Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Microbiologie Curs 15 Genus Staphylococcus
Microbiologie Curs 15 Genus Staphylococcus
Genus Staphylococcus
1. Minidefinitie
II. Incadrare taxonomica
III. Habitat
IV. Implicare in patologia umana
V. Microbiologie - principalele caractere si implicatii in
patogeneza si
diagnosticul microbiologie
VI. Factori de patogenitate
VII. Patogenie
VIII. Raspunsul imun
IX. Notiuni de epidemiologie si profilaxie a infectiilor nosocomiale
X. Diagnosticul de laborator
1. Minidefinitie
2
-----------------------------------------------------------------------------------
------~--------------~
,_+ ~sinusltis
bons, carbun.:::Ies---"""\.
""iI_---+---hlcmatogilnolis spread
endocar d! ti s
emilsjs-----+----+1r---=-~"
""'* 1mpetlgo
toxicshock syndrome
_---t----uticystitl s
3
cauzate de tulpini producătoare de toxină dermonecrotică prezintă risc de
infecţii
pulmonare necrotizante, mai ales în cazul în care dezvoltă în paralel infecţii
virale
respiratorii (mai ales cu virus gripal).
Fig. 2 - Carbuncul
• Mastita: infecţie a glandei mamare; apare la 1-3% din femeile care alăptează şi
se manifestă ca un nodul eritematos, cu formarea unui abces canalicular
4
Infecţii ale plăgilor: pot apare post traumatic sau post chirurgical; se
manifestă
prin edem şi eritem local, durere şi acumulare de puroi
• Bacteriemia şi endocardita: sunt dobândite în proporţie de cel puţin 50% în
mediul spitalicesc, după proceduri chirurgicale, utilizare de catetere
intravenoase
care devin contaminate etc.; se asociază frecvent cu diseminare septică
secundară,
de obicei la nivelul endocardului şi apariţia endocarditelor acute, infecţii
severe,
cu o mortalitate de aproximativ 50%.
• Pneumonia şi empiemul pulmonar sunt întâlnite mai ales la vârstele extreme
• Osteomielita şi artrita septică: rezultat al diseminării septice secundare unor
infecţii stafilococice cu alte localizări, sau postraumatic; localizarea este
diferită
la copii, unde afectează mai ales metafizele oaselor lungi şi la adulţi, unde
localizarea este mai frecventă la nivel vertebral
• Artrite septice după infiltraţii intra -articulare
5
interleukină-I, prostaglandine şi TNF-a (vezi cursuri imunologie). Aceste
citokine
sunt reponsabile de manifestările clinice.
• În cazul infecţiilor nosocomiale (apărute în unităţi de îngrijire), dar mai
recent şi
în cazul infecţiilor care evoluează În afara unităţilor de
Îngrijire (infecţii
comunitare), sunt de temut infecţiile cu S.aureus rezistent
la meticilină
(SAMRJengl. MRSA). Transmiterea se face mai ales prin contact
direct, prin
intermediul purtătorilor sănătoşi de germeni (portaj nazal, prin mâini
contaminate,
etc). Localizările pot fi: cutanată, respiratorie, renală, digestivă,
osoasă, articulară,
generalizată etc.
Caractere morfotinctoriale:
Forma: coci rotunzi, dimensiuni: 0,5 - I urn
• Tinctorialitate: gram pozitivi
• Dispozitie: caracteristica, grupaţi în grămezi de forma ciorchinelui de
strugure
(staphile, gr. = strugure); în prelevate pot exista extra, dar şi
intracelular
6
Sunt nesporulaţi, pot prezenta capsulă, mai ales În cazul tulpinilor
foarte virulente,
recent izolate din Iezi uni purulente şi/sau infecţii sistemice
7
(2) pigmenţi carotenoizi localizaţi la nivelul peretelui cellular-
supravieţuirea în fagocite - S aureus, pigment galben cu moleculă
polinesaturată - reduce radicalii toxici de oxigen
y;.. IgG
ml cro- P,""'~~,
capsute , . ')., .
cellwal~'
InVi!lsi ns:
hya! ur ont das e
staphylysl n
,1eukocl di n
,leukoto:1d n
<coagul ase
staphyl old nase
8
VII. Patogenie
9
r
X. Diagnosticul de laborator
10
Examenul direct
Izolarea
II
Fig. 5. Frotiu colorat C4 albastru de metilen din cultură pură coci dispuşi în
grămezi
,
~@
'1."
,.
'1Si
12
Fig. 7. S. aureus Ca) şi S. epidermidis - aspectul coloniilor pe agar nutritiv
simplu cu
adaos de sânge
a. b.
Fig. 7 bis - S. aureus: culturi pe agar nutritiv simplu cu adaos de sânge şi frotiu
colorat
Gram
13
--------------------------------------------------------------,
- caracterele culturale
• colonii pigmentate galben-auriu la S. aureus,
spre deosebire de S.
epidermidis şi S. saprophyticus care
prezintă pigment alb
S. aureus produce pe agar sânge mai
frecvent o hemoliză clară sau
o hemoliză incompletă
- producerea de coagulază liberă de către S. aureus - enzimă care
are proprietatea de
a coagula plasma oxalatată prin activarea
protrombinei (Fig. 10). Restul
stafilococilor sunt denumiţi SCN
14
- S. aureus produce dezoxiribonuclează termostabilă, care rămâne
activă pnn
fierberea supernatantului de cultură (Fig. 11 şi 12).
- prezenţa proteinei A în structura peretelui celular - cu ajutorului
reactivului rapid
(Fig. 13)
Medtoda cu H CI
15
Fig. 12. Testul termonucleazei - metoda Lachica, cu albastru de bromtimol (ABT)
-
schimbarea culorii complexelor acizi nucleici - ABT, de la albastru la roz,
ca
urmare a modificării structurii spaţiale după digestia acizilor nucleici
16
Fig. 14. Identificarea SCN cu ajutorul galeriei API 20
Fig. 15. Lizotipia utilizată pentru diferenţierea tulpini lor într-un focar de
infecţii
stafilococice
17
Tulpinile MRSA din comunitate sunt mai sensibile la alte antibiotice.
Rezistenţa prin apariţia unei noi proteine de legare a penicilinei, cu ajinitate
joasă
pentru beta-lactamine (tulpini meticilino-rezistente MRSA sau Meti-R),
apariţia unei PBP adiţionale şi se manifestă faţă de toate beta-
lactaminele
(peniciline, cefalosporine, carbapeneme). Singurele antibiotice active
faţă
de aceste tulpini sunt glicopeptidele (vancomicina). Dar şi faţă de
acestea
au apărut tulpini rezistente. Antibiograma este deci obligatorie.
Testarea sensibilitatii la oxacilina - screening difuzimetric cu disc de cefoxitin,
însoţit
de al doilea test: evidenţierea PLP2a sau PCR pentru gena mecA
Test D pentru detectarea rezistentei inductibile la MLSb (Macrolide, Lincozamide,
Streptogramine b): discuri Eritromicina si Clindamicina la o distanta de 10 mm:
Eritro R si turtirea zonei de sensibilitate Ia Clindamicina (antagonism) - Fig.
16.
18