ELEMENTE PRACTICE ÎN INDUSTRIA OSPITALITĂŢII

CLASA A IX-A
DOMENIUL: TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA

SUPORT DE CURS

2013-2014
 CAP.1

INFORMAŢII DESPRE UNITATEA DE CAZARE

Indiferent de forma de cazare pe care o ofera o structură de primire, ca de

exemplu
- hotel clasic de tranzit
- hotel clasic pentru vacanţă
- hotel clasic de tratament
- hotel clasic pentru sportivi
- hotel apartament
- motel
- vile
- cabane
- sate de vacanţă
- camping
- pensiuni agroturistice rurale
toate trebuie să ofere turiştilor următoarele informatii

Informaţii Surse folosite în vederea oferirii informaţiilor

amplasare,  · Pliantul unităţii
adresă, ·
posibilităţi de acces,
tipuri de spaţii,  Pagina de internet :
categorie de confort,  · Răspunsuri în scris la
dotări, solicitările sosite pe aceeaşi cale
servicii oferite,
tarife practicate,
facilităţi oferite,
acceptarea animalelor,
mijloace de plată acceptate
ziua hotelieră

 afiş în recepţie


 1.1 Informaţii despre serviciile oferite de unitatea de cazare

Informaţii despre serviciile oferite de unitate Surse folosite în vedrea

obţinerii informaţiilor

serviciile oferite şi tarifele practicate

pentru acestea  fluturaşi

 afiş în recepţie

promovarea diferiţilor prestatori de  pliante de promovare

servicii din hotel:centre de înfrumuseţare,
piscină, saună, cazinou ,ec.

promovarea ofertei gastronomice a

restaurantului
 lista preparatelor şi
băuturilor

calendarul evenimentelor găzduite

de către hotel 
 calendarul
evenimentelor
 CAP.2 DEPARTAMENTUL DE ETAJ
(HOUSEKEEPING)

ROLUL:

 De a pregăti spaţiile pentru închiriere;

 De a crea o atmosferă relaxantă, primitoare pentru client.

IMPORTANŢA:
 Activităţile desfăşurate în acest department constituie o parte importantă a
parametrilor calitativi ai serviciului de cazare;
 De nivelul activităţilor acestui departament depinde reputaţia hotelului;
 Contribuie decisiv la creşterea sau diminuarea vânzărilor;
 Gradul de ocupare a hotelului este determinat de nivelul activităţilor
deparatamentului de etaj;
 Curăţenia este motivul revenirii sau al renunţăii la serviciile hotelului
respective.

OBIECTIVE:
 efectuarea serviciilor specifice în mod efficient;
 crearea unui mediu plăcut şi atractiv pentru clienţi;
 întreţinerea lenjeriei hotelului, asigurând un mediu sănătos, sigur.

SECTOARE DE ACTIVITATE

1. Spaţii de cazare
Obiective:
 Asigurarea igienei, funcţionalităţii şi a securităţii în camere şi în spaţiile
aferente.
 Dotarea camerelor cu lenjerie, produse cosmetice şi de igienă, materiale
informative şi de promovare.
 Prestarea de servicii suplimentare specifice(lustruit încălţămintea, călcat
îmbrăcămintea, mici reparaţii etc.)
  Rezolvarea situaţiilor speciale(solicitări suplimentare-paturi, lenjerie, perne,
pături, pungi cu gheaţă, pungi(sticle cu apă caldă, fier de călcat, uscător de păr,
termometru etc.,acordarea primului ajutor).
 Păstrarea obiectelor uitate şi pierdute.

2. Spaţii commune (publice)

Obiective:
 Asigurarea igienei, funcţionalităţii şi a securităţii în spaţiile commune, atât în
cele pentru clienţi, exterioare şi interioare, cât şi în cele pentru personal.
 Amenajarea şi dotarea spaţiilor comune, asigurarea aranjamentelor florale.
 Efectuarea unor servicii speciale(dezinfecţie, dezinsecţie, deratizare, curăţarea
mochetei, curăţarea faţadei hotelului, îngrijirea spaţiilor verzi, etc.).
 Redecorarea după lucrări de renovare.
 Decorarea la ocazii speciale(revelion, sărbători religioase)

3. Sectorul lenjerie şi uniforme

Obiective:
 Gestionarea lenjeriei hotelului, cazare şi restauraţie, inclusive uniforme
 Sortarea şi asigurarea stocului necesar pentru fiecare categorie
 Intreţinerea lenjeriei, efectuarea de reparaţii şi confecţionarea unor elemente de
lenjerie

4. Sectorul –curăţătorie

Obiective:
 Spălatul, curăţatul, călcatul lenjeriei hotelului şi a lenjeriei şi îmbrăcămintei
clienţilor
 CAP. 3 OPERAŢII EFECTUATE ÎNAINTE DE
ÎNCEPEREA CURĂŢENIEI

Înainte de începerea curăţeniei camerelor, se efectuează dotarea căruciorului de

etaj cu materialele şi ustensilele necesare astfel:
 În cutia aflată deasupra căruciorului se vor aşeza materialele pentru
pasageri(săpunuri.hârtie igienică,hârtie prosop, şampon.gel.şerveţele
parfumate, cască pentru baie materiale publicitare);
 În raftul de sus lenjeria curată de pat;
 În raftul următor-lenjeria de baie;
 În raftul următor-bureţii de plastic. cârpele de şters praful, materialul textil
pentru şters faianţă,geamuri, oglinzi, periile, manuşile de plastic;
 În raftul de jos-detergenţii,substanţele dezinfectante,deodorantele, trusa pentru
scoaterea petelor la covoare, făraşul;
 Pe latura căruciorului fără mâner, se va monta sacul pentru lenjeria folosită;
 Pe cealaltă latură a căruciorului, se va pune aspiratorul, mătura, găleata de
plastic şi recipientul pentru debarasarea resturilor din cameră

Camerista conduce căruciorul către prima cameră (eliberată recent) în care va

intra.
Căruciorul va fi aşezat în apropierea uşii, la perete, în aşa fel încât să nu
blocheze accesul pe culoar şi să indice corect spaţiul în care lucrează camerista.
 3.1 EFECTUAREA PROCESULUI DE CURĂŢENIE,
ÎNTREŢINERE ŞI AMENAJAREA SPAŢIILOR HOTELIERE

Compartimentul de etaj răspunde de curăţenia tuturor spaţiilor hoteliere, care

trebuie sa fie în permanenţă igenizate.
Lucrările de curăţenie şi întreţinere intr-o unitate hotelieră se efectuează
în următoarea ordine:
 Spaţiile de folosinţă comună exterioare;
 Spaţiile de folosinţă comună interioare;
 Spaţiile de cazare;
 Spaţiile anexe;
Organizarea activitaţii trebuie să aibă în vedere ordonarea curăţeniei în funcţie de
timp si spatiu.
 Efectuarea curăţeniei şi întreţinerii spaţiilor de folosinţă comună.

 Ordinea efectuării curăţeniei în spaţiile comune exterioare(aceste

spaţii se curăţă în fiecare dimineaţă):

1. strângerea gunoaielor mari;

2. măturarea;
3. se spală cu furtunul/mopul(acolo unde este cazul: scări);
4. se udă spaţiile verzi.

 Ordinea efectuării curăţeniei în spaţiile comune interioare:

1. Strângerea periodică a gunoiului;

2. Aspirarea mobilei tapisate;
3. Curăţarea şi spălarea pardoselilor (zilnic);
4. Spălarea geamurilor şi oglinzilor (săptămânal)

 Efectuarea curăţeniei în spaţiile de cazare se face în următoarea ordine:

1. Spaţii de cazare libere(curate şi care nu au fost ocupate în
timpul nopţii);
2. Spaţii de cazare eliberate/eliberabile (clienţii au plecat sau
urmează să plece în ziua respectivă);
3. Spaţii de cazare ocupate .
 3.1.1. Realizarea curăţeniei într-o cameră eliberată (curăţenia
completă)

Lucrătoarea îşi pregăteşte cheile şi din acest moment, ordinea operaţiunilor de

curăţenie, intreţinere şi amenajare a spaţiilor hoteliere, trebuie să se înscrie în
următorul cadru:
 Se verifică numărul camerei;
 Se verifică dacă spaţiul este întradevăr liber, prin bătaie la uşă şi aşteaptarea
răspunsului.în cazul în care există un răspuns, se cer scuze, se controlează
situaţia camerei şi se comunică lucrătorului din recepţie, fără a se angaja vreo
discuţie cu turistul.
 Se descuie uşa;
 Se lasă un semn distinctiv, care să arate, că în cameră se lucrează(semnal
luminos, modalitatea grafică etc.);
 Se deschid ferestrele pentru aerisire;
 Se verifică dacă nu există obiecte uitate de pasager.În cazul în care se constată
existenţa acestor obiecte, ele vor fi imediat predate recepţiei care va lua
legătura cu turistul care sau pentru a le înregistra în Registrul de obiecte uitate,
obiectele urmând a fi păstrate conform metodologiei în vigoare;
 Se verifică existenţa eventualelor prejudicii materiale aduse de pasager
hotelului(lipsuri din inventar sau deteriorări)care vor fi de asemenea,
comunicate imediat recepţiei;
 Se verifică funcţionarea, instalaţiilor, aparatelor, integritatea dotărilor şi
mobilierului(inchiderea şi deschiderea ferestrelor, uşilor, sertarelor,robineţilor,
rezervoarelor de apă, becurilorjaluyelelor,funcţionarea corectă a aparatelor de
radio, televizor, telefon, frigider etc.)Defecţiunile se notează şi se transmit
recepţiei pentru înregistrare şi se urmăreşte remedierea lor operativă de către
personalul angajat în acest scop;
 Se desfaţă patul, iar lenjeria folosită impreună cu cea de la baie se pune în sacul
de lenjerie folosită;
 Se spală şi se dezinfectează rama exterioară a ferestrelor şi a uşii,se spală şi se
curăţă şi se spală pavimentul
 Se pun în preajma ferestrei, la aerisit, pernele şi pledurile;
 Se aspiră-de sus în jos-pereţii;perdelele, draperiile,
 Se aspiră saltelele pe ambele părţi, de aasemenea ,paturile;
 Se aspiră scaunel,fotoliile tapisate;
 Se aspiră podeaua, mocheta, cocoarele, carpetele;
 Se scot petele unde este cazul;
 Se şterge praful de pe mobilier, aparate, instalaţii şi alte obiecte, insistând
asupra sertarelor, interioarelor dulapurilor, noptierelor;
 Camerista îşi spală şi îşi dezinfectează mâinile, la chiuveta unei camere
alăturate nefăcute încă, sau la oficiu, operaţiune impusă de regulile de igienă
pentru a putea realiza următoarele operaţii de întreţinere
 Se înfaţă patul;se aranjează cuvertura, acolo unde există;
 Se spală şi se desinfectează paharele, scrumierele, vaza;
 Se aranjează şi se dispun – cu gust- mobilierul, aparatele, obiectele de inventar;
 Se completează şi se dispun, in locurile dinainte hotărâte de administrator sau
recepţioner, ţinând seama de vizbilitate, funcţionaliate şi estetică, materialele
de reclamă, publicitate şi informare a turiştilor asupra serviciilor asigurate de
unitatea de cazare;
 Se intră în grupul sanitar propriu şi se trage apa la
W.C.
 se curăţă şi se desinfectează faianţa
 se spală oglinda şi etajera;
 Se spală şi se dezinfectează paharele;
 se curăţă şi se dezinfectează lavaboul,cada sau cuva
duşului;
 se limpezesc toate suprafeţele curăţate şi se şterg cu
o cârpă uscată;
 se curăţă şi se lustruiesc armăturile metalice;
 se curăţă, se spală şi se dezinfectează pardoseala,
sifonul de scurgere şi covoraşul din material plastic;
 se aranjează lenjeria de baie, săpunul turist, hârtia igienică;şamponul spumant
sau gelul pentru duş,şerveţele parfumate, periuţă şi pastă de dinţi, cască de
baie;
 se şterge praful în vestibul;
 se curăţă, se spală şi se dezinfectează vasul şi colacul de la W.C în interior şi
exterior, fără să se treacă cu vedera sau mânerul sau tija de tragerea a apei;
 Se aplică banderola*steril* pe w.c şi cadă/duş ;
 înainte de a ieşi din cameră, lucrătoarea trage draperiile, perdeaua pentru a crea
o ambianţă plăcută;
  lasă întredeschisă fereastra în funcţie de timp;
 pulverizează substanţe odorizante, acolo unde este nevoie;
 efectuează un ultim control al întregului spaţiu, care trebuie să lase imaginea
unei igiene perfecte; verifică dacă nu s-a uitat vreun material sau ustensilă;
 se aranjează căruciorul cu toate ustensilele şi materialele;
 se încuie uşa.
Timpul necesar pentru curătenia unei camere libere este în medie de 20 de minute.

3.1.2. Efectuarea curăţeniei intr-o cameră ocupată

În cazul unei camere ocupate, operatiunile de întreţinere au următoarele

particularităţi:
Intervalul la care se schimbă lejeria diferă funcţie de categoria structurii
de cazare;
Când se pun la aerisit pernele, pledul etc. se aeriseşte şi lenjeria de pat,
cea de baie şi cea de corp a turistului;
Nu se şterge praful în dulapuri şi sertare;
După ce se înfaţă patul, se aranjează lucrurile personale ale turistului
din cameră, baie şi vestibul;
Se prestează servicii suplimentare comandate de turişti(spălatul şi
călcatul lenjeriei, lustruitul încălţămintei, reparatul îmbrăcămintei etc.).
În funcţie de categoria hotelului aranjarea camerei ocupate se face diferit ;
 Curăţenie completă, cu schimbarea în totalitate a lenjeriei şi a
prosoapelor, indiferent de durata sejurului(,,à blanc”) zilnic în
hotelurile de 4*-5 *
Timpul prevăzut de lucru este de 10-15 minute- în hotelurile de lanţ
 Curăţenie ,, de întreţinere” şi schimbarea eventuală a lenjeriei şi a
prosoapelor, în funcţie de numărul de zile trecute de la ocuparea
camerei(„ en recouche”);
Timpul prevăzut de lucru este de 10-15 minute-în hotelurile de lanţ
 Pregătirea camerelor pentru înnoptare, în hotelurile de lux, seara, după
ora 17, inclusiv pentru clienţii a căror sosire este aşteptată(„faire la
couverture”)
Schimbarea lenjeriei, a halatelor şi a prosoapelor se face astfel:
CATEGORI LENJERIA PROSOAPE HALATE DE
A UNITĂŢII BAIE

5 şi 4 stele zilnic zilnic zilnic

3 stele la 2 zile zilnic -
2 stele la 3 zile 2 zile -
1 stea la 4 zile 3 zile -
sau ori de este nevoie
câte

Este indicat ca în camerele de baie să fie afişate anunţuri prin care

turiştii sunt informţi că spălatul prosoapelor presupune un mare consum de
energie şi detergenţi, fapt care poate genera unele probleme privind protecţia
mediului.Prin aceleşi anunţuri turiştii sunt întrebaţi politicos dacă doresc să fie
schimbate prosoapele;în caz afirmativ, acestea se depun în cada de baie sau
duş.

Controlul modului în care s-a efectuat curaţirea camerelor, băilor si a

spaţiilor de folosinţă comună se poate realiza :
  de către cameristă / lucrătorul care a efectuat curăţenia
(autocontrolul);
 de către guvernanta generală / guvernanta de etaj, pe baza
unei liste / raport de control care poate viza doar aprecierea
generală sau poate fi foarte amanunţit ; în general controlul se
face prin sondaj.

Modul în care se efectuează controlul într-o cameră în care s-a efectuat

curaţenia se poate prezenta astfel:

Usa
Condiţii generale
Broasca
Curăţenia
Vestibul
Pereţii
Pardoseala Baia
Cuierul Curăţenia
Iluminarea Sifonul de pardoseala
Curăţenia Viteza scurgerii apei
Dormitorul Robinetele
Plafonul Viteza curgerii apei
Pereţii Oglinda
Pardoseala Cromul feroneriei
Iluminatul general Pardoseala
Telefonul Pereţii
Mobila : pat, mese, scaune etc. Lumina
Oglinda Ventilaţia
Suport bagaje Mobile
Noptiera, Veioze Obiectele Sanitare
Tablouri Draperia- Perdelele
Ornamente Funcţionarea
Curăţenia Curăţenia
Ferestrele
Pervazuri – balcon Curătenia geamurilor si
Feroneria a lemnăriei
Uşurinţa funcţionarii

Spirala controlului de calitate

Sursa : G.Radu, Caiet de thenologie hoteliera, Institutul de Management-Turism, Eden
 3.1.3 Recomandări
privind unele aspecte ale activităţii de housekeeping

 Nu veniţi la serviciu dacă nu vă simţiţi bine.În afară de faptul că puteţi fi o sursă

de îmbolnăvire pentru cei din jur, starea dv v-ar putea predispune la a face
accidente , în special dacă sunteţi sub influenţa unor medicamente care vă
alterează starea de atenţie(calmante , somnifere ).
 Folosiţi ustensile şi utilaje adecvate pentru muncă şi manipulaţi-le corect.
 Purtaţi îmbrăcăminte de lucru potrivită şi,când este cazul , echipament de
proctecţie.
 Strângeţi-vă părul, iar dacă este lung cel mai bine este să-l acoperiţi cu plasă.
 Nu purtaţi bijuterii – ele ar putea să cadă în locuri inaccesibile – aparate ,
sifoane de chiuvetă sau cadă – şi nu le mai puteţi recupera .
 Tăiaţi-vă unghiile scurt, astfel încât să poată fi mereu menţinute curate.
 Spălaţi-vă pe mâini ori de câte ori aţi pus mâna pe obiecte murdare, aţi fost la
W.C. sau aţi lucrat cu substanţe de curăţare.
 Folosiţi mănuşi de cauciuc.Vă apăraţi de posibile infecţii prin contactul cu
germanii existenţi pe suprafeţe murdare, dar vă protejaţi şi de substanţele
murdare, dar vă protejaţi şi de substanţele chimice agresive pe care trebuie să
le folosiţi pentru curăţare.
 Purtaţi încălţăminte robustă, bine strânsă pe picior, cu talpă antiderapantă,
pentru a nu aluneca şi a cădea sau a vă scrânti piciorul.
 Spălaţi coridorul sau holul din zona îndepărtată spre uşă, pentru a nu aluneca
pe porţiunea umedă. Dacă este nevoie, lăsaţi spaţiu uscat de trecere.
 Nu alergaţi pe coridor sau pe scări, iar când urcaţi sau coborâţi scările este
recomandat să vă ţineţi de balustradă, mai ales dacă purtaţi in cealaltă mână o
greutate.
 Folosiţi uşile corect-intrare, ieşire-astfel încât să nu incomodaţi pe ceilalţi, să nu
vă ciocniţi de ei, iar dacă purtaţi ceva greu sau fierbinte care ar putea sa
prezinte pericol, anunţaţi-vă prezenţa pentru ca şi ceilalţi să se ferească.
 Nu depozitaţi obiecte în locuri nepermise,
 Folosiţi o scară adecvată pentru a vă urca la înălţime. Nu vă urcaţi pe scaune
nesigure, pe cutii sau alte obiecte întâmplător mai apropiate. Ridicaţi şi
transportaţi cu grijă obiectele grele – zilnic aveţi multe greutăţi de transportat.
 3.1.4 Lucrul în echipă în cadrul departamentului de
housekeeping ( team work )

În cadrul structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare, mai putin din

cele foarte mici, sarcinile privind curaţenia se împart la mai mulţi membrii ai unei
echipe de housekeeping.
Activitatea poate fi organizată în două moduri:
 Individual-unei singure persona se repartizează toate sarcinile dintr-o anumită
zonă
sau dintr-un număr de camere de care va răspunde în totalitate.

Exemplu:
Categoria hotelului Camere repartizate unei
cameriste
1.Hotel de lux cu dotare 6
complexă
2.Hotel **** 12-15
3.Hotel *** 15-20
4.Hotel de tineret 20

 În echipă-mai multor persoane, lucrând în echipă şi având sarcinile împărtiţe

între
ele , le revine responsabilitatea comună pentru o arie mai mare a unitaţii.
În acest caz, modul în care fiecare membru din echipa se dedică îndeplinirii
propriei
sarcini va afecta standardele de curăţenie în totalitatea lor.
Cea mai mare eficienţă se obţine atunci când personalul lucrează împreună
ca o
echipă pentru rezolvarea sarcinilor existente.
Fie că activitatea este organizată individual sau în echipă, fiecare membru al
echipei depinde de ceilalţi pentru a-şi îndeplinii sarcinile de serviciu.

Exemplu:

 Echipamentul este folosit de mai mulţi lucrători şi este important ca fiecare

să-l lase în bună stare pentru cel ce urmează să îl folosească.
  Adesea, colegii de serviciu trebuie să se ajute între ei, cum ar fi rezolvarea
unor sarcini mai grele:
 pentru a întoarce saltelele ;
 a agăţa perdelele ;
 a ţine o scară etc.
 Cei care îşi fac munca prost, îi obligă pe ceilalţi să munceasca mai mult.
 Personalul de housekeeping depinde de ceilalţi colegi din propriul
derpartament
care trebuie să asigure toate materialele necesare pentru curaţenie şi dotare a
unui
spaţiu de cazare sau comun să fie disponibile când este nevoie.
 Fiecare lucrător de housekeeping are obligaţia faţă de ceilalţi membrii ai
echipei şi
faţă de clienţi să fie punctual.
O bună organizare şi planificare, cotntrolul strict al stocurilor şi utilizarea
eficientă a timpului, nu-şi ating scopul decât dacă oamenii lucrează bine
împreună, adică practică lucru în echipă.
 CAP.4 INSTRUMENTE UTILIZATE ÎN CONDUCEREA UNITĂŢII
HOTELIERE

4.1 REGULAMENT DE ORDINE INTERIOARĂ 

REGULAMENT DE ORDINE INTERIOARĂ
Activitatea profesionalǎ a angajaţilor unui hotel este
reglementatǎ prin norme tehnologice şi de comportament.
Regulamentul de ordine interioarǎ cuprinde norme generale
de comportament valabile pentru toţi angajaţii.
El se elaboreazǎ în baza legislaţiei muncii, în conformitate cu
contractul colectiv de munca şi reguli specifice, în funcţie de
tipul de hotel şi categoria de încadrare . Conţinutul
regulamentului de ordine interioarǎ se referǎ la:

1. prezenţa la lucru;
2. ţinuta personalului;
3. condiţiile de pǎrǎsire a locului de muncǎ;
4. înlocuirea şi motivarea absenţelor la locul de muncǎ;
5. dreptul la pauza de masǎ şi orele alocate pentru servirea
mesei;
6. dreptul la zile libere pentru probleme personale;
7. reguli de comportament în relaţiile cu colegii;
8. interdicţii privind fumatul şi consumul de bǎuturi alcoolice
sau utilizarea aparatelor din dotare în scop personal;
9. interdicţii privind accesul la bazele de agrement şi de
alimentaţie ale hotelului;
10. asigurarea de echipament de protecţie sau de lucru
(uniformǎ);
11. sancţiuni şi condiţii de încetare a contractului de
muncǎ.
Regulamentul de ordine interioarǎ trebuie sǎ fie cunoscut şi
respectat de toate categoriile de angajaţii.
 4.2 FIŞA POSTULUI
Denumire:
FIŞA POSTULUI AJUTOR DE
CHELNER
COMPARTIMENTUL NR. PERSOANE/
DE MUNCĂ POST
Restaurant/Salon….. ……
FORMAREA PROFESIONALĂ EXPERIENŢĂ PROFESIONALĂ
Calificare în meseria de bază
prin şcoala profesională,liceu
de profil sau curs de calificare.
CAPACITATEA
PROFESIONALĂ
Să cunoască tehnicile de
vânzare, de atragere a
clientelei.
Să cunoască 1-2 limbi de
circulaţie internaţională.
Să aibă cunoştinţe şi
deprinderi corecte privind
aranjarea meselor şi
efectuarea serviciilor.
Să aibă o bună cultură
generală.
Să posede cunostinţe
temeinice în domeniul servirii, Memorie şi memorie vizuală
igiena şi protecţie etc.
Cod:
ROLUL :
Aranjează şi întreţine
salonul
restaurantului ;
Efectuează serviciile
de debarasare.
1-2 ani ucenic.
CALITĂŢILE PERSONALE
Prezenţa fizică plăcută, eleganţă,
supleţe.
Sănatate bună, robusteţe.
Îndemanare şi dexteritate.
Simţul văzului şi auzului bine
dezvoltat.
Sobrietate, prestanţă.
Responsabilitate pentru munca
prestată.
Modest, cinstit, corect, politicos,
amabil, demn.
Spirit de echipă.
Imaginaţie şi ingeniozitate.
dezvoltate.
RESPONSABILITAŢI(ATRIBUŢII, LUCRĂRI, SARCINI)
Să se prezinte la program, la ora prevăzută în grafic.
Să participe la efectuarea mise-en-place-ului.
Să cunoască conţinutul listelor de preparate şi băuturi.
Să aibă o ţinută fizică şi vestimentară curată, bine îngrijită şi
ustensilele de lucru complete.
Să participe la careul personalului.
Să efectueze debarasarea cu respectarea regulilor şi tehnicilor
cunoscute.
Să respecte regulile igienico-sanitare.
Să asigure în permanenţă inventarul în raionul său şi să păstreze
permanent ordinea si curaţenia pe locul său de muncă.
Să rezolve sau să ceară sprijin pe linie ierarhică pentru
soluţionarea oricărei nemulţumiri din partea clienţilor.
POZIŢIA ÎN ORGANIGRAMA-RELAŢII :
a. relaţii ierarhice: este subordonat: ospătarului, şefului de sală,
maître d’hotel
b. relaţii funcţionale : cu lucrătorii din celelalte secţii ale
restaurantului.
c. relaţii de colaborare : cu ceilalţi componenţi din brigadă.
LIMITE CONDIŢIILE DE PERSPECTIVA
DECIZIONALE MUNCĂ PROFESIONALĂ
Realizează Sunt menţionate în Ospătar
debarasarea contractul colectiv
meselor după şi individual de
servirea preparatelor muncă.
de către clienţi
 CAP.5 TEHNICA SECURITAŢII MUNCII ÎN UNITĂŢILE
HOTELIERE

Maşina de călcat cilindrică (calandru)

Indiferent de tipul de fabricatie al calandrului ,aceasta trebuie
sa fie prevăzut cu dispozitiv (o bară de protecţie amplasată în
faţa valţurilor pe partea de alimentare a acestora,să aibă
manometru, indicator de presiunea aburului, termometru
pentru cele electrice si carcase de protecţie la pinioanele de
angrenare şi la sistemele de transmisie prin curele.
Părtile exterioare metalice ale maşinii, care ar putea produce
arsuri personalului care o exploateaza trebuie să fie izolate.
La locurile de lucru pe ambele părţi ale maşinii se vor pune pe
pardoseală grătare din lemn, iar personalul va manevra cu
multă atenţie rufăria pe cilindrii încălziţi, atât pentru a -şi
produce arsuri, cât şi pentru a nu-şi strivi mâinile.
Vizoarele din sticlă de la aparatele de condens trebuie sa fie
prevăzute cu apărători metalice.

Aspiratoare de praf
Indiferent de tipul şi capacitatea aspiratorului de praf, acesta
trebuie sa fie prevăzut la conductorul electric şi prize –cu firul
nul.
Utilizarea aspiratorului se va face numai după o verificare a
funcţionarii motorului, a furtunului, a anexelor şi a cordonului
de alimentare cu energie electrică. Dacă apar defecţiuni de
funcţionare, se va solicita mecanicul de intreţinere sau
electricianu, pentru remedierea acestora.
Daca la motorul electric cu colector, se constată scântei, se va
chema mecanicul de intreţinere care va verifica starea periilor,
a cărbunilor etc.Nu se va folosi in nici un caz aspiratorul in
această situaţie.
La folosirea aspiratorului şi în alte operaţiuni pentru care
aparatul este prevăzut cu o serie de dispozitive, se vor
 respecta cu stricteţe indicaţiile de exploatare, elaborate de
către uzinele constructoare.
Este interzisă utilizarea aspiratoarelor pentru deparazitare cu

insecticide sau alte lichide explozive.

III. ACTIVITĂŢI SAU MODALITĂŢI DE EVALUARE

Activitatea 1.

JOC DE ROL (aplicaţie practică)

1. La hotelul unde faceţi practică sunt libere 5 camere.

Organizaţi-vă în grupe de câte 2 pentru a realiza următoarele
sarcini:curăţenia în cele 5 camere libere- câte doi din fiecare grupă;
-verificarea calităţii serviciului prestat şi consemnarea în fişele de
evaluare –câte un elev din fiecare grupă. Fiecare elev va primi fişa
după care i s-a făcut evaluarea în vederea urmăririi progresului
şcolar.

Punctaj Punctaj
Etapa Activitati desfăşurate
acordat realizat
Organizarea - asigurarea tinutei
activităţii corespunzatoare efectuarii
curatenii
- aranjarea căruciorului de etaj,
ordonarea materialelor,
ustensilelor şi echipamentelor
necesare
-asigurea cheilorpentru
camerele repartizate,
 -bătaia în uşă
-aranjarea căruciorului lângă
uşa camerei
Efectuarea - verificarea instalatiei de
corectă a iluminat
operaţiilor -blocarea uşii în poziţia închis
specifice -ştergerea prafului
-verificarea aspectului general
al camerei, închiderea
geamului, pulverizarea
dezodorizantului şi închiderea
uşii.
-bifarea pe lista primită a
efectuării curăţeniei.
 Activitatea 2

Fişă de lucru

Organizaţi-vă în grupe de câte 3 elevi. Din regulamentul de

ordine interioară al hotelului unde faceţi practica extrageţi:
 Drepturile
 Obligaţiile
 Sancţiunile
 Recompensele
Completaţi tabelul de mai jos cu informaţiile găsite.Analizaţi la
nivelul grupei oportunitatea unui regulament de ordine interioară.
Nr.
Drepturi Obligaţii Sancţiuni Recompense
crt.
 Activitatea 3

Fişă de lucru

Esti lucrător în hotel. Efectuezi curăţenia într-o comeră liberă.

Completaţi ”Lista de control privind curăţenia” folosind următorul
imprimat:

HOTEL…………. LISTĂ DE CONTROL

PRIVIND CURĂŢENIA SPAŢIILOR DE CAZARE

Nr. Pat Baie Podea Praf Consumabile

cameră (Mochetă) Obs.

Spartă
129     - oglinda

Numele şi prenumele
cameristei…………………………………………………………………………………
….
Concluzii……………………………………………………………………………………
…………………………………………..
Guvernantă,
Activitatea 4

Fişă de lucru

Eşti lucrător în hotel.Îţi desfăşori activitatea în Hotelul X.

Cerinţe:

1.Identifică-ţi locul în cadrul structurii organizatorice din unitatea

respectivă.

2.Precizează 3-5 atribuţii specifice postului din cadrul structurii

organizatorice.
 Activitatea 5

Proiect

Realizaţi un jurnal în care veţi nota toate activităţile desfăşurate în

decursul unei săptămâni de practică comasată.Structura lucrării
este la libera voastră alegere.
Cerinţe:

1. descrierea activităţilor zilnice

2. apreciere complexităţii activităţilor folosind o scară de evaluare
de la 1 la 5(1=f.uşor,2=uşor,3=relativ uşor,4= greu, 5=f.greu
3. informaţiile vor fi susţinute de imagini sugestive.
4. glosar cu termenii de specialitate utilizaţi în activitatea practică
5. prezină un dialog între un lucrător hotelier şi superiorul lui.
 Activitatea nr. 6

Studiu de caz/ în echipă

Potrivit ordinului Ministerului Turismului nr.56/1995, la toate tipurile

de structuri cu funcţiuni de cazare turistică, este obligatorie oferirea
unei game diversificate de servicii suplimentare cu sau fără plată,
astfel:

La unităţile de 4* şi 5 * Cel puţin 20 servicii

La unităţile de 3 * Cel puţin 15 servicii
La unităţile de 2* Cel puţin 10 servicii
La unităţile de 1* 5 servicii suplimentare

Sarcinile voastre de lucru sunt:

1. Identificaţi la locul de practică serviciile suplimentare.
2. Grupaţi serviciile suplimentare pe cele două categorii:
a) cu plată;
b) fără plată.
3. Prezentaţi concluziile acestui studiu de caz în faţa colegilor.
4. Pe baza prezentărilor făcute de colegi, realizaţi un scurt eseu
în care veţi prezenta concluziile privind serviciile suplimentare
oferite de hotelurile din oraşul vostru.
 ACTIVITATEA NR.7

Studiu de caz / Lucru în echipă

În tabelul de mai jos sunt enumerate mijloacele scrise cu

informaţii(pliante, broşuri, etc.) utile pentru pentru turişti.

Identificaţi existenţa acestora la locul de practică, folosind

bifele .

Informaţii utile Există

Instruncţiuni de folosire a telefonului

Tarifele interne şi internaţionale pentru
convorbiri telefonice
Lista serviciilor suplimentare, cu sau fără plată
Lista room- sevice
Lista de preţuri pentru produsele din mini bar
Programul T.V pentru săptămâna în curs
Informaţii turistice privind zona sau localitatea
Ofertele diverselor agenţii de turism din zonă
Pliantul hotelului, cuprinzând şi harta localităţii,
cu încadrarea hotelului în zonă
Chestionare pentru testarea opiniei turiştilor cu
privire la calitatea serviciilor oferite
 ACTIVITATEA NR.8

Fişă de lucru

In tabelul următor sunt prezentate câteva operaţii efectuate în

timpul curăţeniei într-o cameră.Bifaţi în caseta tipului de cameră,
operaţiile efectuate în timpul efectuării curăţeniei.
Nr. Operaţii efectuate Tipuri de camere
crt. liberă ocupată eliberată
1. Operaţii preliminarii
- aranjarea căruciorului de
etej, ordonarea
materialelor,echipamentelor
şi a ustensilelor necesare
pntru curăţenie;
- asigurarea cheilor pentru
camerele repartizate;
- bătaia în uşă;
- verificarea listei primate de
la guvernanta generală cu
situaţia reală a camerelor;
- se aşează căruciorul lângă
uşa camerei pentru a nu
deranja clienţii care circulă
pe hol.
2. Se intră în cameră, se aprind
toate luminile şi se verifică
dacă funcţionează.
3. Se blochează uşa în pozi-ţia
deschis.
4. Se aeriseşte.
5. Se verifică funcţionarea
 instalaţiilor sanitare de în-
călzire etc., pentru a putea
anunţa guvernanta în ca-zul
eventualelor defecţiuni sau
avarii.
6. Se verifică dacă sunt obiecte
uitate de clienţi sau
eventuale pagube.
7. Se verifică inventarul
camerei.
8. Se debarasează resturile
menajere
9. Se desfaţă patul(lenjeria de
pat folosită şi prosoapele se
pun în sacul de pe cărucior,
nu se aruncă pe jos şi nu se
şterge nimic cu ele. )
10. Se efectuează curăţenia în
balcon.
11. Se aspiră(de sus în
jos)tavanul, pereţii, podelele,
draperiile, mobilierul,
mocheta şi se scot
eventualele pete
12. Se înfaţă patul

13. Se şterge praful

ACTIVITATEA NR. 9
 Fişă de lucru
Curăţenia la locul de muncă
1. Numiţi patru materiale de curăţenie la locul de muncă.
Nr. Materiale de curăţenie
crt.
1
2
3
4
2. Efectuaţi curăţenia la locul de muncă.
Activitatea elevilor va fi verificată folosind fişa de evaluare de mai
jos.Fişa de evaluare a activităţii

Nr. Ce se urmăreşte Comentarii Evaluator Dat

crt Sla Bin F. a
. b e Bine
1 Alegerea
materialelor
2
Folosirea
materialelor de
curăţenie
3 Modul de lucru

4 Rezultatul
activităţii de
curăţenia
5
Lucrul în echipă
Activitatea 10
1. Organizaţi-vă în doua grupe mari care vor fi, pe rând:
 - membrii primei echipe efectueaza operatii de curatenie la
nivelul holului
-membrii celei de-a doua echipe vor evalua si nota in fisele de
observatie activitatea desfasurată de membrii primei echipe
In cadrul fiecarei echipe se vor stabili doi elevi care vor aprecia modul în care s-au evaluat operaţiile şi
vor completa fişa de observaţie.
Punctaj Punctaj
Etapa Activitati desfasurate
acordat realizat
Organizarea - asigurarea ţinutei
activităţii corespunzatoare efectuării
curăţeniei
- alegerea materialelor,
ustensilelor, echipamentelor
Efectuarea - rearanjarea mobilierului
corectă a - debarasarea resturilor
operaţiilor - aspirarea
specifice - ştergerea prafului
- aspirarea mobilei tapiţate
- curăţarea si spălarea cu
mopul a pardoselilor
- spălarea ferestrelor, a
oglinzilor şi a geamurilor

2. Enumeraţi cel puţin 5 norme de protectia muncii pe care

trebuie să le respectaţi la folosirea aspiratorului.

IV. Sugestii metodologice

În scopul facilitării evaluării pe parcurs se propune ca fiecare

elev să aibă un caiet/ portofoliu de practică, alcătuit din fişe
individuale pentru fiecare temă. Portofoliul de practică poate
conţine, de asemenea, fişe individuale de observaţie în care elevul
să urmărească diferite aspecte ale procesului tehnologic, fişe de
lucru şi fişe de evaluare concepute de profesor sau maistru pentru
această activitate. Conţinutul acestui portofoliu va constitui un
element important în procesul de evaluare. De asemenea,
profesorul/ maistrul instructor va avea pentru fiecare elev o fişă
individuală de control, care va urmări atingerea competenţelor prin
efectuarea activităţilor descrise în cadrul fiecărei teme.
 V. BIBLIOGRAFIE

1. Sue Baker, Pam Bradley, Jeremy Huyton - Principiile

operaţiunilor de la recepţia hotelului, Editura All Beck,
Bucureşti, 2002
2. Bran Florina, I. Istrate, Anca Gabriela Roşu - Economia
turismului şi mediului înconjurător, Editura. Economică,
Bucureşti 1996
3. Rodica Minciu - Economia turismului, Editura. Uranus,
Bucureşti 2004
4. Nicolae Lupu - Hotelul – Economie şi management, Editura. All
Beck , Bucureşti, 1999
5. Stere Stavrositu - Arta serviciilor in restaurante, baruri si
hoteluri, Editura. Dobrogea, 2001
6. Standard de Pregătire Profesională—Domeniul:Turism şi
alimentaţie,Nivelul I
7. Stefania Mihai şi colectivul-tehnologie hotelieră,manual pentru
clasa a XIIa,Editura
i. Niculescu,Bucureşti,2003
8. Adriana Gabriela Mihai şi colectivul-Tehnologie hotelieră,
housekeeping,Editura Gemma Print,2002
9. Adriana Gabriela Mihai şi colectivul-Tehnologie hotelieră, front
office,Editura Gemma Print,2002
10. Ştefan Sgander,Constanţa Brumar A.B.C.-UL tehnologiei
hoteliere şi al agroturismului,Ed.Diasfera 2005.
11.Dr. Nicolae Poll,Dr. Ileana Adriana Şerban-Noţiuni
fundamentale de igienă,Ed.Cris Book Universal,1998.