Suport de Curs IIC10C05 Modul 3

Validarea metodelor de
analiză
Parametrii de
performanță -1
Parametrii de performanță
Cerință analitică Parametru de performanță Verificare / Validare
confirmare completă
Rezultat cantitativ, interferențe și influența Selectivitate / Specificitate nu da
acestora asupra rezultatului Sensibilitate nu da
Comparabilitate cu rezultatele altor Robustețe nu da
laboratoare
Identificarea analitului de interes și nivelul Domeniul de lucru da da
de concentrație Domeniul liniar da da
Limită de detecție da da
Limită de cuantificare da da
Comparație cu specificația, Acuratețe Precizie Repetabilitate da da
fidelitatea rezultatului Precizie da da
intermediară
Reproductibilitate da da
Justețe Bias da da
Recuperare da da
Comparație cu specificația
Integra Inspect Consulting Validarea metodelor de analiză – Parametrii de performanță
Incertitudine de măsurare
01.04.2022
da da 2
1. Selectivitate (1)
 Definiție: capacitatea unei metode de a măsura și diferenția

analiții în prezența altor compuși ce manifestă comportare
similară
 metodele analitice: o etapă de măsurare care poate fi precedată
(sau nu) de o etapa de izolare a analitului (înlăturare a
interferențelor ce pot apărea în procesul analitic)
 ne asigurăm că semnalul produs în etapa de măsurare este
atribuit în exclusivitate analitului
Integra Inspect Consulting Validarea metodelor de analiză – Parametrii de performanță 01.04.2022 3

Selectivitate (2)
 International Union of Pure and Applied Chemistry (IUPAC):

 Selectivitatea = capacitatea unei metode de a determina un
anumit analit într-un amestec complex, fără interferențe din
partea altor componente ale amestecului
 Specificitatea = cea mai înaltă selectivitate / selectivitatea de
100% (doar analitul de interes)
 Nu recomandă termenul ”specificitate”
 În termeni analitici: abilitatea unui proces analitic de a primi
un semnal analitic al cărei mărime depinde aproape în
întregime de concentrația analitului prezent în probă
Selectivitate (3)
 În termeni practici: o metodă este selectivă atunci când este posibilă
diferențierea semnalelor măsurătorii și să le atribuim proprietăților
unui anumit analit
 Depinde de parametrii semnalului măsurat
 Dacă semnalul = intensitate, mărimea semnalului depinde doar de
proprietățile investigate ale unui anumit obiect
 Ex.: masa unei probe este determinată prin cântărire.
 Analistul trebuie să fie sigur că valoarea măsurată este dată de
masa reală a probei și nu contribuie la această valoare și masa
unei impurități aflate pe talerul balanței
 Selectivitatea este legată și de cele mai simple măsurări

1. Selectivitate / Specificitate (2)
Ce se face Frecvență Ce se obține Comentarii
a) Se analizează Evaluarea capacității metodei de a Analistul decide în ce
probe reale, confirma identitatea analitului și măsură această
materiale de capacitatea sa de a măsura cerință este de un
referință prin metoda 1 analitul izolat de alte interferențe real folos
de interes și prin alte
metode
independente
b) Se analizează Examinarea efectului Dacă detecția sau
probe reale ce pot interferențelor pentru a se vedea cuantificarea
conține diverse dacă prezența interferenței inhibă indicatorului sunt
potențiale 1 detectarea sau cuantificarea inhibate de
interferențe în analitului interferențe, este
prezența analitului necesară utilizarea
de interes
Integra Inspect Consulting Validarea metodelor de analiză – Parametrii de performanță 01.04.2022 altei metode 6
Particularități
 Repetabilitatea = măsurători repetate utilizând aceeași metodă /
tehnică
 Selectivitatea = măsurători efectuate prin metode / tehnici
(preferabil) independente
 Confirmarea crește încrederea în tehnica investigată și este cu atât
mai mare cu cât tehnicile utilizate sunt axate pe principii analitice
distincte
 Analitul poate exista în proba analizată în mai multe forme:
 Legat sau nelegat
 Anorganic sau organo-metalic
 Stări diferite de oxidare
 Este esențială definirea măsurandului
Dificultăți de evaluare a selectivității
 Compoziția absolut necunoscută a probei

 Compoziția matricei foarte complexă
 Interferențele pot inhiba / amplifica semnalul
analitic sau pot afecta panta curbei de regresie
 Proprietăți similare ale componenților matricei
 Numărul ridicat de analiți prezenți în probă
 În analiza în urme

Caz mai complicat
 semnalul analitic este caracterizat și de alți parametri -

poziția / locul (cromatografie)
 Timpul de retenție – caracteristică suplimentară a
semnalului de ieșire, atribuit unui anumit analit
 Devine absolut necesară determinarea celor mai mici
diferențe între pozițiile diferiților analiți, pentru care
este posibilă diferențierea între semnale

Abordări de verificare a analitului de interes (1)
 identificarea unui peak cromatografic pe baza semnalului dat de
un MR conținând analitul de interes (la TR al analitului de
interes). Ex: integrarea picurilor de interes – în intervalul de timp
egal cu ± 0,05 minute, față de TR al analitului
 identificarea unui peak cromatografic pe baza semnalului dat de
două MR (ambele conținând analitul de interes), dar având
compoziții relativ diferite. Ex: integrarea picurilor de interes – în
intervalul de timp egal cu ± 0,05 minute, față de TR al analitului
 utilizarea unei coloane cromatografice de polaritate diferită,
verificând dacă semnalul investigat și semnalul dat de un MR
conținând analitul de interes apar la același timp de retenție;

Abordări de verificare a analitului de interes (2)
 metode analitice independente, acolo unde este posibil (gaz-
cromatografie față de lichid-cromatografie)
 utilizarea detectorilor spectrali (de ex. DAD): compararea
spectrelor de absorbție cu cele din biblioteca de spectre, cu
indicele de similaritate ≥ 0,95 / 0,90
 analiții identificați prin tehnici cromatografice cu detectori
specifici (ECD, NPD, DAD, FLD) vor fi confirmați calitativ
utilizând o tehnică cromatografică cu detecție prin
spectrometrie de masă (MSD) prin regăsirea ionilor țintă /
calificativi şi a abundenței lor la valorile din spectrele de masă
standard

2. Sensibilitate
 modificarea în răspunsul unui instrument de măsurare
împărțită la schimbarea corespunzătoare a stimulului (VIM
2012)
 capacitatea de variație a răspunsului analitic la variații mici ale
concentrației analitului
 panta funcției de etalonare a metodei de analiză complete (b)

3. Robustețe (1)
 Definiție: măsura capacității unei proceduri analitice de a rămâne neafectată
de variații mici, dar deliberate în parametrii metodei și de oferi indicații asupra
siguranței (fiabilității) ei în timpul utilizării
 furnizează o indicație privind siguranța (încrederea) procedurii în timpul
utilizării în condiții normale
 se identifică variabilele care ar putea avea un efect semnificativ asupra
performanței metodei (timp, temperatură, volum de reactivi, concentrație de
reactivi, volum de solvent etc)
 se efectuează schimbări ale parametrilor identificați (≤ 10%)
 amplificarea parametrului va fi marcata cu (+)
 păstrarea neschimbată sau reducerea acestuia cu (-)
 Se aplică schema Youden Steiner
3. Robustețe (2)
Exemplu:
 4 eșantioane de probe de concentrații egale și cunoscute
 3 parametri de operare sunt modificați
Parametri de operare modificați

Experiment Rezultat
A B C
1 + + + R1
2 - + - R2
3 + - + R3
4 - - - R4

3. Robustețe (3)
Evaluare:
∑ 𝒀𝒀𝑨𝑨(+) −∑ 𝒀𝒀𝑨𝑨(−) 𝑹𝑹𝑹𝑹+𝑹𝑹𝑹𝑹 −(𝑹𝑹𝑹𝑹+𝑹𝑹𝑹𝑹)
 Efectul A = =
𝟐𝟐 𝟐𝟐
 ∑ 𝒀𝒀𝑨𝑨(+) = Suma rezultatelor Y(i) în care A a fost fals pozitiv
 ∑ 𝒀𝒀𝑨𝑨(−) = Suma rezultatelor Y(i) în care A a fost fals negativ
∑ 𝒀𝒀𝑩𝑩(+) −∑ 𝒀𝒀𝑩𝑩(−) 𝑹𝑹𝑹𝑹+𝑹𝑹𝟐𝟐 −(𝑹𝑹𝟑𝟑+𝑹𝑹𝑹𝑹)
 Efectul B = =
𝟐𝟐 𝟐𝟐
∑ 𝒀𝒀𝑪𝑪(+) −∑ 𝒀𝒀𝑪𝑪(−) 𝑹𝑹𝑹𝑹+𝑹𝑹𝑹𝑹 −(𝑹𝑹𝑹𝑹+𝑹𝑹𝑹𝑹)
 Efectul C= =
𝟐𝟐 𝟐𝟐
Efectul produs de modificarea parametrilor este semnificativ dacă:
Efectul A (B,C) > 1,4 x scc
scc = deviația standard a metodei din diagramele de control

4. Domeniul de lucru și domeniul liniar (1)
 Domeniu de lucru / măsurare: interval stabilit experimental și

verificat statistic prin etalonarea procedurii dintre concentrația
sau masa cea mai mică și concentrația sau masa cea mai mare
 Limita maximă a domeniului de măsurare - cea mai mare
concentrație de analit care poate fi măsurată fără a dilua proba
 Domeniu liniar: domeniul de concentrații ale analitului pentru
care metoda testată furnizează rezultate direct proporționale cu
concentrațiile de analit
 Curba de regresie de gradul 1: limita maximă a domeniului de
măsurare este egală cu limita de liniaritate

4.1. Stabilirea domeniului de lucru instrumental

Scop:
 confirmarea relației dintre concentrația de analit și răspunsul
instrumental pe domeniul de lucru al echipamentului de măsurare
 demonstrarea că domeniul de lucru instrumental este compatibil cu
intervalul declarat în scopul metodei

Regresia liniară: informații generale
 În chimia analitică: construirea funcțiilor de calibrare în unele tehnici
instrumentale (spectrofotometrie moleculară, spectrofotometrie atomică,
cromatografie)
 Se așteaptă o relație liniară între concentrația analitului și răspunsul
analitic (instrumental)
 Dacă există motive să credem că valoarea unei variabile depinde de
valoarea celeilalte, prima variabilă = variabila dependentă
 Reprezentare grafică: variabila dependentă pe axa Y
 În curba de calibrare din chimia analitică:
 variabila dependentă = răspunsul analitic (semnalul instrumental)
 variabila independentă = concentrația analitului (cunoscută)
 relația dintre cele 2 variabile: esențială!
1) se măsoară blancul și • Răspunsul echipamentului confirmarea vizuală
soluții etalon, la 6-10 funcție de concentrație dacă domeniul de
niveluri de concentrații • Curba de calibrare se lucru al
distribuite examinează vizual pentru a echipamentului
uniform pe întreg identifica potențialul este sau nu liniar
domeniul de interes domeniu liniar, limita
1
superioară si inferioară a
domeniului de lucru al
echipamentului
• Domeniul liniar (prin
metoda regresiei (liniare /
binomiale)
2) se măsoară blancul și Răspunsul echipamentului (axa y) etapă necesară pentru a
standarde de calibrare, la 6- funcție de concentrație (axa x). testa domeniul de lucru al
10 concentrații uniform Curba de calibrare se examinează echipamentului, considerat
distribuite pe întreg vizual pentru a identifica aberațiile a fi liniar
domeniul liniar, de câte care nu pot fi detectate in regresie.
minim 2-3 ori fiecare • statistica regresiei Domeniul
standard • distribuția rezidualilor (tendințele concentrațiilor selectate
1
sistematice indică non- să acopere 50% - 150%
linearitatea) față de domeniul de
• testul de omogenitate a interes
dispersiilor la capetele
domeniului
• testul de liniaritate Fisher -
Snedecor

4.2. Stabilirea domeniului de lucru al metodei
 se realizează calibrarea echipamentului de măsurare, conform punctului 4.1;
 se utilizează o probă blanc de matrice plus 5-6 probe blanc de matrice fortificate la
niveluri de concentrații situate la intervale egal distribuite pe domeniul de
concentrații de interes; soluțiile sunt preparate independent și nu prin diluții, dintr-o
soluție de bază sau intermediară, conform Procedurii Specifice de Laborator pentru
metoda analitică în cauză;
 probele astfel preparate sunt supuse întregului proces analitic (preparare + analiză
instrumentală);
 se reprezintă grafic semnalul analitic măsurat (pe axa Y) față de concentrația la care a
fost fortificată fiecare probă blanc de matrice (pe axa x);
 se examinează vizual graficul obținut, iar domeniul de lucru al metodei și liniaritatea
acestuia sunt investigate vizual și prin intermediul parametrilor metodei de regresie
liniară
Reprezentarea grafică a datelor
 Se reprezintă grafic valorile semnalului măsurat yi pentru fiecare
soluție etalon (pe axa Y) față de valorile concentrațiilor soluțiilor
etalon corespunzătoare xi (pe axa X);
 Regresia lui y în funcție de x este diferită de cea a lui x în funcție
de y! (presupunere: toate erorile aparțin semnalului analitic,
erorile de pregătire a etaloanelor sunt nesemnificative!)
 Se face o examinare vizuală preliminară pentru identificarea
valorilor aberante (este permisă eliminarea unui punct
identificat ca valoare aberantă din șirul de valori obținute)
Integra Inspect Consulting Metode statistice aplicate în laborator – Regresia liniară și elemente ale regresiei non- 22
4/1/2022
liniare
Observații la stabilirea domeniului de lucru al metodei
 Domeniul de lucru al metodei trebuie stabilit pentru fiecare matrice

de interes
 Dacă există date ce au rezultat din stabilirea bias-ului și a preciziei care
acoperă domeniul de interes, atunci stabilirea domeniului de lucru al
metodei printr-un studiu suplimentar nu este obligatoriu
 În Raportul de validare / verificare trebuie menționate ambele
domenii de lucru: al metodei și cel instrumental

4.3. Stabilirea domeniului liniar
 se pornește de la informațiile obținute din stabilirea domeniului de lucru

instrumental
 liniaritatea domeniului presupus în această etapă: analiza de regresie
liniară (SR ISO 8466-1:1999 “Etalonarea și evaluarea metodelor de
analiză și estimarea caracteristicilor de performanță” Partea 1:
Evaluarea statistică a funcției liniare de etalonare)

Curba de regresie liniară
 se construiește o curbă de calibrare, prin măsurarea blancului și a încă
minimum 5 soluții etalon de concentrații cunoscute, la nivele
echidistante pe domeniul de interes (de preferat, între 6 și 10 niveluri de
concentrație)
 soluțiile vor fi preparate independent și nu prin diluții, dintr-o soluție de
bază sau intermediară, conform Procedurii Specifice de Laborator
pentru metoda analitică în cauză

Curba de regresie liniară
 regresia lui y în funcție de x este diferită de cea a lui x în

funcție de y!
 presupunere:
 toate erorile aparțin semnalului analitic, erorile de
pregătire a etaloanelor sunt nesemnificative!
 se face o examinare vizuală preliminară pentru identificarea
valorilor aberante.
 în această etapă este permisă eliminarea unui punct
identificat ca valoare aberantă din șirul de valori obținute

Efect de levier cauzat de ne-echidistanță
32 mg/l
Dilutie 1:2
16 mg/l
Dilutie 1:2
8 mg/l
Dilutie 1:2
4 mg/l
Dilutie 1:2
2 mg/l
Dilutie 1:2
1 mg/l
Integra Inspect Consulting Metode statistice aplicate în laborator – Regresia liniară și elemente ale regresiei non-
liniare 4/1/2022 27
Credit: LGC
Efect de levier cauzat de Efect de bias cauzat de
outlier outlier
Influența unui outlier în zona superioară a Influența unui outlier în zona medie a
domeniului testat domeniului testat (gradient de deplasare a
(de obicei, tendința este de coborâre, curbei de regresie), dar eroare a ordonatei la
semnalul se aplatizează) origine / intercepției
Credit:
Integra Inspect Consulting Metode statistice aplicate în laborator – Regresia liniară și elemente ale regresiei LGC
non- 28
4/1/2022
liniare
2. Calculul parametrilor statistici ai curbei de regresie (1)
𝒚𝒚 = 𝒂𝒂 + 𝒃𝒃𝒃𝒃
 x = variabila independentă (concentrația de analit);

 y = răspunsul variabilei dependente y la variațiile variabilei independente x
(semnalul analitic);
 a = ordonata la origine (intercepția) reprezintă răspunsul dat de proba blanc;
 b = panta dreptei de regresie liniară (sensibilitatea metodei);

 panta dreptei de regresie
∑𝑵𝑵 � 𝒚𝒚𝒊𝒊 − 𝒚𝒚
𝒊𝒊=𝟏𝟏 𝒙𝒙𝒊𝒊 − 𝒙𝒙 �
𝒃𝒃 =
∑𝑵𝑵𝒊𝒊=𝟏𝟏 𝒙𝒙𝒊𝒊 − �
𝒙𝒙 𝟐𝟐
 ordonata la origine (intercepția)

� − 𝒃𝒃�
𝒂𝒂 = 𝒚𝒚 𝒙𝒙,
a = ordonata la origine (intercepția);
b = panta dreptei de regresie liniară;
 𝑥𝑥̅ = valoarea medie a concentrațiilor etaloanelor xi;
 𝑦𝑦
� = valoarea medie a valorilor semnalului măsurat pentru fiecare
soluție etalon yi;
 coeficientul de corelație (r)
𝑵𝑵 ∑𝑵𝑵 𝑵𝑵 𝑵𝑵
𝒊𝒊=𝟏𝟏 𝒙𝒙𝒊𝒊 𝒚𝒚𝒊𝒊 −∑𝒊𝒊=𝟏𝟏 𝒙𝒙𝒊𝒊 ∑𝒊𝒊=𝟏𝟏 𝒚𝒚𝒊𝒊
r =
𝟐𝟐 𝟐𝟐
𝑵𝑵 ∑𝑵𝑵 𝟐𝟐 𝑵𝑵
𝒊𝒊=𝟏𝟏 𝒙𝒙𝒊𝒊 − ∑𝒊𝒊=𝟏𝟏 𝒙𝒙𝒊𝒊 𝑵𝑵 ∑𝑵𝑵 𝟐𝟐 𝑵𝑵
𝒊𝒊=𝟏𝟏 𝒚𝒚𝒊𝒊 − ∑𝒊𝒊=𝟏𝟏 𝒚𝒚𝒊𝒊
 coeficientul de determinare (r2)

𝒓𝒓𝟐𝟐 = 𝒓𝒓 𝐱𝐱 𝒓𝒓
 măsura ”adecvării la scop” a curbei de calibrare este dată de valoarea
coeficientului de corelație ”r” ∈ [-1,1],
 valoarea +1,00 - corelație pozitivă perfectă între valoarea
concentrației de analit și răspunsul instrumental
 valoarea – 1,00 o corelație negativă perfecta între valoarea
concentrației de analit și răspunsul instrumental
 Criteriul de acceptabilitate pentru coeficientul de determinare r2:
dependența semnalului analitic de concentrația analitului de interes se
considera satisfăcătoare din punct de vedere al liniarității, pentru o
valoare a coeficientului de determinare r2 ≥ 0,99

Coeficientul de corelație (r) - 2
 Se recomandă a nu fi considerat singura măsură a liniarității
 se interpretează valoarea lui r alături de reprezentarea grafică a
datelor
 excepție: doar când datele sunt echidistant distribuite pe x, fără
erori în valori
 este foarte probabil un model non-liniar chiar când r ≈ 0.999
 o valoare scăzută a lui r nu înseamnă în mod obligatoriu că nu
există nici o relație între variabila dependentă și cea
independentă, ci că nu există o relație liniară
 o relație non-liniară utilă între valorile y și x nu ar duce neapărat
la un coeficient de corelație liniar ridicat
4/1/2022
liniare
Coeficientul de determinare (r2)
 coeficientul de determinare (r2)
𝒓𝒓𝟐𝟐 = 𝒓𝒓 𝐱𝐱 𝒓𝒓
 valoarea lui r2
 îi permite analistului să determine procentul datelor primare care
urmează ”cel mai bine” dreapta de regresie liniară
 Reprezintă proporția varianței totale (s2) a variabilei dependente (y)
ce poate fi explicată de regresia lui y în funcție de x
 Ex.: r2 = 0.9998: 99.98% dintre datele primare explică modelul
regresiei liniare obținut
 Recomandare:
 În regresia liniară se utilizează r2
 În regresia non-liniară se utilizează
Integra Inspect Consulting Metode statistice aplicate în laborator – Regresia liniară și elemente ale regresiei non-
R2
4/1/2022 34
liniare
Recomandare de lectură…
 S.L.R. Ellison (2006): In defence of the

correlation coefficient
 A.G. Gonzáles et al. (2006): The correlation
coefficient attacks again
4/1/2022
liniare
 funcția liniară de etalonare și parametrii regresiei liniare (pantă,

ordonată la origine, coeficient de corelație și coeficient de
determinare) sunt calculați și de către pachetele software ale
instrumentelor de analiză
 pentru procesul de validare se recomandă utilizarea foilor de
lucru EXCEL și a funcțiilor implicite de calcul (slope, intercept,
correl)

3. Verificarea omogenității dispersiilor (1)
Scop: confirmarea că dispersia valorilor răspunsului analitic este independentă de
concentrație pe domeniul liniar
Mod de lucru:
 după stabilirea domeniului liniar preliminar, se efectuează 10 determinări repetate
la concentrația cea mai scăzută a domeniului liniar (x1) și 10 determinări repetate
la concentrația cea mai ridicată a domeniului liniar (x10 în cazul în care se
utilizează 10 niveluri de concentrație pentru trasarea curbei de etalonare).
 pentru fiecare nivel de concentrație (i = 1 și i = 10), se obțin câte 10 valori yi,j, în care
i = 1 și i = 10, iar j = 1,...,10.
 pentru fiecare nivel i se calculează dispersiile valorilor yj la i = 1 și i = 10 (s21 și s210)

∑𝟏𝟏𝟏𝟏
𝒋𝒋=𝟏𝟏 𝒚𝒚𝒊𝒊,𝒋𝒋
 𝒚𝒚�𝒊𝒊 = , pentru i = 1 și i = 10
𝟏𝟏𝟏𝟏
𝟐𝟐
∑𝟏𝟏𝟏𝟏
𝒋𝒋=𝟏𝟏 𝒚𝒚𝒊𝒊,𝒋𝒋 −�
𝒚𝒚𝒊𝒊
 𝒔𝒔𝟐𝟐𝒊𝒊 = , pentru i = 1 și i = 10
𝒏𝒏𝒊𝒊 −𝟏𝟏
 dispersiile obţinute sunt supuse testului F (Fisher) pentru examinarea diferențelor

semnificative la limitele domeniului la un nivel de semnificație α = 0,01.
 se calculează valoarea de încercare PG
𝒔𝒔𝟐𝟐𝟏𝟏𝟏𝟏 𝟐𝟐 𝒔𝒔𝟐𝟐𝟏𝟏
 𝑷𝑷𝑷𝑷 = , 𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑 𝒔𝒔𝟏𝟏𝟏𝟏 > 𝒔𝒔𝟐𝟐𝟏𝟏 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝑷𝑷𝑷𝑷 = , 𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑 𝒔𝒔𝟐𝟐
𝟏𝟏 > 𝒔𝒔𝟐𝟐𝟏𝟏𝟏𝟏
𝒔𝒔𝟐𝟐𝟏𝟏 𝒔𝒔𝟐𝟐𝟏𝟏𝟏𝟏
 se compară valoarea de încercare PG cu valorile tabelate ale distribuției f,

respectiv F(f1, f2, 1-α) = valoarea tabelată a legii F cu f1 si f2 grade de libertate și
un nivel de încredere de (1-α).

 Criteriul de evaluare
 daca PG < F(f1, f2, 1-α) cu 1-α = 0,99, atunci diferența între dispersiile
limitelor domeniului nu este semnificativă, dispersiile sunt omogene,
domeniul este liniar
 daca PG > F(f1, f2, 1-α) cu 1-α =0,99, atunci diferența între dispersiile
limitelor domeniului este semnificativă și se va reduce domeniul
preliminar până se ajunge în situația anterioară

4. Testul de liniaritate (1)
 se calculează abaterea standard reziduală a regresiei liniare a valorilor y
∑𝑵𝑵 �𝒊𝒊
𝒊𝒊=𝟏𝟏 𝒚𝒚𝒊𝒊 − 𝒚𝒚
𝟐𝟐
𝒔𝒔𝒚𝒚𝒚𝒚 =
𝑵𝑵 − 𝟐𝟐
 𝒚𝒚𝒊𝒊 = valorile răspunsului analitic pentru soluțiile etalon de concentrație xi citite de către
echipamentul de măsurare
 𝒚𝒚�𝒊𝒊 = valorile răspunsului analitic pentru soluțiile etalon de concentrație xi calculate c ajutorul
funcției liniare de etalonare y = a + bx.
 se calculează abaterea standard reziduală a unei funcții de etalonare neliniare (de gradul 2)
𝟐𝟐
𝒔𝒔𝒚𝒚𝒚𝒚 =
𝑵𝑵 − 𝟑𝟑
 𝒚𝒚𝒊𝒊 = valorile răspunsului analitic pentru soluțiile etalon de concentrație xi citite de către
echipamentul de măsurare
 𝒚𝒚�𝒊𝒊 = valorile răspunsului analitic pentru soluțiile etalon de concentrație xi calculate c ajutorul
funcției neliniare de etalonare y = a + bx + cx2.
 Funcția neliniară de gradul 2
y = a + bx + cx2  Qxx = ∑ 𝑥𝑥𝑖𝑖2 - (∑ 𝑥𝑥𝑖𝑖 )2 ⁄𝑁𝑁
 Qxy = ∑(𝑥𝑥𝑖𝑖 𝑦𝑦𝑖𝑖 ) − [∑ 𝑥𝑥𝑖𝑖 . ∑ 𝑦𝑦𝑖𝑖 ⁄𝑁𝑁]
a = (∑ 𝑦𝑦𝑖𝑖 − 𝑏𝑏 ∑ 𝑥𝑥𝑖𝑖 − 𝑐𝑐 ∑ 𝑥𝑥𝑖𝑖2 )⁄𝑁𝑁  𝑄𝑄𝑥𝑥 3 = ∑ 𝑥𝑥𝑖𝑖3 − [∑ 𝑥𝑥𝑖𝑖 . ∑ 𝑥𝑥𝑖𝑖2 ⁄𝑁𝑁]
b = (𝑄𝑄𝑥𝑥𝑥𝑥 − 𝑐𝑐𝑄𝑄𝑥𝑥3 )⁄𝑄𝑄𝑥𝑥𝑥𝑥 2
 𝑄𝑄𝑥𝑥 4 = ∑ 𝑥𝑥𝑖𝑖4 − ∑ 𝑥𝑥𝑖𝑖2 ⁄𝑁𝑁
c =
[ 𝑄𝑄𝑥𝑥𝑥𝑥 . 𝑄𝑄𝑥𝑥3 − (𝑄𝑄𝑥𝑥2𝑦𝑦 . 𝑄𝑄𝑥𝑥𝑥𝑥 )]�[ 𝑄𝑄𝑥𝑥3 2
− (𝑄𝑄𝑥𝑥𝑥𝑥 . 𝑄𝑄𝑥𝑥4 )]  𝑄𝑄𝑥𝑥 2𝑦𝑦 = ∑(𝑥𝑥𝑖𝑖2 . 𝑦𝑦𝑖𝑖 ) − [∑ 𝑦𝑦𝑖𝑖 . ∑ 𝑥𝑥𝑖𝑖2 ⁄𝑁𝑁]
2
sy2 = {∑𝑁𝑁
𝑖𝑖=1[𝑦𝑦𝑖𝑖 − (𝑦𝑦
�𝑖𝑖 )] /(𝑁𝑁 − 3)} =
[ ∑ 𝑦𝑦𝑖𝑖2 − 𝑎𝑎 ∑ 𝑦𝑦𝑖𝑖 − 𝑏𝑏 ∑ 𝑥𝑥𝑖𝑖 𝑦𝑦𝑖𝑖 − 𝑐𝑐 ∑ 𝑥𝑥𝑖𝑖2 𝑦𝑦𝑖𝑖 /(𝑁𝑁 − 3)]

 se calculează diferența dispersiilor obținute

𝑫𝑫𝑫𝑫𝟐𝟐 = 𝑵𝑵 − 𝟐𝟐 𝒔𝒔𝟐𝟐𝒚𝒚𝒚𝒚 − (𝑵𝑵 − 𝟑𝟑) 𝒔𝒔𝟐𝟐𝒚𝒚𝒚𝒚
 se calculează valoarea de încărcare PG
𝑫𝑫𝑫𝑫𝟐𝟐
𝑷𝑷𝑷𝑷 = 𝟐𝟐
𝒔𝒔𝒚𝒚𝒚𝒚
 se aplică testul F (Fisher–Snedecor) pentru testarea diferenței dintre cele două valori ale
dispersiilor, astfel:
 dacă PG < F, atunci funcția neliniară de etalonare nu oferă o ajustare îmbunătățită,
funcția de etalonare este liniară;
 dacă PG > F, domeniul de lucru trebuie redus cât mai mult posibil, pentru obținerea unei
funcții liniare de etalonare; în caz contrar, valorile răspunsului analitic obținut de la
probele analizate trebuie calculate utilizând funcția neliniară de etalonare

4. Calculul parametrilor de metodă (1)
 abaterea standard reziduală sy: o măsură a dispersiei valorilor răspunsului
analitic în jurul liniei de regresie. Este o măsură a exactității etalonării.
𝟐𝟐
𝒔𝒔𝒚𝒚 =
𝑵𝑵 − 𝟐𝟐
 𝒚𝒚𝒊𝒊 = valorile răspunsului analitic pentru soluțiile etalon de concentrație xi
citite de către echipamentul de măsurare;
 𝒚𝒚�𝒊𝒊 = valorile răspunsului analitic pentru soluțiile etalon de concentrație xi
calculate c ajutorul funcției liniare de etalonare y = a + bx;
 N = numărul de niveluri de concentrație utilizate la trasarea curbei de
calibrare;

4. Calculul parametrilor de metodă (2)
 abaterea standard a metodei sxo: indice de performanță de execuție a metodei de
analiză și reprezintă raportul dintre abaterea standard reziduală sy și panta dreptei de
regresie
𝒔𝒔𝒚𝒚
𝒔𝒔𝒙𝒙𝒙𝒙 =
𝒃𝒃
 sy = abaterea standard reziduală;
 b = panta dreptei de regresie;

 coeficientul de variație a metodei Vxo: raportul dintre abaterea standard a metodei
sxo și valoarea medie corespunzătoare, 𝒙𝒙�, care este centrul domeniului de lucru
𝒔𝒔𝒙𝒙𝒙𝒙
𝑽𝑽𝒙𝒙𝒙𝒙 = 𝒙𝒙 𝟏𝟏𝟏𝟏𝟏𝟏
�
𝒙𝒙
 sxo = abaterea standard a metodei;
 𝑥𝑥̅ = valoarea medie a concentrațiilor xi utilizate la trasarea curbei de etalonare;

5. Calculul concentrației unei probe necunoscute
 Se urmează aceleași etape parcurse la analiza soluțiilor etalon

 Pe baza răspunsului analitic al echipamentului de măsurare (y) și a
parametrilor funcției liniare de regresie
𝒚𝒚 − 𝒂𝒂
𝒙𝒙𝒄𝒄𝒄𝒄𝒄𝒄𝒄𝒄𝒄𝒄𝒄𝒄𝒄𝒄𝒄𝒄 =
𝒃𝒃
 𝒙𝒙𝒄𝒄𝒄𝒄𝒄𝒄𝒄𝒄𝒄𝒄𝒄𝒄𝒄𝒄𝒄𝒄 = concentrația probei necunoscute calculată pe baza funcției
liniare de regresie (curba de calibrare)
 y = răspunsul analitic al echipamentului de măsurare
 a = ordonata la origine (intercepția)
 b = panta dreptei de regresie liniară.

5. Calculul intervalului de încredere asociat unei valori de concentrație (1)
 Pentru fiecare valoare de concentrație x calculată pe baza curbei de
calibrare există un interval de încredere pentru valoarea reală de
măsurare y, ale cărui puncte limită se găsesc pe cele două traiectorii
hiperbolice ce încadrează dreapta de regresie
 Între aceste două traiectorii, se așteaptă că funcția liniară să aibă un
prag de semnificație α determinat de variabila Student pentru N-2
grade de libertate și un nivel de încredere de (1- α)

5. Calculul intervalului de încredere asociat unei valori de concentrație (2)
1 1 𝒚𝒚 −� 𝒚𝒚 2
 𝑽𝑽𝑽𝑽 𝒙𝒙𝒊𝒊 = 𝒔𝒔𝒙𝒙𝒙𝒙 𝒙𝒙 𝒕𝒕 𝒙𝒙 + + 2 ∑𝑵𝑵 𝒊𝒊
𝑵𝑵 𝒏𝒏 𝒙𝒙 2
𝒃𝒃 𝒊𝒊=1 𝒙𝒙𝒊𝒊 −�
 𝑉𝑉𝑉𝑉 𝑥𝑥𝑖𝑖 = intervalul de încredere pentru valoarea

concentrației xi
 𝑠𝑠𝑥𝑥𝑥𝑥 = abaterea standard a metodei
 𝑡𝑡 = factorul Student N-2 grade de libertate și un nivel de
încredere de 1- α
 N = numărul de niveluri de concentrație utilizate la
trasarea curbei de calibrare
 n = numărul de repetări pe aceeași probă analizată.

Domeniul de lucru al metodei
Pentru a verifica, evalua și declara domeniul de lucru al metodei de
lucru trebuie:
 probe de concentrații cunoscute și probe blanc să fie disponibile
 probele utilizate să parcurgă întreaga procedură de măsurare
 concentrațiile diferitelor probe să acopere, de preferință, întregul
domeniu de interes
 instrumentul să fie calibrat în conformitate cu instrucțiunile de
calibrare ale metodei

Domeniul de lucru al metodei
Pentru a verifica, evalua și declara domeniul de lucru al metodei de
lucru trebuie:
 intervalul de lucru al metodei trebuie să fie stabilit pentru fiecare
matrice acoperită de domeniul de aplicare al metodei (de la limita de
cuantificare până la capătul superior al domeniului specificat de
metodă)
 rezultatele obținute pentru probele analizate se calculează în
conformitate cu procedura specifică documentată

Erori uzuale în trasarea curbei de calibrare
 Forțarea trecerii prin zero a dreptei de regresie (unele softuri permit
forțarea prin 0 prin bifarea îndepărtării intercepției)
 Este permisă doar când se dovedește că intercepția nu este
semnificativ statistic diferită de zero!
 Includerea punctului de 0 (0,0) atunci când el nu a fost măsurat
experimental (de obicei, când presupunem că semnalul analitic este
nul la citirea concentrației de 0). Atenție: este o simplă invenție!
 Utilizarea diluțiilor succesive: 8, 4, 2, 1 mg/L
 Erorile de diluție se multiplică la fiecare pas
 Cel de-al doilea punct de valoare mare induce efectul de levier
 Efectul de non-liniaritate este mai ușor de detectat când valorile
lui x sunt echidistante
4/1/2022
liniare

Suport de Curs IIC10C05 Modul 3

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport de Curs IIC10C05 Modul 3

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Validarea metodelor de

 Definiție: capacitatea unei metode de a măsura și diferenția

Integra Inspect Consulting Validarea metodelor de analiză – Parametrii de performanță 01.04.2022 3

 International Union of Pure and Applied Chemistry (IUPAC):

Integra Inspect Consulting Validarea metodelor de analiză – Parametrii de performanță 01.04.2022 5

 Compoziția absolut necunoscută a probei

Integra Inspect Consulting Validarea metodelor de analiză – Parametrii de performanță 01.04.2022 8

 semnalul analitic este caracterizat și de alți parametri -

Integra Inspect Consulting Validarea metodelor de analiză – Parametrii de performanță 01.04.2022 9

Integra Inspect Consulting Validarea metodelor de analiză – Parametrii de performanță 01.04.2022 10

Integra Inspect Consulting Validarea metodelor de analiză – Parametrii de performanță 01.04.2022 11

Integra Inspect Consulting Validarea metodelor de analiză – Parametrii de performanță 01.04.2022 12

Parametri de operare modificați

Integra Inspect Consulting Validarea metodelor de analiză – Parametrii de performanță 01.04.2022 14

Integra Inspect Consulting Validarea metodelor de analiză – Parametrii de performanță 01.04.2022 15

 Domeniu de lucru / măsurare: interval stabilit experimental și

Integra Inspect Consulting Validarea metodelor de analiză – Parametrii de performanță 01.04.2022 16

4.1. Stabilirea domeniului de lucru instrumental

Integra Inspect Consulting Validarea metodelor de analiză – Parametrii de performanță 01.04.2022 17

Integra Inspect Consulting Validarea metodelor de analiză – Parametrii de performanță 01.04.2022 20

 Domeniul de lucru al metodei trebuie stabilit pentru fiecare matrice

Integra Inspect Consulting Validarea metodelor de analiză – Parametrii de performanță 01.04.2022 23

 se pornește de la informațiile obținute din stabilirea domeniului de lucru

Integra Inspect Consulting Validarea metodelor de analiză – Parametrii de performanță 01.04.2022 24

Integra Inspect Consulting Validarea metodelor de analiză – Parametrii de performanță 01.04.2022 25

 regresia lui y în funcție de x este diferită de cea a lui x în

Integra Inspect Consulting Validarea metodelor de analiză – Parametrii de performanță 01.04.2022 26

 x = variabila independentă (concentrația de analit);

Integra Inspect Consulting Validarea metodelor de analiză – Parametrii de performanță 01.04.2022 29

 ordonata la origine (intercepția)

 coeficientul de determinare (r2)

 Criteriul de acceptabilitate pentru coeficientul de determinare r2:

dependența semnalului analitic de concentrația analitului de interes se

considera satisfăcătoare din punct de vedere al liniarității, pentru o

valoare a coeficientului de determinare r2 ≥ 0,99

Integra Inspect Consulting Validarea metodelor de analiză – Parametrii de performanță 01.04.2022 32

 S.L.R. Ellison (2006): In defence of the

 funcția liniară de etalonare și parametrii regresiei liniare (pantă,

Integra Inspect Consulting Validarea metodelor de analiză – Parametrii de performanță 01.04.2022 36

Integra Inspect Consulting Validarea metodelor de analiză – Parametrii de performanță 01.04.2022 37

 dispersiile obţinute sunt supuse testului F (Fisher) pentru examinarea diferențelor

 se compară valoarea de încercare PG cu valorile tabelate ale distribuției f,

3. Verificarea omogenității dispersiilor (3)

Integra Inspect Consulting Validarea metodelor de analiză – Parametrii de performanță 01.04.2022 39

[ ∑ 𝑦𝑦𝑖𝑖2 − 𝑎𝑎 ∑ 𝑦𝑦𝑖𝑖 − 𝑏𝑏 ∑ 𝑥𝑥𝑖𝑖 𝑦𝑦𝑖𝑖 − 𝑐𝑐 ∑ 𝑥𝑥𝑖𝑖2 𝑦𝑦𝑖𝑖 /(𝑁𝑁 − 3)]

Integra Inspect Consulting Validarea metodelor de analiză – Parametrii de performanță 01.04.2022 41

 se calculează diferența dispersiilor obținute

Integra Inspect Consulting Validarea metodelor de analiză – Parametrii de performanță 01.04.2022 42

Integra Inspect Consulting Validarea metodelor de analiză – Parametrii de performanță 01.04.2022 43

 b = panta dreptei de regresie;

 𝑥𝑥̅ = valoarea medie a concentrațiilor xi utilizate la trasarea curbei de etalonare;

 Se urmează aceleași etape parcurse la analiza soluțiilor etalon

Integra Inspect Consulting Validarea metodelor de analiză – Parametrii de performanță 01.04.2022 45

Integra Inspect Consulting Validarea metodelor de analiză – Parametrii de performanță 01.04.2022 46

 𝑉𝑉𝑉𝑉 𝑥𝑥𝑖𝑖 = intervalul de încredere pentru valoarea

Integra Inspect Consulting Validarea metodelor de analiză – Parametrii de performanță 01.04.2022 47

Integra Inspect Consulting Validarea metodelor de analiză – Parametrii de performanță 01.04.2022 48

Integra Inspect Consulting Validarea metodelor de analiză – Parametrii de performanță 01.04.2022 49

S-ar putea să vă placă și