Mefisto

Ungaria-Austria-Germania
1981

Regia: Istvan Szabo

Cu/personaje:
Klaus Maria Brandhauer: Hendrik actorul de carieră zis duplicittară /geniul
artistic pro-anta/anti-gosist
Krystyna Janda: Barbara, soția, tot din mediul intelectual, dar mai conservator-
snob-distant, ca și tatăl scriitor
Ildiko Bansagi: Nicoletta, amică
Rolf Hoppe: generalul, oficialul, protector-mecena
Gyorgy Cserhalmi: Hans Miklas, coleg, combatant/rezoneur, victimă
Karin Boyd: Juliette, profa coregraf, amanta
Peter Andorai: Otto, amic/coleg
Christine Harbort: Lotte, artistă, vedeta regimului, protectoarea eroului
Ildiko Kishonti: Dora, amică

Genul: socio-psiho dramă, satiră /parabolă

Tema: condiția umană, respectiv a actorului, în vremi de restriște, nazi et 2ww
Tematica: relațiile umane între profesiune și credință/caracter, elite și putere, tot
în o confuzie și durere??
Stilul: realism critico-metaforic, verism simbolic, satiră amar-acidă dar mai pe
subtil, nu caricatural/hiperbolic
Mesaj: și cu dracul de te-nfrunți, care-i mai rănit la…frunți?!
Cadrare: piesă de rezistență la panoplia regizorului, și de gen socio-politic
Calificativ: fb, maxim

Subiectul bref
Un actoraș cu pretenții își va suprasolicita destinul cu tot al vremii declinul!!
Vorba șoricelului din fabulă, la mămăliga din tuci care îl stropea și frigea de pe
vatră pe când el prin cuhnie de mâncate cată:
Dacă mai sari la mine, sar și eu în tine! A sărit și a murit opărit.
Cam tot așa eroul de aici cu pricina.
Sau, vorba lui Lăpușneanu: …eu vă vreau!
Înfruntarea sorții nu ar fi musai scuza…morții?
Cât despre Virtute? Dumneaei să nu ne mai fu… gărească?
Greu de trăit, nici lesne de murit…
Fă-te frate cu dracul, sau intră în rol/pielea lui ca să treci? Nu, să stai puntea…
Că tot abisul te așteaptă!
Unde ar fi cea dreaptă?
Linie,,,
Sau pâlnie

Eroul și viața/cariera
Inițial un actor cu perspective pozitive desigur
Cu orientări umaniste, justițiar-social-democratice
Chiar de stânga, dar moderat.
Dar apare și se întinde și se îngroașă plaga nazi
Viitorul nu mai sună bine
Vorba eminescului: Și zarea/timpul crește-n urma mea, mă-ntunec
Ce e de făcut? Își va lua soarta în mâini sau își pune masca?
Nu doar de actor!
Dar ai lui?
Începând cu profa de coregrafie, nu întâmplător iubita/amanta?!

Apropierea de culmile succesului va fi datorată nu atât talentului și ambiției, ca

plus valoric, cât mai ales minusului/negativului valoric al vremii ca ideologie și
demers anti-uman, belic și de-relaționării sociale (rudelial-comunitare și de
neam, sic)?!
Mult câștigi dacă și mai mult pierzi?
E o lege stohastică!!
Sau: cât de…

Târgul cu demonicul pe care acest Faust persona îl face ca și virtual, nu e doar

individual asumat.
Portretizarea pedalează pe erou. Cam disjunctiv. Ceilalți sunt mai mult albi?
El doar…Yago ca (alter) sine al unui Othello ca ego??
Sau Iuda și Crist ca Iason?

Ar mai fi eroul victimă paralelă, amicul coleg…

Iubita și soția inocente…
Altele…
Puțin dezbătută, cam nici secundară
Problema elitei vs nazi fenomen, ot eido ad…
Elitele și puterea, obediență sau ce pasiență
Istoria s-a confruntat mereu, dar mai ales de la zisa democrație încoace cu
raportul nefiresc între elite/creiere oneste și putere/creiere perverse
Sic și ultra!---
Aici tema vizează intelectualitatea germană și fenomenul nazi al anilor 30
Fluctuații sau mai degrabă disproporții
Cum…intervin ceilalți
Și chiar eroul

Lovitură de teatru la palat

În al vremurilor regat…
Vânătorul vânat…
Voinicul balaur reîntrupat…
Mefisto ca Faust nu tunat, ci deturnat…

Voinicul balaur reîntrupat

Vezi basmul
Un viteaz învinge balaurul ce îngrozea împărăția
Ajuns în palatul său și vizitând sălile cu comori, încep să-i strălucească ochii și
să se transforme el în cel rău.
Se și vede așa într-o oglindă de pe acolo.
Viciul bate virtutea?

Adevăratul diavol ar fi timpul istoric nu doar local, fenomenul nazi, aici

simbolizat de personajul generalului nazist, un Mecena, special și pentru acest
artist, șeful propagandei. Dedus din liderul nazi al vremii Goring.

Marele actor care devine eroul e de fapta păpușa/marioneta/fantoșa.

Emblema întunecată, nici bazonul, darmite blazonul sic!
N-am găsit/dosit altă rimă…

Din subtitrare
Orice reflectare

Gonind după glorie

Risipind ce glagorie
Ca păpădia
Nici cu ecou melodia

Ahtiat după faimă?

Când admirata Dora îi spune că e talentat, o roagă să se pronunțe cu voce ridicată
și audă lumea din jur toată

Dar pentru Juliette, instructoarea negresă, amantă, e Heinz, ucenicel și la pat/-

ăvăleală?
Ea remarcă foarte just deja că el s-ar iubi doar pe sine și nici așa îndeajuns

Despre identitate și comunitate

Citat:
Mă gândesc la mama mea
Știu că există filisteni și comuniști

Câte feluri de ipocrizie deci?

Citat:
Numele meu nu este numele meu
Pentru că eu sunt actor!

Cum se spune
Cine ar cunoaște numele Domnului
i-ar lua nu doar fața?
Actorul este și nu este
Un Yahve?

Teatrul coboară
În stradă, pe docuri, pe șantiere

Citat:
Subiectele burgheze sunt lipsite de profunzime
Noi ne imaginăm un teatru în care să se regăsească toți
Înainte de a fi politic, el trebuie să fie bun

Pe principiul anteriorității.
Mi-e prieten Platon, dar…
Înainte să fiu comunist…
Muzica înainte de…

Citat:
În mine este prea mult rău
Sunt prea slab să îl înving

Slăbiciunea n-ar fi scuză

Chit că mai puțin acuză

Esența lașității nu e asta însă

Legea ar fi torică
Adică just paradox
Răul maxim nu e nici individual chiar
Și totuși nici comun special
Ci al triadei respectivelor
Vremii-societății-indivizilor

Citat:
Multe din gândurile mele sunt doar replici pe care le-am spus pe scenă

Trecând peste faptul că

Un actor e acolo un om nu musai prea reflexiv și creativ
Omul cu roluri poate ajunge să gândească strict personal chiar cu replici-vorbe
ce nu-i aparțin sic
Dar chiar natural, nimic impropriu, ne-pastișă…
Tot fapt toric

Muncitorii au nevoie de un teatrul total

Sala ca scenă nu doar prelungire

Citat:
Chiar și revoluțiile au nevoie de profesioniști
Teatrul revoluționar e o mare fâsâială

Citat:
Dacă aș merge să călăresc și eu în fiecare dimineață
Probabil că aș arăta mai atrăgător
Munca(aici a actorului)…deșală, noblețea le cam încalecă!!

Miklas liberalul care s-ar cam da cu bătăușii de naziști…

Ulterior sacrificat de aceștia ai lor…
Îl atrăgea ideologia, convingerile politice, sau funcționa mai mult curiozitatea.
Căci

Citat:
Ideologiile sunt ciudățenii psihologice

Interesant
De fapt ideologiile sunt pe specific politic, de putere/conducere
Extins spus
Ele nu sunt doar eido-etico-ethosice, dar da, la bază.
Pot fi și personalist-filozofice, adică o concepție de viață/lume proprie,
banal/origi-nală sau cum ar fi.
Ori sisteme valorice din diferite domenii: sociologie, psihologie, logică…

Citat:
Liberalismul tău ar putea ajunge și până la dictatură

Scena
Cu jignirea Lottei
Artista amantă a unui lider nazi
E făcută vacă proastă
Dublă injurie sic
Autorul nu se consideră beat, ba din contră

Eroul
Nu se vrea nici idol ca dublu marginal
Și provincial și matinal

Provincia însemna
Zvon-rutină-siguranță
Capitala înseamnă debut iar
Puterilor adunarea

Din citate:
Cultura germană
Acum în mâini foarte bune, gândind la dl. Hofgen
Să scape de aiurelile rusești și farsele franțuzești

Între a-l urma pe fuhrer și a clădi omul nou…

A mesteca aluatul acru-bătrân al vieții…

Citat:
E sângele un suc de tot aparte

Mefistofel și-n rol nu nițel?

Cine/ce e mai al locului, nu doar patriotic?

Un partid naționalist-socialist sau un obsedat/pasionat artist care vrea să joace
expres în țara lui, fie și vremuri…hai-hui?!

Din citate:
Dar clovnul austriac, caporalul din Boemia devine cancelar.
Comuniștii și liberal-democrații ca opoziție?
O să vadă că și-au pus o pălărie prea mare

Barbara, soția expune alternativa

Decoratoare poate fi și peste hotare. Și părinte scriitor are…
Actorul are nevoie de Will și țară și teatru
Cu el se fac patru?
Asta..așezare.

Otto
Amic/coleg actor
Îl vizitează și îl îndeamnă la acțiune comună
Nu în stradă, ci tot prin artă
Hendrik ezită

Ar fi o variantă la vecini?
Dar artă frivol-decadentă?

Incendierea Reichstagului…
Opoziția se mai și evaporă…
Lotte, favorita regimului, solicitată, îl sprijină pe noul alt idol…
Corb la corb se alintă?

La strângerea de mână cu oficialul replică la observația că ar fi moale și privirea

blândă:
Se pare că secretul actorilor e să pară puternici chiar dacă ei de fapt sunt slabi

Spiritul faustic vs cel mefistofelic

Hendrik insinuează a fi la fiecare german ceva diavolesc.
Oficialul sugerează că trebuie păstrat cumva secretul
Inamicii ar fi încântați dacă am avea doar suflet faustic?

Adică
Lasă-i să ne creadă proști/onești/îngeri
Să se păcălescă singuri
Noi mai mult și de fapt belicoși/perfizi/drăcoși

Impredictibil
Încă nu e cabala
Nici actorie desăvârșită
Căci variantele nu-s infinite
Dar misiunea e originalitatea, și cu greu/mare preț.
Spre a garanta personalitatea
Creativitatea ar fi originalitate
Chiar peste poate
Dar fără rabat la calitate

Discuția cu superiorul statal continuă:

E nevoie de fler, zice.
Și de o vastă cultură, adaugă actorul
La care primministrul:
Când aud cuvântul cultură îmi vine să scot pistolul!
Dar explică:
O prostie burgheză
Bolșevicii o propovăduiesc ca să atragă profesorii

Stând pe canapea și fără să ducă mâna la șold, atenție

De verificat secvența
Desigur replica celebră a lui Goring, de neomis și aici

Eroul se confesează a fi fost atras de așe idei

Orice om mai face și nebunii, zice generalul
Eroul profită și pomenește de Otto, închis…

Miklas Hans
Desigur opozanții mor…discret, accident rutier…
Dacă nu ar fi adevărat, ar fi o melodramă
Replică

Protestul pentru erou e chiar antet la al lui general al lumii drepte contestul
Micul lui univers îl ține sâmbure nu neghină?

Desigur va pleda și pentru juliette, iubita negresă, care, vorba oficialului prim
sfida puritatea rasială.
Va fi scoasă liber/ă peste hotare.

Cenzura…înflorește
La ce se ajunge
Poetul național tabu
Autori care nu au plecat au interzis sau se retrag
La modă ajunge haina de piele
Simbolic negrul răului și aspectul morfic saurian, viclean…
Dar râmâne pe listă/afișe Shakespeare
Deoarece e…democrație nu doar artistică, cică.

Iubita îl consideră aservit social/profesional

Cum și căsătorit cu teatru se consideră el
El opinează că
Nu putem emigra toți
Just, din această dilemă
Să ieși nici mai e emblemă
Nu blazon, ci, vai, bazon!
Adică e ca și cum ai întoarce spatele

Citat
Adevăratele valori
Cum ar fi arta și teatrul
Se ridică deasupra tuturor lucrurilor

Mai zi alt-ceva?!

Libertate?
Fără eficacitate…
Decât o luptă fără sorți
Înfruntăm soarta și ca zombi, semi-morți!

Oberon și Titania
Omul nou
O nouă societate
Tot proletculism, mai pe vestic, nu?

Citat
Indiferent cât de murdară e lumea
Arta rămâne pură și adevărată

Niciun iz de și virtual narcisism…

Fiind oricum un mixt real/imaginar
Nu musai vizând și ideal
Dar de fel sublimând real și virtual, relativ și absolut
Arta nu poate fi global decât pozitivă
Restul rozei cardinale fiind inclus sic:
Negativul incertul, nulitatea
Subordonate

Arta înainte de toate

Omul dintre-întru (se) scoate/socoate

Intervenind iar în cazul Otto amicul

Oficialul de-l simpatiza îl avertizează
Să își țină nasul în ciorba sa
Intervenind la Lotte, idola artistică a elitei neamului
Prin protecție de fuste…
Copilul cominte al sistemului vine iar cu roaga
Află că e deja…(auto) sinucis
Finala pledoarie
Pentru un teatru total să fie
Fără bariere public-actor
Piesă gen greacă tragedie
Stindard culturii germane
Ar fi conflictul dintre acțiune și așteptare
Noi cântărim((gândim) prea mult, acum trebuie acțiune
Un Hamlet puternic, revoluționar
Nu nevrotic, slab
Hamlet e o șansă pentru germani
Nu ezitare, ci faptă
Să nu dormim

Actorul ca spin, sulă în coasta vieții/sorții

Și viața ca drob de sare pe vatră, vezi povestea

Fă-te frate cu dracul până treci puntea?...

Sau pune-o de trântă dreaptă?
Crist se confruntând milenar cu Anticristul?...

Răul desăvârșit, nici facial de des-mascat

Darmite la…stat.

Este valoarea un ce incomod

Fiece vreme și mod

E răul cine?
Veacul, vremea, istoria, societatea, puterea, insul?...

Cultura și valoricul uman vs civilizația și ca anti-valoric uman generic(societal-

individual)
Intelectualii(valoroși, elita) și istoria(vitregă)

Scena finală
Arena imperială
Cine de sus îl privește/iubește
Umbra generalului/oficialului
Vicar altfel al divinului??
Vice versa?
Dar e scena lui, a pământean-divinului?!
Pentru euro-imperiul și ulterior planetar
Milenar
Trimis în centrul
Pus ca măgarul la mijloc
Lumina e bună?
Orbitor!
Dar nu sacră, străbună!
Nu e cea adevărată?

Și acum abia ar înțelege taina?

Ce vreți de la mine?
Sunt doar un (biet) actor!

Final

Morala
Măgarul când s-a văzut împărat
Nu de samar s-a dezbărat
Cioara albă(ariană?)
Și ca privighetoare la voce
Nu glasul, ci cântarea îi rămâne rece

Mefisto
1981
Film de referință
Parabolă/rechizitoriu
Realism critic, dur reflexiv-simbolist
Lista de aur a cinematografiei mondiale

Damian Luz