Universitatea Pedagogică de Stat din Chişinău Ion Creangă

Facultatea de Filologie și Istorie

Catedra de limbă și literatură română
TEHNICI DE COMUNICARE 36 de ore
Syllabus

Semestrul I

Olga Boz, dr. conf.

Catedra de limbă și literatură română
e-mail: olgaboz77@gmail.com

Obiectivele de formare profesională în cadrul disciplinei:

 cognitiv: cunoaşterea elementelor constituente ale actului comunicativ în
diverse manifestări; a evoluţiei canalelor de comunicare; a tehnicilor de desfăşurare
a comunicării interpersonale şi didactice;
 aplicativ: aplicarea unui spectru larg de tehnici eficiente pentru realizarea
comunicării (în dependenţă de specificul situaţiei) şi de analiză a mesajului;
 integrativ: realizarea eficientă a comunicării interpersonale şi didactice prin
utilizarea tehnicilor adecvate situaţiei.

Evaluarea curentă: se aplică o evaluare curentă individuală, în timpul semestrului,

la orele practice.
Prezentarea orală a unei informaţii privind evoluţia comunicării, în limita de 5-
7 minute, cu distribuirea suportului. Subiectele şi cerinţele faţă de suport a se vedea
la p. 10. 1
Evaluarea proiectului:
SE APRECIAZĂ fiecare parametru cu cîte 2 p.:
1. Structurarea / ordonarea prezentării.
2. Înțelegerea subiectului.
3. Originalitatea ideilor.
4. Utilizarea mijloacelor tehnice şi vizuale.
5. Abilităţile de prezentare.

 Evaluarea finală: se face prin examen constituit din 2 probe:

 un eseu structurat, la un subiect accesibil, experienţă şi instruire;
 o discuţie de grup, în parametrii unei tehnici indicate.
Rezultatul se exprimă printr-o notă (conform sistemului de apreciere de 10
puncte), cu acordarea a 4 credite academice, care permite promovarea studentului
în etapa următoare a procesului didactic. Nota de la evaluarea finală este constituită
din două componente: 50% din notă se acumulează la evaluarea curentă, iar 50%
din notă o constituie aprecierea de la evaluarea finală.

Subiectele pentru examen:

Tehnicile de discuţie:
1. interviul,
2. emisiunea în direct, panelul
3. cercul,
4. roata,
5. discuţia ghidată,
6. pixuri în pahar,
7. din fotoliul autorului,
8. prezentarea de carte,
9. conferinţa de lectură,
10. acvariul,
11. argumente pe cartele,
12. pînza discuţiei,
13. controversa academică,
14. intra-actul,
15. FRISCO,
16. pălării gînditoare.

Tehnicile de scriere:
1. scrierea liberă,
2. lanţuri asociative
3. cubul,
4. 6 De ce.?
5. pagina de jurnal,
6. maratonul de scriere,
7. piramida narativă,
8. eseul argumentativ,
9. graficul T/graficul M,
12. eseul reflexiv

Model de bilet pentru examen:

2
TEHNICI DE COMUNICARE Semestrul I
Biletul de examinare nr. 1
1. Elaboraţi un eseu argumentativ în tehnica 6 De ce?,
cercetînd aforismul: Fiecare din noi are o patrie, celelalte sînt
ţări. (O. Paler)
2. Discutaţi, în grup de 4, timp de 10 minute, problema relaţiilor
dintre copii şi bunici, aplicînd formula de discuţie roata.

Demersul didactic:
1. Formarea comunităţii de instruire. Chestionarul lui Proust. Aşteptări şi temeri.
2. Actul comunicativ. Ipostaze ale emiţătorului şi ale receptorului.
Componentele actului comunicativ: emiţător, receptor, cod, canal, mesaj, bruiaj.
Scopul comunicării. Tipuri de comunicare: intrapersonală, interpersonală, publică,
în masă. Interviul. Temă: Construirea dialogului (convorbirea telefonică în baza
imaginii şi a textului).
3. Distanţarea în timp şi spaţiu. Modelarea schemelor de comunicare.
Diversitatea canalelor de comunicare. Coduri de comunicare în lumea
contemporană. Emisiunea în direct. Panelul. Temă: O emisiune de 5 minute.
4. Comunicarea despre sine. Limba – cod universal. Lanţuri asociative.
Schimbarea codului de comunicare. Aspecte verbale, paraverbale şi nonverbale
în comunicare. Implicarea sistemelor semiotice în comunicarea cotidiană şi în
comunicarea artistică. Temă: Blazonul. Cartea de vizită. CV-ul actualizat.
5. Codarea şi decodarea mesajului. Relevanţa circumstanţelor de comunicare.
Scrierea ghidată de imagini. Temă: CV-ul artistic.
6. Medialimbajul. Semne şi coduri utilizate. Ideea de medialimbaj. Mostre
ilustrative şi relevante. Medialimbajul în viaţa societăţii contemporane. Temă:
Spotul publicitar pentru un produs autohton.
7. Coduri publicitare şi informative. Decodarea mesajului. Mesaje pentru
consumator. Elemente ale panoului publicitar şi ale ambalajului unui produs.
Scrierea eseului despre un produs în tehnica Cubului. Temă: Proiectul campaniei
publicitare pentru un produs nou.
8. Crearea „mitului” prin medialimbaj. Imagini de fiinţe. Temă: Publicitatea
complexă (panou, spot, text) pentru o carte pe care ai citit-o.
9. Evoluţia comunicării de la origini la Internet. Schimbări de paradigmă.
Evoluţia comunicării verbale. Diversitatea limbilor de comunicare. Utilizarea
limbilor de comunicare internaţională. Roata. Temă: Prezentare orală de 1 minut
despre o limbă: 3 lucruri interesante (studentul alege o limbă cu glotonimul
începînd cu litera numelui său de familie; convine cu ceilalţi ca să nu coincidă
limba aleasă) (vezi lista de teme la p. 6).
10. Comunicarea scrisă. Editarea de carte, presa, comunicarea interpersonală.
Canale de comunicare în lumea contemporană. Progresul tehnic vs. canale de
comunicare.
11. Temă – evaluare I: Prezentarea orală a unei informaţii privind evoluţia
comunicării, în limita de 5-7 minute, fără utilizarea notiţelor. (vezi lista de teme la
p. 7).
12. Continuarea evaluării I.
13. Analiza actelor comunicative. Comunicarea artistică. Crearea imaginii şi
codificarea informaţiei în diferite arte. Pixuri în pahar: Comentarea unei opere de 3
artă. Interogarea multiprocesuală în baza imaginii. Temă: Agenda cu notiţe
paralele asupra textului dat.
14. Decodarea textului artistic. Deducerea informaţiei despre autor, timpul şi locul
creării textului artistic. Tehnica În căutarea autorului. Turul galeriei. Temă: Pagina
de jurnal (o întîmplare pe care nu pot s-o uit).
15. Producerea textelor de ficţiune. Maratonul de scriere. Tehnica Piramida
narativă. Temă: Varianta redactată a textului epic.
16. Comunicarea despre propriul text produs. Detalizarea. Interpretarea semnelor
textului. Tehnica Din fotoliul autorului.
17. Comunicarea despre textele citite. Prezentarea de carte. Conferinţa de
lectură.
18. Comunicarea prin scheme. Organizarea grafică a informaţiei. Clusteringul,
Secvenţe contradictorii, Diagrama Venn, Linia valorii. Relevanţa şi utilitatea
informaţiei grafice. Construirea schemelor. Temă: Construirea unei scheme-cîmp
conceptual cu termenii din domeniul comunicării.

SUPORT PENTRU REALIZAREA TEMELOR

CHESTIONARUL LUI PROUST

1. Principala mea trăsătură.
2. Calitatea pe care doresc să o întîlnesc la un bărbat.
3. Calitatea pe care o prefer la o femeie.
4. Ce preţuiesc mai mult la prietenii mei.
 5. Principalul meu defect.
6. Îndeletnicirea mea preferată.
7. Fericirea pe care mi-o visez.
8. Care ar fi pentru mine cea mai mare nenorocire.
9. Locul unde aş vrea să trăiesc.
10. Culoarea mea preferată.
11. Floarea care-mi place.
12. Pasărea mea preferată.
13. Prozatorii mei preferaţi.
14. Poeţii mei preferaţi.
15. Eroii mei preferaţi din literatură.
16. Eroinele mele preferate din literatură.
17. Compozitorii mei preferaţi.
18. Pictorii mei preferaţi.
19. Eroii mei preferaţi din viaţa reală.
20. Ce urăsc cel mai mult.
21. Calitatea pe care aş vrea s-o am din naştere.
22. Cum aş vrea să mor.
23. Greşelile ce-mi inspiră cea mai mare indulgenţă.
24. Deviza mea.

CARTEA DE VIZITĂ
OBLIGATORIU
1. Identitate: nume, prenume. 4
2. Ocupaţie: funcţie, post, grad
profesional.
3. Organizaţia, instituţia, compania
reprezentată.
4. Informaţii de contact: adresă, telefon,
fax (codul poştal, prefixele ţării şi localităţii), e-mail.
OPŢIONAL
Sigle, logo-uri, citate, devize, imagini iconice, fotografii
de fundal, poza nominantului, figuri, linii, cadre etc.

STRUCTURA-CADRU A UNUI CURRICULUM VITAE (CV)

CV cronologic
1. Date personale: prenumele şi numele (Ana BACIU), data şi locul naşterii,
naţionalitatea şi cetăţenia, starea civilă şi situaţia familială, adresa actuală, nr. de
telefon fix şi mobil, adresa electronică.
 Doamnele indică numele de domnişoară în paranteze, după actualul
nume de familie (al soţului).
 Adresa trebuie să conţină codul poştal, iar numerele de telefon –
prefixele (în paranteze).

2. Postul căutat (se completează dacă persoana depune un CV de angajare).

3. Experienţa profesională/de muncă (se menţionează experienţa de muncă,
indicînd termenele de angajare, începînd cu postul cel mai recent).
NOTĂ: Absolvenţii fără experienţă pot indica stagiile de practică.

4. Studiile şi domeniile de formare profesională (în ordine invers cronologică).

5. Limba maternă şi limbile străine cunoscute (vorbit, scris, citit; curent, fluent,
bine, mediu, slab).

6. Publicaţii şi invenţii.

7. Abilităţi şi competenţe.
 Abilităţi de comunicare interpersonală şi publică;
 Aptitudini de lider, disponibilităţi de lucru în echipă;
 Perseverenţa, tenacitatea, voinţa, capacitatea de efort fizic şi intelectual;
 Permis auto;
 Operarea PC: redactarea şi tehnoredactarea textelor, programare, calcule,
proiectare, programe specifice, navigare pe Internet, proiectare web etc.

8. Onoruri (grade, titluri, diplome, decoraţii, concursuri).

9. Pasiuni.
 Se vor evita afirmaţii gen sport, muzică, teatru, făcîndu-se menţiuni precise şi
relevante: ce fel de muzică etc.
5
10. Referinţe (se menţionează dacă sînt anexate la CV sau se dau
telefoane/adrese de contact ale persoanelor ce ar putea da referinţe despre dvs.).

11. Diverse (ce credeţi că se mai merită spus, cu această ocazie).

12. Data, semnătura.
CUM FACEŢI PUBLICITATE UNUI PRODUS SAU UNOR SERVICII

1. Determinaţi grupul-ţintă: cine va cumpăra acest produs (cui i se adresează

publicitatea dvs.)?
2. Găsiţi un "clenci" care să atragă atenţia publicului asupra produsului.
3. Stabiliţi un teren comun unde acest public se întîlneşte cu acest produs.
4. Formulaţi problema pe care o are persoana ce va cumpăra produsul.
5. Identificaţi un punct de sprijin care să-i dea potenţialului cumpărător un motiv
să se intereseze de acest produs.
6. Faceţi o listă de informaţii pe care vreţi să le transmiteţi.
7. Raportaţi-l la alte produse, fără a face antireclamă.
8. Arătaţi avantajele acestui produs.
9. Rezumaţi beneficiile.
10. Oferiţi sfaturi şi sugestii, arătaţi modele.
 CUBUL
Descrie/Defineşte! Descrie obiectul/fenomenul/problema. Precizează-i
caracteristicile.
Asociază! Printr-un exerciţiu asociativ liber, raportează obiectul/fenomenul/problema
la altul/a. Interpretează-ţi asocierile. Comentează cum ai gîndit atunci cînd ai făcut
asocierea.
Compară! Alege un alt obiect/fenomen/problemă comparabil(ă) cu primul. Găseşte
baza de comparaţie şi comentează asemănările şi deosebirile dintre ele. Alege alt
obiect/fenomen/o problemă comparabilă. Repetă procedura.
Aplică! Arată utilitatea practică a obiectului, importanţa fenomenului, actualitatea
problemei şi trasează cîteva căi de aplicare. Rezolvă o problemă legată de acest
obiect/fenomen. Comentează rezolvarea problemei.
Analizează! Analizează obiectul/fenomenul: aspectul fizic/material şi cel
moral/spiritual. Prezintă criteriile de analiză.
Apreciază/Argumentează! Referindu-te la utilitatea/valoarea obiectului
(fenomenului), apreciază-l şi adu argumente în sprijinul acestei aprecieri.

LIMBILE LUMII (subiect pentru o prezentare informativă de 1 minut: cîteva date

interesante despre limba respectivă)
A. arabă, albaneză, armeană, azeră, afrikaans,
B. belorusă, bulgară, bască,
C. coptă, curdă, cecenă, chineză, croată, cehă, catalană, coreeană,
D. dalmată, daneză, 6
E. estonă, elină/greacă, engleză,
F. finlandeză, franceză, flamandă,
G. germană, georgiană, găgăuză,
H. hindi, haitiană (creolă),
I. italiană, irlandeză, islandeză, ivrit, idiş,
J. japoneză,
K. kazahă, kirghiză,
L. lituaniană, letonă, latină,
M. mongolă, maghiară/ungară, malaieză, macedoneană, malgaşă, malteză,
maori,
N. norvegiană, nepaleză,
O. olandeză,
P. portugheză, poloneză, persană,
Q. quechua,
R. rusă, română, retoromană,
S. sîrbă, suedeză, swahili, sefardă, spaniolă, slovacă, slovenă, somali,
T. turcă, tatară, tswană, tamil, tadjică, thai, turkmenă, ţigănească,
U. ucraineană, urdu, uzbecă,
V. vietnameză.
 SUBIECTE PENTRU PREZENTAREA ORALĂ: ASPECTE ALE
COMUNICĂRII
Subiectul Vă revine în conformitate cu numărul de ordine în registrul grupei.
Prezentare orală de 5-7 minute, cu distribuirea suportului.
1. Comunicarea în lumea animală. Limbajele animalelor.
2. Comunicarea prin gesturi şi mişcări. Limbaje şi sisteme speciale de semne în
comunicarea nonverbală.
3. Comunicarea prin vestimentaţie şi tatuaj în diferite culturi şi epoci.
4. Comunicarea articulată.
5. Comunicarea prin imagini.
6. Comunicarea scrisă. Pictogramele. Ideogramele.
7. Comunicarea scrisă. Sistemele alfabetice.
8. Comunicarea cu ajutorul cifrelor.
9. Cartea, canal de comunicare.
10. Comunicarea prin mass-media. Ziarele.
11. Comunicarea prin mass-media. Revistele. Magazinele.
12. Comunicarea prin mass-media. Radioul.
13. Comunicarea prin mass-media. Televiziunea.
14. Comunicarea prin mass-media. Fotografia.
15. Comunicarea prin mass-media. Videoul.
16. Comunicarea prin mass-media. Publicitatea.
17. Cinematografia şi comunicarea.
18. Comunicarea în teatru.
19. Comunicarea în muzică.
20. Telefonul ca mijloc de comunicare. 7
21. Calculatorul. CD-ROM. DVD.
22. Reţelele: Internet/Web.
23. Motoarele de căutare în Internet.
24. Comunicarea prin Internet. Poşta electronică.
25. Comunicarea prin Internet. Forumul.
26. Comunicarea prin Internet. Chatul.
27. Comunicarea prin Internet. ICQ.
28. Blogul.
29. Benzile desenate.
30. Comunicarea prin desene animate.
31. Hărţile în procesul comunicării.
32. Dicţionarele. Dicţionarele ilustrate.
33. Comunicarea în cadrul jocurilor sportive.
34. Comunicarea şi traducerea în lumea contemporană.
35. (Comunicarea scrisă). Evoluţia instrumentelor şi a mecanismelor de scris.
 PREZENTAREA ORALĂ
A. CUM CONSTRUIŢI UN DISCURS INFORMATIV
1. Un discurs informativ explică termeni, concepte, noţiuni, procese.
2. Acest discurs trebuie să aibă o structură internă clară: introducere, cuprins,
încheiere.
3. Recurgem la definiţia din dicţionar. (Apelăm la mai multe dicţionare explicative
şi enciclopedice, accesăm www.dexonline.ro).
4. Ne adresăm dicţionarelor etimologice, pentru a elucida originea, semnificaţia
iniţială, sensurile ulterioare ale termenului. Examinăm alte sensuri, comentăm relaţia
dintre sensul cu care operăm noi şi celelalte. În cazul cuvintelor compuse, cercetăm
şi alte derivate cu aceleaşi elemente de compunere şi comentăm.
5. Excludem sensuri pe care ascultătorii le-ar putea sesiza sau intui, dar de care
ne desolidarizăm. (Cînd spun ...., nu am în vedere..., ci ...)
6. Aducem un exemplu, pentru a ne face înţeleşi mai uşor.
7. Utilizăm termenul în context, pentru a-i ilustra semnificaţia.
8. Urmărim ca în discursul nostru să se vadă clar cînd trecem de la un moment
la altul.

B. CUM PREZENTAŢI SUPORTUL

Suportul (preferabil imprimat) oferit fiecărui coleg se va plasa pe o foaie detaşabilă A
4 şi va respecta cerinţele:
1. Textul urmează să aibă cel puţin 5 alineate: 1 – introducere, 2,3,4 – cuprins, 5
– încheiere. Se vor respecta alineatele. Pentru accentuarea coerenţei, puteţi
recurge la forme grafice de evidenţiere.
2. Titlul va fi evidenţiat grafic în primul rînd (cu caractere diferite, subliniat etc.), 8
centrat şi separat de text printr-un rînd.
3. Vocabularul va fi selectat în cunoştinţă de cauză, cu respectarea nuanţelor de
sens generale şi terminologice.
4. VERIFICAŢI! Nu vă permiteţi carenţe de stil, erori gramaticale, ortografice sau
de punctuaţie.

C. CUM SUSŢINEŢI UN DISCURS PUBLIC

1. Acumulaţi informaţii în legătură cu subiectul discursului. Notaţi-le pe fişe

aparte: acestea pot fi clasificate şi regrupate cu uşurinţă, fără a mai fi rescrise.
2. Scrieţi textul discursului, chiar dacă ulterior nu îl veţi utiliza ca suport. Scriindu-l,
vă gîndiţi la conţinut şi structură şi le puteţi perfecţiona.
3. Verificaţi sensul termenilor şi al cuvintelor pe care le utilizaţi pentru prima dată,
lucraţi cu dicţionarul de sinonime, pentru a alege cuvîntul cel mai exact.
4. Stabiliţi scopul pe care îl urmăriţi şi mesajul pe care intenţionaţi să-l transmiteţi.
5. Cultivaţi-vă încrederea în propria persoană şi nu-i daţi auditoriului prilejul de a
vă pune la îndoială capacităţile de orator.
6. Contaminaţi auditoriul: dacă sînteţi pasionat de subiect, dacă sînt anumite
aspecte care vă entuziasmează, transmiteţi acest sentiment şi această stare de spirit
auditoriului.
7. Ascultaţi şi urmăriţi auditoriul: primiţi feed-back-ul, reacţionaţi verbal la ceea
ce vă transmite sala, răspundeţi prompt la întrebări.
8. Creaţi-vă o imagine: construiţi-vă propria identitate, pe care o promovaţi
consecvent.
9. Dezvoltaţi-vă în permanenţă abilităţile şi tehnicile de vorbire în public, înţelegînd
responsabilitatea ce vă revine.
10. Fiţi sincer(ă): publicul va crede în ceea ce spuneţi doar dacă dvs. veţi crede cu
tărie.

D. CUM SE FACE EVALUAREA PREZENTĂRII

1. Vorbitorul a reuşit să se facă ascultat / a privit auditoriul atunci cînd a prezentat?
2. A reuşit deschiderea alocuţiunii să capteze atenţia auditoriului?
3. A fost clară expunerea?
4. Vorbitorul a folosit un limbaj interesant/intrigant?
5. Ideile expuse în alocuţiune au fost eşalonate clar şi logic?
6. Vorbitorul a dat definiţii, a adus exemple, a recurs la date statistice, s-a sprijinit
pe datele din surse pentru a-şi confirma ideea?
7. A folosit mijloace ilustrative?
8. Şi-a încheiat alocuţiunea cu nişte concluzii?
9. Vorbitorul a avut o postură adecvată?
10. Vorbitorul a urmărit reacţia auditoriului, a ţinut cont de ea?

Text pentru aplicarea agendei cu notiţe paralele

Păpuşa de cîrpă

Dacă Dumnezeu ar uita pentru o clipă 9

că nu sunt decît o păpuşă de cîrpă
şi mi-ar oferi în dar o bucăţică de viaţă,
probabil că n-aş spune tot ce gîndesc,
deşi în definitiv aş putea să gîndesc tot ce spun.

Aş da valoare lucrurilor mărunte, dar nu pentru ce valorează ele,

ci mai curînd pentru ceea ce ele semnifică.
Aş dormi mai puţin şi aş încerca să visez mai mult,
înţelegînd că pentru fiecare minut în care închidem ochii,
pierdem şaizeci de secunde de lumină.

Aş merge în timp ce alţii ar sta pe loc,

aş rămîne treaz în timp ce toţi ceilalţi ar dormi.
Aş asculta în timp ce alţii ar vorbi
şi cum m-aş bucura de savoarea unei îngheţate de ciocolată!

Dacă Dumnezeu m-ar omeni cu o fărîmă de viaţă,

m-ar împinge de la spate în bătaia soarelui,
acoperindu-mi cu razele lui nu doar corpul, ci şi sufletul,
Doamne, dacă eu aş avea o inimă,
mi-aş scrie ura pe un cub de gheaţă
şi aş aştepta ca soarele să-l topească.
 Aş picta pe stele, cu un vis al lui Van Gogh,
un poem de Benedetti
şi o serenadă de Serrat aş oferi-o Lunii.

Aş uda trandafirii cu lacrimile mele

ca să pot simţi durerea spinilor
şi sărutul de culoarea cărnii al petalelor proaspete...
Doamne, dacă aş avea o fărîmă de viaţă...

N-aş lăsa să treacă nici măcar o zi

fără să le spun oamenilor pe care îi iubesc, că îi iubesc.
Aş convinge fiecare femeie şi fiecare bărbat că la ei ţin cel mai mult
şi aş trăi îndrăgostit de iubire.

Bărbaţilor le-aş dovedi cît de mult greşesc

atunci cînd cred că nu trebuie să se mai
îndrăgostească cînd îmbătrînesc,
fără să ştie că ei îmbătrînesc tocmai pentru că încetează a se mai îndrăgosti.
Unui copil i-aş face cadou o pereche de aripi,
dar l-aş lăsa să înveţe singur a zbura.

Pe cei batrîni i-aş învăţa că moartea

nu vine odată cu vîrsta, ci odată cu uitarea.
Am învăţat de la oameni atîtea lucruri...
Am învăţat că toată lumea vrea să trăiască
pe vîrful unui munte, 10
fără să ştie că adevărata fericire este
felul în care urci pantele abrupte spre vîrf.

Am învăţat că ori de cîte ori un nou-născut

prinde cu pumnul lui mic,
pentru prima oară, degetul mare al tatălui său,
îl ţine strîns pentru totdeauna.

Am învăţat că un om
are dreptul să privească de sus un alt om
doar cînd îl ajută să se ridice.
Am învăţat o mulţime de alte lucruri de la voi,
deşi, realmente, multe nu îmi vor mai servi la nimic,
fiindcă atunci cînd mă vor pune la păstrare în acea cutie,
eu voi fi murit deja.
Gabriel Garcia Marquez

PIRAMIDA NARAŢIUNII
1. Scrieţi 1 cuvînt care va fi numele personajului principal. Prin
alegerea numelui, determinaţi apartenenţa personajului la o anumită categorie
(oameni, animale) şi la o anumită cultură sau epocă.
2. Adăugaţi 2 cuvinte care vor fi caracteristicile de bază ale
personajului (vîrstă, aspect, calităţi, trăsături de caracter).
3. Formulaţi, în limita de 3 cuvinte, circumstanţele de spaţiu, unde
se va desfăşura acţiunea (ţară, localitate, localuri; dacă aveţi ideea de a schimba,
pe parcursul naraţiunii locul de desfăşurare a evenimentelor, indicaţi acest fapt).
4. Descrieţi, în 4 cuvinte semnificative, problema sau problemele
pe care le veţi aborda în această naraţiune.
5. Expuneţi, în 5 cuvinte semnificative, primul episod al naraţiunii.
Acesta va echivala, în producerea textului finit al dvs., cu expoziţiunea, sau
situaţia iniţială. Prin secvenţa dată a textului veţi explica de ce apare problema sau
problemele, cum se pregăteşte terenul pentru formularea problemei.
6. Indicaţi, în 6 cuvinte semnificative, acţiunile din episodul 2 al
naraţiunii (cum procedează personajul, ce i se întîmplă etc. ). Segmentul va
coincide cu desfăşurarea acţiunii în cadrul textului narativ finit.
7. Prezentaţi, în limita de 7 cuvinte semnificative, episodul al
treilea, echivalent cu punctul culminant al acţiunii. Remarcaţi aici ce se întreprinde
pentru soluţionarea problemei.
8. Descrieţi, în limita de 8 cuvinte semnificative, soluţionarea
problemei, egală cu deznodămîntul textului narativ.
La încheierea acumulării ideilor, piramida narativă va arăta astfel:
Marius;
Tînăr, fotbalist;
România, cantonamente, munte;
Neînţelegeri, traume, eliminare, transfer;
Campionat, insucces, ofertă, antipatie, blocaje;
Interviu, ziarişti, contracte, antrenamente, clinică, familie;
Meci, succes, fotografii, reabilitare, petrecere, prieteni, publicitate;
Antrenor, naţională, mulţumire, VIP, fani, remunerare, cîntec, slogan. 11
N.B.! Fiecare dintre cuvintele semnificative îşi merită, cel puţin, o frază de text
coerent Deci: minimum 8 alineate, 36 de enunţuri.

REGULI ALE TRATATIVELOR EFICIENTE

1. Stabiliţi din timp priorităţile şi chestiunile de principiu.

2. Fiţi sigur că cearta nu substituie şi nu facilitează tratativele.
3. Nu vă lăsaţi obsedat de ideea de a învinge interlocutorul. Dacă nu sînteţi gata
să vă împăcaţi, să cedaţi, nici nu începeţi discuţia.
4. Ascultaţi mai mult decît vorbiţi. Observaţi pauzele, mimica, gestica celui din
faţă, urmăriţi-i reacţiile. Ţineţi cont de ceea ce propune interlocutorul, dar
mergeţi spre scopul dvs.
5. Nu vă gîndiţi la rezultat, aveţi grijă de desfăşurarea corectă a procesului. Fiţi
atent la ceea ce spuneţi şi la felul cum spuneţi.
6. Aşezîndu-vă la masa de discuţie, trebuie să aveţi în rezervă o strategie
alternativă. Dacă lucrurile nu se desfăşoară aşa cum aţi preconizat, recurgeţi
la ea.
7. Cereţi o pauză atunci cînd simţiţi că trebuie să analizaţi la rece lucrurile.
8. Glumiţi în momentele de maximă tensiune.
9. Atacaţi atunci cînd Vă simţiţi în putere, pe cal.
10. Acceptaţi compromisul dacă nu aveţi altă soluţie.

ESEUL ARGUMENTATIV
Ipoteze
a. Formulaţi ipotezele proprii în raport cu titlul propus al eseului.
b. Alegeţi, dintre toate gîndurile pe care le aveţi, răspunsurile personale la
întrebările Ce aţi vrea să spuneţi dvs. despre aceasta? Ce aţi vrea să demonstraţi
prin lucrarea dată?
c. Selectaţi ipoteza centrală şi concentraţi-vă eforturile pentru examinarea ei.
Fapte semnificative
a. Acumulaţi fapte relevante din diferite domenii, prin care puteţi confirma
ipoteza dvs. (viaţă socială, ştiinţe, biografii ale oamenilor iluştri, evenimente curente,
texte literare etc.).
b. Alegeţi exemplele cele mai semnificative pentru confirmarea ipotezei.
Descrieţi-le succint şi coerent, cu referinţă la sursa cunoscută de dvs.
c. Analizaţi şi exemplele/faptele cu statut de contragreutate, care vor servi drept
contraargument într-o discuţie publică.
d. Descrieţi 1-2 exemple/fapte opuse ipotezei pe care aveţi de gînd să o
promovaţi. Comentaţi-le în raport cu ipoteza dvs.
Explicare
a. Argumentaţi relevanţa exemplelor aduse pentru susţinerea ipotezei dvs.
b. Aplicaţi tehnica 6 De ce? pentru a răspunde de ce formulaţi această ipoteză
sau, dacă formularea nu vă aparţine, de ce aderaţi la ea.
Acţiuni posibile
a. Examinaţi posibilităţile de aplicare în practică a ipotezei dvs.
b. Descrieţi posibilităţile cele mai semnificative, prezentîndu-le ca pe o strategie
de atingere a obiectivelor propuse.

CUM VĂ PREZENTAŢI LA UN INTERVIU

Este foarte important să vă prezentaţi ca o persoană calificată, sigură de sine, 12
agreabilă. De aceea:
1. Documentaţi-vă pe cont propriu: aflaţi mai mult despre angajator, despre
persoanele cu care lucrează, despre succesele şi realizările organizaţiei.
2. Veniţi cu 15 minute înainte de timpul fixat. Dacă nu aţi mai fost acolo, verificaţi
din timp cît vă ia drumul.
3. Îmbrăcaţi-vă frumos şi adecvat slujbei pe care o solicitaţi.
4. Luaţi un act de identitate, un pix, cărţi de vizită, hîrtie pentru notiţe.
5. Recitiţi-vă CV-ul şi scrisoarea de intenţie prezentate şi pregătiţi-vă să
răspundeţi la întrebările de precizare ce pot să apară. Luaţi copiile actelor care ar
putea fi solicitate.
6. Comunicaţi sigur şi politicos.
7. În cazul cînd intenţionaţi să aflaţi mai multe despre slujbă, pregătiţi-vă din timp
întrebările.
8. Nu mestecaţi gumă, nu vă parfumaţi excesiv, nu vă puneţi bijuterii de seară.
9. Urmăriţi reacţia celor care vă intervievează, ca să citiţi corect semnele: dacă
se uită la ceas, se ridică, privesc într-o parte, îşi aranjează hîrtiile, probabil, interviul
a luat sfîrşit.
10. La încheierea interviului, mulţumiţi pentru timpul acordat.

REDACTAREA UNEI SCRISORI DE MOTIVAŢIE/INTENŢIE/APLICAŢIE

În colţul stîng, sus:
Numele candidatului, adresă, telefon, e-mail.
"În amabila atenţie a distinsei doamne/distinsului domn..." (numele persoanei,
denumirea organizaţiei).
Alineatul 1. Sursa din care aţi aflat informaţii despre post. Scopul cu care scrieţi.
Alineatul 2. Motivaţiile pe care se întemeiază candidatura: pregătire, atuuri, puncte
forte ale experienţei, trăsături de personalitate.
Alineatul 3. Motivaţiile pe care se întemeiază interesul dvs. pentru acest post sau
pentru organizaţie.
Alineatul final. Exprimaţi consideraţie pentru examinatorul scrisorii, mulţumiţi pentru
timpul şi atenţia acordate.
Data, semnătura.

ESEU ÎN BAZA UNUI CITAT/AFORISM/PROVERB

Procedura de analiză a citatelor presupune realizarea unor operaţii
intelectuale, care ar scoate în relief:
a. Esenţa semantică a citatului;
b. Valoarea şi limitele citatului;
c. Posibilitatea de a-l interpreta diferit;
d. Atitudinea proprie faţă de afirmaţia din citat;
e. Relevanţa citatului pentru diferite situaţii cotidiene, literare etc.
Pentru aceasta, realizaţi sarcinile de mai jos:
 Scrieţi, în decurs de 3-5 minute, orice vă trece prin gînd în raport cu acest
citat;
 Asociaţi cuvintele semnificative din citat cu diferite noţiuni, idei, concepte,
titluri de opere literare şi din alte arte, citate din literatura naţională şi universală
studiată; analizaţi legăturile dintre cele înscrise;
 Cercetaţi una dintre asocierile date în citat sau descoperite de dvs. în tehnica
asocierilor forţate; relevaţi similitudinile şi diferenţele dintre realităţile/noţiunile
asociate; 13
 Formulaţi un spectru de întrebări asupra citatului, în cheie de interogare
multiprocesuală, apoi răspundeţi succint la aceste întrebări. Remarcaţi conexiunile
dintre întrebările formulate, înregistraţi ideile care apar pe parcursul analizei citatului.

ESEU PE O TEMĂ LIBERĂ:

1. Alege subiectul pe care intenţionezi să-l abordezi.
2. Conştientizează de ce intenţionezi să scrii despre acest subiect.
3. Acumulează informaţiile de care dispui.
4. Decide şi marchează în manuscris ce informaţii anume intenţionezi să
transmiţi.
5. Stabileşte aspectele pe care ai vrea să le tratezi, dar ai nevoie de
documentare.
6. Informează-te suplimentar în privinţa acestor momente.
7. Formulează ideea pe care vrei să o promovezi.
8. Listează argumentele de care dispui.
9. Ordonează ideile într-o succesiune logică, marcîndu-le în manuscris cu
litere sau cifre.
10. Elaborează prima variantă a textului.
11. Analizează prima variantă, observînd dacă:
 Ai relevat momentele semnificative pentru acest subiect;
 Ai promovat o idee centrală;
 Ai reuşit să o pui în evidenţă;
  Ai reuşit să faci remarcată trecerea de la o idee la alta;
 Lucrarea lasă o impresie generală de text închegat;
 Eseul exprimă clar poziţia ta în această problemă;
 Vocabularul/lexicul ales pune în relief ideile promovate;
 Textul nu este monoton ca vocabular şi structură a frazei.
12. Completează textul cu momentele pe care le consideri necesare pentru
relevarea ideii.
13. Marchează alineatele.
14. Verifică textul sub aspectul corectitudinii de limbă.
15. Scrie-l pe curat.

SCHIŢĂ UNIVERSALĂ PENTRU ESEU

1. Introducere
a. Atrageţi atenţia cititorului (puneţi un epigraf, începeţi cu un citat, cu o frază
memorabilă, cu o parabolă sau un banc).
b. Expuneţi subiectul eseului.
c. Rezumaţi pe scurt scopul scrierii lui.
2. Corpul/cuprinsul
A. Expuneţi prima idee.
Comentaţi-o şi ilustraţi-o (aduceţi exemple, cifre, date în sprijinul ei).
B. Expuneţi a doua idee.
Comentaţi-o şi ilustraţi-o (aduceţi exemple, cifre, date în sprijinul ei).
C. Expuneţi a treia idee.
Comentaţi-o şi ilustraţi-o (aduceţi exemple, cifre, date în
sprijinul ei).
14
N.B.! Fiecare idee se va expune din alineat.
3. Concluzii
a. Rezumaţi esenţa ideilor promovate.
b. Formulaţi o concluzie memorabilă.

AFORISME PENTRU DISCUŢIE A.Einstein

 Imaginaţia e mai importantă decît cunoaşterea.
 Nu mă gîndesc niciodată la viitor. Vine el singur destul de curînd.
 Uneori, plătim cel mai mult pentru lucrurile care vin gratuit.
 Cine n-a făcut niciodată vreo greşeală, n-a încercat nimic nou.
 Progresul ştiinţei e ca un topor în mîinile unui criminal patologic.
 Pacea nu poate fi păstrată cu forţa. Ea poate fi atinsă doar prin înţelegere.
 Educaţia e ceea ce rămîne după ce uiţi tot ce ai învăţat în şcoală.
 Dacă A este succesul în viaţă, atunci A reprezintă x+y+z. X este munca, Y
este joaca şi Z este capacitatea de a-ţi ţine gura.
 Două lucruri sînt infinite: universul şi prostia umană. Şi nu sînt chiar sigur în
legătură cu universul.
 Nu ştiu cu ce fel de arme va fi purtat Cel De-al 3-lea Război Mondial, însă Cel
De-al 4-lea va fi purtat cu pietre si beţe.
 Pentru a forma un membru imaculat al unei turme de oi, trebuie să fii, înainte
de toate, oaie.
 LEGILE LUI MURPHY
 Dacă ceva poate să meargă prost, va merge.
 Problemele complicate au întotdeauna răspunsuri simple, pe înţelesul tuturor, dar
greşite.
 Ca să cureţi un lucru, murdăreşti un altul. Dar poţi murdări mai multe lucruri fără a
curăţa nici unul.
 Probabilitatea de a distruge un lucru este direct proporţionala cu valoarea lui.
 Dacă o frînghie are un capăt, atunci are precis încă unul.
 Cînd trebuie să-ţi concentrezi atenţia asupra unui anumit lucru, este imposibil să
nu apară altul care sa-ti distragă atenţia.
 Ori de cîte ori stabileşti să faci un anume lucru mai întîi, survine un alt lucru care
trebuie făcut primul.
 Ori de cîte ori iţi tai unghiile, constaţi că după aceea ai nevoie de ele.
 Întotdeauna găseşti uşor ceea ce nu cauţi. Iar ceea ce cauţi găseşti abia in ultimul
loc in care poţi căuta.
 Un lucru rătăcit îl poţi găsi numai după ce răscoleşti întreaga casă.
 Cînd cauţi un lucru, niciodată nu îl găseşti decît după ce ţi-ai cumpărat un altul în
loc.
 Dacă păstrezi un lucru prea mult, îl poţi arunca. Dacă arunci un lucru prea
devreme, vei avea nevoie de el imediat ce l-ai dat la gunoi.

SELECŢIE DE PROVERBE DESPRE COMUNICARE

1. Adeseori în dosul unei guri dulci se ascunde o inimă otrăvită.
2. Băutura şi mînia te fac să spui adevărul. Irlandez
3. Cînd muierea e mută şi bărbatul surd, atunci e viaţa cea mai bună între
amîndoi. 15
4. Cel ce nu ştie să tacă cînd trebuie nu ştie nici să vorbească.
5. Cine ascultă la uşă îşi aude defaima.
6. Cine bîrfeşte cu tine are să bîrfească despre tine. Irlandez
7. Cine îşi păzeşte limba îşi cruţă capul.
8. Cine ştie să cerşească îşi poate lăsa banii acasă. Danez
9. Dacă te înţelegi întîi, nu te cerţi pe urmă.
10. Gura sacului o legi, da a satului niciodată.
11. Lasă bîrfa acolo unde ai găsit-o. Irlandez
12. Mai bine să fii vorbit de rău de unul în faţa tuturor, decît de toţi în faţa unuia.
Scoţian
13. Mai bine să-ţi pară rău că ai tăcut decît că ai zis.
14. Mai bine spune singur ce te temi să auzi. Irlandez
15. Minciunile tale le spun la ale mele „tată”.
16. Morţii nu vorbesc, dar multe poţi afla la un priveghi. Irlandez
17. N-am spus nimănui, numai în piaţă şi la moară.
18. N-are rost să ţii cîine dacă latri singur. Irlandez
19. Noi rîdem de unul, de doi, şi patruzeci rîd de noi.
20. Nu deschide prăvălie pînă n-ai învăţat să zîmbeşti. Evreiesc
21. Nu lăsa ca propria limbă să-ţi taie capul. Irlandez
22. Nu mă tem de dînsul, mă tem de limba lui.
23. Vorba de rău mai lesne se crede.
24. Zicînd numai „miere”, gura nu se face dulce.
25. Zidul alb e hîrtia nebunilor.
 BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE

1. Birkenbihl, V. Antrenamentul comunicării sau arta de a ne înţelege. Bucureşti:

Gemma Press, 1998.
2. Comunicarea: de la origini la internet.
3. Ferreol, G., Flageul, N. Metode şi tehnici de exprimare scrisă şi orală. Iaşi:
Polirom, 1998; ed. II — 2006.
4. Hoff, R. Regulile unei prezentări de succes. Bucureşti: Curtea Veche, 2002.
5. Lacombe, F. Rezolvarea dificultăţilor de comunicare. Iaşi: Polirom, 2005.
6. Marinescu, A. Codul bunelor maniere astăzi. Bucureşti, 2002.
7. Palii, A. Cultura comunicării. Chişinău: Epigraf, 1999.
8. Pînişoară, G., Pînişoară, I.O. Managementul resurselor umane. Ghid practic.
Ediţia a II-a. Iaşi: Polirom, 2005.
9. Pînişoară, I. O. Comunicarea eficientă. Iaşi: Polirom, 2004.
10. Pierron, C., Pierron, O., Cum să scriem. Iaşi: Polirom, 1999.
11. Prutianu, Ş. Antrenamentul abilităţilor de comunicare. Iaşi: Polirom, 2004.
12. Rozakis, L. Cum vorbim în public. Bucureşti: Curtea Veche, 2007.
13. Urban, H. Puterea cuvintelor. Bucureşti, 2007.

BIBLIOGRAFIE OPŢIONALĂ

1. Cartaleanu, T., Cosovan, O. Lectură şi scriere pentru dezvoltarea gîndirii

critice. Chişinău: Tipografia UPSC, 2002.
2. Cartea mare a jocurilor. Chişinău: UNICEF, 2002. 16
3. Clegg, B., Birch, P. Creativitatea. Curs rapid. 150 de tehnici şi exerciţii. Iaşi:
Polirom, 2003.
4. De Bono, E. Gîndirea laterală. Bucureşti, 2003.
5. Knight, S. Tehnicile programării neuro-lingvistice. Bucureşti, 2004.
6. Kramar, M. Psihologia stilurilor de gîndire şi acţiune umană. Iaşi: Polirom,
2002.
7. Peretti, A., Legrand, J. – A., Boniface, J., Tehnici de comunicare. Iaşi:
Polirom, 2001.
8. Shepherd, M., Hogan, Sh. Arta conversaţiei civilizate. Bucureşti, 2007.
9. Temple, Ch., Steele, J., Meredith, K., Aplicarea tehnicilor LSDGC. Supliment
al revistei Didactica Pro…, 2003, nr.4 .