Facultatea de Psihologie Universitatea Tibiscus

Master: Psihoterapii și Psihologie Clinică Anul I

Masterand: Viziteu (Puskas) Monica

Cap 10. Problemele lipsei de masura

As putea sa dezvolt ideea din acest capitol pornind de la Erich Fromm, un psihanalist neo-
freudian care a sugerat o teorie a personalității bazată pe două nevoi primare: nevoia de libertate
și nevoia de apartenență. El a sugerat ca oamenii dezvolta anumite stiluri de personalitate sau
strategii pentru a face față anxietății create de sentimentele de izolare. Cred ca acum a devenit un
trend sa fi validat social, sa ai ce are si vecinul (sau chiar mai mult), nu ma multumeste casa pe
care o am, vreau o alta marca de masina, mobila nu mai este la moda si astfel omul este aruncat
intr-o continua insatisfactie, devine un consumator sigur pe toate planurile. Credem ca pentru un
scurt moment ne satisfice, suntem fericiti dar realitatea este ca nu ne dezvolta personal, este un
fals mesaj subliminal, dincolo de nivelul constient care ne depersonalizeaza, ne departam de cine
suntem noi cu adevarat. Reclamele urmaresc sa ne transforme trebuinta in dorinta, ne fac
inconstient sa cumparam mai mult, ne induc aceasta “nevoie”.

Psihologic, aceasta supraabundenta ne aduce nesiguranta, astfel uitandu-ne la baza piramidei lui
Maslow in care pentru a suplini alte nevoi suntem nevoiti sa muncim tot mai mult, dar de fapt
uitam de ce avem nevoie. Cred ca aceasta supraabundenta poate veni pentru a suplini anumite
lipsuri, emotii neimplinite, traume ce ne fac sa ne simtim inadecvati social, perfecti pentru ca
marketing-ul sa ne ofere aceasta satisfactie efemera. De cate ori nu ni s-a intamplat sa ne
cumparam ce ne dorim ca in scurt timp sa dispara efectul de satisfactie sau chiar sa regretam ca
am cumparat un produs si dupa scurt timp, oare chiar aveam nevoie de asa ceva?

A avea sau a fi cum ne relateaza Rich Fromm, ne putem gandi la doua modalitati de a aborda
viata: una bazata pe acumularea de avere si pe putere, iar alta motivata de iubire si bazata pe
daruire si spontaneitate. Autorul ne propune cateva principii de viata care sa asigure un trai
sanatos prin folosirea inteligenta a resurselor materiale, cultivarea altruismului in societate si
incurajarea activitatilor spirituale ce aduc fericirea individuala. Poate ca pandemia ne-a reamintit
acest lucru, multi dintre noi nu am mai fost nevoiti sa ne satisfacem anumite dorinte, am realizat
ca ne putem lipsi de ele si putini sunt cei constienti de acest aspect, ce incearca sa schimbe ceva.
Pentru a face o schimbare este nevoie de o majoritatea dar ce vedem acum, ca generatia actuala
are totul la dispozitie, cel mai bun telefon, cea mai buna Scoala, cele mai noi haine, de firma
Facultatea de Psihologie Universitatea Tibiscus
Master: Psihoterapii și Psihologie Clinică Anul I
Masterand: Viziteu (Puskas) Monica

neaparat. Dar, oare aceste lucruri nu sunt oferite chiar de parinti, nu ei ii transforma in ceea ce
devin? Oare expresia: “lasa sa aiba copilul meu tot ce isi doreste, pentru ca eu nu am avut”…oare
se datoreaza unor lipsuri din propria lor copilarie, vor sa compenseze lipsurile lor prin copii, sa
simta ca tot ce nu au putut ei realiza, realizeaza prin noua generatie? Oare se gandesc ce sacrifica
pentru a le oferi “tot ce isi doresc”? Sa le oferi orice necesita mai mult timp sacrificat, trebuie sa
muncim mai mult sa avem, nu avem timp sa petrecem momente memorabile impreuna, suntem
ocupati sa facem bani, cand ajungem acasa suntem prea obositi sa comunicam cu ei si ne
multumim ca telefonul ii tine ocupati, dar oare nu asa ne distantam, nu o sa ajungem si noi ca
bietii batrani abandonati in casele lor, unii batrani din sate sau deja batrani din casele pentru care
au muncit o viata, “sa aiba un acoperis si copii lor”, cand de fapt copii au plecat si ei si si-au
vazut de noua lor viata. Mai departe in acest capitol s-a discutat despre aceasta urbanizare,
aceasta fascinatie a libertatii. De ce s-ar dori constructia acestei “masinarii urbane”, sa fim mereu
ocupati sa ne umplem sacul, sa fim permanent validati? Nu pentru a fi manipulati, din a ne
transforma constientul in inconstient, astfel devenim consumatori. Aceasta manipularea
psihologică, un tip de influență socială care urmărește schimbarea percepției sau
comportamentului celorlalți cu ajutorul unor tactici ascunse, amăgitoare sau chiar abuzive.
Pentru că manipulatorul își urmărește doar propriile interese, deseori în detrimentul altora, aceste
metode pot fi considerate exploatatoare, imorale și înșelătoare. Desigur ca influența socială este
percepută ca fiind inofensivă atunci când se respectă dreptul celui influențat de a alege dar stim
ce sa alegem, stim care este limita sau problema lipsei de masura?

In acest referat am prezentat anumite probleme psihologice existente: problemele de

autocunoaştere, deoarece numai o cunoaştere bună de sine duce la dezvoltarea integrală a
personalităţii si problemele ce ţin de valori: sentimentale (dragoste, fericire); valori materiale
(bunuri, bani); valori – trăsături de personalitate (omenia,sinceritatea); valori educationale
(studii,cariera); valori general umane (bine,frumos,adevar,dreptate) si valori spirituale (credinta
interioara). In concluzie speram ca aceasta dezradacinare, instabilitate a sufletului, a deveni un
om usor de manevrat, vulnerabil la influentele mass-media sa nu ne faca sa faca sa uitam ca a fi
inseamna a exista si sa ne putem raspunde la intrebarea: De ce am trait pe acest pamant?