Sunteți pe pagina 1din 4

ÎNTREBĂRI FRECVENTE:ROLUL

INTERNETULUI ÎN TRAFICUL DE PERSOANE


ÎN SCOPUL EXPLOATĂRII PRIN MUNCĂ
Întrebare frecventă: Ce legături există între internet şi traficul de persoane
ÎNTREBĂRI FRECVENTE: ROLUL INTERNETULUI ÎN TRAFICUL
în scopul exploatării prin muncă?

În economia globalizată de astăzi, muncitorii caută din ce în ce mai mult locuri de muncă
în afara ţării lor de origine. În plus, există milioane de muncitori care migrează în plan
naţional. Utilizarea noilor tehnologii ale informaţiei şi comunicaţiilor în scop de recrutare
a forţei de muncă a devenit o caracteristică a secolului XXI pentru a facilita găsirea de
locuri de muncă, contribuind la şi o mai mare mobilitate a forţei de muncă. Din păcate,
DE PERSOANE ÎN SCOPUL EXPLOATĂRII PRIN MUNCĂ

acest lucru se combină cu lacunele din reglementările legislative care ar putea împiedica
efectele potenţial nocive ale noilor tehnologii - cum ar fi facilitarea traficului de persoane
pentru exploatarea forţei de muncă. Internetul este ieftin şi uşor de folosit pentru a face
oferte de locuri de muncă frauduloase şi pentru a crea website-uri înşelătoare pentru
a-i păcăli pe cei în căutarea unui loc de muncă, astfel încât aceştia să creadă că răspund
unor oferte de locuri de muncă reale. Internetul asigură anonimatul, ceea ce face dificilă
identificarea celor care a postează pe un site.

Întrebare frecventă: Ce se înţelege prin recrutarea on-line?

Formele tradiţionale de recrutare, cum sunt anunţurile pentru locuri de muncă din presa
scrisă, anunţuri afişate pe panouri sau în staţiile de autobuz sau recrutarea informală „din
auzite, transmisă din om în om” sau prin prieteni sau rude sunt încă modalităţi destul de
frecvente pentru a aduce pe cineva într-o situaţie de trafic de persoane, de exploatare.
Astfel de metode pot funcţiona la nivel local, regional sau chiar la nivel naţional, în
funcţie de aria de acoperire a mijloacelor media prin care sunt popularizate. Cu toate
acestea, utilizarea recrutării „electronice” este în creştere. De exemplu, în România, pe
Tjobs - cea mai mare platformă de recrutare on-line – s-au înregistrat, în luna august
2014, peste 30.000 cereri pentru locuri de muncă în străinătate, respectiv aproximativ
11.000 cereri pentru locuri de muncă în Marea Britanie, 4.800 în Germania şi 2.800 în
Franţa. Cele mai promovate locuri de muncă au fost cele din hoteluri şi turism, urmate
de cele pentru îngrijire la domiciliu, în sănătate, în agricultură, în restaurante sau servicii
de catering. La nivelul lunii iunie 2014, nivelul de penetrare a internetului în Europa se
ridica la 70,5%. Odată cu utilizarea extensivă a telefoanelor mobile, nici nu mai este
necesar ca o persoană să aibă un calculator acasă pentru a avea acces la internet. Este
deja confirmat că internetul şi comunicaţiile mobile sunt utilizate la scară din ce în ce
mai largă pentru a recruta victime ale traficului de persoane.1

Întrebare frecventă: Care sunt cazurile tipice legate de recrutarea pe


internet?

Între cazurile tipice de recrutare pe internet pentru traficul de persoane în scopul


exploatării prin muncă se află informaţiile înşelătoare despre angajare / loc de muncă
şi condiţiile de muncă care vizează fie un public larg, fie anumite categorii particulare.
Informaţiile despre locurile de muncă frauduloase pot fi disponibile unui public larg
atunci când sunt publicate pe website-uri destinate publicului larg; de asemenea,
pentru a promova ofertele de muncă tentante sunt folosite motoarele de căutare sau
pop-up, precum şi spaţiile virtuale mai individualizate, cum sunt, de exemplu, chat-
room, reţelele de socializare sau spam din poşta electronică (e-mail). Mai mult, pe lângă
recrutare, internetul este folosit şi pentru a comunica cu victimele, potenţiale sau reale,
ale traficului de persoane în scopul exploatării prin muncă prin e-mail, prin reţelele de
socializare sau prin chat. Acest tip de comunicare poate însemna ameninţări sau control
al comportamentului (de exemplu, victimelor li se poate cere să arate ceea ce fac cu
ajutorul unei camere video prin Skype).

1 https://www.europol.europa.eu/content/trafficking-human-beings-and-internet
Întrebare frecventă: Care sunt semnele de avertizare?

ÎNTREBĂRI FRECVENTE: ROLUL INTERNETULUI ÎN TRAFICUL


Printre cele mai obişnuite „steguleţe roşii” care pot indica riscul / pericolul unei oferte
de muncă frauduloase sunt promisiunile referitoare la plata unor salarii nerealist de
mari (de exemplu, 1.200 – 1.700 euro net, pe lună pentru un loc de muncă într-o fabrică
de prelucrare a cărnii din Irlanda, pentru care nu se cere nici o calificare); informaţii
referitoare la perceperea unor „taxe administrative” sau a unor „taxe pentru cei care îi
pot găsi”; o descriere a fişei postului, numai în termeni generali; nici o adresă a agentului
de recrutare; detalii de contact limitate numai la un număr de telefon mobil sau o adresă

DE PERSOANE ÎN SCOPUL EXPLOATĂRII PRIN MUNCĂ


de email generală; informaţii despre cazarea într-o singură cameră împreună cu un grup
mare de persoane..

Întrebare frecventă: Care sunt măsurile legale şi administrative existente?

Agenţiile de recrutare şi ocupare a forţei de muncă, publice sau private, atunci când au un
cadru de reglementate corespunzător, au un rol foarte important în funcţionarea eficientă
şi echitabilă a pieţelor pentru forţa de muncă. Din păcate, în multe din statele membre
ale Uniunii Europene lipseşte mecanismul de acordare a licenţelor / autorizării şi de
monitorizare eficientă a agenţiilor de recrutare. Cu toate acestea, toate statele membre
ale Uniunii Europene au obligaţia de a lua toate măsurile pentru a preveni, incrimina
efectiv şi pedepsi corespunzător cazurile de trafic de persoane în scopul exploatării prin
muncă şi pentru a proteja victimele. Ca principiu de bază, infracţiunile care sunt pedepsite
în mediul real (off-line) sunt supuse aceloraşi pedepse şi în mediul virtual (on-line) şi, de
aceea, interzicerea recrutării înşelătoare în scopul exploatării prin muncă trebuie să fie
aplicată indiferent dacă, pentru recrutare, s-a folosit internetul ca modalitate de a comite
această infracţiune.

Întrebare frecventă: Care ar fi câteva exemple de bune practici?

Internetul poate fi folosit şi ca un instrument pentru a proteja împotriva recrutării abuzive.


Între exemplele de astfel de bune practici se numără campaniile de conştientizare
adresate instituţiilor guvernamentale; platformele de comunicare on-line create de
comunităţile de lucrători migranţi într-o ţară de destinaţie care au ca scop diseminarea
informaţiilor legate de oportunităţile de angajare legale şi avertizarea asupra recrutării
prin oferte de muncă false; informarea on-line oferită de agenţiile de recrutare serioase
care evidenţiază practicile acceptabile; serviciile de informare on-line ale sindicatelor
destinate lucrătorilor migranţi, cum este portalul https://unionmigrantnetportal.eu.

Întrebare frecventă: Care sunt recomandările pentru acţiuni viitoare?

Prin reglementările de la nivel naţional trebuie să se impună tuturor celor care de ocupă
de recrutare de forţă de muncă să deţină licenţă în acest scop; trebuie să existe portaluri
special destinate pentru locuri de muncă care să prezinte informaţii şi să ofere consultanţă
în ceea ce priveşte siguranţa, inclusiv cu link-uri (trimiteri) către puncte de asistenţă;
trebuie luată în considerare dezvoltarea unei platforme web pan-UE, cu informaţii şi
trimiteri către punctele de asistenţă din toate statele membre ale Uniunii Europene
care, la rândul său, să fie conectată cu toate portalurile legale de recrutare a forţei de
muncă; ar trebui să se introducă o modalitate de monitorizare a siguranţei internetului în
ceea ce priveşte recrutarea on-line, cu link-uri către inspecţia muncii; reţelele on-line de
socializare trebuie încurajate să pună în aplicare măsuri de siguranţă în ceea ce priveşte
„pretinsele” oferte de locuri de muncă; de asemenea, este nevoie de a întări capacitatea
lucrătorilor în ceea ce priveşte abilitatea de a recunoaşte o ofertă de muncă frauduloasă.
DETALII DE CONTACT

AIDRom
ÎNTREBĂRI FRECVENTE: ROLUL INTERNETULUI ÎN TRAFICUL
14 Ilarie Chendi 021504, sector 2
Bucharest, Romania
aidrom@gmail.com
www.aidrom.ro

CNSLR-FRATIA
Str. Eugen Lovinescu Nr.36 Sector 1 R - 01127 Bucharest
Tel: +40-213125292
DE PERSOANE ÎN SCOPUL EXPLOATĂRII PRIN MUNCĂ

social@cnsrl-fratia.ro
http://www.cnslr-fratia.ro

ADPARE
adpare@adpare.eu
www.adpare.eu

SĂ PUNEM CAPĂT SCLAVIEI PRIN LEGI NOI

Activitate derulată în cadrul proiectului FINE TUNE – cum răspundem traficului de persoane prin exploatare prin muncă (număr proiect HOME/2011/ISEC/
AG/THB/4000002208).Proiect co-finanţat prin Prevention of and Fight against Crime Program (ISEC) 2011 al Uniunii Europene şi coordonat de Confederaţia
Sindicatelor internaţionale (ITUC).
ISEC 2011

S-ar putea să vă placă și