I.

BASCHETUL – SCURT ISTORIC, CARACTERISTICI ŞI TENDINŢE

ACTUALE

1. Scurt istoric
Baschetul face parte din categoria jocurilor inventate. Cunoaşterea istoricului şi a evoluţiei
jocului ne ajută să înţelegem baschetul ca joc sportiv, în actualul lui stadiu de dezvoltare, precum
şi regulile complicate dar logice.
Jocuri cu mingea, asemanatoare baschetului pe care-l cunoastem noi astazi, au fost practicate cu
multe secole în urma în diferite zone ale lumii.Vechile populaţii incaşe, maia şi aztece practicau
un joc în care mingea era aruncată într-un inel de piatră, suspendat orizontal pe un zid. Băştinaşii
din Florida aveau o ţintă formată dintr-un coş de nuiele iar indienii din America plasau un fel de
coş în trunchiuri de copac.
În anul 1891, un tânăr asistent de la colegiul Spring-field, din statul Massachusetts, SUA, pe
numele sau James A. Naismith, încercând să facă mai variate lecţiile de educaţie fizică ale
studenţilor, cu un conţinut mai atractiv şi mai dinamic, fără condiţii materiale deosebite, a
combinat unele reguli din jocul de fotbal cu 13 reguli noi şi a înlocuit poarta cu un coş suspendat
pe un perete. Astfel a luat naştere sportul căruia i s-a spus apoi baschet ball (basket = coş, ball =
minge).
La început echipele erau alcătuite din câte 50 de jucători, apoi numărul s-a redus treptat pentru a
se ajunge la echipe formate din 5 jucători pe teren. Jocul se răspândeşte în Europa, fiind
prezentat demonstrativ la Jocurile Olimpice din 1904 (de la St. Louis). Este de mentionat că
baschetul a fost primul joc pe echipe în care au aparut fetele pe terenurile sportive.

Baschetul în România
Jocul de baschet se raspandeste in Europa la inceputul secolului XX, fiind prezentat
demonstrativ la Jocurile Olimpice din 1904, de la St. Louis. In 1932 se constituie Federatia
Internationala de Baschet Amator (F.I.B.A.). Romania s-a aflat printre cele 8 tari membre
fondatoare ale forului mondial alaturi de Anglia, Argentina, Cehoslovacia, Grecia, Italia,
Lituania, Elvetia si Portugalia. Din 1935 se disputa campionatele europene (la care a participat si
tara noastra).
La noi in tara, primele demonstratii de baschet au fost efectuate in 1920.. , în anul 1922 apare si
primul si unicul teren regulamentar din Bucuresti, care a fost amenajat în curtea Liceului Mihai
Viteazu. La putin timp dupa aparitia "cadrului" oficial, este organizat si primul campionat inter-
scolar, câstigat, evident, de echipa gazdelor de la Liceul Mihai Viteazu.
După primul război mondial, în România baschetul a făcut primii paşi, odată cu pătrunderea
capitalului american în industria petrolieră. Angajaţii americani erau organizaţi în diferite
societăţi, printre care şi instituţia cultural-religioasă YMCA. Una din sarcinile acestei societăţi a
fost promovarea sporturilor tipic americane, unde pe lângă box şi atletism, baschetul ocupa un
loc de frunte
Totodata, firul istoriei baschetului românesc consemneaza faptul ca prima întâlnire oficiala de
baschet din România a fost câstigata de echipa Liceului Mihai Viteazu, cu scorul de 11-
9, în disputa cu jucatorii Liceului Dimitrie Cantemir. În 1922 este organizat primul
campionatregional al Munteniei, cu participarea a 15 echipe, provenind de la 8 cluburi
sportive.. . Incepand cu anul 1928 se constituie diferite echipe, exclusiv masculine, la cluburile
Sportul Studentesc, Juventus sau T.C.R , în 1929 este organizat primul campionat bucurestean,
care s-a desfasurat în luna mai cu participarea a cinci echipe: Tenis Club Român, PTT, YMCA,
Viforul Dacia si Rugby Club Român. In ultimul act al competitiei au intrat TCR si YMCA,
prima echipa câstigând laurii primului turneu din Capitala, cu scorul 38-32. Totodata,
organizatorii l-au desemnat pe Richard Hillard ca fiind cel mai valoros jucator, acesta
dovedindu-se, ulterior, unul dintre promotorii importanti ai baschetului românesc. În anul de
referinta1931 ia fiinta si Federatia Româna de Baschet si Volei, avându-l ca presedinte pe I. C.
Marinescu . In aceasta perioada nu existau mai mult de 150-200 sportivi legitimati, baschetul
traind mai ales din insistentele si pasiunea unor animatori. Dupa 23 august 1944, odata cu
instaurarea regimului comunist acest sport incepe sa aiba caracter de masa, ca de altfel
majoritatea activitatilor sportive din acea vreme. Sunt organizate campionate republicane
(incepand cu anul 1947), se participa la primele Jocuri Balcanice (1946), sunt organizate anual
campionate scolare si universitare precum si festivaluri de minibaschet pentru copii. Dintre
performantele Romaniei pe plan international mentionam clasarea de 3 ori pe locul IV la
campionatele feminine europene (1964,1966, 1968) si de 2 ori pe locul V la cele masculine
(1957,1967), precum si unele succese ale echipelor de club Steaua, Dinamo, Politehnica
Bucuresti, Rapid in cupele europene. In 1981, la Campionatele Mondiale Universitare echipa de
fete a Romaniei s-a clasat pe locul III, cucerind medalia de bronz, iar echipa masculina a ocupat
locul IV. In 1991 echipa masculina de baschet juniori a Romaniei a inregistrat cea mai buna
peformanta a vreunui lot din Romania la un campionat mondial de baschet clasandu-se pe locul
V la CM de la Edmonton, Canada. Din lot faceau parte, printre altii, Ghita Muresan, singurul
roman care a evoluat in NBA sau Constantin (Titi) Popa, doi dintre cei mai cunoscuti
baschetbalisti romani pe plan international.

2. Caracteristici
Baschetul poate fi practicat atât în scop competiţional, cât şi ca activitate fizică recreativă, de
întreţinere sau ludică; el poate fi practicat de copii şi tineri, de ambele sexe, de bărbaţi şi femei,
de oameni în vârstă înaintată.
Baschetul este un joc sportiv ce dispune de o gamă variată de procedee tehnice, de acţiuni tactice
de la cele mai simple până la cele mai complexe. Acest fapt solicită jucătorilor o pregătire
continuă şi perseverentă, iar profesorilor, eşalonarea treptată în predarea succesiunii de învăţare
şi perfecţionare a tehnicii şi tacticii.
Baschetul oferă momente de o deosebită spectaculozitate; alternarea rapidă a situaţiilor ofensive
cu cele defensive, posibilitatea jucătorilor de a-şi etala fantezia şi inventivitatea fazelor de joc,
aruncările acrobatice, pasiunea întrecerii.
Baschetul determină dinamismul în desfăşurarea fazelor de joc. Dimensiunile relativ reduse ale
terenului de joc, precum şi numărul mic de jucători, determină deplasări ale acestora şi o
circulaţie a mingii foarte rapidă, jucătorii participând permanent atât la faza de atac, cât şi la cea
de apărare.
Baschetul asigură o lărgire a bagajului de cunoştinţe şi de stimulare a iniţiativei creatoare:
varietatea procedeelor tehnice, concretizată prin multitudinea de acţiuni tactice, oferă mari
posibilităţi de studiu practico-teoretic.
Baschetul influenţează pozitiv dezvoltarea multilaterală a tineretului, contribuind la întărirea
sănătăţii şi la dezvoltarea calităţilor morale şi de voinţă, obligându-l pe sportiv la o comportare
demnă, de sportivitate, de fair-play.
3. Tendinţe actuale
Ca urmare a unui permanent şi continuu proces de selecţie, instruire şi pregătire, desfăşurat pe
baze ştiinţifice, riguroase, asistăm astăzi la o continuă creştere a nivelului măiestriei în practica
jocului, lucru ce determină modificări în orientarea jocului de baschet actual: îmbinarea
armonioasă a particularităţilor de ordin tehnic, tactic, temperamental şi psihic ale fiecarui jucător
cu cele ale pregătirii generale şi specifice; apărarea a căpătat un caracter din ce în ce mai activ,
mai agresiv, determinat de puternica dezvoltare a acţiunilor tactice individuale şi colective de
atac; prin tactica colectivă de echipă se valorifică la cel mai înalt nivel potenţialul individual al
fiecărui jucător; mobilitatea capacităţii de adaptare a pregătirii fiecărei echipe faţă de aceste
tendinţe începând chiar cu etapa iniţierii copiilor; manifestarea unei atitudini din ce în ce mai
conştiente faţă de pregătire, dusă până la sacrifici.

4. Indici de selectie
Selectia primara se face la varsta de 7, 9 ani si cuprinde grupe de copii.
Depistarea unor elemente talentate trebuie facuta cat mai repede si orientarea spre o pregatire
metodica timpurie. Cunoscand particularitatile varstei este bine ca in selectie sa operam cu
urmatorii indici: - stare de sanatate foarte buna, cu depistarea in antecedente a suferintelor la
nastere, a hepatopatiilor si nefropatiilor, a reumatismului acut, a ectopiilor testiculare, herniilor,
epilepsiei, sechelelor de poliomelita, manifestarilor tuberculoase, etc.;dezvoltarea fizica buna,
copii inalti sau foarte inalti, cu echilibru ponderal, cu bagaj motric cat mai complet, fara
deficiente fizice mai mari de gradul I si fara antecedente heredocolaterale (atentie la talia
parintilor).
Vor fi preferati copiii mai dinamici, cu temperament vioi, spirit de observatie, ambitiosi, cu
capacitate de intuitie. Perioada de practicare a minibaschetului este o perioada de urmarire in
timp a evolutiei copilului in procesul de instruire, care reclama o colaborare stransa intre medicul
sportiv si psiholog. De asemenea, se recomanda pastrarea legaturii cu parintii copiilor pentru
orientarea spre o motivatie serioasa in pregatirea pentru acest sport frumos, dar dificil.
Selectia secundara are loc la 12 , 14 ani si foloseste indicii: - talia inalta si foarte inalta (la 14 , 15
ani baietii trebuie sa aiba 1,85 , 1,88 metri fundasii, 1,90 , 1,96 metri extremele, iar pivotii peste
2 metri; fetele pornesc de la 1,65 metri, pentru pivoti, cautand sa depaseasca 1,85 metri); -
reactivitatea psihomotrica buna si foarte buna; - capacitate aeroba buna; - coordonarea motrica
(indemanare) buna si foarte buna, test Purdue, Pagboard pentru mana dreapta 16 puncte/30
secunde, mana stanga 15 puncte /30 secunde, ambele maini peste 25 puncte/30 secunde, la
asamblaj peste 35 puncte/1 minut; - inteligenta generala buna, testul I cu peste 110 puncte; -
diametrele longitudinal palmar (20 , 21 centimetri) si transversal mari (24 , 25 centimetri),
mobilitate articulara foarte buna; se vor ajuta copiii cu platfus sau se vor da indicatii pentru
efectuarea exercitiilor corrective; - stare de sanatate foarte buna, se va evalua pubertatea si
rezervele de crestere (radiografia cartilajelor de crestere), gradul de maturitate sexuala,
depistarea eventualelor semen de gigantism patologic (adenom hipofizar), acuitatea vizuala,
mobilitatea articulatiilor radiocarpiene (flexia si extensia la 90°), - anvergura mare (+6 , 8
centimetri peste talie); - capacitate vitala buna (4000 , 5000 mililitri); - atentia distributive buna,
test Praga, 57 puncte in 16 minute.
Toate testele efectuate se vor interpreta integral, facandu-se o apreciere globala, de sinteza, in
care se va tine seama de transformarile importante ce vor avea loc in anii urmatori.
Selectia finala se adreseaza, in general, sportivilor care au trecut prin celelalte etape de selectie si
se vor lua in consideratie acei parametric care mai pot fi influentati prin antrenament, dupa cum
urmeaza:
- tale foarte inalta (nu mai poate fi influentata);

- capacitatea aeroba si anaeroba foarte bune si excelente;

- reactivitatea psihomotorie foarte buna; inteligenta generala buna;

- coordonarea motrica foarte buna;

- starea de sanatate buna.

Interpretarea acestor indicii trebuie facuta tot integrat, global. Uneori preferam un jucator cu
calitati psihice deosebite (combativ, indemanatic, darz, rezistent la stress, ambitios, etc.) chiar
daca are o talie medie in locul unuia cu talie foarte mare, dar deficitar la calitatile psihice.
Selectia finala se face in cadrul jaloanelor descries, insa numai verificarea jucatorilor in situatii
de joc pot fi decisive.

De fapt, acesta reprezinta adevaratul criteriu de selectie, care evidentiaza talentul.

"Initiativa libera nu este decat o meditatie intre functiunea care defineste pe fiecare
echipier ca individ comun si echipa. Daca initiativa individuala ar lua-o inaintea acestei
organizari colective si ar tinde se se afirme pentru ea insasi, spiritul de echipa ar fi
pierdut"

J.P. Sartre
Baschet-ul este unul dintre cele mai raspândite jocuri sportive din lume.

De la New York in Londra, in Paris sau in Tokio. Din Sarajevo in Buenos Aires sau in Los
Angeles. Din Bucuresti in Roma sau in Moscova. Din Rucker Park si celelalte playground-uri
americane la terenurile din campiile prafuite ale Africii. Din "Studentesc-ul" bucurestean la
terenurile din supersofisticatele arene americane. Oriunde in lume unde exista o minge si un
obiect care are forma de inel, se poate juca baschet.

II. Cateva Informatii Utile.

 Timp de joc,scor egal si prelungiri

Jocul consta în patru (4) perioade (sferturi) a câte 10 minute fiecare.Va exista o pauza de doua
minute între perioadele (sferturile) 1 - 2 si 3 - 4 si inaintea fiecarei prelungiri.Intervalul (pauza)
dintre reprize (intra sfertul 2 si 3) va fi de 15 minute.Daca scorul este egal la teminarea celei de-a
patra perioade jocul va continua cu o prelungire de cinci (5) minute, sau cu atâtea prelungiri câte
sunt necesare pentru a decide un învingator.Echipele vor continua sa joace si sa arunce de-a
lungul tuturor prelungirilor la aceleasi cosuri la care au jucat în cea de-a patra perioada.
  Inceputul jocului

Pentru toate jocurile, echipa mentionata prima in program (echipa gazda) va avea dreptul sa-si
aleaga cosul si banca echipei.Aceasta alegere va fi adusa la cunostinta arbitrului principal cu cel
putin 20 minute inaintea orei de inceput a jocului.Inaintea primei si a celei de-a treia perioade de
joc, echipele au dreptul sa se incalzeasca in jumatatea de teren in care se gaseste cosul
adversarilor.Echipele trebuie sa schimbe terenul pentru a treia perioada de joc.Jocul nu poate
începe daca una dintre echipe nu are în teren cinci (5) jucatori gata de joc.Jocul începe oficial
prin angajarea mingii între doi, in cercul central, atunci cand mingea este atinsa regulamentar de
unul dintre participantii la angajare.

 Starile mingii

Mingea poate fi vie sau moarta.Mingea devine vie, când: În timpul unei angajari între doi,
mingea este regulamentar atinsa de unul dintre saritori.În procedura de executate a
aruncarilor libere, arbitrul pune mingea la dispozitia celui care urmeaza sa execute
aruncarea / aruncarile libere.În timpul repunerii în joc din afara limitelor terenului, mingea este
la dispozitia jucatorului care efectueaza repunerea în joc.Mingea devine moarta, când:

-A fost reusit un cos din actiune sau o aruncare libera.

-Un arbitru fluiera când mingea este vie.
-Este vizibil ca mingea nu va intra în cos în urma unei aruncari libere, care este urmata de:

-Una sau mai multe aruncari libere.

-O noua sanctiune ( aruncare sau aruncari libere) si / sau o repunere în joc din afara
limitelor terenului.
-Se aude semnalul operatorului de 24 secunde si mingea este vie.
-Se aude semnalul sonor care marcheaza terminarea timpului de joc al unei perioade sau al unei
prelungiri.
-Mingea care este deja în aer ca urmare a unei aruncari la cos este atinsa de un jucator al uneia
dintre echipe, dupa:
-Expirarea timpului de joc al unei perioade sau prelungiri.
-Ce un arbitru a fluierat.
-Ce se aude semnalul sonor al aparatului de 24 secunde.Mingea nu devine moarta si
punctele trebuie acordate daca ele au fost reusite atunci când:
-Mingea este în aer în urma unei aruncari la cos din actiune si un arbitru fluiera sau se aude
semnalul sonor al cronometrului oficial de joc sau al celui de 24 secunde.
-Mingea este în aer dupa o aruncare libera si un arbitru fluiera pentru a penaliza o infractiune,
alta decat cea comisa de executantul aruncarilor.
-Un adversar comite o greseala atunci când mingea este înca controlata de un jucator care arunca
la cos si care îsi termina actiunea printr-o miscare continua, începuta înainte ca greseala sa fi fost
comisa.
  Cos reusit si valoarea sa
Un cos reusit din teren este atribuit echipei care a atacat cosul în care mingea a fost
aruncata, dupa cum urmeaza:
-Un cos reusit in urma unei aruncari libere conteaza 1 punct.
-Un cos reusit din zona cosului de 2 puncte conteaza 2 puncte.
-Un cos reusit din zona cosului de 3 puncte conteaza 3 puncte.Daca o echipa înscrie
accidental în propriul cos punctele conteaza si vor fi inregistrate in contul capitanuluiechipei
adverse.Daca o echipa înscrie deliberat în propriul cos, aceasta este o abatere si cosul nu
trebuie sa conteze.Daca un jucator face ca mingea sa intre accidental sau intentionat în cos de
jos în sus aceasta esteo abatere.
 Cand se termina o perioada sau un joc
O perioada, o prelungire sau un joc trebuie sa ia sfârsit atunci când se aude semnalul sonor
al cronometrului care indica terminarea timpului de joc.Când o greseala este comisa
chiar in momentul, sau putin înainte de a se auzi semanlul cronometrorului care indica
sfârsitul unei perioade sau al unei prelungiri, eventualele aruncari libere acordate ca
urmare a sanctiunii aplicate trebuie sa fie executate.

III. LOCUL BASCHETULUI IN SISTEMUL EDUCATIEI FIZICE

SI SPORTULUI
Sportul, are ca trasatura fundamentala competitia cu caracter preponderent de intrecere, dar si
caracter formativ, prezent atat in sportul de performanta, cat si in sportul pentru toti.
Functiile sportului sunt complexe, actionand asupra sportivului, raspunzand nevoii de
miscare a tinerilor de pretutindeni. De altfel corespondenta intre practicarea educatiei fizice
si sportului, in diversele ei forme si efectul, impactul acestora, se rasfrange in ansamblul
vietii sociale, aducand continuitatea stucturala a intregului sistem formativ si educational.
In domeniul educatiei fizice si sportului regasim obiective cu functii fiziologice, altele cu functii
instructiv-educative si nu in ultimul rand, obiective cu functii sociale. Daca imbinam
functiile, cea de profesie, educativa, de relaxare, de divertisment, igiena, agonistica, de
autodepasire, ajungem la relatiile interpersonale atat de importante in dezvoltarea tineretului si
a societatii in general.
Practicarea sportului reprezinta un act de cultura, deoarece atat cultura cat si
educatiaactivitatilor corporale sunt componente indestructibile ale vietii sociale moderne, ale
culturii umane, in general. Jocurile sportive inventate, colective (printre care i baschetul)
sau individuale, sunt adevarate cuceriri ale civilizatiei, si asezate definitiv in patrimoniul
fiecarei natiuni. Educatia fizica si sportul constituie un importantfenomen social al lumii
moderne. Dorinta de concurs, de intrecere a tuturor celor care participa la diferitele
activitati sportive, invingerea spatiului, a timpului, a obstacolelor naturale si artificiale
dar
si a unui adversar va fi pe deplin satisfacuta prin practicarea jocului de baschet.
Pe glob este estimat ca 72% din populatie este practicanta a baschetului, sub diverse forme,
la diferite categorii de varsta.Din punct de vedere al continutului si al sferei
domeniului se poate considera ca jocul de baschet este:
a) joc sportiv colectiv;

b) sport;

c) disciplina sportiva;

d) mijloc al educatiei fizice si sportive;

e) sport

complementar; f )

spectacol sportiv;

g) disciplina stiintifica sportiva aplicata;

h) disciplina de invatamant.

a) Joc sportiv colectiv.Baschetul face parte din categoria jocurilor sportive inventate, este
un joc sportiv colectiv, rod al creativitatii si imaginatiei umane, o forma organizata de activitate
sociala; este un mod specific de manifestare si practicare, cu caracter ludic si sportiv al activitatii
corporale, si a exercitiului fizic, in care participantii, constituiti in doua echipe de cate cinci
jucatori aflati temporar in raport de adversitate neostila (rivalitate sportiva), lupta pe un teren
special amenajat, pentru obtinerea victoriei prin manevrarea mingii in limitele impuse de
regulament, in scopul de a obtine un numar cat mai mare de puncte.

b) Sport.Baschetul este un sport, deoarece are la baza o activitate specifica de intrecere in care se
valorifica intensiv formele de practicare a exercitiilor fizice in vederea depasirii proprii sau a
adversarului, de aceea baschetul poate fi practicat ca: sport de agrement, sport pentru baza de masa
a performantei, sport de performanta si sport de inalta performanta.

c) Disciplina sportiva.Statutul de disciplina sportiva, ii este determinat jocului de baschet de:

cadrul organizatoric si sportiv institutionalizat pe plan national si international alaturi de celelalte
discipline sportive.In tara noastra activitatea baschetbalistica se desfasoara in cadrul organizatiilor
sportive de performanta de tip Asociatie Sportiva si Club Sportiv care pot fi:

a) persoane juridice de drept public;

b) persoane juridice de drept privat fara scop lucrativ;

c) societati comerciale sportive pe actiuni.

Activitatea organizatiilor sportive de performanta este condusa si coordonata de catre Federatia

Romana de Baschet (F.R.B) care, alaturi de alte 164 de federatii nationale sunt afiliate Federatiei
Internationale de Baschet Amator (F.I.B.A).Sportivii componenti ai acestor organizatii sportive
sunt legitimati si participa la competitii amicale si oficiale pentru obtinerea de titluri de campioni
sau de calificare intr o categorie superioara. In Romania structura piramidala a competitiilor
cuprinde:
- Campionatul National de Minibaschet categoriile I si II-masculin si feminin;

- Campionatul National de Juniori III- sub 14 ani, masculin si feminin;

- Campionatul National de Juniori II- sub 16 ani, masculin si feminin;

- Campionatul National de Juniori III- sub 18 ani, masculin si feminin;

- Campionatul National de Tineret- sub 20 ani, masculin si feminin;

- Campionatul National de Seniori Div."B"si"A"- masculin si feminin.

d) Mijloc al educatiei fizice si sportive.Considerarea baschetului ca mijloc al educatiei fizice si

sportive reprezinta recunoasterea functiei formative a acestuia. Functia formativa constituie o
componenta importanta a conceptului despre baschet, calitate oficializata in programele de
educatie fizica scolara.Legatura dintre educatia fizica si educatia sportiva reprezinta utilizarea
sporturilor si jocurilor sportive in realizarea obiectivelor si functiilor educatiei fizice.Din aceste
considerente, baschetul este un mijloc nu numai al educatiei sportive sau al educatiei fizice, ci
unul dintre mijloacele tipice ale educatiei sportive si fizice moderne.Baschetul sub aspect
educational contribuie la:

- intarirea sanatatii;

- dezvoltarea si educarea calitatilor motrice si psihice;

- dezvoltarea fizica;

- educatia spiritului de colectiv si de competitivitate;

- dezvoltarea capacitatii de autoorganizare si autoconducere.

e) Sport complementar.Calitatea de sport complementar data baschetului este o

consecinta a valorii lui educative, care influenteaza asupra calitatilor motrice si psihice, inclusiv
asupra trasaturilor morale si volitive.Din toate jocurile sportive, baschetul este cel mai frecvent
utilizat ca sport complementar, fiind recomandat in toate perioadele antrenamentului sportiv,
inclusiv in cea competitionala, aceasta recomandare bazandu-se pe:

- influenta baschetului asupra motricitatii, psihicului si functiilor organismului;

- avantajul de a putea fi practicat sub forma simplificata, ca numar de jucatori dar si ca

suprafata de joc (ex.streetball);

- posibillitatea de a fi practicat ca mijloc de pegatire fizica generala, ca mijloc de odihna si

recreere activa.
 f) Spectacol sportiv.Caracteristica de spectacol sportiv este comuna tuturor sporturilor in care
competitiile pot fi vizionate de catre spectatori, dar mai ales baschetului care este si supranumit "
cel mai spectaculos joc al planetei". De aceea profesorii, antrenorii si sportivii au obligatia morala
ca echipa sa fie astfel pregatita incat prestatia lor in jocuri sa aiba toate caracteristicile unui
spectacol sportiv, care sa contribuie la cultura si educatia pe plan sportiv a spectatorilor.Referitor
la latura educativa a baschetului considerat ca spectacol sportiv, implica si aspectul
denumit"fair-play", in spiritul caruia fiecare trebuie sa contribuie la cultura si educatia pe plan
sportiv a spectatorilor.

g) Disciplina sportiva aplicativa.Considerarea baschetului ca disciplina sportiva

aplicativa se refera la toti specialistii, indeosebi profesorii de educatie fizica si antrenorii, care
prin pregatirea si investigatiile pe care le fac se alatura celorlalti specialisti ai
educatiei fizice si sportului. Jocul de baschet trebuie investigat de pe pozitiile tuturor
stiintelor si in primul rand al stiintelor din domeniul educatiei fizice si anume: teoria si
metodica educatiei fizice, psihologia educatiei fizice, fizologia sportului, sociologia
sportului sau pedagogia.Calitatea de interdisciplinaritate confera baschetului caracteristica
de a avea si o metodologie de cercetare stiintifica proprie.

g) Disciplina de invatamant.Specialistii care se formeaza in unitatile de invatamant

specifice educatiei fizice si sportului pot avea nivele de pregatire diferite in raport cu gradul
de insusire al disciplinei baschet: instructorii sportivi, antrenorii, profesorii de educatie fizica sau
cercetatorii stiintifici.Important este ca acesti specialisti sa fie formati teoretic si practic, cu
cunostiinte, priceperi si deprinderi in principal metodologice, predarii baschetului in unitatile
sportive sau in cele de invatamant.

IV. National Basketball Association ( NBA )

Gheorghe Dumitru Muresan (n. 14 februarie 1971 în Tritenii de Jos, Cluj) este un fost jucător
NBA născut în România. La înălțimea de 2,31 m, deține împreună cu Manute Bol titlul
de cel mai înalt jucător din istoria NBA.Gheorghe Mureșan este cel mai cunoscut sportiv
român intrat in vizorul lumii sportive datorită selecției observative. Având o înaltime peste
medie la vârsta junioratului a fost imediat reperat de către specialiștii de la Clubul
Sportiv al Universității Cluj.

De aici, datorită aptitudinilor sale, jucătorul a evoluat și curând a atras atenția selecționerului
echipei naționale și mai apoi echipelor din străinatate: Pau-Orthez, Washington Bullets
și New Jersey Nets.

A încercat și actoria, fiind un personaj principal în filmul Gigantul Meu din 1998, în care a jucat
împreună cu Billy Crystal.Recordul său pentru naționala României este de 42 de puncte,
reușite într-un meci cu Suedia, în noiembrie 1992. În 1993 a pătruns în liga profesionistă nord-
americană (NBA), evoluând cinci sezoane pentru Washington Bullets (1993-1998) și
două pentru New Jersey Nets (1998-2000). În sezonul 1995-1996 a primit premiul NBA
Most Improved Player Award.
  Miami Heat, un Goliat in NBA

Mami Heat a facut recent una dintre cele mai spectaculoase mutari din NBA. I-a adus pe LeBron
James si Chris Bosh, agenti liberi, si i-a prelungit contractul lui Dwayne Wade. Miami tinde sa
devina astfel un Goliat al Ligii in sezonul viitor, dar exista multe semne de intrebare cu privire la
abilitatea celor trei superstaruri de a juca impreuna. Legendarului Wilt Chamberlain I se atribuie
o declaratie conform careia uriasii, cei despre care se crede ca vor fi forta dominanta in
competitie nu reusesc pana la urma sa adune prea multa simpatie intr-o lume in care marea
majoritate se simte mai degraba ca David.

Miami Heat - Dwaine Wade

Michael Jordan si Magic Johnson au dezaprobat amandoi acest plan al celor de la Miami. In
epoca lor, marea majoritate a echipelor se construiau in jurul unui lider, Jordan la Bulls, Magic la
Lakers sau Bird la Boston. Bulls au dominat Liga ani la rand in primul rand prin competitivitatea
si valoarea uriasa a lui Jordan dar si gratie unui joc de echipa remarcabil, in care Scottie Pippen,
BJ Armstrong, Steve Kerr sau Tony Kukoc au jucat roluri foarte importante. La fel si in cazul
lui Magic Johnson si Larry Bird, al caror duel a fost capul de afis al finalelor NBA din anii ’80 .

Cu siguranta, cheia transformarii celor de la Miami Heat dintr-o pleiada de vedete intr-o echipa
campioana este cat de mult isi vor taia din orgoliu cele trei staruri. De-altfel, asta isi doreste orice
antrenor, fie el din NBA sau din campionatul universitar, dar asta se intampla in general atunci
cand exista o impartire graduala a talentelor dintr-o echipa.

Cu siguranta nici campioana Los Angeles Lakers sau finalista Boston Celtics nu privesc cu ochi
bun ridicarea acestei posibile superputeri. Dar pana acum, atat Lakers cat si Celtics, desi au si ele
suficiente vedete de calibru, au mers in primul rand pe crearea unei echipe competitive. Iar asta a
s-a vazut in ultimii trei ani, cand cele doua echipe si-au impartit titlurile in NBA.

 Top 10 porecle din NBA

Jucatorii din baschetul american nu mai sunt numiti dupa nume. Acum, aproape orice jucator din
NBA are o porecla, un "nickname". In timpul meciului, auzi de fiecare data de CP3, LBJ, The
Truth, Big Ticket, Skip To My Lou si o gramada de alte porecle pe care le au multi jucatori. In
 momentul de fata, au loc si multe dezbateri pentru gasirea acestor "nickname"-uri (cele
mai recente au fost pentru Devin Harris, Rajon Rondo, Kendrick Perkins).

Am ales cele mai interesante 10 porecle din baschetul american, ale jucatorilor aflati in acest
moment in liga si le-am pus in ordine aleatorie:

1. AK-47 - Andrei Kirilenko

2. Black Mamba - Kobe Bryant
3. The Great Wall - Yao Ming
4. Bad Porn - Corey Maggette
5. Jesus Shuttlesworth - Ray Allen
6. Wilt Chamberneezy - Shaquille O’Neal (aka Big Aristotle, Diesel, Shogun)
7. B-Diddy - Baron Davis (aka The Beard, Boom Dizzle)
8. Chosen One - LeBron James (aka King James)
9. Groundhog Day - Tim Duncan (aka The Big Fundamental)
10. Half-Man, Half-A-Season - Vince Carter (aka "Half-Man, Half-Amazing", Vinsanity, a
fost si Air Canada)

 Prima aruncare de trei puncte in NBA

Putina lume stie, ca acum 30 de ani erau foarte putini jucatori de baschet profesionisti, care
sa stie sa arunce de dupa arcul de trei puncte. Ei bine, exact acum 30 de ani, 11
Octombrie 1979, Chris Ford, jucatorul lui Boston Celtics a reusit prima aruncare de trei
puncte in NBA.

Abia peste 2 saptamani acesta a aflat acest lucru de la un membru PR al clubului si nici nu
prea i s-a dat atentie, pentru ca Larry Bird juca primul meci in NBA, in acea perioada. La
fel si Magic Johnson.

Momentul avusese loc in primul sfert al meciului dintre Boston Celtics si Houston Rockets.
Erau ultimele secunde din posesie, Chris Ford avea destul spatiu pentru o aruncare. El spune
ca si-a dat seama ca era o aruncare de dupa arc, insa nu stia ca este prima, in NBA.

Inainte de aceasta, doar in ABA (American Basketball Association) se aruncase de la 3

puncte. Celtics avea doar 2 jucatori care mai aruncasera de dupa arc: Rick Barry si Don
Chaney. Era cu totul alt joc pe atunci.

 Regulile baschetului din NBA vs.

Regulile internationale FIBA.
Sunt foarte multe reguli in baschetul international FIBA care nu se aplica in alte ligi de baschet,
precum NBA (National Basketball Association), NCAA (National Collegiate Athletic
Association - liga colegiilor din Statele Unite ale Americii), WNBA (Women's National
Basketball Association - liga fondata de NBA). Voi prezenta diferentele dintre acestea pentru
baschetul cel mai mult apreciat, si anume, baschetul din NBA si baschetul international. Voi
acoperi doar regulile care influenteaza jocul in masura mai mare.
Lucrurile sunt mai lungi in NBA
Linia de trei puncte este masurata din centrul cosului si in NBA este mai departata cu aproape
1m (7.24 m fata de 6.25 m in baschetul international). De multe ori vad jucatorii Statelor Unite
miscandu-se si chiar aruncand de mai departe de linia de 3 puncte normala din baschetul
international. Sunt obisnuiti cu semicercul din NBA, si probabil au anumite repere dupa care se
orienteaza pe teren.
Jucatorii din NBA sunt obisnuiti sa joace mai mult (48 de minute), datorita lungimii sfertului de
joc de 12 minute in liga americana. De aceea, echipa Statelor Unite are un plus de rezistenta
(ceea ce poate fi crucial, mai ales in ultimul sfert), fiindca adversarii lor alearga doar 40 de
minute in mod obisnuit intr-un meci.
Lungimea terenului este cu putin mai mare in NBA (28.65 m) fata de baschetul international
(28m), dar acest lucru nu influenteaza mult jocul. Diferenta aceasta a aparut, probabil, din cauza
diferentei de unitati de masura (ft in SUA), americanii dorind sa aiba o lungime de exact 94 ft.
Diferente de joc in NBA si baschetul international.
Cateodata jucatorii americani se opresc in a juca si se intorc in defensiva daca mingea trece peste
panou. Aceasta pentru ca in NBA jocul este oprit in astfel de situatii. In meciurile internationale,
euroliga etc., jocul continua daca mingea nu atinge suporturile panoului.
In baschetul international jucatorii nu au voie sa ceara timeout. Kobe Bryant a incalcat aceasta
regula vara trecuta intr-un meci de pregatire. Doar antrenorul are voie sa ceara timeout. Are la
dispozitie 2 timeout-uri in prima repriza, 3 in a doua repriza, si cate unul pentru fiecare
prelungire (overtime) a meciului. In NBA se complica lucrurile. Sunt doua tipuri de timeout-uri:
obisnuit (60 de sec) si de 20 de secunde. Se dau 6 obisnuite pentru tot meciul de baschet si 2
pentru perioada de prelungiri, dar se mai dau si cate unul de 20 de secunde pentru fiecare repriza
si fiecare perioada de prelungire. Se pot lua doar 3 timeout-uri in al 4-lea sfert.
O regula interesanta, mai nou introdusa in NBA (2007-2008), este ca daca o echipa are 2 sau 3
timeout-uri obisnuite in ultimele 2 minute din al 4-lea sfert sau prelungire acestea se vor schimba
intr-unul obisnuit si unul de 20 de secunde. Astfel nici o echipa nu are mai mult de 2 timeout-uri
intr-un final de meci.
Numarul de faulturi pe care poti sa le comiti intr-un meci international este de maxim 5.
Jucatorii NBA/SUA sunt afectati in mare parte, deoarece in liga americana sunt permise 6
faulturi. Chiar in aceasta vara Lebron James a fost eliminat in ultimele 5 minute din meciul cu
Rusia pentru comiterea celui de-al cincilea fault.
Inca o regula foarte importanta este cea de goaltending. Dupa regulile FIBA, din momentul in
care mingea atinge inelul, orice jucator o poate juca. In NBA, exista un cilindru imaginar cu baza
pe inel, iar daca mingea e in acel cilindru cu orice parte a ei se aplica regula privitoare la
goaltending.
Interesant este ca alley-oop-ul era considerat goaltending dupa regulile FIBA, insa, a fost
legalizat in 1994.