Proteinele

Ciupei Naomi și Miron Daria

V-ați întrebat vreodată ce rol au proteinele in organismul uman ? De ce oare

este proteina una dintre cele mai importante macromolecule ? Ei bine, pentru a
afla toate aceste lucruri trebuie prima dată să știm ce sunt proteinele, din ce sunt
formate și funcția acestora în organism.
Proteinele sunt substanțe organice macromoleculare, rezultate din
policondensarea1 aminoacizilor. Diversele tipuri de proteine provin din
multiplele moduri de unire a celor 20 de aminoacizi (naturali) care îi formează.
Aminoacizii sunt compuși organici cu funcțiune mixta, ale căror molecule au în
componentă grupările -NH2 si -COOH (amino respectiv carboxil). Restul
moleculei, (notat cu R), marchează diferența dintre diverșii aminoacizi.

Cele doua grupări funcționale (amino și carboxil) ionizează în interiorul

organismului. (Structura generală a unui aminoacid cu grupările funcționale
ionizate, amfion2 -fig. 1.)

Aminoacizii se pot lega între ei prin legături

peptidice, iar molecula rezultată se numește
peptidă. (fig 2) Peptidele pot avea un număr mai
mare de aminoacizi (polipeptide) sau un număr
mai mic (oligopeptide). În cazul nostru, ne
interesează polipeptidele deoarece proteienele
sunt polipeptide lungi și complexe.
Fig. 1

Compușii neproteici pot intra în alcătuirea unor

proteine. În acest caz, acestea se numesc
heteroproteine/ proteine conjucate, exemple fiind:
glicoproteine, fosfoproteine, nucleoproteine și
lipoproteine.

Clasificarea proteinelor se poate face după

funcția și structura acestora. (vezi pagina 2).
1
Reacție de combinare a unor monomeri într-o macromoleculă.
2
Ion organic cu două sarcini electrice contrare, pozitivă și negativă
 Funcțiile proteinelor Structura proteinelor
Fig. 2
Proteinele au patru niveluri de organizare
structurală, caracterizate printr-o
complexitate crescândă.

Structura primară – se referă la

secvențializarea aminoacizilor în
catena polipeptidică, precizând care
aminoacizi întră in structura
proteinei, modul în care ei se succed
și numărul lor.
Structura secundară – se referă șa
dispunerea în spațiu a proteinelor.
Robert Corey și Linus Pauling
(oameni de știință care au studiat
această structură) au contatat că
există două modele după care
proteinele se orientează în spațiu: α -
modelul elicoidal și β – asemănătoare
cu o foaie îndoită.
Structura terțiară – se referă la modul
în care se pliază lanțul polipeptidic
pentru a forma structuri de tipul
proteinelor fiborase precum cele
globulare (enzimele -rol in
accelerarea proceselor metabolice și
anticorpii – rol în imunitate),
colagenul (redă
elasticitatea/regenerearea pielii)
Structura cuaternară – se referă la
modul în care mai multe catene
polipeptidice terțiare se asociază în
spațiu pentru a forma o structură
activă biologic – exemplu: unele enzime.

Știați că ?
AAlimentele care conțin predominant proteine sunt: carne, pește și fructe de
mare; ouă; lapte și produse de lactate; legume: mazăre și fasole; nuci și
semințe; produse din soia.

Consumarea proteinelor alături de activități fizice crește masa musculară și

asigură dezvoltarea armonioasă a mușchilor.
 Proteinele constituie partea cea mai însemnată din substanța uscată a
celulelor.
15% din greutatea corpului se datorează proteinelor
Denumirea „proteină” provine din grecescul „protos” care înseamnă în
prima linie, primul.
Evaluare prin rebus:

1. Cum se numește molecula rezultată din îmbinarea aminoacizilor?

2. Din ce cuvânt grecesc provine cuvântul proteină?
3. Cum se numesc compușii organici ale căror grupări sunt amino și
carboxil?
4. Cum se nume proteina formată atat din compuși proteici cât și
neproteici?
5. Un tip de proteină enzimatică
6. Cum se numește reacția de combinare a unor monomeri într-o
macromoleculă.
7. Macromolecule de origine proteică ce au rol in accelerarea
proceselor metabolice.
8. Proteina ce are rolul în menținerea elasticității pielii.

AUTOEVALUARE: Dorim nota 10 deoarece întregul conținut este corect

din punct de vedere științific și complet.
 1. P E P T I D Ă
2. P R O T O S
3. A M I N O A C I Z I
4. H E T E R O P R O T E I N A
5. P E P S I N Ă
6. P O L I C O N D E N S A R E
7. E N Z I M E
C O L A G E N 8.