PROIECT DIDACTIC

PROFESOR : Săndica Bizim

UNITATEA DE ÎNVǍŢǍMÂNT :Liceul Teoretic Miron Costin Iaşi
CLASA a XII –a
OBIECTUL : Limba şi literatura română
DOMENIUL : Limbă şi comunicare
SUBIECTUL : Abordarea textului necunoscut : literar sau nonliterar
TIPUL LECŢIEI : exersare de priceperi şi deprinderi
COMPETENŢE SPECIFICE :
1.3 Expunerea orală a unor opinii/comentarii pe marginea diferitelor texte
literare şi nonliterare;
3.1 Construirea unei argumentaţii scrise/orale pe o temă dată .
OBIECTIVE OPERAŢIONALE : La sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili :
• Să precizeze trăsăturile unui text nonliterar, stabilind tema, scopul şi sfera de
utilizare;
• Să enumere trăsăturile stilurilor funcţionale studiate, elementele situaţiei de
comunicare şi calităţile stilului;
• Să demonstreze apartenenţa unui text nonliterar la un anumit stil funcţional,
utilizând exemple din textul analizat;
• Să identifice două calităţi ale stilului prezente într-un text nonliterar dat,
argumentând opţiunea făcută;
• Să construiască oral un discurs expozitiv/argumentativ coerent, cursiv şi corect din
punct de vedere gramatical.

STRATEGIE DIDACTICĂ :
a) METODE ŞI PROCEDEE : conversaţia euristică, exerciţiul, explicaţia,
munca independentă, demonstraţia, lucrul în grup, problematizarea,
exemplificarea
b) FORME DE ORGANIZARE : activitate frontală, activitate independentă
individuală, activitate pe grupe
c) RESURSE : capacităţile de învăţare şi cunoştinţele anterioare ale elevilor
despre textul nonliterar, stiluri funcţionale, elementele situaţiei de
comunicare şi calităţile stilului; timp : 50 de minute
d) MIJLOACE DE ÎNVǍŢĂMÂNT : fişe de lucru cu texte nonliterare şi
cerinţe, test de evaluare
BIBLIOGRAFIE
• Horia Corcheş, Victoria Gal, Anica Revnic, Limba şi literatura română pentru
examenul de bacalaureat. Proba orală, Grupul Editorial Art, Bucureşti, 2004
• Dorina Apetrei, Eugenia Stoleriu, Algoritmul lecturii unui text (literar şi
nonliterar), Ed. Petrodava, Iasi, 2004
 DESFĂŞURAREA LECŢIEI

CAPTAREA ATENŢIEI
Discuţie despre competenţele necesare promovării probei de limba română la examenul de
bacalaureat
I. ACTUALIZAREA CUNOŞTINŢELOR ÎNVǍŢATE ANTERIOR
La solicitarea profesorului, elevii definesc noţiunea stil funcţional, enumeră şi caracterizează pe
scurt stilurile funcţionale studiate, elementele situaţiei de comunicare şi calităţile stilului, întocmind
totodată un poster în care sunt prezentate aceste concepte şi pe care îl prezintă în faţa clasei.
II. ANUNŢAREA SUBIECTULUI LECŢIEI NOI ŞI A COMPETENŢELOR
VIZATE
III. DIRIJAREA ACTIVITĂŢII CU CARACTER PRACTIC -APLICATIV
Se formează 4 grupe de elevi (A, B, C, D).
a) Elevii primesc fişele de lucru, fiind îndrumaţi să citească cele 4 texte nonliterare şi să
răspundă la câte o cerinţă pentru fiecare text prin activitate de grup .
b) Elevii rezolvă sarcinile de lucru primite.
c) După lectura unui text de pe fişe, câte un reprezentant al fiecărei grupe prezintă rezolvarea
cerinţei repartizate, astfel încât toate cele 4 grupe rezolvă cerinţe variate pentru cele 4 texte
date, fiecare elev având posibilitatea să răspundă.
IV. ASIGURAREA FEED-BACK- ULUI
Se realizează prin aprecieri verbale pe parcursul lecţiei, vizând participarea elevilor,
calitatea exemplelor şi a argumentaţiei, claritatea şi corectitudinea exprimării.

V. ASIGURAREA RETENŢIEI ŞI A TRANSFERULUI

Elevii primesc, ca temă pentru acasă, să continuie câte un text literar sau nonliterary, aşa cum le
sugerează începutul.
 TEXTUL 1
,,În anii ̉80 copiii aveau mai multă şcoală decât părinţii. Diminuarea şanselor populaţiei rurale
de acces la treptele superioare de pregătire şcolară şi profesională, mai ales la liceu, şcoală postliceală
şi facultate, are drept consecinţă reducerea dramatică a şanselor de depăşire a nivelului de pregătire şi
al celui profesional al părinţilor. Cu alte cuvinte, fiii ajung mult mai greu să aibă un statut social mai
ridicat decât al părinţilor lor. In anii ̉80, mai mult de 70% dintre fii au ajuns la un nivel de pregătire şi la
un nivel profesional superior celui al părinţilor. In prezent acest procentaj a scăzut la 60%.
Studiul arată că 92,4% dintre cei care nu au deloc pregătire şcolară, sau au numai clasele
primare, au aceeşi profesie ca şi părinţii lor la sate, spre deosebirede 82,8% la oraş. Dintre actualii
absolvenţi de gimnaziu sau şcoală profesională, aproape au părinţi fără şcoală sau doar cu şcoală
primară. Cu mult mai puţini au părinţi cu strepte superioare de instrucţie, liceu sau facultate”.

(Dorina Enciu, Mobilitatea socială din mediul rural, cotidianul Gândul)

Grupa A : 1. Precizează obiectul şi scopul comunicării în fragmentul de mai sus.

Grupa B : 2. Menţionează două argumente pentru încadrarea textului într-un anumit stil funcţional.
Grupa C : 3. Precizează perspectiva din care autoarea prezintă mesajul textului.
Grupa D : 4. Exprimă-ţi o opinie argumentată despre cauza ce adeterminat diminurea şanselor
populaţiei rurale de a avea acces la treptele superioare de educaţie, corelând informaţia din text cu alte
surse (literatură, mass-media, documente oficiale, experienţa proprie).́

TEXTUL 2
Art. 8. Dreptul la respectarea vieţii private şi familiale
1. Orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de familie, a domiciliului său şi
a corespondenţei sale.
2. Nu este admis amestecul unei autorităţi publice în executarea acestui drept, decât în măsura
în care acest amestec este prevăzut de lege şi dacă constituie o măsură pentru securitatea naţională.
Art. 9 Libertatea de de gândire, de conştiinţă şi de religie
1. Orice persoană are dreptul la libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie
2. Libertatea de a-şi manifesta religia sau convingerile nu poate forma obiectul altor restrângeri
decât acelea care, prevăzute de lege, constituie măsuri necesare pentru siguranţa publică.
(Convenţia Europeană a Drepturilor Omului)
Grupa B : 1. Precizează tema şi scopul comunicării în fragmentul de mai sus. .
Grupa C : 2. Prezintă două argumente pentru a susţine încadrarea textului dat într-un anumit stil
funcţional.
Grupa D : 3. Prezintă punctul de vedere al semnatarilor CEDO, aşa cum apare în text
Grupa A : 4. Exprimă-ţi o opinie argumentată despre undrept al omului, precizat în text, corelând
informaţia din text, cu date din alte surse ( literatură, mass-media, documente oficiale, experienţa
proprie).
 TEXTUL 3
˝În Introducţia la Dacia literară, Kogălniceanu aşterne pe hârtie programul şi manifestul
romantismului românesc. El este sincronic cu acela din Rusia, Spania, Portugalia şi din alte ţări, având
acelaşi aspect vădit, din capul locului, în pledoaria autorului pentru natura, folclorul, obiceiurile,
istoria(…) Cine nu ştie pe de rost aceste cuvinte :
Istoria noastră are destule fapte eroice,frumoasele noastre ţări sunt destul de mari, obiceiurile
noastre sunt destul de pitoreşti şi poetice ca să putem găsi şi la noisujeturi de scris, fără să avem
pentru aceasta trebuinţă a ne împrumuta de la alte naţii.
Prima generaţie romantică nu se va abate cu o iotă de la acest program ideologic (…).
Formula lăuntrică a romantismului nostru literar va rămâne aceeaşi până la Eminescu, unde ea
se modifică în chip semnificativ…˝
( Nicolae Manolescu, Istoria critică a literaturii române)
Grupa C : 1. Precizează tema şi scopul comunicării din fragmentul citat.
Grupa D : 2. . Prezintă două argumente pentru a susţine încadrarea textului dat într-un anumit stil
funcţional.
Grupa A : 3. Precizează perspectiva din care autorul analizează contribuţia daciei literare şi a lui M.
Kogălniceanu la dezvoltarea culturii şi literaturii române, aşa cum rezultă din textul dat.
Grupa B : 4. Comentează, pe baza cunoştinţelor despre perioada paşoptistă şi a convingerilor
personale, un fapt, un argument sau o idee din textul dat.

TEXTUL 4
Am fost o vreme, pe când viaţa începuse să mi se pară atât de cenuşie încât nu mai merita trăită,
un maniac al jocurilor pe computer. Timp de vreun an de zile am avut nevioe de doza zilnică de
virtualitate : îmi făceam toate treburile pe fugă, renunţam la mâncare şi la somn şi-mi tremurau mâinile
după claviatură şi mouse (…)
Pe lângă multe alte efecte de adâncă alienare, jocurile de acţiune şi strategie mi-au schimbat, în
acea vreme, nu tocmai îndepărtată şi nici tocmai cu desăvârşire încheiată, însăşi ideea despre om,
despre trup (…). Dar ceea ce deosebeşte esenţial vieţile noastre virtuale de cele reale este miraculoasa
şi binecuvântata putere de a da save. Salvează, tati, salvează ! îmi spune fiică-mea alarmată, din două-n
două minute de câte ori mă priveşte jucându-mă. Jucându-mă? Nu ! Trăindu-mi viaţa virtuală, cea în
care sunt erou, în care n-am nevoie de prietenie, dragoste sau fericire, cu o intensitate cum n-am trăit
niciodată în lumea cea comună.
Grupa D: 1. . Precizează tema şi scopul comunicării din fragmentul citat.
GrupaA: 2. Încadrează textul într-un anumit stil funcţional.Argumentează opţiunea.
Grupa B : 3 pecizează perspectiva din care autorul îşi exprimăpunctul de vedere
despre relaţia om- computer, aşa cum se reflectă în texul citat.
Grupa C : 4. Interpretează în manieră personală o idee, un argument, o opinie sau un fapt din textul
citat.
 ANEXA

Grupa A

Continuaţi următorul text,adăugând cel puţin zece rânduri, aşa cum vă sugerează începutul său.
Precizaţi stilul funcţional în care se încadreză, menţionând cel puţin două argumente :

Soarele îşi arunca răzleţ razele calde peste oraş, iar asfaltul gri se zvânta grăbit, şoseaua
arătându-şi splendoarea asemeni solzilor unui balaur uriaş.

Grupa B

Continuaţi următorul text,adăugând cel puţin zece rânduri, aşa cum vă sugerează începutul său.
Precizaţi stilul funcţional în care se încadreză, menţionând cel puţin două argumente :

Evoluţiile remarcabile ale lui Adrian Mutu la Fiorentina îi vor aduce internaţionalului român o
mărire substanţială de salariu, chiar dacă acest lucru ar bulversa bugetul grupării toscane. Conform
presei italiene…

Grupa C

Continuaţi următorul text,adăugând cel puţin sapte rânduri, aşa cum vă sugerează începutul său.
Precizaţi stilul funcţional în care se încadreză, menţionând cel puţin două argumente :
Subsemnatul, George Popescu, elev în clasa a XII-a F, la Liceul Ştefan cel Mare, din Suceava,
declar pe propria răspundere că…

Grupa D

Continuaţi următorul text,adăugând cel puţin zece rânduri, aşa cum vă sugerează începutul său.
Preczaţi stilul funcţional în care se încadreză, menţionând cel puţin două argumente :

Satul Mirceşti este situat în partea de sud-vest a judeţului Iaşi, pe o terasă dintre râurile…