Comparatie intre Psihanaliza si
Psihologia umanista
Asemanari
intre psihanaliza si psihologia
umanista
Anul aparitiei
Obietul de studiu
-ambele studiaza in esenta omul
Deosebiri
intre psihanaliza si psihologia umanista
Psihanaliza Psihologia umanista
Teorie fondata de Teoria psihologiei
Sigmund Freud intre anii umaniste a avut ca
1885 si 1939 principali promotori pe
Carl Rogers si
Abraham Maslow,
teorie ce a aparut in
anul 1950
Reintoarcerea la studiul Centrarea pe
experientei subiective psihologia
care subliniaza experientelor
importanta personale. Princiile
inconsitientului in umaniste considera ca
determinarea omul nu este ghidat de
comportamentului. instinctele inconsitente
sau ale mediului si isi
poate crea si modela
singur sensul vietii.
Cel mai important
aspect este prezentul.
Abordarea in terapie
Principii ale curentului
Psihologia umanista considera ca
multe dintre conflicte se nasc din
dilema „ a trebui/ a dori”.
Disconfortul creat de aceasta
genereaza anxietate. Acest princpiu
aduce aminte de conflictul constie-
inconstient/ princpiul placerii-
principiul ratiunii a le lui Freud.
Clientul este incurajat sa In terapia umanista
retraiasca evenimentele pacientii se numesc
traumatice si clienti, iar terapeutul
sentimentele din facilitator. Facilitatorul
perioada copilariei. are ` de a il ajuta pe
Acesta este incurajat sa individ sa isi clarifice
aduca din partea gandurile, si sa isi
inconstienta in partea controleze destinul. In
constienta, intr-un mediu conceptia umanista
sigur, ghidat de terapeut, oamenii au puterea si
sentimentele suprimate motivatia de a se ajuta
din inconstient. singuri.Clientul este
incurajat sa aiba o
constiinta de sine mai
sanatoasa in vederea
obtinerii autorealizarii.
Freud considera ca Umanistii considera
aparatul psihic are 3 abordarea psihanalizei
incaperi, inconstientul, ca fiind una pesimista,
preconstientul si conceptia psihologiei
constiinta. Acesta umaniste fiind plina de
considera ca tot ceea ce optimism si incredere
intreprind oamenii are la in natura umana. Ei
paza pulsiunile din considera ca oamenii
inconstient, acesta fiind isi construiesc activ
si sediul instinctelor personalitatea si sunt
sexuale. liberi si generosi.
Psihologia este stiinta exacta a mintii si comportamentului uman. Astfel, psihologia este
studiul functiilor si proceselor mentale, a experientelor interioare si subiective - precum
gandurile, emotiile, constiinta, motivarea, perceptia altora si personalitatea.

Psihanliza este un procedeu de cercetare a proceselor psihice cu scopul de a investiga

semnificatia faptelor si reprezentarilor ce au loc in subconstient. De asemenea pshinaliza este
o metoda de terapie a tulburarilor pshice in cadrul careia pacientul este incurajatat sa aduca la
suprafata si sa clarifice semnificatiile rezistentelor, transferurilor si dorintelor ascunse in
subconstient. Psihanaliza este prima forma prin care se face trecerea de la scrierile filozofilor
la revendicarea unui obiect de studiu independent (studiul psihicului uman).Freud si-a bazat
scrierile pe presupuneri ca urmare a observatiilor din acel moment. Teoriile sale stau la baza
dezvoltarii altor principii psihanalitice ce au aparut mai tarziu. Drept dovada, Freud pe
parcursul carierei sale si-a reluat unele teorii si le-a corectat.

Psihologia umanista este o abordare psihologica ce a aparut in anii 1950, ca reactie la

limitarile teoriilor psihodinamice si comportamentale in privinta unor chestiuni ca
semnificatia comportamentului si natura dezvoltarii sanatoase. Psihologia umanista se
bazeaza pe convingerea ca cel mai important aspect este prezentul(aici si acum), nu
analizeaza trecutul, de asemenea in psihologia umanista considera ca pentru un psihic sanatos
fiecare individ trebuie sa isi asume responsabilitatea pentru actiunile sale, fie ca sunt pozitive
sau negative. In viziunea umanista fiecare om este important si merituos prin simpla sa
existenta, iar obiectivul suprem al vietii este obtinerea intelegerii si dezvoltarii personale.

Pe de o parte, psihanaliza lui Freud si Jung pune accentul pe dorintele inconstiente ale
individului(pulsiuni) pe care acesta le dezvolta, conform primei topici a lui Freud, in
inconstient. Prima teorie a lui Freud imparte aparatul psihic in 3 camere:

 Incosntient- sediul instinctelor sexuale, acesta este guvernat de principiul placerii

 Preconstientul- este doar un loc de tranzit dintre inconstient si continta( din ambele
sensuri)
 Constiinta- aceasta permite sau nu satisfacearea pulsiunilor. Singura ei functie fiind
aceea de a suprima in inconstient pulsiunile care tind sa devina constiente. Aceasta
este guvernata de principiul realitatii.

Freud considera ca principiul placerii ( axat pe viata biologica) i se opune principiului

realitatii( axat pe viata social morala), conflictul dintre cele doua genereaza o tensiune
psihica.
 In 1920 elaboreaza a doua topica legata de personalitate, acesta considera ca
personalitatea umana are 3 centrii:

 Sinele(ID)- zona arhaica ce cuprinde tot ce este ereditar, instinctele in primul rand.
Acesta este guvernat de principiul placerii.
 EUL(EGO)- este un produs ce ia nastere, sub actiunea influentelor externe, din
SINE. Acesta are dubla functie, de a controla instinctele Sinelui si de a se adapta
lumii exterioare. Eul apare de timpuru in viata si functioneaza dupa principiul
adaptarii la realitate. Cand acesta nu poate gestiona situatia dintre sine si lumea
exterioara apare anxietatea. In 1923 Freud scrie despre EUL ideal.
 SUPRAEUL(SUPER-EGO)- vocea interiorizata a parintilor nostri si a codurilor
morale ale societatii. Supraeul devine a treia forta de care trebuie sa tina cont Eul.
Acesta este sursa constiintei noastre, a starii de vinovatie si de rusine.

In conceptia lui Freud nu exista nimic arbitrar in viata psihica. Acesta considera ca ideile si
emotiile au o cauza fie constienta, fie ascunsa in inconstient. Freud pune in evidenta
determinismul sexual in legatura cu intreaga activitate umana. Conform teoriei sale cultura si
civilivzatia sunt rezultate ale sublimarii instinctului sexual, energia fiind redirectionata in
procese secundare unde se obtin satisfactii substitutive.

Psihanaliza actuala este una din terapiile cele mai putin intruzive. Rolul psihanalistului nu este
de a provoca schimbarea ci de a permite pacientului sa exploreze anumite cauze ale
simptomului, lasand la libertatea individului ce sa faca cu informatiile obtinute.Are mai mult
un rol de defulare a unor tensiuni acumulate iar instrumentul de lucru al psihanalizei este
vorbitul.

Psihologia umanista se naste din considerentul ca pshinaliza are o conceptie limitata asupra
naturii umane. Umanistii acuza psihanaliza de pesimism in abordarea dezvoltarii
personalitatii, conceptia umanista fiind plina de optimism si incredere in natura umana.

Psihologia umanista, asa cum sugereaza si numele, pune in prim plan omul care este total
consitent de sine, iar toate deciziile lui sunt luate in mod constient in baza unor nevoi.
Abraham Maslow a format o ierarhie a nevoilor:

 Palierul de baza
Nevoi fizice:foame,sete
Nevoi de securitate: adapost si siguranta
  Palierul superios de baza
Nevoia de apartenenta si dragoste
Nevoia de stima si apreiere
Nevoie cognitive
Nevoi estetice: frumuste, ordine, simterie
 Palierul superior
Realizarea sinelui: o meta-nevoie care consta in motivatia pentru valori mai inalte

Carl Rogers este cel mai important teoretician al psihologiei umaniste , acesta initiaza terapia
centrata pe client ca metoda noua de terapie. In conceptia sa clientii( acesta nu ii numeste
pacienti) au capacitatea de a se ajuta singuri, iar facilitatorul ( nu terapeutul) este doar cel care
il ajuta pe client sa isi clarifice gandurile si sa isi controleze destinul.

Pe de alta parte cele doua curente au si puncte comune in ceea ce priveste perceptia, spere
exemplu in psiholoiga umanista intalnim teremenul de sine ideal(perceptia modului in care
individul ar dori sau ar trebui sa fie), concept ce aminteste de Eul ideal a lui Freud.

In psihanaliza in momentul in care Inconstientul si Constiinta intra in conflict se naste

anxietatea, acelasi principiu il intalnim si in vizinea Psihologiei umaniste acolo unde Carl
Rogers ridica dilema „ a trebui/a dori”. Ambele concepte au o finalitate comuna si anume
destabilizarea psihicului uman, fie ca vorbim de conflictul placere-ratiune a lui Jung, fie de
dilema lui Rogers putem observa acelasi efect.

Psihologia umanista a fost definita ca o "a treia putere in psihologie", primele doua fiind
psihanaliza si perspectiva comportamentala. Acest lucru inseamna ca cele trei scoli nu se afla
in competitie, ci fiecare a contribuit la intelegerea mintii si comportamentului uman, iar
psihologia umanista a adaugat o noua dimensiune ce a creat o perspectiva holistica asupra
fiintei umane.

Avand in vedere toate cele de mai sus putem afirma ca Psihologia umanista si psihanliza nu se
afla in competitie, dimpotriva fiecare are o contributie semnificativa si diferita in intelegerea
mintii si comportamentului uman. In vreme ce una incearca sa inteleaga si sa controleze
inconstientul, cealalta pune accentul ca omu este total stapan pe actiunile sale. Vazand
lucrurile in esenta ambele concepte vorbesc despre constientizarea de sine si intelegerea
propriei persoane.

Bibliografie
1. https://www.la-psiholog.ro/info/psihologie-umanista
2. https://www.scribd.com/doc/51089099/psihologia-umanista
3. https://www.scribd.com/document/426207636/Psihanaliza-vs-Psihologie-Umanista-1
4. Suport de curs, „ Istoria Psihologiei”, Ruxandra Gherghinescu, UEB
5. https://www.clinicaoananicolau.ro/psihanaliza/