Metode de predare

1. Tehnica ciorchinelui

Este o tehnica de predare – invatare care incurajeaza pe copii sa

gandeasca liber si deschis, este o metoda brainstorming neliniara care
stimuleaza gasirea conexiunilor dintre idei. ,,Ciorchinele” consta in
utilizarea unei modalitati grafice de organizare a brainstorming-ului
pentru a ilustra relatiile, conexiunile dintre idei, o modalitate de a
construi asociatii noi de idei sau de a releva noi sensuri ale ideilor.

Tehnica realizarii unui ciorchine presupune parcurgerea catorva pasi:

 se alege cuvantul sau tema nucleu;

 copiii aleg sintagme in legatura cu tema propusa in discutie;
 se leaga aceste sintagme sau cuvinte de tema propusa;
 se scriu idei in legatura cu aceste cuvinte pana la expirarea
timpului alocat;

,,Ciorchinele” ca metoda se poate folosi atat in evocare cat si in reflexie,

fiind o tehnica flexibila care se poate utiliza atat individual cat si in grup.
Cand se aplica individual, tema pusa in discutie trebuie sa fie familiara
elevilor care nu mai pot culege informatii si afla idei de la colegi.
Folosita in grup, aceasta tehnica, da posibilitatea fiecarui elev sa ia
cunostinta de ideile altora, de legaturile si asociatiile dintre acestea.
 2. Brainstormingul

Brainstormingul poate fi definit ca: ,,o modalitate de a obtine, intr-un

rastimp scurt, un numar mare de idei de la un grup de oameni”.
Brainstormingul este cea mai raspandita metoda de stimulare a
creativitatii in conditiile activitatii in grup, incurajand participarea
tuturor membrilor grupului.

Prin aceasta strategie se afla: ce anume stiu elevii despre un anumit

subiect, ideile sau solutiile referitoare la un subiect sau situatie
problema, opinii despre o experienta comuna. Fiecare este determinat
sa se implice activ. Copiii invata sa asculte, sa emita pareri, sa
colaboreze, sa respecte ideile celorlalti, sa compare, sa argumenteze si
sa decida. Ei devin mai curajosi si au mai multa incredere in propria
persoana.

O astfel de metoda poate fi folosita in orice activitate care vizeaza

dobandirea cunostintelor si formarea capacitatilor. Prin stimularea
motivatiei aproape orice activitate poate incepe prin brainstorming.

Procesul implica mai multe etape:

- cunoasterea regulilor;

- oferirea unui subiect, a unei intrebari, a unei cerinte imperative sau a

unei propozitii neterminate asupra careia fiecare participant
reflecteaza;

- inregistrarea si prezentarea ideilor;

- evaluarea ideilor;

Brainstormingul se poate realiza in perechi sau in grup. Cadrul didactic

care initiaza un moment didactic de tip brainstorming trebuie sa dea
dovada de tact pedagogic si sa propuna spre rezolvare probleme care
prezinta un interes real.

3. Stiu/ vreau sa stiu/ am invatat

Prin aceasta metoda se trece in revista ceea ce elevii stiu deja despre
o anumita tema si apoi se formuleaza intrebari la care se asteapta
gasirea raspunsului in lectie.

Se procedeaza astfel:

Profesorul cere la inceput elevilor sa formeze perechi si sa faca o

lista cu tot ce stiu despre tema ce urmeaza a fi discutata. In acest timp,
se construieste pe tabla un tabel cu urmatoarele coloane :

Profesorul cere apoi catorva perechi sa spuna celorlalti ce au scris pe

liste si noteaza lucrurile cu care toti elevii sunt de acord in coloana din
stanga.
 In continuare, acesta ii ajuta pe elevi sa formuleze intrebari despre
lucrurile de care nu sunt siguri. Aceste intrebari pot aparea in urma
dezacordului privind unele detalii sau pot fi produse de curiozitatea
elevilor si se noteaza in coloana din mijloc.

Dupa lectura textului, se revine asupra intrebarilor pe care le-au

formulat inainte de a citi textul si pe care le-au trecut in coloana “Vreau
sa stiu”. La unele intrebari vor gasi raspunsuri in text. Aceste raspunsuri
se trec in coloana “Am invatat”. In continuare, profesorul ii intreaba pe
elevi ce alte informatii au gasit in text, in legatura cu care nu au pus
intrebari la inceput si le trece si pe acestea in ultima coloana. Profesorul
se intoarce apoi la intrebarile care au ramas fara raspuns si discuta cu
elevii unde ar putea cauta ei aceste informatii.

In incheiere, elevii revin la tabelul S/V/I si decid ce au invatat din

lectie. Unele dintre intrebarile lor s-ar putea sa ramana fara raspuns si
s-ar putea sa apara intrebari noi. In acest caz intrebarile pot fi folosite
ca punct de plecare pentru investigatiile ulterioare.