Tehnici de intervenţie

psihoterapeutică.
Mijloace verbale şi
neverbale a lucrului
psihoterapeutic.

Jana Chihai
 Tehnici de intervenţie
psihoterapeutică sunt:

• Un tip oarecare de reacţionare din

partea psihoterapeutului
direcţionată asupra atingerii
scopurilor intermediare şi finale a
procesului de psihoterapie.
• Stimularea
• Repetarea
• Întrebarea (deschisă şi închisă)
• Confrontarea
• Interpretarea
• Sumarea
• Elucidarea sentimentelor
• Informarea
• Convingerea
• Reacţionarea paradoxală sau umorul
• Autodeschiderea
• Directiva
• Feed back.
 POZIŢIA ŞI DISTANŢA
• Vis a vis
• Poziţie deschisă
• Expresia feţii
• Contactul vizual
• Aprobare nonberbală (capul)
• Tonul, tempoul şi intensitatea glasului
• Pauza şi tăcerea.
Limbajul nonverbal poate :
• Afirma şi repeta.
• Nega şi încurca.
• Accentua şi hiperboliza.
• controla şi regla.
Terapiile orientativ
coroporale
• O grupa de metode de psihoterapii, ce sunt
orientate asupra studierii corpului, asupra
constientizarii de catre pacient a senzatiilor
corporale, asupra cercetarii cum se manifesta
anumite dorinte si sentimente in anumite
senzatii corporale si asupra invatarii realiste a
metodelor de rezolvare a disfunctiilor intr-o
anumita regiune.
• ТOC are anumite asemanari cu geshtalt-terapia
deoarece la fel se focuseaza asupra
interactiunii intre coordonatorul grupei si un
anumit membru, ca mai apoi sa se adreseze
dupa confirmare si sustinere la ceilalti din
grup.
• Cei mai de vaza reprezentanti ai acestui
curent sunt analiza bioenergetica a lui
Lowen, metoda Feldenkrais, metoda lui
Aleksander, integrarea structurala a lui Rolf
si terapia primala a lui Janov, care sunt
genetic legate cu lucrarile lui Reih.
• Reih considera ca mecanismele de aparare
psihologica si comportamentul aparent
contribue la formarea unei “cuirase
musculare”, care deseori are manifestari de
tensiune a diferitor grupe musculare,
respiratieingreuiata s.a. manifestari
corporale.
• Pentru un defence contra mecanismelor
psihologice de aparare e necesar
modificarea starii posturale a corpului si
indiferentei vis a vis de durere.
• Reih a creat metodici de diminuare a
tensiunii cronice in fiecare grupa de muschi;
cu ajutorul impactului fizic are loc
eliberarea anumitor emotii si senzatii
ascunse.
• In metodele traditionale a TOC sunt
descrise anuite stari ca “energia”, “cuirasa
musculara”, “inradacinarea” etc.
 Deseori la Neofreudism se atârnă
diverse concepţii freudomarxiste – unul
din reprezentanţii de bază este W.Reich.
• El spunea că societatea capitalistă suprimă
sexualitatea omului şi aceasta devine cauza
nevrotizăţii societăţii.
• Sanarea societăţii este posibilă numai prin
revoluţie sexuală, care va elimina jugul
sexualităţii şi în rezultat vor fi eliminate
nevrozele.
 După analogia economiei politice al lui
Marx Reich şi-a denumit conceptul ca
sexual-economic.
(analiza caracterologică a lui Reich).
După părerea lui Reich sub influenţa societăţii
burgheze impulsurile socio-naturale se
transformă la nivelul al doilea a organizării
structurale a personalităţii în tendinţe
agresive.
Blocarea şi mascarea lor la nivelul superficial
al personalităţii în formă de conformitate
duc la formarea unui caracter nevrotic.
• În aşa fel Reich vedea cauza apariţiei unui
caracter nevrotic în condiţii socio-culturale
de existenţă a individumului.
• Nevroza şi caracterul nevrotic sunt o
existenţă patologică a omului în condiţii
concrete istorico-sociale.
• Prin această teorie Reich a condiţionat
nevrozele.
• În tratamentul nevrozelor el a eşit din
limitele psihoterapiei individuale şi a
încercat s-o rezolve prin măsuri sociale.
• Reich spunea că e necesar o “ revoluţie
sexuală” , din cauza că credea că
• sexualitatea condiţionează nu numai viaţa
personal individuală a omului dar şi a
progresului social în general.
• Societatea autoritară suprimă tentaţiile
naturale ale sexualităţii, perseverând în aşa
mod dragostea umană.
• Variantele agresive aparente de
comportament, dezvoltarea unui caracter
nevrotic, apatia socială duc la exagerarea
tendinţelor reacţionare în societate.
• Anume “revoluţia sexuală” poate distruge
principiile burgheze moral-etice de reglare a
vieţii sexuale a omului, ea este direcţionată
în interior şi ţine să ajute la conştientizarea
părţilor negative a suprimării atracţiilor
naturale în cultura burgheză.
• “Revoluţia sexuală” duce la autoreglarea
orientată asupra la manifestări pure a
dragostei omeneşti.
• Sub termenul “morală” Reich subînţelegea
totul ce duce la armonia între om şi cultură,
personalităţii şi societăţii.
• În anii 50 Reich a început să cerceteze
“energia Orgonică” ca o substanţă cosmică.
• “Terapia sexual-economică” a lui Reich este
direcţionată pentru facilitarea formării
relaţiilor armonioase între sexuri şi
dezvoltarea unei proprietăţi adevărate de a
iubi, ce “depinde cum de condiţii sociale,
atât şi psihice”.
• Nevrozele – este un rezultat al retenţiei şi
stazei energiei sexuale.
• După Reich o “liberare totală a emoţiilor
blocate are loc numai după o retrăire
profundă.
• La elaborarea conceptului de « cuirasa
musculara» s-a mentionat ca tensiunea
musculara e legata de diverse situatii si traume
psihologice traite de oameni.
• Dezvoltarea caracterului si a “cuirasei
musculare” dialectic este tangential, adica
corpul si psihicul permanent interactioneaza.
• Un exemplu este atunci cind un baiat mic se
aptine de la plins stringind dantura, retinind
respiratia si incordind muschii abdominali si
cervicali.
• Aceasta este prima faza de formare a «cuirasei
musculare».
 VEGETOTERAPIA

Fondată de psihiatrul austriac-american

Wilhelm Reich (24 martie 1897 - 3 noiembrie 1957).
 VEGETOTERAPIA

Reich a propus o metodă de tratament patogenetic de nevrozelor -

vegetoterapiya.
Crearea metodei sa bazat pe observaţiile sale asupra pacienţii cu schizofrenie,
cu sindrom catatonic.
În conformitate cu ideile sale, orice reţinere de energie duce la formarea de
"armura musculara“.
 VEGETOTERAPIA

W. Reich a propus:

- Tehnici de respiratie;
- Impactul fizic la clipuri identificate;
- Revizuirea comună cu clientul pentru a găsi limitele
psihologice şi emoţionale care frînează.

Segmente:
- oculară;
- orală;
- gîtului;
- toracică;
- frenic;
- abdominal;
- pelvian.
• Mai apoi momentele psihotraumatisante duc
la formarea inhibitiei automate a
componentelorde aparare motorii si vocali ,
ce devin la rindul sau inconstienti.
• In baza studiilor Reih descrie 7 inele
musculare de formare a “cuirasei”.
• Lowen in cartea sa « Dinamica fizica a
structurii caracteriale» (1996) descrie 9
tipuri de caracter: oral, mazohist, isteric,
fallo-narcisic, pasiv-feminin, schizoid,
schizofrenic.
 Notiunea de “energie”
• A fost introdusa de elevul lui Reih Lowen,
care a studiat corpul uman din punct de
vedere energetic si l-a denumit ca un “ocean
bioelectric” al metabolismului chimic si
energetic. In viziunea lui Lowen dereglarile
bioenergetice duc la dereglari nevrotice iar
eliminarea lor duce la insanatosire.
 Notinunea de “inradacinare”
• Este nu doar sprijinul fizic real al
picioarelor pe pamint, dar si expresia
metaforica al principiului freudian al
realitatii : « Cu cit mai sigur omul simte
contactul sau cu solul, cu atit mai bine el se
tine de el, si cu atit ma mare sarja pe care el
poate s-o duca prin viata, respectiv cu atit
mai bine isi gestioneaza sentimentele si
emotiile».
 TOC cuprind urmatoarele
metodici:
1. Exericitii si diagnosticul postural.
2. Demonstrarea propriului corp si exercitiile
fizice speciale.
3. Exercritii respiratorii si rebirthingul.
4. Masajul muscular dinamic pasiv.
5. Psihoboxul etc.
 Metoda Feldenkrais
• Scopul metodei este formarea anumitor deprinderi
corporale bune, care duc la restabilirea gratiei si
libertatii miscarii, pentru a ne autoafirma propriul
Egou, pentru a mari autocunoasterea si a dezvolta
abilitatile umane.
• Autorul sustine ca paternele miscarilor musculare
deformate duc la un caracter de staza si devin
deprinderi ce actioneaza la nivel inconstient.
• Exercitiile utilizate in aceasta metoda tin de
diminuarea tensiunii prin actiuni simple, cum ar fi
statul in picioare cautind o pozitie cit se poate mai
liberatoare, care coincide cu structura fizica inascuta a
personalitatii.
• In metoda respectiva un rol important il joaca
TERAPIA PRIMARĂ A LUI
JANOV
• Janov este un psiholog american , care în
decursul mai multor ani a predat
psihoterapia într-un spital de psihiatrie.
• La baza TPJ stă faptul că Janov spunea că
traumele trăite în copilărie şi refulate în
procesul maturizării, ca şi necesităţile
nerealizate duc la nevroze şi psihoze.
• El numeşte aceste traume primare, trăite
într-un trecut îndepărtat, nereacţionate, ele
se păstrează la om sub formă de tensiune
sau se transformă în mecanisme psihologice
de apărare.
• Traumele primare şi etapele dezvoltării, prin
care trece fiecare om, nu ne permit să
devenim adevăraţi.
• Se intersectează accesul normal al omului la
sentimentele lui. Tensiunea, legată de
traumele primare, poate aduce la reacţii
fiziologice, ca durerile de cap, boala
ulceroasă ş.a.
 TPJ se construieşte pe aceea că omul trebuie
să trăiască din nou trauma primară, să se
întoarcă în situaţia ce a provocat-o şi să se
elibereze de ea cu ajutorul strigătului. Dacă el
reuşeşte aceasta , se consideră că el a devenit
adevărat.
• Scopul TPJ constă în eliberarea de tot ceea
ce nu este adevărat, ceea ce îl face pe om să
folosească alcool sau droguri, să fumeze sau
să ia hotărâri negândite numai de aceea că
altfel el nu poate să lupte cu tensiunea
interioară, care creşte permanent.
 Ceea ce este adevărat îl impune
pe om să trăiască în trecut, să nu
se schimbe şi să nu-şi schimbe
concepţia despre lume şi la 40 de
ani să aibă un mod de viaţă
adolescentin.
• TPJ se foloseşte pentru tratarea pacienţilor
de diferite vârste, atât adolescenţi , cît şi
maturi.
• În sarcina psihoterapeutului intră să-l
convingă pe pacient că de el depinde dacă
va putea sau nu să se apropie de acele
sentimente, care au apărut în urma
suferinţelor primare.
• TPJ presupune urmarea unor instrucţiuni
stricte şi refuzul de la unele obiceiuri ,
apărute în rezultatul interiorizării tensiunii
(folosirea alcoolului, drogurilor, fumatului).
• Prima fază a psihotarapiei este de
aproximativ trei săptămâni, şi în acest timp
nu se permite frecventarea şcolii sau a
slujbei.
• Cursul de lecuire este foarte intensiv - cu
pacientul se lucrează în fiecare zi, câteodată
câte 3 ore pe zi.
• La sfârşitul săptămânii a treia bolnavul este
inclus în lucrul grupului terapeutic primar,
care se întâlneşte 2-3 ori pe săptămână de-a
lungul a 8-12 luni.
• Procesul TPJ bine plănuit începe cu discutarea
problemelor pacientului cu un psihoterapeut
calificat.
• În timpul ocupaţiilor psihoterapeutice se deschid
amintirile primare, jignirile şi rănile.
• Psihoterapeutul îl face pe pacient să trăiască iarăşi
totul fizic, fixând apariţia tensiunii, apărării
psihologice şi altele.
• Atunci când pacientul începe lucrul cu grupul
psihoterapeutic, discuţia asupra problemelor sale
continuă, acum el are diferite relaţii cu alţi membri
ai grupului, lucru ce-l poate face să trăiască mai
multe emoţii primare, decât în timpul
psihoterapiei individuale.
 Metoda posturala a actorului
australian Alecsander

• Metoda consta in invatarea anumitor

miscari integrate, bazate pe echilibrarea
interactiunii dintre cap si colana vertebrala.
• Меtoda Alecsander e directionata spre
utilizarea posturilor corporale comforrtabile
si perfectionarea lor.