Metodele active sunt acţiunile pedagogice care permit elevului satisfacerea
trebuinţelor lui de activitate, de cercetare, de creativitate, de comparare şi de înţelegere a cunoştinţelor prin el însuşi sau în colaborare cu alţi elevi. Profesorul este animator, moderator, este cel care crează situaţiile stimulatoare, care susţine efortul elevilor.
• Metoda SINELG (Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii
şi Gândirii)
Este o strategie care s-a dovedit eficientă în menţinerea atenţiei elevului în
timpul lecturii textului, deoarece permite monitorizarea nivelului de înţelegere. Elevul va marca propoziţiile sau paragrafele citite cu următoarele coduri : “√” pentru informaţii ştiute “-“ pentru informaţii diferite de ceea ce ştia “+” pentru informaţii noi “?” pentru informaţii despre care ar vrea să ştie mai mult
• Interogarea autorului
Îl implică pe elev în lectura textului folosind întrebări de tipul:
“Ce încearcă să ne comunice autorul?” “Cum ar fi putut explica această idee mai clar?” “Ce cunoştinţe îţi sunt necesare pentru a înţelege mai bine?”
• Cvintetul
Este o poezie care necesită sintetizarea informaţiei. Regulile pentru elaborare
Îi învaţă pe elevi să folosească percepţia senzorială pentru a înţelege mai usor conceptele teoretice. Profesorul citeşte cu voce tare un text şi cere elevilor să răspundă pe fişe sau caiete la cele 3 întrebări. Ex.: Polenizarea; Activitatea cardio-respiratorie; Pădurea
• Ştiu. Vreau să ştiu. Am învăţat. (SVI)
Tabla se împarte în trei coloane mari. În prima coloană se trec informaţiile
cunoscute de către elevi privitoare la subiectul propus. Se discută până când se detaşează un set de elemente esenţiale, de care elevii sunt suficient de siguri. Profesorul ghidează elevii pentru formularea întrebărilor despre lucrurile de care nu sunt siguri, pe care nu le ştiu şi ar dori să le afle. Acestea se trec în coloana a doua. După citirea textului, se revine asupra întrebărilor formulate şi se trec răspunsurile în coloana a treia. Întrebările rămase fără răspuns sau cele nou- apărute pot constitui un nou punct de plecare în investigaţiile ulterioare.
• Linia valorilor
Se adresează o întrebare la care răspunsul poate fi DA sau NU (întrebare binară).
Elevii care răspund hotărât DA sau NU se plasează la capetele liniei imaginare, cei indecişi rămân la mijloc. Profesorul discută cu fiecare grup alegerea făcută, fără a face judecăţi de valoare. Elevii îşi pot schimba poziţia în funcţie de argumentele aduse de ceilalţi colegi. A fi indecis nu este întotdeauna un aspect negativ.
Ex.: Oxigenul trece din sânge în alveolele pulmonare?
Rădăcina cepei se numeşte bulb? Sinapsa reprezintă transmiterea impulsului nervos de la un neuron la altul prin atingere? Iepurele este consumator primar?