele
cuvinte: „a munci”, „trăi”, „vremea”, „dascălul”, „să învețe”.
3. Scrieți trei termeni care să aparțină familiei lexicale a cuvântului „școală”.
4. Transcrieți, din textul dat, două substantive în cazuri diferite. Indicați
cazul în dreptul fiecărui substantiv.
5. Construiți un enunț în care cuvântul „e” („- Așa-i, zise dascălul, e băiat
foarte înțelept și trebuie să meargă la lucru.”) să aibă o altă valoare
morfologică decât cea din text, precizând-o.
6. Indicați valoarea morfologică și funcția sintactică pentru fiecare dintre
cuvintele subliniate în secvența: „Am grădinița ce mi-a lăsat-o satul și i-am
învățat să pună sămânță, să facă altoi, să poarte grijă de stupi, să pună
cartofi, fasole, morcovi și pătrunjel, să sădească varză și tutun, să poarte
grijă de viță, ba la anul am să-i pun chiar la prașilă, pentru ca încă de mici să
știe cum se câștigă pâinea de toate zilele.”
7. Selectați, din textul dat, un predicat verbal și un subiect.
8. Transcrieți, din fraza dată, o propoziție principală, o propoziție atributivă
și o completivă directă: „Am grădinița ce mi-a lăsat-o satul și i-am învățat să
62
pună sămânță, să facă altoi, să poarte grijă de stupi, să pună cartofi, fasole,
morcovi și pătrunjel, să sădească varză și tutun, să poarte grijă de viță, ba la
anul am să-i pun chiar la prașilă, pentru ca încă de mici să știe cum se
câștigă pâinea de toate zilele.
9. Explicați, într-un text de 30-50 de cuvinte, semnificațiile următoarei
secvențe: „Pentru că să vezi d-ta: dascălul trebuie să știe tot și, dacă nu știe,
trebuie să învețe, fiindcă sunt cărți în care stau toate aceste, și eu aș învăța
copiii așa cum stă în cărți, adică mai bine de cum se obișnuiește la prostimea
noastră de astăzi.”
63
Testul 43
„Viscolul are și el farmecele lui, dar tot mai frumos decât viscolul e
revărsatul zorilor de zi după ce s-a înseninat cerul.
Iar cerul lui Ghiță era înnourat, din ce în ce mai înnourat.
De cu seară el se dusese la „Lebedă”, unde cinase, ca de obicei, cu
Găleanu, tot pantofar ca dânsul, și cu Niculiță, măcelarul, amândoi prieteni
buni ai lui. Niculiță, om rău de gură, îl necăjise mereu cu preuteasa, văduva
tânără și curățică, de a căreia vecinătate îi plăcea lui Ghiță să vorbească și
care acum era logodită cu un oarecare domn, un notar, om mai în vârstă,
văduv cu trei copii. Nu se necăjea Ghiță, căci știa că nu din răutate caută
prietenul său să-l necăjească: zâmbea așa în el și bea, bea mereu și pe tăcute,
fără ca să sâmță că i se ridică la cap. Abia într-un târziu el se ridică, așa înalt
și spătos, cu fața stricată de vărsat și cu sprâncenele groase, om greoi și
posac cum era, și grăi hotărât:
- Eu nu mai stau, ci mă duc acasă!” (Ioan Slavici, Bobocel)
1. Transcrieți, din textul dat, trei cuvinte care conțin diftongi și două cuvinte
care conțin hiat.
2. Precizați câte un sinonim potrivit pentru fiecare dintre următoarele
cuvinte: „s-a înseninat”, „să vorbească”, „prietenul”, „posac”.
3. Scrieți trei termeni care să aparțină familiei lexicale a cuvântului „a
ridica”.
4. Transcrieți, din textul dat, două substantive în cazuri diferite. Indicați
cazul în dreptul fiecărui substantiv selectat.
5. Construiți un enunț în care cuvântul „lui” („Viscolul are și el farmecele
lui”) să aibă o altă valoare morfologică decât cea din text, precizând-o.
6. Indicați valoarea morfologică și funcția sintactică pentru fiecare dintre
cuvintele subliniate în secvența: „Niculiță, om rău de gură, îl necăjise
mereu cu preuteasa, văduva tânără și curățică, de a căreia vecinătate îi
plăcea lui Ghiță să vorbească și care acum era logodită cu un oarecare
domn, un notar, om mai în vârstă, văduv cu trei copii.”
7. Selectați, din textul dat, un atribut substantival apozițional, un atribut
pronominal genitival și un complement circumstanțial de loc.
8. Transcrieți, din fraza dată, o propoziție principală și o propoziție
subordonată, precizându-i felul: „Nu se necăjea Ghiță, căci știa că nu din
64
răutate caută prietenul său să-l necăjească: zâmbea așa în el și bea, bea
mereu și pe tăcute, fără ca să sâmță că i se ridică la cap.”
9. Explicați, într-un text de 30-50 de cuvinte, semnificațiile următoarei
secvențe: „Viscolul are și el farmecele lui, dar tot mai frumos decât viscolul
e revărsatul zorilor de zi după ce s-a înseninat cerul.”
65
Testul 44
„Ar mai fi trăit încă bine, daca nu i se întâmpla lui Cănuță să moară.
Într-o zi, dintr-un nimic, iarăși pentru un moft - ceruse împrumut o mică
sumă unui prieten pe care l-a fost îndatorat pe vremuri cu mult mai mult, și
acesta îl refuzase - s-a iritat așa de grozav din ceartă încât i-a venit un fel de
necăciune... Rău... rău... până seara a murit. L-au îngropat a doua zi ca pe
toți morții.
La șapte ani, i-au facut după obicei parastas ca să-i scoată oasele și
să i le spele. Era de față la slujbă nevasta și câteva rude. Când au dat groparii
de coșciugul lui și i-au ridicat binișor capul putred, ce să vezi! În loc să stea
oasele lui Cănuță de-a lungul și cu fața-n sus, hârca sta-n sus cu ceafa și
țurloaiele erau pornite către grătarul coastelor.
– Asta n-a fost mort bine când l-au îngropat, a zis popa.
– Aș! a răspuns femeia. M-aș fi mirat, Dumnezeu să-l ierte, să-l
găsesc la loc... Sfinția ta nu l-ai cunoscut pe răposatul Cănuță... om sucit!”
(I. L. Caragiale, Cănuță om sucit)
66
8. Transcrieți, din fraza dată, o propoziție principală și o propoziție
subordonată, precizându-i felul: „La șapte ani, i-au făcut după obicei
parastas ca să-i scoată oasele și să i le spele.”
9. Explicați, într-un text de 30-50 de cuvinte, semnificațiile următoarei
secvențe: „La șapte ani, i-au facut după obicei parastas ca să-i scoată oasele
și să i le spele. Era de față la slujbă nevasta și câteva rude. Când au dat
groparii de coșciugul lui și i-au ridicat binișor capul putred, ce să vezi! În loc
să stea oasele lui Cănuță de-a lungul și cu fața-n sus, hârca sta-n sus cu ceafa
și țurloaiele erau pornite către grătarul coastelor.”
67
Testul 45
1. Transcrieți, din textul dat, două cuvinte derivate și un cuvânt format prin
conversiune.
2. Precizați câte un antonim potrivit pentru fiecare dintre următoarele
cuvinte: „noaptea”, ,,ura”, „luminoase”, „fragedă”, „îndârjite”.
3. Selectați, din textul dat, trei cuvinte bisilabice.
4. Transcrieți, din textul dat, două verbe la moduri diferite. Precizați în
dreptul fiecărui verb selectat modul.
5. Construiți un enunț în care cuvântul „și” „Albastră era noaptea și fragedă
natura”, să aibă o altă valoare morfologică decât cea din text, precizând-o.
6. Indicați valoarea morfologică și funcția sintactică pentru fiecare dintre
cuvintele subliniate din secvența: Și valuri îndârjite urca în mine ura,/
Domnea Satan în mine, magnific înger pal.../ Albastră era noaptea și
fragedă natura,/ Și-n cer plutea răzleață o pulbere opal.”
7. Selectați, din strofa a II-a, un subiect și un complement circumstanțial de
mod.
8. Construiți o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o
propoziție subordonată atributivă introdusă prin conjuncția subordonatoare
„să”.
9. Explicați, într-un text de 50-60 de cuvinte, semnificațiile următoarei
strofe: „Albastră era noaptea și fragedă natura,/ În cer plutea răzleață o
pulbere opal,/ Dar valuri îndârjite urca în mine ura,/ Domnea Satan în mine,
magnific înger pal.”
68
Testul 46
69
8. Transcrieți, din textul dat, două propoziții principale aflate în raport de
coordonare copulativă.
9. Explicați, într-un text de 50-60 de cuvinte, semnificațiile următoarei
secvențe: „Atunci se mișcă din nou, și după ce trecu peste un grăunte de
piatră cât un munte și coborî dincolo, se trezi la rădăcina crinului. Se odihni
o clipă, apoi la drum, băiete! Mai întâi se rostogoli de pe tulpina lucie de
câteva ori în țărână. Văzând asta, se ridică pe piciorușele dinapoi și, fără să
știe pentru ce, cu cele dinainte își făcu, moșnegește, cruce.”
70
Testul 47
71
9. Explicați, într-un text de 50-60 de cuvinte, semnificațiile următoarei
secvențe: „O zi înăbușitoare ca aceasta nu mai coborâse Dumnezeu pe
pământ. Se coșcovise scoarța copacilor, se scorojiseră frunzele, iarba se
măcinase, pământul se făcuse cenușă. Izvoarele secaseră; locul bălților nici
pas să se mai cunoască. Ici, colo, câte o șuviță de apă, ca urma unei lacrimi
pe un obraz uscat de boală. Lighioanele pădurilor umblau cu limba scoasă,
să găsească unde să-și stâmpere setea.”
72
Testul 48
1. Transcrieți, din textul dat, două cuvinte care conțin diftongi și un cuvânt
care conține triftong.
2. Scrieți trei termeni care să aparțină familiei lexicale a cuvântului „glas”.
3. Precizați rolul cratimei în structura „să-mi scape”.
4. Transcrieți, din textul dat, două cuvinte formate prin derivare și un cuvânt
format prin conversiune.
5. Construiți un enunț în care cuvântul „și” („În zadar suspin și sufăr”) să
aibă o altă valoare morfologică decât cea din text, precizând-o.
6. Transcrieți, din textul dat, trei pronume personale.
7. Indicați valoarea morfologică și funcția sintactică pentru fiecare dintre
cuvintele subliniate din următoarea strofă: „Să sărim în luntrea mică/
73
Îngânați de glas de ape,/ Și să scap din mână cârma,/ Și lopețile să-mi
scape.”
8. Transcrieți, din textul dat, două propoziții principale aflate în raport de
coordonare copulativă.
9. Explicați, într-un text de 50-60 de cuvinte, semnificațiile următoarei
strofe: „Și eu trec de-a lung de maluri,
Parc-ascult și parc-aștept/ Ea din trestii să răsară/ Și să-mi cadă lin pe piept.”
74
Testul 49
75
Testul 50
„Și, cum zice, bătrâna pornește la biserică, iară fata suflecă mânecile
și s-apucă de treabă. Întâi și-ntâi face lăutoare, apoi iese afară și începe a
striga:
— Copii, copii, copii! Veniți la mama să vă lăie! Și când se uită fata,
ce să vadă? Ograda se umpluse și pădurea fojgăia de-o mulțime de balauri și
de tot soiul de jivine mici și mari! Însă, tare în credință și cu nădejdea la
Dumnezeu, fata nu se sperie; ci le ia pe câte una și le lă și le îngrijește cât nu
se poate mai bine. Apoi s-apucă de făcut bucate, și când a venit Sfânta
Duminică de la biserică și a văzut copiii lăuți frumos și toate trebile bine
făcute, s-a umplut de bucurie; și după ce-a șezut la masă, a zis fetei să se
suie în pod și să-și aleagă de-acolo o ladă, care-a vrea ea, și să și-o ia ca
simbrie; dar să n-o deschidă pân-acasă, la tată-său. Fata se suie în pod și
vede acolo o mulțime de lăzi: unele mai vechi și mai urâte, altele mai noi și
mai frumoase. Ea, însă, nefiind lacomă, ș-alege pe cea mai veche și mai
urâtă dintre toate. Și când se dă cu dânsa jos, Sfânta Duminică cam
încrețește din sprâncene, dar n-are încotro. Ci binecuvântează pe fată, care
își ia lada în spate și se întoarnă spre casa părintească cu bucurie, tot pe
drumul pe unde venise.” (Ion Creangă, Fata babei și fata moșneagului)
1. Transcrieți, din textul dat, două cuvinte care conțin vocale în hiat și două
cuvinte care conțin diftongi.
2.Precizați câte un sinonim potrivit pentru fiecare dintre următoarele
cuvinte: „a striga”, „să vă laie”, „jivine”, „vechi”.
3. Scrieți, din textul dat, trei pronume diferite, precizând felul acestora.
4. Indicați valoarea morfologică și funcția sintactică pentru fiecare dintre
cuvintele subliniate din secvența: „Apoi s-apucă de făcut bucate, și când a
venit Sfânta Duminică de la biserică și a văzut copiii lăuți frumos și toate
trebile bine făcute, s-a umplut de bucurie; și după ce-a șezut la masă, a zis
fetei să se suie în pod și să-și aleagă de-acolo o ladă, care-a vrea ea, și să și-
o ia ca simbrie; dar să n-o deschidă pân-acasă, la tată-său.”
5. Precizați modul și timpul pentru următoarele verbe selectate din textul de
mai sus: „veniți” „să laie”, „a văzut”.
6. Construiți un enunț în care cuvântul „dar” din structura „dar n-are
încotro” să aibă o altă valoare morfologică decât cea din text, precizând-o.
76
7. Construiți o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o
propoziție subordonată predicativă introdusă prin pronumele relativ „care”.
8. Transcrieți, din textul dat, o propoziție subordonată subordonată
circumstanțială de scop și o propoziție subordonată atributivă.
9. Explicați, într-un text de 40-60 de cuvinte semnificația următoarei
secvențe narative: „— Copii, copii, copii! Veniți la mama să vă lăie! Și când
se uită fata, ce să vadă? Ograda se umpluse și pădurea fojgăia de-o mulțime
de balauri și de tot soiul de jivine mici și mari! Însă, tare în credință și cu
nădejdea la Dumnezeu, fata nu se sperie; ci le ia pe câte una și le lă și le
îngrijește cât nu se poate mai bine.”
77
Testul 51
1. Transcrieți, din textul dat, două cuvinte care conțin vocale în hiat și două
cuvinte care conțin diftongi.
2. Menționați rolul cratimei din structura „frunțile-și (scoboară)”.
3. Precizați câte un sinonim potrivit pentru fiecare dintre următoarele
cuvinte: „răsuflul”, „șoptește”, „din văzduh”, „glasul”.
4. Scrieți trei termeni care să aparțină familiei lexicale a adjectivului „roșu”.
5. Construiți un enunț în care cuvântul „-i” („Văzduhu-i plin de-un roșu
soare”) să aibă o altă valoare morfologică decât cea din text, precizând-o.
6. Indicați valoarea morfologică și funcția sintactică pentru fiecare dintre
cuvintele subliniate din secvența: „Creștinii vin tăcuți din vale/ Și doi de
se-ntâlnesc în cale/ Își zic: Hristos a înviat!”
7. Alcătuiți un enunț în care substantivul vânt „Și-un vânt de-abia clătinitor/
Șoptește din văzduh cuvinte” să aibă funcția sintactică de complement
circumstanțial de loc.
78
8. Construiți o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o
propoziție subordonată atributivă introdusă prin conjuncția subordonatoare
simplă „că”.
9. Explicați, într-un text de 30-50 de cuvinte, semnificațiile următoarelor
versuri: „Prin pomi e ciripit și cânt, - Văzduhu-i plin de-un roșu soare,/ Și
salciile-n albă floare/ E pace-n cer și pe pământ./ Răsuflul cald al primăverii/
Adus-a zilele-nvierii.”
79
Testul 52
1. Transcrieți, din textul dat, două cuvinte care conțin vocale în hiat și două
cuvinte care conțin diftongi.
2. Menționați rolul cratimei din structura „se-nvârtesc.”
3. Precizați câte un antonim potrivit pentru fiecare dintre următoarele
cuvinte: „dezgolit”, „se-ncălzesc”, „veselie”.
4. Scrieți trei termeni care să aparțină familiei lexicale a substantivului
„lume”.
5. Construiți un enunț în care cuvântul „-i” („Ah! Iată primăvara cu sânu-i
de verdeață!”) să aibă o altă valoare morfologică decât cea din text,
precizând-o.
6. Indicați valoarea morfologică și funcția sintactică pentru fiecare dintre
cuvintele subliniate din secvența: „Ah! Iată primăvara cu sânu-i de
verdeață!/ În lume-i veselie, amor, sperare, viață (...)”.
7. Alcătuiți un enunț în care pronumele el „El vine, se înalță, în cercuri line
zboară” să aibă funcția sintactică de atribut pronominal prepozițional.
80
8. Identificați în textul poetic două propoziții principale aflate în raport de
coordonare prin juxtapunere.
9. Explicați, într-un text de 30-50 de cuvinte, semnificațiile următoarelor
versuri: „El vine, se înalță, în cercuri line zboară/ Și, răpide ca gândul, la
cuibu-i se coboară;/ Iar copilașii veseli, cu peptul dezgolit,/ Aleargă, sar în
cale-i și-i zic: „Bine-ai sosit!” ”
81
Testul 53
Și cum de la miazănoapte
Vine vântul fără milă,
De pe vârful șurii noastre
Smulge-n zbor câte-o șindrilă.
De vifornița păgână
Se-ndoiesc nucii, bătrânii,
Plânge-un pui de ciocârlie
Sus pe cumpăna fântânii.
1. Transcrieți, din textul dat, două cuvinte care conțin vocale în hiat și două
cuvinte care conțin diftongi.
2. Menționați rolul cratimei din structura „smulge-n.”
3. Precizați câte un sinonim potrivit pentru fiecare dintre următoarele
cuvinte: „a împodobit”, „dumbravă”, „miazănoapte”.
4. Scrieți trei termeni care să aparțină familiei lexicale a verbului „a usca”.
5. Construiți un enunț în care cuvântul „și” („Îl ascult și simt sub gene!”) să
aibă o altă valoare morfologică decât cea din text, precizând-o.
6. Indicați valoarea morfologică și funcția sintactică pentru fiecare dintre
cuvintele subliniate din secvența: „De vifornița păgână/ Se-ndoiesc nucii,
bătrânii,/ Plânge-un pui de ciocârlie/ Sus pe cumpăna fântânii.”
82
7. Alcătuiți un enunț în care substantivul șindrilă „Smulge-n zbor câte-o
șindrilă.” să îndeplinească funcția sintactică de atibut substantival
prepozițional.
8. Identificați în textul poetic o propoziție subordonată completivă directă.
9. Explicați, într-un text de 30-50 de cuvinte, semnificațiile următoarelor
versuri: „Peste creștet de dumbravă/
Norii suri își poartă plumbul,/ Cu podoaba zdrențuită/ Tremură pe câmp
porumbul.”
83
Testul 54
1. Transcrieți, din textul dat, trei cuvinte care conțin diftongi și trei cuvinte
care conțin vocale în hiat.
2. Transcrieți din textul dat trei cuvinte formate prin derivare.
3. Precizați câte un sinonim potrivit pentru fiecare dintre următoarele
cuvinte: „a cernit”, „ostenit”, „codrul”, „un cioban”.
4. Scrieți trei termeni care să aparțină familiei lexicale a substantivului
„cioban”.
5. Construiți un enunț în care cuvântul „o” („Sub o brazdă de otavă.”) să
aibă o altă valoare morfologică decât cea din text, precizând-o.
84
6. Indicați valoarea morfologică și funcția sintactică pentru fiecare dintre
cuvintele subliniate din secvența: „S-a oprit trudita moară,/ Doarme apa la
irugă,/ Răzimat pe coate-adoarme/ Un cioban întins pe glugă.”
7. Alcătuiți un enunț în care substantivul otavă („Sub o brazdă de otavă”) să
aibă funcția sintactică de complement direct.
8. Identificați în textul poetic două propoziții principale aflate în raport de
coordonare prin juxtapunere.
9. Explicați, într-un text de 30-50 de cuvinte, semnificațiile următoarelor
versuri: „Bolta și-a cernit năframa/ Ca o mamă întristată,/ Floarea-soarelui
pe câmpuri/ Pleacă fruntea-ngândurată.”
85
Testul 55
86
Testul 56
1. Transcrieți, din textul dat, două cuvinte care conțin vocale în hiat și două
cuvinte care conțin diftongi.
2. Transcrieți, din textul dat, un cuvânt format prin conversiune.
3. Precizați câte un sinonim potrivit pentru fiecare dintre următoarele
cuvinte: „pribeagă”, „bălană”, „suflet”.
4. Scrieți trei termeni care să aparțină familiei lexicale a verbului „a ști”.
5. Construiți un enunț în care cuvântul „ce” (Copilă bălană, eu nu știu să-
ngân/ Cuvinte frumoase ce-n suflet rămân!”) să aibă o altă valoare
morfologică decât cea din text, precizând-o.
6. Indicați valoarea morfologică și funcția sintactică pentru fiecare dintre
cuvintele subliniate din secvența: „Și toamna pictează-mprejuru-i decor,/
Pădurea de aur cu frunze ce mor.”
7.Alcătuiți un enunț în care substantivul toamna „Și toamna pictează-
mprejuru-i decor” să aibă funcția sintactică de atribut substantival
prepozițional.
8. Identificați în textul poetic o propoziție subordonată atributivă și realizați
contragerea ei.
9. Explicați, într-un text de 30-50 de cuvinte, semnificațiile următoarelor
versuri: „Și toamna pictează mprejuru-i decor,/ Pădurea de aur cu frunze ce
mor.”
87
Testul 57
1. Transcrieți, din textul dat, două cuvinte care conțin vocale în hiat și două
cuvinte care conțin diftongi.
2. Transcrieți, din textul dat, un cuvânt format prin conversiune.
3. Precizați câte un sinonim potrivit pentru fiecare dintre următoarele
cuvinte: „sprintenă”, „fiindcă”, „hazliu”, „jignită”.
4. Scrieți trei termeni care să aparțină familiei lexicale a verbului „a face”.
5. Construiți un enunț în care cuvântul „și” din secvența „că are un băiat așa
de chipos, de hazliu, de gras și învelit ca un pepene” să aibă o altă valoare
morfologică decât cea din text, precizând-o.
6. Indicați valoarea morfologică și funcția sintactică pentru fiecare dintre
cuvintele subliniate din secvența: „Să-i fi zis toată lumea că-i urât și
obraznic, ea ținea una și bună, că băiat ca băiatul ei nu mai este altul!”
7.Alcătuiți un enunț în care substantivul „băiat”: „Iară baba nu știa ce să mai
facă de bucurie că are un băiat așa de chipos” să aibă altă funcție sintactică
decât cea din text, precizând-o.
8. Transcrieți, din textul dat, o propoziție subordonată completivă directă.
9. Explicați, într-un text de 30-50 de cuvinte, semnificația următoarei
secvențe narative: „Apoi îl piaptănă și-l grijește așa de bine, că peste câteva
zile îl scoate din boală; și cu tărâțe, cu cojițe, purcelul începe a se înfiripa și
a crește văzând cu ochii, de-ți era mai mare dragul să te uiți la el. Iară baba
nu știa ce să mai facă de bucurie că are un băiat așa de chipos, de hazliu, de
gras și învelit ca un pepene.”
88
Testul 58
1. Transcrieți, din textul dat, un cuvânt care conține vocale în hiat și două
cuvinte care conțin diftongi.
2. Precizați câte un sinonim potrivit pentru fiecare dintre următoarele
cuvinte: „singurătate”, „se scoală”, „în glod”.
3. Scrieți două locuțiuni/ expresii care conțin verbul „a da”.
4. Formulați o propoziție în care cuvântul subliniat în enunțul: „Moșneagul
degrabă îl prinde, îl bagă în traistă, așa plin de glod și de alte podoabe cum
era, și pornește cu dânsul spre casă.” să îndeplinească altă funcție sintactică
decât cea din enunțul dat, precizând-o.
5. Menționați două valori morfologice ale cuvântului „și” din textul dat,
transcriind secvența unde apare fiecare dintre cele două valori morfologice
cerute.
6. Transcrie un verb la modul infinitiv și un adjectiv format prin derivare.
7. Indicați valoarea morfologică și funcția sintactică pentru fiecare dintre
cuvintele subliniate din secvența: „Slavă ție, Doamne! zise moșneagul, că
pot să duc babei mele o mângâiere!”.
89
8. Transcrieți, din textul dat, o propoziție subordonată atributivă.
9. Explicați, într-un text de 30-50 de cuvinte, semnificația următoarei
secvențe narative: „Iaca, măi băbușcă, ce odor ți-am adus eu! Numai să-ți
trăiască! Un băiat ochios, sprâncenat și frumușel de nu se mai poate. Îți
seamănă ție, ruptă bucățică!... Acum pune de lăutoare și grijește-l cum știi tu
că se grijesc băieții: că, după cum vezi, îi cam colbăit, mititelul!”
90
Testul 59
1. Transcrieți, din textul dat, un cuvânt care conține vocale în hiat și două
cuvinte care conțin diftongi.
2. Precizați câte un sinonim potrivit pentru fiecare dintre următoarele
cuvinte: „duioșie”, „pruncie”, „portu-”.
3. Scrieți două locuțiuni/ expresii care conțin verbul „a căuta”.
4. Formulați o propoziție în care cuvântul subliniat din secvența: „Aieve
parc-o văd aici/ Icoana firavei bunici/
Din frageda-mi pruncie.” să îndeplinească altă funcție sintactică decât cea
din enunțul dat, precizând-o.
5. Transcrieți, din textul dat, trei cuvinte formate prin derivare.
6. Transcrie un verb la modul indicativ, timpul imperfect, un pronume
personal cu formă neaccentuată și o locuțiune adverbială de timp.
7. Indicați valoarea morfologică și funcția sintactică pentru fiecare dintre
cuvintele subliniate din secvența: Aieve parc-o văd aici/ Icoana firavei
bunici/ Din frageda-mi pruncie.”
8. Construiți o propoziție subordonată subiectivă introdusă prin adverbul
relativ „cum”.
9. Explicați, într-un text de 30-50 de cuvinte, semnificația următoarei strofe:
„Cu părul nins, cu ochii mici/ Și calzi de duioșie,/ Aieve parc-o văd aici/
Icoana firavei bunici/ Din frageda-mi pruncie.”
91
Testul 60
A ei lumină argintată
Cu roze albe mă-ncunună,
Și cântă tot pe vechea strună,
Dar pentru mine e schimbată,
93
Testul 62
Pe sub amurgu-ntristător,
Curg vălmășaguri de suspine,
Și-n marea noapte care vine
Duioase-și pleacă fruntea lor...
94
Testul 63
Dogoare.
95
Testul 64
Uite, e seară.
Sufletul satului fâlfâie pe lângă noi,
ca un miros sfios de iarbă tăiată,
ca o cădere de fum din streșini de paie,
ca un joc de iezi pe morminte înalte.” (Lucian Blaga, Sufetul satului)
1. Transcrieți, din textul dat, două cuvinte care conțin vocale în hiat și două
cuvinte care conțin diftongi.
2. Precizați câte un sinonim potrivit pentru fiecare dintre următoarele
cuvinte: „veșnicia”, „gând”, „zvâcnește”, „mântuire”, „pământ”, „tăiată”.
3. Transcrieți din poezie patru adverbe și două adjective.
4. Explicați rolul cratimei în sintagma „inima-ți (zvâcnește mai rar)”.
5. Transcrieți, din textul dat, două cuvinte formate prin derivare și un cuvânt
format prin compunere.
6. Transcrieți, din textul dat, un substantiv în cazul vocativ și o conjuncție
coordonatoare adversativă.
7. Indicați valoarea morfologică și funcția sintactică pentru fiecare dintre
cuvintele subliniate din secvența: „Sufletul satului fâlfâie pe lângă noi,/ ca
un miros sfios de iarbă tăiată.”
8. Transcrieți, din textul dat, o propoziție subordonată completivă directă și
o propoziție subordonată circumstanțială de mod.
9. Explicați, într-un text de 30-50 de cuvinte, semnificația următoarei strofe:
„Uite, e seară./ Sufletul satului fâlfâie pe lângă noi,/ ca un miros sfios de
iarbă tăiată,/ ca o cădere de fum din streșini de paie,/ ca un joc de iezi pe
morminte înalte.”
96
Testul 65
97
Testul 66
98
Testul 67
99
Testul 68
O rază
ce vine goană din apus
și-adună aripile și se lasă tremurând
pe-o frunză:
dar prea e grea povara -
și frunza cade.
O, sufletul!
Să mi-l ascund mai bine-n piept
și mai adânc,
să nu-l ajungă nicio rază de lumină:
s-ar prăbuși.
100
Testul 69
1. Transcrieți, din textul dat, trei cuvinte care conțin diftongi și două cuvinte
care conțin triftongi.
2. Precizați câte un sinonim potrivit pentru fiecare dintre următoarele
cuvinte: „văzduhul”, „prundișului”, „se zăreau”, „suind”, „strălucitori”.
3. Scrieți, din textul dat, două prepoziții și două adverbe.
4. Indicați valoarea morfologică și funcția sintactică pentru fiecare dintre
cuvintele subliniate din secvența: „Zbură cu dânsa, sus, sus, apoi îi dădu
drumul și urmări cu ochi strălucitori lunecarea ușoară, ca pe o apă, a penei
care cândva îl ajutase să se ridice.”
5. Transcrieți, din textul dat, trei cuvinte formate prin derivare și două
cuvinte formate prin compunere.
6. Scrieți trei locuțiuni/ expresii care conțin substantivul „apă”.
7. Explicați rolul cratimei în sintagma „scuturându-și”.
8. Transcrieți, din textul dat, două propoziții subordonate atributive.
9. Explicați, într-un text de 4-6 rânduri, semnificația secvenței: „I se păru că
lumea aceasta frumoasă, încântătoare, peste care primăverile se aștern cu
spuză de flori, e a lui, a lui singur. Și, scuturându-și aripile, făcu un ocol
larg, suind și coborând prin aer.”
101
Testul 70
1. Transcrieți, din textul dat, două cuvinte care conțin diftongi și un cuvânt
care conține triftong.
2. Precizați câte un sinonim potrivit pentru fiecare dintre următoarele
cuvinte: „mireasma”, „lacome”, „răsărea”, „drumeți”.
3. Scrieți, din textul dat, două prepoziții, o conjuncție coordonatoare
adversativă și un pronume reflexiv.
4. Indicați valoarea morfologică și funcția sintactică pentru fiecare dintre
cuvintele subliniate din secvența: „Lucrul acesta îl șoptise o ciocârlie care,
la răsăritul soarelui, ducea totdeauna lui Dumnezeu câte o sămânță din
fiecare floare ce creștea pe pământ, să o păstreze, Preasfântul, pentru
răsad.”
5. Transcrieți, din textul dat, trei cuvinte formate prin derivare și un cuvânt
format prin compunere.
6. Scrieți trei locuțiuni/ expresii care conțin substantivul „floare”.
7. Explicați rolul cratimei în sintagma „ș-avea”.
102
8. Transcrieți, din textul dat, o propoziție subordonată atributivă și o
propoziție subordonată condițională.
9. Explicați, într-un text de 4-6 rânduri, semnificația secvenței: „Iar mirosul
florii se împrăștia îndată peste întreg cuprinsul câmpiei; fluturii cădeau
adormiți, celelalte flori se plecară în fața adevăratei stăpâne, pe când păsările
veneau din depărtări adânci, atrase de mireasma, vrăjită, să vadă și ele
tulpina măiastră care își desfăcea frumusețea pentru întâia oară pe pământ.”
103
Testul 71
1. Transcrieți, din textul dat, două cuvinte care conțin diftongi și două
cuvinte care conțin vocale în hiat.
2. Precizați câte un sinonim potrivit pentru fiecare dintre următoarele
cuvinte: „înăbușitoare”, „soarta”, „zgomotul”.
3. Scrieți trei cuvinte care aparțin familiei lexicale a adjectivului „dulce”.
4. Indicați valoarea morfologică și funcția sintactică pentru fiecare dintre
cuvintele subliniate din secvența: „Se afundă, până la urechi, în baltă, apoi
închise ochii, răsuflând cu poftă aerul răcoritor. O libelulă sosi, zburând
zglobie, și, crezând că deasupra apei e o floare, se lăsă, ușoară, pe râtul
trandafiriu”
5. Transcrieți, din textul dat, trei cuvinte formate prin derivare și un cuvânt
format prin compunere.
6. Scrieți trei locuțiuni/ expresii care conțin substantivul „ochi”.
7. Construiți o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o
propoziție subordonată subiectivă introdusă prin pronumele relativ „care”.
104
8. Transcrieți, din textul dat, o propoziție subordonată completivă directă, o
propoziție subordonată circumstanțială de timp și o propoziție subordonată
atributivă.
9. Explicați, într-un text de 4-6 rânduri, semnificația secvenței: „Azi e o zi
înăbușitoare. E în iulie. Aerul ondulează, pare că-i răsufletul pământului
ostenit de alergătura lui prin haos. Păsările se cobor pe fiecare clipă să ia în
gură câte o picătură de apă din izvorul rece care se prelinge, argintiu, în
ciuda arșiței.”
105
Testul 72
De ce să vrei să mă omori?
Ca am și eu părinți ca tine,
Și-ar plânge mama după mine,
Și-ar plânge bietele surori,
1. Transcrieți, din textul dat, două cuvinte care conțin diftongi și două
cuvinte care conțin vocale în hiat.
2. Precizați câte un sinonim potrivit pentru fiecare dintre următoarele
cuvinte: „copil”, „să mă omori”, „abia”.
3. Scrieți trei cuvinte care aparțin familiei lexicale a cuvântului „rău”.
4. Indicați valoarea morfologică și funcția sintactică pentru fiecare dintre
cuvintele subliniate din secvența:
„Copil frumos, tu nu știi oare/ Ca-s mic și eu și ca mă doare/ De ce mă
strângi așa de rău?”
5. Precizați rolul virgulelor în structura: „Îndura-te de ei, copile,/ Și lasă-mă
că nu mai pot!”
6. Scrieți trei locuțiuni/ expresii care conțin substantivul „zi”.
7. Construiți o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o
propoziție subordonată subiectivă introdusă prin conjuncția subordonată „să”.
8. Transcrieți, din textul dat, o propoziție subordonată subiectivă și o
propoziție subordonată completivă directă.
9. Explicați, într-un text de 4-6 rânduri, semnificația următoarei strofe: „- De
ce m-ai prins în pumnul tău,/ Copil frumos, tu nu știi oare/ Ca-s mic și eu și
ca mă doare/ De ce mă strângi așa de rău?”
106
Testul 73
1. Transcrieți, din textul dat, un cuvânt care conține trifong și un cuvânt care
conține diftong.
2. Precizați câte un sinonim potrivit pentru fiecare dintre următoarele
cuvinte: „cămin”, „daruri”, „cerul”.
3. Scrieți trei locuțiuni/ expresii care conțin substantivul „ochi”.
4. Formulați o propoziție în care cuvântul subliniat din secvența: „Un brad
cu daruri și lumini/ în amintiri s-arată.” să îndeplinească altă funcție
sintactică decât cea din enunțul dat, precizând-o.
5. Transcrieți, din textul dat, trei substantive în cazuri diferite, precizând
cazul în dreptul acestora.
6. Transcrie o interjecție și un adverb de timp.
7. Indicați valoarea morfologică și funcția sintactică pentru fiecare dintre
cuvintele subliniate din secvența: „Revăd un scump și drag cămin/ și chipul
mamei sfinte.”
8. Transcrieți, din textul dat, o propoziție principală enunțiativă.
9. Explicați, într-un text de 30-50 de cuvinte, semnificația următoarei strofe:
„Întregul cer era deschis/ deasupra frunții mele./ Azi strâng doar pulbere de
vis/ și numai scrum din stele.”
107
Testul 74
108
Testul 75
Și noaptea se lasă
Murdară și goală;
Și galbeni trec bolnavi
Copii de la școală.
Și toamna, și iarna
Coboară-amândouă;
Și plouă, și ninge -
Și ninge, și plouă.” (George Bacovia, Moină)
109
Testul 76
1. Transcrieți, din textul dat, două cuvinte care conțin diftongi și un cuvânt
care conține două vocale în hiat.
2. Menționați rolul cratimei din structura „Că-n”.
3. Precizați câte un sinonim potrivit pentru fiecare dintre următoarele
cuvinte: „umblet”, „fericit”, „aș vrea”, „mereu”.
4. Scrieți trei termeni care să aparțină familiei lexicale a verbului „a vedea”.
5. Construiți un enunț în care cuvântul „suflarea” („Că simt suflarea ta
divină”) să aibă o altă funcție sintactică decât cea din text, precizând-o.
6. Indicați valoarea morfologică și funcția sintactică pentru fiecare dintre
cuvintele subliniate din secvența: „Mi-e inima de lacrimi plină,/ Că-n ea s-
au îngropat mereu/ Ai mei, și-o să mă-ngrop și eu!”
7. Alcătuiți un enunț în care cuvântul „și” („să mă-ngrop și eu!”) să fie
conjuncție coordonatoare copulativă.
8. Transcrieți, din textul dat, o propoziție principală și două propoziții
subordonate completive directe
9. Explicați, într-un text de 30-50 de cuvinte, semnificațiile următoarelor
versuri: „Cât de frumoasă te-ai gătit/ Naturo, tu! Ca o virgină/ Cu umblet
drag, cu chip iubit!/ Aș vrea să plâng de fericit,/ Că simt suflarea ta divină.”
110
Testul 77
1. Transcrieți, din textul dat, un cuvânt care conține vocale în hiat și două
cuvinte care conțin diftongi.
2. Precizați câte un sinonim potrivit pentru fiecare dintre următoarele
cuvinte: „fugind”, „sprintenă”, „smicele”.
3. Scrieți două locuțiuni/ expresii care conțin verbul „a da”.
4. Formulați o propoziție în care cuvântul subliniat în enunțul: „Iară fata
împăratului îngenunche dinaintea tătâne-său și zice.” să îndeplinească altă
funcție sintactică decât cea din enunțul dat, precizând-o.
111
5. Precizați rolul cratimei în structura „n-are”.
6. Transcrie două verbe la modul gerunziu și o interjecție predicativă.
7. Indicați valoarea morfologică și funcția sintactică pentru fiecare dintre
cuvintele subliniate din secvența:
„— Turturică-rică, dragă păsărică, adă la mine cele trei smicele de măr
dulce, apa cea vie și cea moartă, și tu du-te înapoi de-ți ia altele și mi-i
ajunge pe drum, căci ești mai sprintenă decât mine.”
8. Transcrieți, din textul dat, o propoziție principală, o propoziție
subordonată completivă directă și o propoziție subordonată subiectivă.
9. Explicați, într-un text de 30-50 de cuvinte, semnificația următoarei
secvențe narative: „— Turturică-rică, dragă păsărică, adă la mine cele trei
smicele de măr dulce, apa cea vie și cea moartă, și tu du-te înapoi de-ți ia
altele și mi-i ajunge pe drum, căci ești mai sprintenă decât mine. Hai, nu mai
sta la îndoială și dă-mi-le, căci atunci are să fie bine și de stăpânu-meu, și de
stăpână-ta, și de mine, și de tine; iară de nu mi li-i da, stăpânu-meu Harap-
Alb este în primejdie, și de noi încă n-are să fie bine.”
112
Testul 78
1. Transcrieți, din textul dat, trei cuvinte care conțin diftongi și două cuvinte
care conțin vocale în hiat.
2. Precizați câte un sinonim potrivit pentru fiecare dintre următoarele
cuvinte: „capul”, „șugubață”, „trântește”.
3. Scrieți, din textul dat, un pronume reflexiv, un verb la modul infinitiv și o
interjecție.
4. Indicați valoarea morfologică și funcția sintactică pentru fiecare dintre
cuvintele subliniate din secvența: „Apoi cea mai tânără, fiind mai șugubață
decât cele două, trântește baba în mijlocul casei ș-o frământă cu picioarele,
ș-o ghigosește ca pe dânsa; apoi îi scoate limba afară, i-o străpunge cu acul
și i-o presură cu sare și cu piper, așa că limba îndată se umflă, și biata
soacră nu mai putu zice nici cârc!.”
5. Indicați cazul pentru următoarele substantivele selectate din textul de mai
sus: „de pereți”, „în mijlocul casei” „nurorile”.
6. Construiți două enunțuri în care verbul „era” din structura „ca să-și mai
aducă aminte de când era mireasă” să aibă valoare predicativă și valoare
auxiliară.
7. Transcrieți, din textul dat, o propoziție subordonată circumstanțială de
scop și o propoziție subordonată completivă indirectă.
113
8. Precizați rolul cratimei în structura: „ș-o izbiră”.
9. Explicați, într-un text de 4-6 rânduri, semnificația următoarei secvențe
narative: „Se înduplecară și cele două, intrară cu toatele în casă; luară pe
babă de păr ș-o izbiră cu capul de pereți până i-l dogiră. Apoi cea mai tânără,
fiind mai șugubață decât cele două, trântește baba în mijlocul casei ș-o
frământă cu picioarele, ș-o ghigosește ca pe dânsa; apoi îi scoate limba
afară, i-o străpunge cu acul și i-o presură cu sare și cu piper, așa că limba
îndată se umflă, și biata soacră nu mai putu zice nici cârc! și, slabă și stâlcită
cum era, căzu la pat bolnavă de moarte.”
114
Testul 79
„Nu știu alții cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul nașterii
mele, la casa parintească din Humulești, la stâlpul hornului unde lega mama
o șfară cu motocei la capăt, de crăpau mâțele jucându-se cu ei, la prichiciul
vetrei cel humuit, de care mă țineam când începusem a merge copăcel, la
cuptorul pe care mă ascundeam, când ne jucam noi, băieții, de-a mijoarca, și
la alte jocuri și jucării pline de hazul și farmecul copilăresc, parcă-mi saltă și
acum inima de bucurie! Și, Doamne, frumos era pe atunci, căci și părinții, și
frații și surorile îmi erau sănătoși, și casa ne era îndestulată, și copiii și
copilele megieșilor erau de-a pururea în petrecere cu noi, și toate îmi
mergeau după plac, fără leac de supărare, de parcă era toată lumea a mea!
Și eu eram vesel ca vremea cea bună și sturlubatic și copilăros ca
vântul în tulburarea sa.
Și mama, care era vestită pentru năzdrăvăniile sale, îmi zicea cu
zâmbet uneori, când începea a se ivi soarele dintre nori după o ploaie
îndelungată: „Ieși, copile cu părul bălan, afară și râde la soare, doar s-a
îndrepta vremea” și vremea se îndrepta după râsul meu...” (Ion Creangă,
Amintiri din copilărie)
1. Transcrieți, din textul dat, un cuvânt care conține vocale în hiat și două
cuvinte care conțin diftongi.
2. Precizați câte un sinonim potrivit pentru fiecare dintre următoarele
cuvinte: „mâțăle”, „megieșilor” , „sturlubatic”, „bălan”.
3. Scrieți trei locuțiuni/ expresii care conțin verbul „a ține”.
4. Scrieți patru termeni din familia lexicală a cuvântului „frate”.
5. Indicați valoarea morfologică și funcția sintactică pentru fiecare dintre
cuvintele subliniate din secvența: „Și mama, care era vestită pentru
năzdrăvăniile sale, îmi zicea cu zâmbet uneori, când începea a se ivi soarele
dintre nori după o ploaie îndelungată: „Ieși, copile cu părul bălan, afară și
râde la soare, doar s-a îndrepta vremea” și vremea se îndrepta după râsul
meu...”
6. Indicați cazul următoarelor substantive selectate din textul de mai sus:
„nașterii”, „din Humulești”, „mama”, „copile”.
7. Precizați rolul cratimei în structura: „parcă-mi”.
8.Transcrieți, din textul dat, o propoziție subordonată atributivă și o
propoziție subordonată circumstanțială de timp.
115
9. Explicați, într-un text de 4-6 rânduri, semnificația următoarei secvențe
narative: „Și, Doamne, frumos era pe atunci, căci și părinții, și frații și
surorile îmi erau sănătoși, și casa ne era îndestulată, și copiii și copilele
megieșilor erau de-a pururea în petrecere cu noi, și toate îmi mergeau după
plac, fără leac de supărare, de parcă era toată lumea a mea!”
116
Testul 80
1. Transcrieți, din textul dat, două cuvinte formate prin derivare, un cuvânt
format prin conversiune și un cuvânt format prin compunere.
2. Transcrieți, din textul dat, trei cuvinte care conțin diftongi.
3. Precizați rolul cratimei în structura: „nu-ți”.
4. Precizați câte un sinonim potrivit pentru fiecare dintre următoarele
cuvinte: „Bobotează”, „taclale”, „flăcăi”.
5. Scrieți două locuțiuni/ expresii care conțin verbul „a (se) pune”.
6. Indicați valoarea morfologică și funcția sintactică pentru fiecare dintre
cuvintele subliniate din secvența: „Petrecem noi sărbătorile frumos la
părinți, în Humulești, și după Bobotează ne întoarcem iar în Folticeni, la
Pavel, gazda noastră. Pe la școală mai dam noi așa, câteodată, de formă.
Dar, drept vorbind, nici n-aveam ce căuta, căci bucheaua poate s-o învețe și
acasă cine vrea. Iar cine nu, ferice de dânsul!”
7. Formulați o propoziție în care cuvântul subliniat în enunțul: „Flăcăii abia
se legănau în joc, și hora se învârtea foarte încet.” să îndeplinească altă
funcție sintactică decât cea din enunțul dat, precizând-o.
117
8. Transcrieți, din textul dat, o propoziție subordonată circumstanțială de
mod și o propoziție principală.
9. Explicați, într-un text de 4-6 rânduri, semnificația secvenței: „Și să nu-mi
uit cuvântul! Petrecem noi sărbătorile frumos la părinți, în Humulești, și
după Bobotează ne întoarcem iar în Folticeni, la Pavel, gazda noastră. Pe la
școală mai dam noi așa, câteodată, de formă. Dar, drept vorbind, nici n-
aveam ce căuta, căci bucheaua poate s-o învețe și acasă cine vrea. Iar cine
nu, ferice de dânsul!”
118
Rezolvarea testului 1
119
Rezolvarea testului 2
1. cuvinte care conțin diftongi: iese, podului, două, înapoi, calului, pielea,
tatei, partea, mea, lumea;
cuvinte care conțin vocale în hiat: împărăție, știe, mormăind etc.
2. „să-l ispitească” = propoziție subordonată completivă directă;
„care m-a vârtât în toți spărieții” = propoziție subordonată atributivă;
3. În structura „n-am”, cratima marchează elidarea vocalei finale „-u” din
adverbul de negație „nu”. De asemenea, cratima marchează rostirea într-o
singură silabă a două cuvinte diferite din punct de vedere morfologic: „n-” =
adverb de negație, „am” = verb.
4. cuvinte formate prin derivare: trebuitoare, bucurie, împărăție, rușinat,
moștenesc;
cuvânt format prin conversiune: săi, molcum;
5. În text cuvântul „când” are valoare de adverb relativ.
Când te întoci la bunici? când = adverb interogativ
6. atunci = adverb de timp, complement circumstanțial de timp;
de crai = substantiv comun simplu precedat de prepoziția simplă „de”,
atribut substantival prepozițional;
a sări = verb predicativ la modul infinitiv, complement direct.
7. de = conjuncție subordonatoare simplă
8. Nu se știe care va câștiga premiul cel mare.
Nu mă interesează care va veni la această petrecere.
Se vede care a învățat la examen.
9. Secvența dată surprinde ipostaza tatălui pedagog care își testează fiii ca să
se asigure că sunt suficienți de maturi pentru a fi vrednici de a conduce o
împărăție. În fragment, fiul cel mare se întoarce înapoi la curtea tatălui său,
deorece i-a ieșit în cale „un urs grozav”. Revenirea acasă foarte speriat,
ilustrativă fiind sintagma - „m-a vârtât în toți spărieții”-, confirmă ideea că
fiul cel mare nu a ajuns încă la vârsta maturității și nu este destoinic să-i
urmeze Împăratului Verde la tron.
120
Rezolvarea testului 3
121
Rezolvarea testului 4
1. iazului, acestea, lui, perdea, apoi, toatele, bătaia, călătoare, deal, vedea,
paie etc.
2. cuvinte derivate: păduricea, frunzișul, răcoros, călătoare, îmbărbătare,
călătoare, repeziciunea;
cuvinte compuse: deasupra, înspre.
3. Punctul de la sfârșitul următorului enunț: „Pasărea de pradă pare că nu ia
în seamă mulțimea paserilor călătoare.” are rolul de a marca sfârșitul unei
propoziții enunțiative.
4. de bucurie = de veselie;
păduricea = dumbrăvioara, codrulețul;
repeziciunea = viteza, rapiditatea, iuțeala.
5. familia lexicală a adjectivului „limpede”: a limpezi, limpezire, limpezit,
limpezime, limpeziciune, limpezitor etc.
6. complement circumstanțial de loc = de-a lungul miriștilor, pe vârful;
complement circumstanțial de mod = ca niște săgeți.
7. de pradă = substantiv comun simplu precedat de prepoziția simplă „de”,
atribut substantival prepozițional;
nu ia în seamă = locuțiune verbală, predicat verbal locuționar;
ele = pronume personal, subiect;
întreg = adjectiv propriu-zis, atribut adjectival.
8. „În aer, un popor întreg de rândunele se pregătește de plecare” =
propoziție principală;
„Pasărea de pradă pare” = propoziție principală;
„că nu ia în seamă mulțimea paserilor călătoare” = propoziție subordonată
predicativă;
„de se înșiră pe vârful șurelor de paie...” = propoziție subordonată
circumstanțială consecutivă;
9. În secvența dată este surprinsă pasărea de pradă, uliul, care se face
nevăzut dincolo de deal. Sintagma „repeziciunea vulturului” pune în
evidență viteza cu care acesta zboară. Rândunelele sunt bucuroase „vesele
de această fugă” deoarece au scăpat de pericolul de a fi prinse de pasărea
răpitoare. Prin epitetul ornant „zarea... limpede” se remarcă faptul că
rândunelele s-au oprit din zbor, ca mai apoi să se așeze „obosite” „pe vârful
șurelor de paie”.
122
Rezolvarea testului 5
123
Rezolvarea testului 6
1. cristalină = strălucitoare;
nemărginitul = imensul, infinitul;
o fantasmă = o nălucă, o fantomă, o arătare, o iluzie.
2. famlia lexicală a substantivului „lumină”: luminos, a lumina, luminat,
luminiță etc.
3. Semnul întrebării de la sfârșitul enunțului: „Dar ce văd?” marchează
finalul unei propoziții interogative.
4. cuvinte fomate prin derivare: înghețate, oțelit, cristalină, strălucitoare,
scânteios, nemărginitul, (î)ngrozitoare, spăimântată etc.
5. „ce scârțâie sub picioare” = propoziție subordonată atributivă.
6. complement circumstanțial de loc = în păduri, sub picioare, în văzduhul,
în atmosferă, pe zăpadă;
atribut adjectival = amar, cumplit, cristalină, strălucitoare, albe, scânteios,
înaltele, maiestuos, senină, argintii, vecinice, nemărginitul, sonoare, -
ngrozitoare, spăimântată.
7. fumuri = substantiv comun simplu, subiect;
unui templu = substantiv comun simplu, precedat de articolul nehotărât
„unui”, atribut substantival genitival;
senină = adjectiv propriu-zis, atribut adjectival;
de lumină = substantiv comun simplu, precedat de prepoziția simplă „de”,
atribut substantival prepozițional.
8. Știu unde se ascunde cățelul băiatului.
9. În ultima strofă a poemului este conturat tabloul nocturn al anotimpului
hibernal care este încremenit, pustiu și tăcut: „Totul e în neclintire, fără
viață, fără glas/ Nici un zbor în atmosferă, pe zăpadă nici un pas”. Aspectul
naturii lipsite de orice urmă de viață și de mișcare este accentuat de repetiția
cuvintelor: „fără viață, fără glas” sau a sintagmei „niciun” accentuând
absența oricărui zbor în văzduh sau a urmelor pe zăpada înghețată: „Niciun
zbor în atmosferă pe zăpadă niciun pas”. În acest peisaj neclintit și dominat
de tăcere, eului liric uimit și neîncrezător i se dezvăluie o urmă a vieții, în
lumina lunii. Simbolul zoomorf - lupul - apare ca o fantasmă alergând după
prada înspăimântată: „Dar ce văd? în rază lunei o fantasmă se arată/ E un lup
ce se alungă după pradă-i spăimântată”. Apariția vieții și a mișcării
dinamizează tabloul nocturn, făcându-l mai puțin înspăimântător.
Sentimentul de încordare și teamă se risipește, eul liric admirând peisajul
hibernal care se animă.
124
Rezolvarea testului 7
1. plimbare = promenadă;
copil = prunc;
odaie = cameră.
2. famila lexicală a cuvântului „copil”: copilărie, a copilări, copilărit,
copiliță, copilaș, copilandru.
3. Semnul exclamării de la sfârșitul următorului enunț: „Și nu știți d-voastră
bărbații cât timp îi ia unei femei educația unui copil, mai ales când mama nu
vrea să-l lase fără educație!” marchează finalul unei propoziții exclamative.
4. cuvinte formate prin derivare: copilaș, drăguț, anișori, băiețelului,
educația;
cuvinte format prin conversiune: său, meu, acesta, încet.
5. „pe care l-am găsit îmbrăcat ca maior de roșiori în uniformă de mare
ținută” = propoziție subordonată atributivă.
6. circumstanțial de mod = ca maior, încet;
atribut substantival prepozițional = de cauciuc, de rigoare, de roșiori, de
femeie.
7. doamna = substantiv comun simplu, subiect
ei = pronume personal, atribut pronominal genitival
copiilor = substantiv comun simplu, atribut substantival genitival
8. „să merg cu mâna goală” = propoziție subordonată completivă directă;
Contragerea propoziției „să merg cu mâna goală” se poate realiza prin
complementul direct „a merge”.
9. Fragmentul surprinde contradicția dintre aparență și esență a unei mame
din mica burghezie cu privire la educația pe care i-a dat-o fiului său. Mama
tânărului Ionel se consideră a fi un bun pedagog și este de părere că i-a dat o
educație aleasă, însă realitatea este contrară spuselor sale. Doamna Maria
Popescu îi spune naratorului pesonaj că l-a educat de una singură: „de când
s-a făcut băiat mare, trebuie să mă ocup eu de el; trebuie să-i fac educația”,
deoarece soțul său se ocupă cu agricultura. Aceasta se scuză, deoarece este
clar evidentă lipsa de educație a fiului său, afirmând că educația unui copil
necestă mult timp pentru ca aceasta să se consolideze: „Și nu știți d-voastră
bărbații cât timp îi ia unei femei educația unui copil, mai ales când mama nu
vrea să-l lase fără educație!”
125
Rezolvarea testului 8
1. bărtânețe = senectute;
amărăciunea = necazul, supărarea, tristețea;
să râd = să mă amuz.
2. cuvinte formate prin derivare: bogăția, bunătății, nemulțumirile, bătrânețe,
amărăciunea, închipuiesc, cârciumăriță, copilaș etc.
3. familia lexicală a cuvântului „singur”: singurătate, a se însingura,
însingurat, însingurare, singurel, singurică;
4. să faceți = mod conjunctiv, timp prezent;
am avut = mod indicativ, timp perfect compus;
nu cunosc = mod indicativ, timp prezent;
5. „să-mi părăsesc coliba” = propoziție subordonată subiectivă;
„în care mi-am petrecut viața” = propoziție subordonată atributivă;
„(în care) mi-am crescut copiii” = propoziție subordonată atributivă.
6. atribut substantival genitival = colibei, bunătății, oamenilor;
subiect = omul, liniștea, voi, Dumnezeu, eu, Ana, Ghiță etc.
7. tânără = adjectiv propriu zis, atribut adjectival;
să râd = verb predicativ, predicat verbal;
o = pronume personal cu formă neaccentuată, complement direct.
8. Eu mai vreau o felie de pizza. În luna mai vine la noi.
Am cumpărat două care cu fân. Care va veni la noi în sat?
Te rog să vii pe la mine. Noi am descoperit două mine de cupru.
9. Citatul „Omul să fie mulțumit cu sărăcia sa, căci, daca e vorba, nu
bogăția, ci liniștea colibei tale te face fericit.” exprimă vorbele pline de
înțelepciune ale bătrânei, mama Anei și soacra lui Ghiță, din nuvela
psihologică „Moara cu noroc” de Ioan Slavici. Întreaga structură exprimată
de bătrână în incipitul operei, anticipă evenimentele tragice marcând în
același timp rolul moralizator al textului epic. Astfel, prin vorbele femeii,
care simbolizează omul compătat, dar trecut prin viață, care a văzut și a
înțeles multe de-a lungul existenței, citatul scoate în lumină că cele mai
importante bucurii care trebuie să existe în viața omului sunt familia, liniștea
și armonia dintre membri. În concepția bătrânei, valorile spirituale ale vieții
îl împlinesc pe individ, ci nu obiectele materiale sau averea.
126
Rezolvarea testului 9
1. închipuirea = imaginația;
dezamăgirea = regretul, amărăciunea;
a vorbit = a comunicat, a grăit.
2. cuvinte formate prin derivare: povățuit, adâncimi, nesimțite, închipuirea,
nemișcați, nerăbdător, dezamăgire etc.
3. În structura „să-i (spun altceva)” cratima marchează elidarea vocalei
inițiale „î” din pronumele personal „îi”. De asemenea, cratima marchează
rostirea într-o singură silabă a două cuvinte diferite din punct de vedere
morfologic: să = conjuncție subordonatoare, i = pronume personal cu formă
neaccentuată.
4. era = mod indicativ, timp imperfect;
am văzut = mod indicativ, timp perfect compus;
văzusem = mod indicativ, timp mai mult ca perfect.
5. „pe care îi văzusem acum în aievea” = propoziție subordonată atributivă;
„că Huțu e cel mai mare în școală” = propoziție subordonată completivă
directă;
„că a vorbit cu mine” = propoziție subordonată completivă directă;
„că eu stau mai bine decât toți ceilalți într-un picior.” = propoziție
subordonată completivă directă.
6. complemente circumstanțiale de loc = la școală, afară;
complemente directe = pe care, pe Huțu, -l, ne-, pe noi.
7. foarte fericit = adjectiv propriu-zis la gradul superlativ absolut, nume
predicativ;
într-un picior = substantiv comun simplu precedat de prepoziția „într-” și
articolul nehotărât „un”, complement circumstanțial de mod;
cu mine = pronume personal precedat de prepoziția simplă „cu”,
complement indirect;
8. Nu se știe când se va reprograma evenimentul.
9. Secvența dată surprinde reacția naratorului personaj care este dezamăgit
că nu-și mai zărește prietenul cu bățul „după prânz”. Epitetul „adânca
dezamăgire” scoate în evidență tristețea personajului, deoarece Huțu a fost
înlocuit cu un alt băiat pentru a-i supraveghea pe elevii mai mici: „adânca
dezamăgire ce mă cuprinsese când văzui pe un alt băiat cu vergeaua”.
127
Rezolvarea testului 10
1. cuvinte care conțin diftongi: Marea, Neagră, avea, virtutea, lumei, nouă,
noastre etc.
cuvinte care conțin vocale în hiat: comerciale, anarhie, Europa, ruinile,
eroice, Tauric, istoria, colonia, etc.
2. „încât mai nainte de a agiunge la sugetul istoriei propuse credem de folos
a da despre acea peninsulă clasică oarecare noțiuni” = propoziție
subordonată circumstanțială consecutivă;
„După ce se stânse virtutea și bărbăția antică a romanilor” = propoziție
subordonată circumstanțială de timp;
„în care popoarele petreceau mai mult o viață hoțească” = propoziție
subordonată atributivă;
3. cuvinte formate prin derivare: vechime, comerciale, bărbăția,
subgiugaseră, desființa, așezămintele, științelor, învecinate, eroice etc.
4. substantive de genul neutru: deșerturi, sugetul, popoarele, văl, haus, viții,
trimful, ordin, lucruri, veacul, statul etc.
5. Problema era care îl va înlocui pe colegul nostru la ore.
6. acestui = adjectiv pronominal demonstrativ de apropiere, atribut
adjectival;
o viață = substantiv comun simplu, precedat de articolul nehotărât „o”,
complement direct;
de lucruri = substantiv comun simplu, precedat de prepoziția simplă „de”,
atribut substantival prepozițional;
în provințiile = substantiv comun simplu, precedat de prepoziția simplă „în”,
complement circumstanțial de loc.
7. lui = pronume personal cu formă accentuată.
8. „urmă epoha cea plină de turburări și de anarhie” = propoziție principală.
9. Secvența dată pune în evidență faptul că după căderea Romei „ruinile
Romei eroice”, aceasta se divezează în două părți, fiecare având religii și
culturi diferite. Astfel, o parte din Roma este sub sfera de influență creștină:
„trimful lui Hristos”, în timp ce „Roma nouă” - Bizantul” se află sub
dominația islamică, ideea aceasta fiind întărită de secvența: „ce se anevoia a
purta titlul de Roma nouă, cuprins de viții politice și de orbiri fanatice, se
făcu triumful lui Mahomed.”
128
Rezolvarea testului 11
129
Rezolvarea testului 12
1. cuvinte care conțin diftongi: voi, moarte, seara, mei, cartea, mea, treaptă,
căpătâi, dintâi;
cuvinte care conțin vocale în hiat: suite, fiule.
2. „care vine/ De la străbunii mei până la tine,/ Prin râpi și gropi adânci/
Suite de bătrânii mei pe brânci” = propoziție subordonată atributivă.
3. cuvinte format prin derivare: adunat, străbunii, suite, credință.
4. „după moarte”, „pe o carte”, „de la străbunii”, „de bătrânii”, „cu
credință”, „de osemintele”, „prin râpi” = substantiv în cazul acuzativ;
„fiule” = substantiv în cazul vocativ;
„al robilor” = substantiv în cazul genitiv.
5. Nu și-a adus aminte care a spart vaza de pe birou.
6. -ți = pronume personal cu formă neaccentuată, complement indirect;
după moarte = substantiv comun simplu, precedat de prepoziția simplă
„după”, complement circumstanțial de timp;
adunat = adjectiv participial, atribut adjectival;
care = pronume relativ, subiect;
mei = adjectiv pronominal posesiv, atribut adjectival;
7. În versul „Ea e hrisovul vostru cel dintâi.”, cuvântul e este verb
copulativ.
Băiatul e în clasă. e = verb predicativ;
Băiatul e ajutat la teme de părinți. e = verb auxiliar care intră în componența
verbului „a ajuta” la diateza pasivă.
8. În structura „mea-i” cratima marchează elidarea vocalei inițiale „î” din
verbul copulativ „îi”. De asemenea, cratima marchează rostirea într-o
singură silabă a două cuvinte diferite din punct de vedere morfologic: „mea”
= adjectiv pronominal posesiv, „îi” = verb copulativ. Din punct de vedere
prozodic, cratima menține eufonia versului, păstrându-i ritmul și măsura.
9. Incipitul poemului arghezian este constituit ca o adresare directă a eului
liric aflat în ipostaza creatorului de versuri către un fiu spiritual. Versurile
conțin ideea moștenirii spirituale, „un nume adunt pe-o carte”, iar în acest
sens subliniem importanța cuvântului cu valoare de simbol „carte”, care este
o metaforă a identității obținute prin cuvânt. De asemenea, condiția
creatorului de versuri este concentrată în versul: „Decât un nume adunat pe-
o carte”, iar poemul apare ca un bun spritual, ce trebuie perpetuat: „Nu-ți voi
lăsa drept bunuri după moarte”. Metafora „seara răzvrătită” face trimitere
directă la trecutul tumultuos al strămoșilor, care se leagă de generațiile
viitoare prin metafora „cărții”, aceasta reprezentând creația poetică, treaptă a
prezentului: „În seara răzvrătită care vine, de la străbunii mei până la tine.
130
Rezolvarea testului 13
131
Rezolvarea testului 14
1. ceas = oră;
iute = rapid;
omoară = ucide.
2. familia lexicală a verbului „a veni”: venit, venire, a reveni, revenire,
revenit, venitor etc.
3. baba = nominativ, găina;
de coadă, la bătaie, de milă, din mâinile, de pe la poartă, de găină, în
cuibariu, în bătaie = acuzativ
babei = genitiv
pământului = dativ
4. Părinții săi sunt darnici. I-am spun să-i cumpere și băiatului creioane
colorate.
El ia de pe masă o bucată de prăjitură. Băiatul i-a adus mingea pierdută în
curtea vecinilor.
5. În stuctura „ș-o bate” cratima marchează elidarea vocalei inițiale „-i” din
conjuncția coordonatoare copulativă „și”. De asemenea, cratima marchează
rostirea într-o singură silabă a două cuvinte diferite din punct de vedere
morfologic: „ș(i)” = conjuncție subordonată simplă și „o” = pronume
personal cu formă neaccentuată.
6. înaintea găinii = substantiv comun simplu, precedat de prepoziția
„înaintea”, complement circumstanțial de loc;
iute = adverb de mod, complement circumstanțial de mod;
pe cuibariu = substantiv comun simplu, precedat de prepoziția simplă „pe”,
complement circumstanțial de loc;
cotcodăcind = verb la modul gerunziu, complement circumstanțial de mod.
7. Ouăle găinii sunt delicioase. Puii găinii sunt aurii. găinii = atribut
substantival genitival.
8. „Și așa, baba cea zgârcită și nebună a rămas de tot săracă, lipită
pământului.” = propoziție principală;
„când vede” = propoziție subordonată circumstanțială de timp;
„că ș-a bătut joc de dânsa” = propoziție subordonată completivă directă.
9. Fragmentul surprinde scena când baba își ucide găina deoarece aceasta s-a
simțit batjocorită când găina ei s-a întors acasă ouându-i o mărgică: „Găina
ouase o mărgică.” Din fragment este bine conturată zgârcenia și nebunia
babei, care nu a apreciat niciodată faptul că ouăle găinii sale au reprezentat
sursa ei de existență. Aceasta o omoară în bătaie pe sărmana găină
nevinovată: „o prinde ș-o bate, ș-o bate, păn-o omoară în bătaie!” Naratorul
impresionat de destinul tragic al găinii concluzionează că baba „va mânca
răbdări prăjite în loc de ouă”, pe motiv că și-a ucis găina fără a-i fi vinovată
cu nimic: „și-a ucis-o fără să-i fie vinovată cu nemica, sărmana!”.
132
Rezolvarea testului 15
133
Rezolvarea testului 16
1. cuvinte care conțin diftongi: cocoare, ușoare, sărbătoare, oare, floare etc.
2. plăpând = gingaș, firav;
crengi = ramuri;
belșug = bogăție, prosperitate.
3. În text cuvântul „de” („de ghiocel”) este prepoziție simplă.
De ai timp, vino pe la mine! Du-te de aprinde focul în sobă!
Plânge de te sperie. de = conjuncție subordonatoare simplă.
În text cuvântul „vii” este verb predicativ.
Peștii din acvariu sunt vii. vii = adjectiv propriu-zis, variabil;
Noi vom culege strugurii din vii. vii = substantiv comun simplu.
4. familia lexicală a verbului „a cânta” = cântăreț, cântare, cântecel,
cântător, a încânta, încântător, încântătoare, încântare, a descânta, descântec,
descântare, descântat etc.
5. În structura „care-aduci” cratima marchează rostirea împreună a două
cuvinte diferite din punct de vedere morfologic: „care” = pronume relativ și
„aduci” = verb predicativ. Din punct de vedere prozodic, cratima menține
eufonia versului, păstrându-i ritmul și măsura.
6. viu = adjectiv propriu-zis, atribut adjectival;
cântă = verb predicativ, predicat verbal;
la soare = substantiv comun simplu, precedat de prepoziția simplă „la”,
complement circumstanțial de loc.
7. de ghiocel, de copii, de păpădii, în țară, cu cântec = acuzativ;
florile = nominativ;
primăvară = vocativ.
8. Nu se știe care elevă va câștiga concursul de matematică.
Se bănuiește care băiat a spart geamul cu mingea.
9. Venirea primăverii este un prilej de bucurie atât pentru eul liric, cât și
pentru oameni deoarece întreaga natură revine la viață, căpătând astfel o
nouă înfățișare. Sosirea acestui anotimp mult așteptat aduce cu sine „belșug
în țară”, iar câmpiile sunt împodobite cu diverse flori. Metafora „bănuți de
păpădii” sugerează culoarea argintie a păpădiilor și totodată conferă
prețiozitate câmpiilor patriei. Astfel, primăvara este un anotimp al
regenerării, al belșugului, al bucuriei și al cântecului: „cântec de copii”.
134
Rezolvarea testului 17
135
Rezolvarea testului 18
136
Rezolvarea testului 19
1. să potolească = să stingă;
bolovani = pietroaie;
omoară = ucide.
2. famila lexicală a cuvântului cap: căpos, căpușor, căpuleț, căpetenie.
3. și, cu, mai, de, tot, cei, doi, am, spus etc.
4. păgubașă a rămas, păgubașă să fie = predicate nominale;
peste dânsul, în groapă, acolo = complemente circumstanțiale de loc
5. „capra” = nominativ;
„cu iedul”, „o căpiță”, „în groapă”, „din vecinătate”, „la priveghiu”, „pe-o
căpșună”, „pe-o roată”, „povestea” = acuzativ;
„oameni” = vocativ.
6. Vecinii noștri au discutat despre acei bolovani prăvăliți de pe coastă.
despre bolovani = complement indirect în cazul acuzativ
7. din vecinătate = substantiv comun simplu, precedat de prepoziția „din”,
atribut substantival prepozițional;
le = pronume personal cu formă neaccentuată, complement indirect;
cu toatele = pronume nehotărât, precedat de prepoziția simplă „cu”,
complement circumstanțial de mod;
împreună = adverb de mod, complement circumstanțial de mod;
8. Problema era când va începe școala.
9. Secvența narativă surprinde faptul că priveghiul s-a transformat într-o
adevărată petrecere cu mâncare și cu băutură, acest lucru fiind nepotrvit
pentru caracterul solemn al unui priveghi, prin care se deplânge dispariția
unor ființe dragi. Caprele „din vecinătate” în loc să jelească iezișorii mâncați
de lup, se pun pe petrecere, ilustrativă fiind sintagma: „unde nu s-au așternut
pe mâncate și pe băute, veselindu-se împreună”, desacralizând astfel un
moment sacru. Caprele nu cunosc adevărata semnificație a priveghiului, ele
se bucură deoarece au scăpat de lup, punând într-un plan secund adevăratul
motiv pentru care ele se aflau acolo.
137
Rezolvarea testului 20
1. cuvinte care conțin diftongi: doi, oameni, trei, două, scoate, avea, ziua,
roagă, deie, doi, poate, goală;
2. „ce avea” = propoziție subordonată atributivă;
„ca să aibă mai mare poftă de mâncare” = propoziție suboronată
circumstanțială de scop;
„să-i deie și lui ceva de mâncare” = propoziție suboronată circumstanțială de
scop;
3. În structura „să-i deie” cratima marchează elidarea vocalei inițiale „î-” din
pronumele personal „îi”. De asemenea, cratima marchează rostirea împreună
a două cuvinte diferite din punct de vedere morfologic: „să” = conjuncție
subordonatoare și „(î)i” = pronume personal cu formă neaccentuată.
4. cuvinte formate prin derivare: pletoase, necunoscut, drumeț, udătură,
poftire etc.
cuvinte formate prin copunere: odată, fiecare, căci, tustrei etc.
5. Cuvântul „când” din textul suport „Când scoaseră pâinile din traiste (...).”
are valoare de adverb relativ.
Când te întorci acasă de la munte? când = adverb interogativ;
Când ești așa de talentat, nu te poți mulțumi cu un asemenea serviciu. când
= conjuncție subordonatoare, introduce o propoziție subordonată
circumstanțială de cauză;
„Când ar face muștele miere, ar fi toți pereții faguri.” (Proverb), când =
conjuncție subordonatoare, introduce o propoziție subordonată
circumstanțială condițională;
Te-ai supărat așa de tare pe mine, când eu nu te-am refuzat niciodată. când
= conjuncție subordonatoare, introduce o propoziție subordonată
circumstanțială concesivă.
6. se roagă = verb predicativ la diateza reflexivă, predicat verbal;
lui = pronume personal, complement indirect;
tare flămând = adjectiv propriu-zis, variabil, la gradul superlativ absolut,
nume predicativ.
7. tustrei = numeral colectiv;
până ce = locuțiune conjuncțională subordonatoare;
nemaiașteptând = verb predicativ la modul gerunziu, forma negativă.
8. Era să mă plouă.
Era să mă accidenteze.
9. Secvența narativă surprinde milostenia și omenia celor doi drumeți care îi
oferă celui de-al treilea călător pâine pentru a-și potoli foamea. Primii doi
drumeți i se adresează celui de-al treilea utilizând sintagma: „Poftim, om
bun”, sugerând amabilitatea și respectul față de oamenii necunoscuți. În
plus, cei doi călători susțin că mila lui Dumnezeu se revarsă peste toți
oamenii, considerând că „unde mănâncă doi mai poate mânca și al treilea.”
138
Rezolvarea testului 21
1. cuvinte care conțin diftongi: Domnului, credeam, meu, lui, voi, mai,
Ienăchescu, două, rânduială etc.
2. Semnul întrebării de la sfârșitul enunțului „Slavă Domnului c-am primit
vești de la tine!” marchează finalul unei propoziții interogative.
3. „un bairam” = o petrecere;
„vatra” = locuința;
„războinic” = agresiv, certăreț, belicos.
4. familia lexicală a cuvântului „noroc”: norocos, norocel, nenoroc, a
nenoroci, nenoricit, nenorocire etc.
5. În structura dată „un” are valoare morfologică de articol nehotărât.
Am mâncat un măr și trei pere. un = numeral cardinal cu valoare adjectivală;
6. cu sania = substantiv comun simplu, precedat de prepoziția „cu”,
complement indirect;
ca vrăbiile = substantiv comun simplu, precedat de adverbul comparativ
„ca”, complement circumstanțial de mod;
lui = pronume personal, atribut substantival genitival;
acum = adverb de timp, complement circumstanțial de timp;
mele = adjectiv pronominal posesiv, atribut adjectival.
7. Eu am văzut două vrăbii ciripind în fața casei. vrăbii = complement direct
8. „Eu te credeam mort” = propoziție principală;
„mă luam de dor cu amintirile” = propoziție principală;
„când erați în jurul meu, tu, Augură, cel blestemat, Conta și alții” =
propoziție subordonată atributivă;
„cari acum vă fuduliți prin căpitală, alături cu ciocoii” = propoziție
subordonată atributivă.
9. În această secvență epistolară, expeditorul scrisorii, Ionică, îi relatează lui
Mihai Eminescu cum s-a distrat el alături de prietenii săi: „adică Ienăchescu,
Răceanu și alți mușterii”. Aceștia au făcut un „bairam de cel turcesc”,
consumând „mâncărică” și „băuturică bună”. Dintre băuturile alcoolice
consumate amintește de vinul grecesc „de la Amira”. De asemenea, el îi mai
relatează că după petrecere au ieșit cu sania în afara orașului: „Apoi ne-am
dus cu sania afară din oraș, și acolo pune-te din nou masă!”, repetând același
„bairam turcesc” timp de trei zile.
139
Rezolvarea testului 22
140
Rezolvarea testului 23
141
Rezolvarea testului 24
1. cuvinte care conțin diftongi: horăia, migăia, mălaiul, lua, biata, nopții,
voie, soacrei, cărăușii, scoale, dintâi etc.
cuvânt care conține vocale în hiat: găinile, trebui, neadormită.
2. conjugarea I = să n(-o) supere, (și)-și spăla, se culcase, să se scoale, să
sărute, a lucrat să arate;
conjugarea a III-a = se punea, începu;
3. înseră = se înnoptă;
s(-o) privegheze = s(-o) supravegheze;
cu noaptea-n cap = devreme.
4. cuvinte formate prin derivare: înseră, s(-o) privegheze, la strujit,
neadormita, mulțumită, alegerea, bărbățelul, mijlociu, asemănarea,
încrucișată etc.
cuvânt format prin conversiune: cel, foc.
5. În structura „s-o” („ca nu cumva s-o vadă neadormita soacră”), cratima
marchează elidarea vocalei finale „ă” din conjuncția subordonatoare „să”.
De asemenea, cratima marchează rostirea într-o singură silabă a două
cuvinte diferite din punct de vedere morfologic: „s(ă)”= conjuncție
subordonatoare simplă, „o” = pronume personal cu formă neaccentuată.
6. horăia = verb predicativ, predicat verbal;
blajina = adjectiv propriu-zis, atribut adjectival;
-l = pronume personal cu formă neaccentuată, complement direct;
se punea = verb predicativ, predicat verbal;
-i = pronume personal cu formă neaccentuată, atribut pronominal datival;
fața = substantiv comun simplu, complement direct;
neadormita = adjectiv derivat, atribut adjectival;
7. Dorința noastră era să plecăm la munte în vacanța de vară.
Ideea era să ne strângem cu toții în curtea școlii.
8. „care se culcase odată cu găinile” = propoziție subordonată atributivă;
„încât biata noră (....) trebui” = propoziție subordonată circumstanțială
consecutivă;
„să se scoale” = propoziție subordonată subiectivă;
„să sărute mâna soacrei” = propoziție subordonată subiectivă;
„să-i arate” = propoziție subordonată subiectivă;
„ce-a lucrat” = propoziție subordonată completivă directă.
9. Secvența narativă extrasă din textul suport o înfățișează pe nora cea mare
și „blajină” care muncește cu spor zi și noapte în gospodăria soacrei sale.
Naratorul obiectiv, dar implicat afectiv prin adverbul „acuși” enumeră
câteva dintre munci: strujitul penelor, pisatul mălaiului și vânturatul de buc:
„acuși la strujit pene, acuși îmbăla tortul, acuși pisa mălaiul și-l vântura de
buc” sugerând „chinurile” la care este supusă proaspăta noră la casa soacrei.
142
În cazul în care acesteia i se făcea somn „Și dacă Enachi se punea pe gene-
i”, nora cea mare se spală cu apă rece pentru a-i trece somnul: „ea îndată lua
apă rece și-și spăla fața”, confirmând în același timp și naivitatea fetei care
credea că baba o supraveghează neîntrerupt. Fata, fiind supusă, se teme ca
nu cumva soacra sa să o vadă că se odihnește, acest lucru fiind întărit de
propoziția subordonată circumstanțială de scop: „ca nu cumva s-o vadă
neadormita soacră”.
143
Rezolvarea testului 25
144
Rezolvarea testului 26
1. cuvinte care conțin diftongi: scriu, meu, știu, greșeală, moi, cerneală,
noastră, bea, poate, trebuie etc.
2. pe tocul, cu penița, de pe planeta, cu penița, din cerneală, de greiere, de
creație = substantive în cazul acuzativ;
o furnică = substantiv în cazul nominativ;
3. se urcă = se suie;
o nenorocire = o catastrofă, un dezastru, o tragedie;
s(-o) omor = s(-o) ucid.
4. familia lexicală a verbului „a trebui”: a întrebuința, întrebuințare,
întrebuințat, trebuință, trebuincios, trebuitor etc.
5. În structura „s-o” („Nici s-o alung”), cratima marchează elidarea vocalei
finale „ă” din conjuncția subordonatoare „să”. De asemenea, cratima
marchează rostirea într-o singură silabă a două cuvinte diferite din punct de
vedere morfologic: „s(ă)”= conjuncție subordonatoare simplă, „o” =
pronume personal cu formă neaccentuată.
6. atunci = adverb de timp, complement circumstanțial de timp;
să facă = verb predicativ, predicat verbal;
cerere = substantiv comun simplu, complement direct;
de creație = substantiv comun simplu, precedat de prepoziția simplă „de”,
atribut substantival prepozițional;
de greiere = substantiv comun simplu, precedat de prepoziția simplă „de”,
complement de agent.
7. Dorința să plec la mare mi s-a îndeplinit.
8. „Pe tocul meu/ Se urcă o furnică” = propoziție principală;
„Știe” = propoziție principală;
„știu” = propoziție principală;
„În timp ce scriu” = propoziție subordonată circumstanțială de timp;
„să facă cerere/ Și reclamație” = propoziție subordonată subiectivă;
„Să fie primită (de greiere!)/ În uniunea de creație.” = propoziție
subordonată circumstanțială de scop.
9. Versurile extrase din textul suport evidențiază unicitatea și talentul
furnicii, aceasta devenind „singura furnică poetă/ de pe planetă”. Pentru a fi
primită în uniunea de creație, furnica trebuie să redacteze anumite
documente specifice cum ar fi „cererea” și „reclamația”. Se poate observa
că, cele două necuvântătoare (furnica și greierele) sunt antropomorifizate,
aceste ființe primind însușiri și atribute umane. Putem considera că și în
rândul necuvântătoarelor există ființe talentate, iar dacă ar fi să ne raportăm
la regnul uman, furnica ar reprezenta tânăra poetă care dorește să intre în
uniunea de creație, în timp ce greierele ar reprezenta șeful acestei uniuni.
145
Rezolvarea testului 27
1. se-nalță = răsare;
glasul = ciripitul;
zburdă = saltă;
limpede = cristalin.
2. familia lexicală a cuvântului „glas”: a glăsui, glăsuit, glăsuire, glăsuitor,
glăscior, glăsuț etc.
3. câmpul lexical al florilor: „dediței”, „viorele”, „brebenei”, „toporași”.
4. se revarsă, prevestind, aurit, înverzit, se-nalță, cereasca, drăgălaș, toporaș,
muncitorii, păsărelele, buruienoase, cenușii, repejune, copiliță.
5. „El se-nalță de trei suliți pe cereasca mândră scară” = propoziție
principală;
„Ce răzbat prin frunze-uscate” = propoziție subordonată atributivă.
6. atribut substatival genitival = dimineții;
atribut substantival prepozițional = de primăvară, de muncă, de sub luncă,
din fuior, de aur.
7. a lor = pronume personal, atribut pronominal genitival;
uneltele = substantiv comun simplu, complement direct;
de muncă = substantiv comun simplu, precedat de prepoziția simplă „de”,
atribut substantival prepozițional;
păsărelele = substantiv comun simplu, subiect;
de sub luncă = substantiv comun simplu, precedat de prepoziția simplă „de
sub”, atribut substantival prepozițional;
8. Nu se știe ce s-a întâmplat.
Se vede ce s-a întâmplat.
Ce e rău a trecut.
9. Pastelul este o creație lirică descriptivă, aparținând literaturii culte care,
prin intermediul unui peisaj, transmite sentimentele eului liric contemplator.
Modul de expunere utilizat este descrierea. Într-un pastel, dominante sunt
imaginile artistice, realizate prin figuri de stil, organizate într-o descriere de
tip tablou. Aceasta poate avea ca temă un anotimp, un colț de naturǎ, un
moment al zilei, un aspect din viața micilor viețuitoare etc. Ca specie
literară, poezia „Dimineața” de Vasile Alecsandri este un pastel, deoarece
poetul descrie un moment al zilei. Prima strofă anunță ivirea dimineții, acest
moment temporal fiind ilustrat prin versul „Zori de ziuă se revarsă peste
vesela natură”. Ziua caldă este anticipată prin epitetul „soare dulce”, astrul
solar revărsându-și căldura și lumina binefăcătoare peste câmpul înverzit:
„Prevestind un soare dulce cu lumină și căldură”. Prin epitetul cromatic
„orizontul aurit” este sugerată seninătatea văzduhului unde va răsări soarele:
„În curând și el apare”. În ultimul vers se poate observa că soarele este
antropomorifizat prin verbul la modul gerunziu „sorbind”, evidențiind în
manieră poetică venirea dimineții când roua se evaporă de pe „câmpul înverzit”.
146
Rezolvarea testului 28
147
Rezolvarea testului 29
1. bucurie ≠ tristețe;
lăuntrică ≠ exterioară;
strălucire ≠ obscuritate, întunecime;
deschise ≠ închise;
întunecime ≠ luminozitate, obscuritate.
2. familia lexicală a cuvântului „umbră”: a umbri, umbrire, umbrit, umbos,
umbriță etc.
3. cuvinte care conțin diftongi: dădea, seama, ocolea, frunzișoara,
răcoroasă, ploaia (în cuvântul ploaia există doi diftongi oa și ia), dezvelea,
lui, văpăi etc.
4. cuvinte formate prin derivare: durere, bucurie, piciorușele, frunzișoara,
răcoroasă, strălucire, ochișorii, umezeală etc.
5. „Cum venise pe lume” = propoziție subordonată completivă indirectă;
„nici el nu-și dădea seama” = propoziție principală.
6. subiect = el;
predicat verbal = nu simțise;
atribut substantival prepozițional = de linte, de colb.
7. al cui = pronume interogativ, nume predicativ;
-l = pronume personal cu formă neaccentuată, complement direct;
o pornire = substantiv comun simplu, precedat de articolul nehotărât „o”,
complement direct;
răcoroasă = adjectiv derivat, atribut adjectival;
de lumină = substantiv comun simplu, precedat de prepoziția simplă „de”,
atribut substantival prepozițional.
8. Nu se știe când ne vom întoarce de la mare.
Se știe când vom primi vacanța de vară.
9. În fragmentul dat este descrisă apariția unui gândăcel într-un univers
necunoscut pentru acesta. Mica vietate se simte confuză în ceea ce privește
nașterea și identitatea sa, acest lucru fiind ilustrat prin secvența: „Și mult își
muncise gândul cum răsărise, și-al cui era?” Prin comparația „mic cât un fir
de linte” este sugerată fragilitatea gândăcelului care se aventurează timid să
exploreze necunoscutul cu piciorușele sale fragede: „mișca piciorușele
fragede și ocolea, de pe margini, frunzișoara care-l adăpostise”.
148
Rezolvarea testului 30
1. bătrân ≠ tânăr;
s-a îmbolnăvit ≠ s-a însănătoșit;
durerile ≠ plăcerile;
credincios ≠ infidel.
2. familia lexicală a cuvântului grădină: grădiniță, grădinar, grădinăreasă, a
grădinări, grădinărit, grădinăresc etc.
3. cuvinte care conțin diftongi: mângâie, douăzeci, toamnă, pătrunzătoare,
iarnă, stătea, tăia, cutreiera, toate, stăpânului, seara, piciorului, capului,
Grivei etc.
4. cuvinte formate prin derivare: îmbolnăvit, credință, pătrunzătoare,
loviturii, credincios etc.
5. „E bătrân.” = propoziție principală;
„că-i bătrân”, „că-i netrebnic” = propoziții subordonate completive directe;
„care furase mere din pomul de lângă gard!” = propoziție subordonată
atributivă;
„pe care i-o dăduse atunci în creștetul capului” = propoziție subordonată
atributivă;
„că nu e chip” = propoziție subordonată completivă directă;
„să te poți apropia de casa stăpânului” = propoziție subordonată subiectivă.
6. complemente circumstanțiale de timp = în nopțile, în seara etc.
predicate nominale = i bătrân, i netrebnic, sunt o povară;
atribute pronominale genitivale = tuturora, lui.
7. aceea = adjectiv pronominal demonstrativ de depărtare, atribut adjectival;
pe hoțul = substantiv comun simplu, precedat de prepoziția „pe”,
complement direct;
de lângă gard = substantiv comun simplu, precedat de prepoziția compusă
„de lângă”, atribut substantival prepozițional;
i- = pronume personal cu formă neaccentuată, complement indirect;
atunci = adverb de timp, complement circumstanțial de timp;
capului = substantiv comun simplu, atribut substantival genitival.
8. În seara când ne-am întâlnit plouase cu găleata.
9. Secvența narativă extrasă din textul suport relatează o întâmplare mai
puțin plăcută din viața câinelui credincios Grivei. În trecut, moment ilustrat
prin sintagma „în seara aceea”, câinele l-a prins pe hoțul care a furat merele
din ograda stăpânilor: „când prinsese de pulpa piciorului pe hoțul care furase
mere din pomul de lângă gard!” Acesta este lovit în cap cu ciomagul de
către hoț, iar ani la rând a simțit durerile acelei lovituri, care îi putea fi
fatală. Câinele dovedește curaj pe tot parcursul vieții sale, îndeplinindu-și cu
succes misiunea pe care trebuia să o aibă și anume aceea de a apăra bunurile
și familia din care făcea parte.
149
Rezolvarea testului 31
1. strigăt = chiot;
humă = pământ, lut;
casei = locuinței, căminului;
asfințit = apus;
vorbi = grăi, glăsui, comunica.
2. familia lexicală a cuvântului „ochi”: ochișor, ochios, ochioasă, ochiuleț,
ochire, ochit etc.
3. cuvinte care conțin diftongi: apoi, știu, au, toatele, casei, pierdut, mai,
apoi, pierdea, desmierdătoare, abia etc.
cuvânt care conține hiat: puișorii.
4. cuvinte formate prin derivare: puișorii, despărțit, dezmierdătoare,
necurmat, mânușițe, mulțimea, copilașului, fluturare.
5. „Câteva din ele s-au despărțit pentru o clipă din stol” = propoziție
principală;
„au atins ușor streșina casei”= propoziție principală;
„apoi s-au pierdut iarăși în mulțimea celorlalte” = propoziție principală;
„ce are” = propoziție subordonată completivă directă.
6. complemente circumstanțiale de loc = în mulțimea, spre asfințit,
predicate verbale = s-au odihnit, au șoptit, au scos, s-au ridicat;
atribute pronominale genitivale = celorlalte, lor.
7. s-au odihnit = verb predicativ la diateza reflexivă, predicat verbal;
deodată = adverb de mod, complement circumstanțial de mod;
casei = substantiv comun simplu, atribut substantival genitival;
copilașului = substantiv comun simplu, atribut substantival genitival;
de la el = pronume personal, precedat de prepoziția compusă „de la”,
complement indirect;
de humă = substantiv comun simplu, precedat de prepoziția sinplă „de”,
atribut substantival prepozițional.
8. Mă gândesc la ce o să se întâmple azi.
9. Secvența narativă extrasă din textul suport surpinde o mamă grijulie care
își lasă treburile gospodărești pentru a-și consola fiul plângând: „Maică-sa
aruncă furca și veni în fugă de-l luă în brațe: în cuvinte desmierdătoare îl
întreabă ce are.” Acesta era foarte foarte trist, dovadă fiind sintagma: „de
atâta năvală de lacrimi”, din cauza puișorilor păsărilor călătoare care
trebuiau să zboare în țările calde.
150
Rezolvarea testului 32
1. ceasuri = ore;
ogradă = curte;
creangă = ramură;
amărât = posomorât;
bietul = săracul;
amărât = necăjit.
2. cuvinte care aparțin familiei lexicale a substantivului „om”: omuleț,
omușor, omenie, omenos, omenește, omenesc, omenit, omenire, neom etc.
3. cuvinte care conțin diftongi: stătea, unui, unei, garoafe, floare, aproape,
lui, urmărea, toate, pândea, vecinului, întâmplarea, întreagă, Cuhulea,
spuie;
cuvânte care conține hiat: vietățile, știa, găina.
4. cuvinte formate prin derivare: însângera, dușmăniei, întâmplarea etc.
5. „Stătea ceasuri întregi în fața unui trandafir sau a unei garoafe.” =
propoziție principală;
„că găina Bogheta nu se oua la un loc cu celelalte” = propoziție subordonată
completivă directă;
6. complemente circumstanțiale de loc = în fața unui trandafir, (în fața) unei
garoafe, când;
atribute adjectivale = fiecare, orice, bietul, întreagă.
7. întregi = adjectiv propriu-zis, atribut adjectival;
în fața unui trandafir = substantiv comun simplu precedat de locuțiunea
prepozițională „în fața” și articolul nehotărât „unui”, complement
circumstanțial de loc;
floare = substantiv comun simplu, complement direct;
orice = adjectiv pronominal nehotărât, atribut adjectival;
lui = pronume personal, atribut pronominal genitival;
cu ochii = substantiv comun simplu, precedat de prepoziția simplă „cu”,
complement indirect;
toate = adjectiv pronominal nehotărât, atribut adjectival;
din ogradă = substantiv comun simplu, precedat de precedat de prepoziția
„din”, atribut substantival prepozițional.
8. Nu se știe cum vom rezolva exercițiul.
9. Secvența narativă extrasă din fragmentul suport îl surprinde pe moșneag,
un personaj care cunoștea în detaliu toate orătăniile din ogradă. Fiind un fin
observator a tot ce se întâmplă în curtea sa, el știa și locul în care găinile sale
ouau, dar și conflictele existente între ele: „găina Bogheta nu se oua la un
loc cu celelalte, căci o pândea Sura, o nadoleancă pestriță la pene, și o
ciupea de creastă până i-o însângera”. Pentru ca Bogheta să poată oua și să
nu fie ciupită de Sura, moșneagul o lăsa să se ouă lângă gard „lângă o trufă
de brusturi”, iar când era iarnă „în pod, după horn”. Așadar, prin fapta sa de
a păstra armonia în curte, aplanând anumite confllicte, putem evidenția prin
caracterizarea indirectă vigilența personajului.
151
Rezolvarea testului 33
1. diverse = felurite;
să (le) privim = să (le) admirăm, să (le) zărim;
ceasornicul = orologiul, deșteptătorul;
bărbăția = supremația;
moi = catifelate, fine.
2. familia lexicală a adjectivului „lung”: a (se) lungi, lungime, lungan,
lunguieț, lungit, alungit, alungire, lunguleț, lunguț etc.
3. cuvinte care conțin diftongi: curtea, mea, unei, curții, roi, toamnă, piatră,
deapână, pomușoară, dau, iederă, hai, soarele, curții, lui;
cuvinte care conțin vocale în hiat: bărbăția, găini.
4. cuvinte formate prin derivare: azvârlitură, portița, încununată, oțelii,
bărbăția, plângătoare etc.
cuvinte formate prin compunere: primăvara, rochița-rândunicii.
5. „Curtea mea e la țară, pe malul unei ape.” = propoziție principală;
„Cocoșul acela negru e ceasornicul curții mele.” = propoziție principală;
„să le privim” = propoziție subordonată circumstanțială de scop.
6. complemente directe = -l, le, cucurigul;
atribute substantivale genitivale = curții, cârdului, penelor.
7. În text cuvântul „iar” este conjuncție coordonatoare adversativă.
Iar nu ai învățat la matematică? iar = adverb de întărire.
8. soarele = substantiv comun simplu, subiect;
cocoșul = substantiv comun simplu, subiect;
ceasornicul = substantiv comun simplu, nume predicativ;
mele = adjectiv pronominal posesiv, atribut adjectival;
iată = interjecție predicativă, predicat interjecțional;
arcuiți = adjectiv derivat, atribut adjectival;
penelor = substantiv comun simplu, atribut substantival genitival.
9. Secvența dată îl suprinde pe cocoșul negru care dă deșteptarea în fiecare
dimineață: „Cocoșul acela negru e ceasornicul curții mele.” Supremația și
curajul acestei păsări de curte este conturată prin enunțul: „Iată-l pe culme,
țanțoș, cu pintenii arcuiți, cu platoșa penelor oțelii, gata ca de luptă.”
Cocoșul cel negu să-și arate „bărbăția” în fața claponului și în fața găinilor
care nu se ouă.
152
Rezolvarea testului 34
153
Rezolvarea testului 35
154
Rezolvarea testului 36
155
Rezolvarea testului 37
1. cuvinte care conțin diftongi: cai, goana, ai, lui, două, picioare, înapoi,
ardea, mâinile, stăpânului, înapoi, târziu, tăietură, coamă, liniștea, capului,
dimineața, iarna, vremea etc.
2. peste trupuri, de oameni, (de) cai, de săbii, în picioare, pe urmele,
zbuciumările, la un adăpost, de sabie, rana, pe coamă, de liniștea, pe
ferestruia, de fânul, în grajd = substantive în cazul acuzativ;
o usturime, o tăietură, mâinile, războiul, vremea = substantive în cazul
nominativ;
stăpânului, deasupra capului = substantive în cazul genitiv.
3. nebună ≠ normală; aproape ≠ departe; înapoi ≠ înainte; târziu ≠
devreme; liniștea ≠ zgomotul, larma, gălăgia; dimineața ≠ seara; cald ≠
frig, răcoare.
4. familia lexicală a substantivului „mână”: a înmâna, înmânare, înmânat,
mânuță, îndemânatic, neîndemânatic, neîndemânare, a mânui, mânuire etc.
5. În enunțul „O tăietură de sabie îl crestase adânc” cuvântul „o” este articol
nehotărât.
O să vină la noi. o = verb auxiliar care ajută la formarea modului indicativ,
viitor popular;
Am văzut-o în parc. o = pronume personal cu formă neaccentuată;
A luat-o la fugă prin parc. o = pronume personal cu valoare neutră, fără
funcție sintactică;
Am cumpărat o pară și două mere. o = numeral cardinal cu valoare
adjectivală;
O elevă scrie, iar altă elevă studiază. o = adjectiv pronominal nehotrât;
O! Ce brad frumos ai împodobit! o = interjecție.
6. simțea = verb predicativ, predicat verbal;
alții = pronume nehotărât simplu, subiect;
-l = pronume personal cu formă neaccentuată, complement direct;
la un adăpost = substantiv comun simplu, precedat de prepoziția simplă „la”
și articolul nehotărât „un”, complement circumstanțial de loc;
grozavă = adjectiv propriu-zis, variabil, atribut adjectival;
de sabie = substantiv comun simplu, precedat de prepoziția simplă „de”,
atribut substantival prepozițional;
adânc = adverb de mod, complement circumstanțial de mod;
o = pronume personal cu formă neaccentuată, complement direct;
mângâiară = verb predicativ, predicat verbal.
7. Podelele grajdului sunt noi. grajdului = atribut substantival genitival;
8. „Simțea” = propoziție principală;
„că pe urmele lui veneau alții” = propoziție subordonată completivă directă.
156
9. Secvența extrasă din textul suport prezintă viața tihnită a unui cal.
Naratorul obiectiv relatează că acel cal a fost în război, iar acum s-a întors
înapoi în grajd și la muncile sale obișnuite: „Trecu și războiul. Întors acasă,
își luă locul în grajd, mulțumit de liniștea dimprejurul lui”. Calul era fericit
și își smulgea „fânul mirositor” deasupra capului. Naratorul prezintă sumar
activitatea calului. Acesta mergea dimineața la câmp, iar seara mai rar.
157
Rezolvarea testului 38
158
Rezolvarea testului 39
1. cuvinte care conțin vocale în hiat: decembrie, leșia, mânios, vâjâit, pârtia,
primărie;
cuvinte care conțin diftongi: Dumnezeu, trei, pierde, văi, croncăie, sărei,
Doamne, vântului, podului, pui, lățimea, sloiuri etc.
2. zăpadă = nea, omăt;
pădurile = codrii, dumbrăvile;
se întețește = se intensifică, se înăsprește;
amurgul = asfințitul, crepusculul;
sur = gri;
rapid = repede, iute;
trecând = mergând.
3. familia lexicală a adjectivului: „mare”: măreț, măreție, măricel, mărișor,
mărime, a mări, mărire, mărit etc.
4. cuvinte derivate: nemiluită, cernut, acoperită, lățimea, îngrijită, primărie.
5. Cuvântul „și” din sintagma „par cercelate cu flori de zarzări și de
corcoduși” are valoare de conjuncție coordonatoare copulativă.
Ei și-au scris tema corect. și = pronume reflexiv;
A venit și copilul cu noi la teatru. și = adverb de întărire;
Băiatul a notat pe hârtie un „și”. și = substantiv comun simplu.
6. în depărtare = substantiv comun simplu, precedat de prepoziția simplă
„în”, complement circumstanțial de loc;
cercelate = adjectiv derivat, nume predicativ;
surd = adjectiv propriu-zis, atribut adjectival;
ca leșia = substantiv comun simplu, precedat de adverbul comparativ „ca”,
nume predicativ;
de corbi = substantiv comun simplu, precedat de prepoziția simplă „de”,
atribut substantival prepozițional;
spre păduri = substantiv comun simplu, precedat de prepoziția simplă
„spre”, complement circumstanțial de loc.
7. atribute substantivale prepoziționale = cu tulpini, de zarzări, de corcoduși,
de corbi, de gheață, de om etc.
subiecte = Dumnezeu, mușcatele, vuiet, cerul, cârduri, amurgul, Râul
Doamnei, pârtia, poteci.
8. „A dat Dumnezeu zăpadă nemiluită” = propoziție principală;
„cade” = propoziție principală;
„cade puzderie măruntă și deasă, ca făina la cernut, vânturată de un crivăț” =
propoziție principală;
„care te orbește.” = propoziție subordonată atributivă.
9. În secvența dată este descris un peisaj hibernal. Tabloul de iarnă este
zugărvit într-o manieră poetică, autorul utilizând o gamă largă de procedee
159
artistice. Epitetul cromatic „tulpini fumurii” evidențiază tulpinile copacilor
acoperite de un strat subțire de zăpadă. Neaua depusă pe crengile arborilor
amintește de anotimpul primăvara, deoarece zăpada depusă pe crengi
seamănă „cu flori de zarzări și de corcoduși”. Epitetul și imaginea auditivă
„vuiet surd” ilustrează zgomotul produs de furtuna de zăpadă, care într-un
final se potolește, pierzându-se „în văi adânci”. După zugrăvirea planului
terestru, se trece la zugrăvirea planului cosmic. Prin comparația „cerul e ca
leșia” se evidențiază culoarea cenușie a văzduhului posomorât. Corbii sunt
singurele vietăți care animă tabloul hibernal prin croncănitul lor
înspăimântător. Viscolul se intensifică, acest lucru fiind ilustrat de enunțul:
„Vârtejele trec dintr-un colnic într-altul”. Finalul secvenței anunță
instaurarea treptată a regimului nocturn: „amurgul sărei se întinde ca un
zăbranic sur”.
160
Rezolvarea testului 40
161
Rezolvarea testului 41
1. cuvinte care conțin diftongi: aveam, știau, satului, cinstea, îndoială, deal,
întrebrea, dimineața, dorea, Cazacului, ieșit, mea etc.
cuvinte care conțin vocale în hiat: știau, omenia, fie, grăi;
cuvânt care conțin triftong: trebuiau.
2. Mihu, Safta, Cosma, aceștia, întrebarea = substantive în cazul nominativ;
la casa, din gura, cu cinstea, (cu) omenia, din oameni, din oameni, răspunsul,
din casă, întrebarea = acuzativ;
satului, de-a lungul uliței = genitiv;
vecinului, caselor = dativ.
3. cuvinte formate prin derivare: întrebarea, îndoială, mulțumit etc.
4. familia lexicală a cuvântului „om”: omenos, omenie, omuleț, omușor, a
omeni, omenesc, omenește, neomenesc, neomenos, neomenit, omenire etc.
5. Cuvântul „o” din structura „dar ei o știau după spuse” este pronume
personal cu formă neaccentuată.
O să vină la noi. o = verb auxiliar care ajută la formarea modului indicativ,
viitor popular;
Am mâncat o portocală. o = articol nehotărât;
A luat-o la fugă prin parc. o = pronume personal cu valoare neutră, fără
funcție sintactică;
Am cumpărat o pară și două mere. o = numeral cardinal cu valoare
adjectivală;
O elevă scrie, iar altă elevă studiază. o = adjectiv pronominal nehotărât;
O! Ce brad frumos ai împodobit! o = interjecție.
6. de frunte = locuțiune adjectivală, atribut adjectival;
care = pronume relativ, subiect;
să primească = verb predicativ, predicat verbal;
caselor = substantiv comun simplu, complement indirect.
7. Nu știu care l-a văzut pe băiat. Am întrebat care este orarul clasei.
8. „Întrebarea era” = propoziție principală;
„cine să dea cinstea” = propoziție subordonată predicativă;
„cine să ducă vorba” = propoziție subordonată predicativă;
„(cine)să primească răspunsul” = propoziție subordonată predicativă.
9. Fragmentul dat pune în evidență faptul că cele două personaje trăiesc
după legile nescrise ale satului, aceastea ascultând și de zvonurile auzite în
comunitatea rurală: „dar ei o știau după spuse, din câte o glumă scăpată la
timp potrivit, o știau din gura satului”. Personajele doresc să primească în
casa lor doar oameni buni, cinstiți și omenoși.
162
Rezolvarea testului 42
1. cuvinte care conțin diftongi: băiat, foarte, meargă, poată, poarte, vremea,
altoi, pâinea, toate, grea, mai, prostimea, noastră etc.
cuvinte care conțin vocale în hiat: știe, trebui etc.
2. dascălul = profesorul, învățătorul; a munci = a lucra; trăi = supraviețui,
viețui; vremea = timpul; să învețe = să studieze.
3. familia lexicală a cuvântului „școală”: școlar, școlăresc, școlărește, a
școli, școlit, școlărime, a școlariza, școlarizare, școlarizat, școlărel, școlăriță
etc.
4. dascălul, omul, satul = substantive în cazul nominativ;
cartofi, fasole, morcovi, pătrunjel, la prostimea, de țarină = substantive în
cazul acuzativ;
5. Cuvântul „e” din enunțul; „- Așa-i, zise dascălul, e băiat foarte înțelept și
trebuie să meargă la lucru.” este verb copulativ.
Băiatul e în casă. e = verb predicativ; El e ajutat de părinții săi la
matematică. e = verb auxiliar; Am învățat litera „e”. e = substantiv comun
simplu.
6. grădinița = substantiv comun simplu, complement direct;
mi- = pronume personal cu formă neaccentuată, complement indirect;
-i = pronume personal cu formă neaccentuată, complement direct;
sămânță = substantiv comun simplu, complement direct;
de mici = adjectiv propriu-zis, precedat de precedat de prepoziția simplă
„de”, complement circumstanțial de timp;
toate = adjectiv pronominal nehotărât, atribut adjectival.
7. predicate verbale = zise, să învețe, să poată, trebuie, să știe etc.
subiecte = dascălul, omul, satul.
8. „Am grădinița” = propoziție principală;
„ce mi-a lăsat-o satul” = propoziție subordonată atributivă;
„i-am învățat” = propoziție principală;
„să pună sămânță”, „să facă altoi”, „să poarte grijă de stupi”, „să pună
cartofi, fasole, morcovi și pătrunjel”, „să sădească varză și tutun”, „să poarte
grijă de viță” = propoziții subordonate completive directe.
9. Citatul scoate în evidență condiția dascălului. Pe tot parcursul vieții, el
trebuie să se perfecționeze și să fie autodidact „dascălul trebuie să știe tot și,
dacă nu știe, trebuie să învețe, fiindcă sunt cărți în care stau toate aceste”,
pentru a-i putea învăța într-un mod eficient pe ceilalți, adaptându-și stilul de
predare pentru fiecare elev din clasa respectivă. Personajul este de părere că
pentru a-i putea învăța pe alții, profesorul trebuie să se pregătească el însuși
mai întâi.
163
Rezolvarea testului 43
1. cuvinte care conțin diftongi: lui, Găleanu, mereu, căreia, lui, zâmbea,
oarecare, trei, zâmbea, bea, mereu, groase, necăjea etc.
cuvinte care conțin hiat: preuteasa, răutate, știa, grăi, greoi, prietenul.
2. s-a înseninat = s-a luminat, s-a răzbunat;
să vorbească = să grăiască;
prietenul = amicul;
posac = morocănos, necomunicativ.
3. familia lexicală a cuvântului „a ridica”: ridicare, ridicătură, ridicat etc.
4. viscolul, cerul = substantive în cazul nominativ;
farmecele, cu Niculiță, cu copii, din răutate, cu sprâncenele = substantive în
cazul acuzativ;
zorilor, lui Ghiță = substantive în cazul genitiv.
5. Cuvântul „lui” din enunțul „Viscolul are și el farmecele lui” este pronume
personal.
Lui Mihai Eminescu îi plăceau plimbările în natură. lui = articol hotărât.
6. rău de gură = locuțiune adjectivală, atribut adjectival;
îl = pronume personal, complement direct;
să vorbească = verb predicativ, predicat verbal;
mereu = adverb de timp, complement circumstanțial de timp;
să vorbească = verb predicativ, predicat verbal;
logodită = adjectiv propriu-zis, nume predicativ;
cu un domn = substantiv comun simplu, precedat de prepoziția simplă „cu”
și articolul nehotărât „un”, funcție sintactică de complement indirect;
trei = numeral cardinal cu valoare adjectivală, atribut adjectival.
7. atribute substantivale apoziționale = măcelarul, om, un notar;
atribut pronominal genitival = lui;
complemente circumstanțiale de loc = la „Lebădă”, acasă.
8. „Nu se necăjea Ghiță” = propoziție principală;
„căci știa” = propoziție subordonată circumstanțială de cauză;
„că nu din răutate caută prietenul său” = propoziție subordonată completivă
directă;
„zâmbea așa în el și bea ”= propoziție principală;
„bea mereu și pe tăcute” = propoziție principală;
„fără ca să sâmță” = propoziție subordonată circumstanțială de mod;
„că i se ridică la cap” = propoziție subordonată completivă directă;
9. Sevența extrasă din textul suport ilustrează faptul că și un fenomen
meterologic cum este viscolul poate fi deosebit, având farmecul său:
„viscolul are și el farmecele lui”. Naratorul afirmă că mai frumos decât
viscolul este momentul când se face ziuă: „revărsatul zorilor de zi” după ce
văzduhul se ca însenina: „după ce s-a înseninat cerul”.
164
Rezolvarea testului 44
165
Rezolvarea testului 45
166
Rezolvarea testului 46
167
Rezolvarea testului 47
169
Rezolvarea testului 48
171
Rezolvarea testului 50
172
Rezolvarea testului 51
174
Rezolvarea testului 53
175
Rezolvarea testului 54
177
Rezolvarea testului 56
178
Rezolvarea testului 57
179
Rezolvarea testului 58
1. cuvinte care conțin vocale în hiat: grohăi, înainte, ție, lăutoare, colbăit etc.
cuvinte care conțin diftongi: scoală, două, ponoare, numai, scroafa,
moșneag, grohăie, lăutoare, numai etc.
2. singurătate = solitudine;
se scoală = se trezește;
în glod = în noroi.
3. expresii/ locuțiuni care conțin verbul „a da”: a da la ziar, a se da în vânt
după ceva, a da înapoi (îndărăt), a da ortul popii, a da în cărți, a da pe gât, a
da în judecată, a-și da cuvântul, a da apă la moară etc.
4. Mi-am cumpărat o nouă traistă de la târg. o traistă = complement direct;
Traista este plină cu ciuperci. traista = subiect.
5. și = adverb de întărire, „stătu și el”;
și = conjuncție coordonatoare copulativă, „își ia traista în băț și face cum i-a
zis baba”, „era mai ogârjit, mai răpănos și mai răpciugos”.
6. verbe la modul infinitiv = a grohări, ieși;
adjective formate prin derivare = colbăit, frumușel, sprâncenat etc.
7. moșneagul = substantiv comun simplu, subiect;
babei = substantiv comun simplu, complement indirect;
mele = adjectiv pronominal posesiv, atribut adjectival;
o mângâiere = substantiv comun simplu, precedat de articolul nehotărât „o”,
complement direct;
8. „care ședeau tologiți în glod” = propoziție subordonată atributivă;
„(care) se păleau la soare” = propoziție subordonată atributivă;
„care era mai ogârjit, mai răpănos și mai răpciugos” = propoziție
subordonată atributivă;
9. Sevența narativă surprinde momentul în care moșneagul îi aduce babei un
purceluș: „Iaca, măi băbușcă, ce odor ți-am adus eu! Numai să-ți trăiască!”
Moșneagul, fiind ironic, afirmă că i-a adus „Un băiat ochios, sprâncenat și
frumușel de nu se mai poate”, însă băiatul se dovedește a fi un purceluș
pricăjit și murdar, urmând să fie la fel de ironic și cu baba, zicându-i că
seamănă perfect cu ea: „Îți seamănă ție, ruptă bucățică!” În finalul secvenței
moșneagul îi indică babei să-l îngrijească și să-l spele pe noul său băiat,
deoarece era murdar: „Acum pune de lăutoare și grijește-l cum știi tu că se
grijesc băieții: că, după cum vezi, îi cam colbăit, mititelul!”
180
Rezolvarea testului 59
181
Rezolvarea testului 60
182
Rezolvarea testului 61
184
Rezolvarea testului 63
1. cuvinte care conțin diftongi: picioare, dogoare, grâu, soare, țârâie, greier;
2. trupul = corpul;
dogoare = arșiță, caniculă;
prunci = copii;
clipele = momentele, secundele.
3. adjective: lungi, întreg, smulse.
4. trei locuțiuni/ expresii care conțin substantivul „picior”: a-și picioarele
fuse, a pune pe picioare, a-și băga piciorul, a se pune în cap și în picioare,
din cap până în picioare, a sta cu picioarele pe pereți, pe picior de egalitate, a
pune piciorul în prag, a-și bate picioarele, cu coada între picioare, a lua pe
cineva peste picior, a fi pe picior de pace, a fi într-un picior etc.
5. cuvânt format prin derivare: zvâcnesc, smulse, cântec, țârâie.
cuvânt format prin conversiune: leneș.
6. pronume reflexiv: își;
conjuncție coordonatoare adversativă: iar.
7. timpul = substantiv comun simplu, subiect;
leneș = adverb de mod provenit din adjectiv, complement circumstanțial de
mod.
între flori = substantiv comun simplu, precedat de prepoziția simplă „între”,
complement circumstanțial de loc;
de mac = substantiv comun simplu, precedat de prepoziția simplă „de”,
atribut substantival prepozițional;
un greier = substantiv comun simplu, precedat de articolul nehotărât „un”,
subiect;
8. „care le purta” = propoziție subordonată atributivă;
„ce sug” = propoziție subordonată atributivă;
9. În strofele a doua și a treia este evocat spațiul teluric caracteristic cadrului
rural care ilustrează totodată munca asiduă a țăranilor. Seria de substantive
„pământul”, „lan de grâu”, „grăunțele”, „flori de mac” denumesc elementele
concrete ale spațiului teluric, care este nemărginit, deoarece se extinde până
„la orizont”. Imensitatea spațiului este întărită și de versul „Pământu-ntreg e
numai lan de grâu”, care exprimă, în același timp, admirația eului liric
blagian pentru strădania și munca oamenilor simpli de la țară. Versurile: „În
soare spicele își țin la sân grăunțele/ ca niște prunci ce sug” sugerează
armonizarea planului cosmic cu planul teluric, realizată printr-o amplă
comparație personificatoare, implicând omul, care simte o stare de
beatitudine. Imaginile vizuale, exprimate printr-o comparație cu rol de
metaforă, se armonizează cu imagini cinetice realizate prin verbe care au
sens de mișcare bruscă și neașteptată: „fulgere fără glas/ zvâcnesc din când
în când/ ca niște lungi picioare de păianjen - smulse/ din trupul care le
185
purta”. În concepția blagiană, cronosul curge încet spre eternitate și este
definit printr-o personificare: „Iar timpul își întinde leneș clipele/ și ațipeşte
între flori de mac”. Imaginile auditive sunt ilustrate de cântecul lăcustelor:
„cântec de lăcuste” și de țârâitul greierilor: „La ureche-i țârâie un greier”, ce
se constituie într-o muzică ancestrală, cosmică specifică spațiului rural care
nu cunoaște această trecere ireversibilă a timpului. Lăcustele și greierii cântă
pământului întreg și timpului oprit în somn din curgerea lui, amplificând
astfel starea de meditație profundă și reflecție a eului liric care încearcă să
amplifice misterul existențial.
186
Rezolvarea testului 64
1. cuvinte care conțin diftongi: frumoaso, seara, poala, tăi, noaptea, mea.
2. tainic = misterios, enigmatic;
acoperind = învăluind;
întuneric = întunecime, beznă, obscuritate.
3. substantive în cazul vocativ: frumoaso, lumina;
adjective pronominale posesiv: ta, tăi, mea;
adverbe: tainic, când.
4. În structura „de-ntuneric” cratima marchează elidarea vocalei inițiale „î-”
din substantivul comun simplu „întuneric”. De asemenea, cratima
marchează rostirea împreună a două cuvinte diferite din punct de vedere
morfologic: „de” = prepoziție simplă și (î)ntuneric = substantiv comun
simplu.
5. familia lexicală a cuvântului „lumină”: a lumina, luminiță, luminos,
luminoasă, luminare, luminat, iluminat, Luminație, luminiș etc.
6. locuțiuni/ expresii care conțin substantivul „ochi” = a sta cu ochii în patru,
a sta cu ochii pe cineva, a avea ochi la spate, a privi pe cineva cu ochi răi, a-i
curge ochii cuiva, a face un lucru de ochii lumii, a-l pierde din ochi, a-și
scoate ochii cu ceva, a-i crăpa ochii de rușine, a se uita cu un ochi la slănină
și cu altul la făină etc.
7. ochii = substantiv comun simplu, subiect;
seara = adverb de timp, complement circumstanțial de timp;
când = adverb relativ, complement circumstanțial de timp;
-n poala = substantiv comun simplu, precedat de precedat de prepoziția
simplă „(î)n”, complement circumstanțial de loc;
ta = adjectiv pronominal posesiv, atribut adjectival.
8. „când stau culcat cu capu-n poala ta” = propoziție subordonată
circumstanțială de timp;
„din care tainic curge noaptea peste văi/ și peste munți și peste seșuri/
acoperind pământul/ c-o mare de-ntuneric.” = propoziție subordonată
atributivă.
9. În prima secvență lirică, se conturează ipostaza meditativă a eului liric
blagian, care descoperă în negrul intens al ochiilor iubitei, punctul în care se
manifestă geneza nopții și a naturii. Fenomenul demiurgic accentuează
atmosfera de mister în care se desfășoară prin gesturi simple și tandre,
ceremonialul erotic („stau culcat cu capu-n poala ta”). Negrul intens al
ochilor iubitei semnifică unul din marile mistere ale universului, deoarece se
identifică în acest context cu emoționantul cadru nocturn care acoperă
„văile”, „munții”, „șesurile”, și „întreg pământul”, ca o taină fascinantă:
„ochii tăi, adancii, sunt izvorul/ din care tainic curge noaptea peste vai/ și
peste munți și peste șesuri,/ acoperind pământul/c-o mare de-ntuneric.”
188
Negrul intens al ochilor iubitei este ilustrat sugestiv de superlativul absolut
exprimat prin formula adverbială „așa de”, alăturat adjectivului „negri” și de
apoziția simplă „adâncii”, un adjectiv substantivizat, care amplifică
profunzimea sentimentului erotic. Epitetul adverbial „tainic” care exprimă
trăsătura verbului „curge”, precum și metafora „o mare de-ntuneric”
confirmă ideea că sentimentul iubirii constituie unul dintre marile mistere
ale universului.
189
Rezolvarea testului 66
191
Rezolvarea testului 67
192
Rezolvarea testului 68
193
Rezolvarea testului 69
194
Rezolvarea testului 70
195
Rezolvarea testului 71
196
Rezolvarea testului 72
1. cuvinte care conțin diftongi: tău, oare, doare, rău, spaima, meu, trei etc.
cuvinte care conține vocale în hiat: mie, ție.
2. copil = prunc;
să mă omori = să mă ucizi;
abia = numai, doar.
3. familiei lexicale a cuvântului „rău”: răutate, a se înrăutăți, înrăutățit,
răutăcios, înrăutățire, răuț;
4. frumos = adjectiv propriu-zis, atribut adjectival;
mă = pronume personal, complement direct;
strângi = verb predicativ, predicat verbal.
5. Virgulele din structura: „Îndura-te de ei, copile,/ Și lasă-mă că nu mai
pot!” are rolul de a izola substantivul comun în cazul vocativ „copile”, de
restul enunțului.
6. expresii care conțin cuvântul „zi”: la zi, la zile mari, a da cuiva ziua bună,
ca lumina zilei, de la o zi la alta, a lăsat loc de ziua bună, a vedea lumina
zilei, a se îngâna ziua cu noaptea, a căuta ziua de ieri, a face zile fripte cuiva
etc.
7. E bine să ne întâlnim mai des.
E posibil să plecăm mai devreme la școală.
Nu-i rău să știi mai mai multe limbi străine.
8. „să mă joc și mie” = propoziție subordonată subiectivă;
„că-s mic și eu” = propoziție subordonată completivă directă;
„că mă doare” = propoziție subordonată completivă directă;
9. Versurile extrase din textul suport surprind un gândăcel antropomorfizat
care se adresează copilului când îl strânge în pumn. Acesta utilizează
apelativul cu valoare de epitet „copil frumos”, pentru a-l înduioșa pe copilul
care nu cunoaște că strângându-l în pumn, îi poate curma viața. Mica
viețuitoare se autocaracterizează prin sintagma: „Că-s mic și eu și ca mă
doare”, poetul scoțând în evidență fragilitatea gâzei. Din aceste versuri, se
poate ilustra ideea că și insectele sau alte animale au sentimente și simt
durerea fizică ori sufletească. Așadar, raportându-ne atât la strofa dată, cât și
la întreaga poezie, putem evidenția faptul că autoarea îndeamnă oamenii, fie
mici, fie mari, să protejeze insectele și pe celelalte viețuitoare.
197
Rezolvarea testului 73
198
Rezolvarea testului 74
199
Rezolvarea testului 75
200
Rezolvarea testului 76
1. cuvinte care conțin diftongi: frumoasă, iubit, suflarea, mereu, meu, ai,
mei;
cuvânt care conține vocale în hiat: plăsmuit;
2. În structura „că-n” cratima marchează elidarea vocalei inițiale „î-” din
prepoziția simplă „în”. De asemenea, cratima marchează rostirea împreună a
două cuvinte diferite din punct de vedere morfologic: „că” = conjuncție
subordonatoare simplă și „(î)n” = prepoziție simplă. Din punct de vedere
prozodic, cratima menține eufonia versului, păstrându-i ritmul și măsura.
3. umblet = mers;
fericit = vesel, entuziasmat;
aș vrea = aș dori;
mereu = întotdeauna.
4. familia lexicală a verbului „a vedea”: vedere, văzut, a revedea, revăzut,
revedere, văzător, nevăzător etc.
5. Cuvântul „suflarea” din versul „Că simt suflarea ta divină” este
complement direct.
Suflarea vântului este liniștitoare pentru trup și minte. suflarea = subiect
6. inima = substantiv comun simplu, subiect;
de lacrimi = substantiv comun simplu, precedat de prepoziția simplă „de”,
complement indirect;
mereu = adverb de timp, complement circumstanțial de timp;
ai mei = pronume posesiv, subiect;
7. Băiețelul și fetița se jucau în parcul școlii. și = conjuncție coordonatoare
copulativă
8. „Mi-e inima de lacrimi plină.” = propoziție principală;
„să plâng de fericit” = propoziție subordonată completivă directă;
„ce-ai plăsmuit” = propoziție subordonată completivă directă;
9. În versurile extrase din textul liric suport eul poetic se confesează naturii
personificate: „Cât de frumoasă te-ai gătit/ Naturo, tu! Ca o virgină”,
admirând frumusețea cadrului natural. De asemenea, în viziunea poetului
natura este asemenea unei divinități în fața căreia eul liric, aflat în ipostază
contemplativă, rămâne extaziat în fața splendorii naturii. Tot în aceste
versuri este zugrăvită și tema comuniunii omului cu natura.
201
Rezolvarea testului 77
202
Rezolvarea testului 78
1. cuvinte care conțin diftongi: două, casei, scoate, moarte, sfătuirea, apoi,
mireasă, babei, paraua, mortului, înfiorătoare, fericirea, groapă, toiag etc.
cuvinte care conțin vocale în hiat: năsălie, găinile, înfiorătoare;
2. capul = creșterul;
șugubață = poznașă, sprintenă;
trântește = împinge, aruncă;
3. pronume reflexiv = s-, -și;
verb la modul infinitiv = zice, a scoate;
interjecție = cârc!
4. mai șugubață = adjectiv propriu-zis la gradul comparativ de superioritate,
nume predicativ;
cu picioarele = substantiv comun simplu, precedat de prepoziția simplă „cu”,
complement indirect;
limba = substantiv comun simplu, complement direct;
afară = adverb de loc, complement circumstanțial de loc;
cu piper = substantiv comun simplu, precedat de prepoziția „cu”,
complement indirect;
i- = pronume personal cu formă neaccentuată, complement indirect;
zice = verb predicativ la modul infinitiv, complement direct;
biata = adjectiv propriu-zis, atribut adjectival.
5. de pereți = acuzativ;
în mijlocul casei = genitiv;
nurorile = nominativ.
6. În structura „ca să-și mai aducă aminte de când era mireasă”, verbul „era”
are valoare copulativă.
Băiatul era în casă. era = verb predicativ;
Copilul era ajutat la teme de mama sa. era = verb auxiliar.
7. „ca să-și mai aducă aminte” = propoziție subordonată circumstanțială de scop;
„de când era mireasă” = propoziție subordonată completivă indirectă.
8. În structura „și-o izbiră” cratima marchează rostirea împreună a două
cuvinte diferite din punct de vedere morfologic: „și” = conjuncție
coordonatoare copulativă și „o” = pronume personal cu formă neaccentuată.
9. Secvența selectată din textul suport ilustrează torturile la care este supusă
baba de către cele trei nurori. Soacra este izbită cu capul de pereți de către
nurorile mai mari „până i-l dogiră”. Nora cea mică este caracterizată în mod
direct de către narator ca „fiind mai șugubață decât cele două”, ea supunând
baba la alte chinuri înfiorătoare: o frământă cu picioarele, îi scoate limba și
i-o străpunge cu acul. Epitetul „șugubață”, utilizat în contextul de față nu are
sensul de poznașă, hazlie sau glumeață, ci are sensul de „primejdioasă”.
Ulterior, nora îi presară pe limbă sare și piper până i se umflă: „i-o străpunge
cu acul și i-o presură cu sare și cu piper, așa că limba îndată se umflă.” După
supliciile la care este supusă baba nu mai putea nici să vorbească „și biata
soacră nu mai putu zice nici cârc!” și cade „la pat bolnavă de moarte”,
găsindu-și în cele din urmă sfârșitul.
203
Rezolvarea testului 79
205
Rezolvarea testului 80
207
PREFAȚĂ ......................................................... 3
Testul 1 ............................................................... 4
Testul 2 ............................................................... 5
Testul 3 ............................................................... 7
Testul 4 ............................................................... 8
Testul 5 ............................................................... 9
Testul 6 ............................................................. 10
Testul 7 ............................................................. 12
Testul 8 ............................................................. 14
Testul 9 ............................................................. 15
Testul 10 ........................................................... 17
Testul 11 ........................................................... 19
Testul 12 ........................................................... 20
Testul 13 ........................................................... 21
Testul 14 ........................................................... 22
Testul 15 ........................................................... 23
Testul 16 ........................................................... 24
Testul 17 ........................................................... 25
Testul 18 ........................................................... 26
Testul 19 ........................................................... 27
Testul 20 ........................................................... 28
Testul 21 ........................................................... 29
Testul 22 ........................................................... 31
Testul 23 ........................................................... 33
Testul 24 ........................................................... 35
Testul 25 ........................................................... 37
Testul 26 ........................................................... 38
Testul 27 ........................................................... 40
Testul 28 ........................................................... 42
Testul 30 ........................................................... 44
Testul 31 ........................................................... 45
Testul 32 ........................................................... 46
Testul 33 ........................................................... 47
Testul 34 ........................................................... 49
Testul 35 ........................................................... 50
Testul 36 ........................................................... 52
Testul 37 ........................................................... 54
Testul 38 ........................................................... 56
Testul 39 ........................................................... 58
Testul 40 ........................................................... 60
208
Testul 41 ........................................................... 61
Testul 42 ........................................................... 62
Testul 43 ........................................................... 64
Testul 44 ........................................................... 66
Testul 45 ........................................................... 68
Testul 46 ........................................................... 69
Testul 47 ........................................................... 71
Testul 48 ........................................................... 73
Testul 49 ........................................................... 75
Testul 50 ........................................................... 76
Testul 51 ........................................................... 78
Testul 52 ........................................................... 80
Testul 53 ........................................................... 82
Testul 54 ........................................................... 84
Testul 55 ........................................................... 86
Testul 56 ........................................................... 87
Testul 57 ........................................................... 88
Testul 58 ........................................................... 89
Testul 59 ........................................................... 91
Testul 60 ........................................................... 92
Testul 61 ........................................................... 93
Testul 62 ........................................................... 94
Testul 63 ........................................................... 95
Testul 64 ........................................................... 96
Testul 65 ........................................................... 97
Testul 66 ........................................................... 98
Testul 67 ........................................................... 99
Testul 68 ......................................................... 100
Testul 69 ......................................................... 101
Testul 70 ......................................................... 102
Testul 71 ......................................................... 104
Testul 72 ......................................................... 106
Testul 73 ......................................................... 107
Testul 74 ......................................................... 108
Testul 75 ......................................................... 109
Testul 76 ......................................................... 110
Testul 77 ......................................................... 111
Testul 78 ......................................................... 113
Testul 79 ......................................................... 115
Testul 80 ......................................................... 117
209
Rezolvarea testului 1 ...................................... 119
Rezolvarea testului 2 ...................................... 120
Rezolvarea testului 3 ...................................... 121
Rezolvarea testului 4 ...................................... 122
Rezolvarea testului 5 ...................................... 123
Rezolvarea testului 6 ...................................... 124
Rezolvarea testului 7 ...................................... 125
Rezolvarea testului 8 ...................................... 126
Rezolvarea testului 9 ...................................... 127
Rezolvarea testului 10 .................................... 128
Rezolvarea testului 11 .................................... 129
Rezolvarea testului 12 .................................... 130
Rezolvarea testului 13 .................................... 131
Rezolvarea testului 14 .................................... 132
Rezolvarea testului 15 .................................... 133
Rezolvarea testului 16 .................................... 134
Rezolvarea testului 17 .................................... 135
Rezolvarea testului 18 .................................... 136
Rezolvarea testului 19 .................................... 137
Rezolvarea testului 20 .................................... 138
Rezolvarea testului 21 .................................... 139
Rezolvarea testului 22 .................................... 140
Rezolvarea testului 23 .................................... 141
Rezolvarea testului 24 .................................... 142
Rezolvarea testului 25 .................................... 144
Rezolvarea testului 26 .................................... 145
Rezolvarea testului 27 .................................... 146
Rezolvarea testului 28 .................................... 147
Rezolvarea testului 29 .................................... 148
Rezolvarea testului 30 .................................... 149
Rezolvarea testului 31 .................................... 150
Rezolvarea testului 32 .................................... 151
Rezolvarea testului 33 .................................... 152
Rezolvarea testului 34 .................................... 153
Rezolvarea testului 35 .................................... 154
Rezolvarea testului 36 .................................... 155
Rezolvarea testului 37 .................................... 156
Rezolvarea testului 38 .................................... 158
Rezolvarea testului 39 .................................... 159
Rezolvarea testului 40 .................................... 161
210
Rezolvarea testului 41 .................................... 162
Rezolvarea testului 42 .................................... 163
Rezolvarea testului 43 .................................... 164
Rezolvarea testului 44 .................................... 165
Rezolvarea testului 45 .................................... 166
Rezolvarea testului 46 .................................... 167
Rezolvarea testului 47 .................................... 168
Rezolvarea testului 48 .................................... 170
Rezolvarea testului 49 .................................... 171
Rezolvarea testului 50 .................................... 172
Rezolvarea testului 51 .................................... 173
Rezolvarea testului 52 .................................... 174
Rezolvarea testului 53 .................................... 175
Rezolvarea testului 54 .................................... 176
Rezolvarea testului 55 .................................... 177
Rezolvarea testului 56 .................................... 178
Rezolvarea testului 57 .................................... 179
Rezolvarea testului 58 .................................... 180
Rezolvarea testului 59 .................................... 181
Rezolvarea testului 60 .................................... 182
Rezolvarea testului 61 .................................... 183
Rezolvarea testului 62 .................................... 184
Rezolvarea testului 63 .................................... 185
Rezolvarea testului 64 .................................... 187
Rezolvarea testului 65 .................................... 188
Rezolvarea testului 66 .................................... 190
Rezolvarea testului 67 .................................... 192
Rezolvarea testului 68 .................................... 193
Rezolvarea testului 69 .................................... 194
Rezolvarea testului 70 .................................... 195
Rezolvarea testului 71 .................................... 196
Rezolvarea testului 72 .................................... 197
Rezolvarea testului 73 .................................... 198
Rezolvarea testului 74 .................................... 199
Rezolvarea testului 75 .................................... 200
Rezolvarea testului 76 .................................... 201
Rezolvarea testului 77 .................................... 202
Rezolvarea testului 78 .................................... 203
Rezolvarea testului 79 .................................... 204
Rezolvarea testului 80 .................................... 206
211
212