CONTINUTURILE CURRICULARE

4.1. Precizari conceptuale

Continuturile educatiei si invatamantului indica la ce anume se ofera elevilor spre invatare.

Intrebarile pedagogiei clasice si moderne referitoare la continuturile invatarii pot fi formulate
astfel:

Ce este mai valoros pentru a fi insusit in scoala?

Ce merita in mai mare masura sa fie invatat in scoala?

Dispare ideea de continut identic, acelasi pentru toti elevii din aceleasi generatii scolare (elev
abstract) si apar continuturi adaptate diversitatii elevilor(22).

In continuturi sunt incluse nu numai cunostinte, ci si capacitatile si atitudinile vizate prin

experientele de invatare, nu numai functiile informative ale continuturilor, ci si cele
formative.

Continuturile vizeaza atat educatia formala, cat si cea informala si nonformala.

Aplicarea conceptului de curriculum nu semnifica doar o simpla raliere la terminologia

pedagogica internationala actuala, ci semnaleaza insusirea unei noi conceptii asupra
procesului de invatamant.

Conceptul de curriculum semnifica o reconsiderare a interdependentelor dintre componentele

didacticii, precum si o noua viziune asupra proiectarii continuturilor invatarii, a experientelor
instructiv-educative.

Abordarea din perspectiva curriculara a procesului instructiv-educativ propune termenul

de continut curricular. Acest termen se refera la: principii, idei, fapte, probleme etc. incluse
intr-un program de studiu.

un sistem de valori selectionate din cunoasterea savanta, din practicile sociale si din cultura
scolara sui generis, acumulate de societate pana la un moment de referinta si care sunt
transpuse didactic in termeni de cunostinte, capacitati si atitudini si sunt integrate in sistemul
curriculum-ului prescolar /scolar /universitar /postuniversitar' (5, pg.102).

considerentele de natura stiintifica, care se refera la accesul la informatia stiintifica

fundamentala, validata in decursul cunoasterii umane; reflectarea logicii interne a dezvoltarii
stiintelor in perioada contemporana (surprinderea tendintelor de diferentiere prin specializare
sau de integrare prin demersuri interdisciplinare ale unor stiinte);

considerente de psihologia dezvoltarii, adaptarea continuturilor la stadiile de varsta

ontogenetica, la caracteristicile psihocomportamentale ale elevilor;
considerente pedagogice vizeaza asigurarea unitatii dintre continuturile invatamantului si
idealul, finalitatile, obiectivele educatiei; asigurarea unitatii si continuitatii intre cultura
generala si cea de specialitate intre invatamantul obligatoriu si formele mai inalte; accentuarea
valentelor formative ale invatamantului prin selectarea continuturilor adecvate acestui scop.

4.2.1.2. Considerente de politica educationala nationala. Curriculum formal obiectivizat in

documente curriculare oficiale reprezinta o expresie a cerintelor societatii exprimate la nivelul
deciziei politice. Pentru domeniul invatamantului aceste exigente se reflecta in scopurile
educatiei precizate in documentele de politica scolara., cum ar fi: Legea Invatamantului,
Statutul cadrelor didactice, Cartea Alba a Educatiei, in rapoarte si programe elaborate la
diferite niveluri de analiza a invatamantului. In cadrul reformei invatamantului din tara
noastra au fost elaborate o serie de documente reglatoare cum sunt: planul de invatamant,
programele cadru pe discipline / pe arii curriculare si standardele nationale de performanta
scolara, care vor fi analizate intr-un alt subcapitol.

In tarile in care, prin traditie, invatamantul este descentralizat (Olanda, Anglia), documentele
curriculare de politica educationala se reduc la lista de arii (domenii largi) de studiu si liste de
obiective tinta ale acestora. Selectarea continuturilor este lasata aproape integral la latitudinea
scolilor, sistematic se controleaza calitarea invatamantului prestat, mergandu-se pana la
desfiintarea scolilor care nu satisfac criteriile de calitate stabilite (4).

4.2.1.3. Considerente personale (la latitudinea profesorului). In toate tarile (atat in cele cu
sistemele de invatamant puternic centralizate, cat si in cele cu sistemele descentralizate),
selectia si organizarea continuturilor depind intr-un anumit grad de preferintele, de
competentele, stilul didactic al profesorului si de caracteristicile psiho-comportamentale ale
grupului de elevi. Preferintele profesorului se exprima in alegerea manualelor alternative, a
ghidurilor metodice, a materialelor didactice, elaborarea curriculum-ului la decizia scolii.

3. Transpunerea contonuturilor in documentele scolare

Transpunerea didactica semnifica transformarea informatiei stiintifice (savante) in

cunostinte care urmeaza sa fie asimilate de elevi in scoala. Informatia este supusa unui proces
de selectare, filtrare, reinterpretare pentru a deveni accesibila elevilor. Prin transpunerea
didactica, informatia stiintifica se transforma in cunostinte scolare.

In procesul transpunerii didactice, dupa aprecierea lui V. De Landsheere, 'continuturile sunt

structurate, simplificate, traduse in forme susceptibile de a stimula interesul si de a facilita
intelegerea' (16, p.197). Autorul amintit distinge doua etape distincte ale transpunerii
didactice a informatiei stiintifice:

q trecerea de la o stiinta fundamentala (un domeniu de cunoastere specializat) la un

ansamblu de elemente de cunoastere prelucrate si adaptate de profesor /institutor

posibilitatilor, aptitudinilor si intereselor elevilor;

q activitatea didactica desfasurata in clasa pe baza unui proiect curricular.

Transpunerea didactica a continuturilor presupune, din perspectiva teoriei informatiei,
prelucrarea acestora pe mai multe registre:

statistic - prelucrarea cantitativa, care evidentiaza frecventa termenilor si ideilor noi;

semantic - prelucrarea calitativa, exprimand decodificarea semnificatiei mesajului,

urmarind intelegerea corecta;

pragmatic - masura in care informatiile receptate produc modificari psiho-comportamentale

asteptate;

sintactic - organizarea informatiei din perspectiva unitatii dintre continut si forma de

prezentare.

Principiile de politica educationala sunt:

II

III

IV

VI

VII

VIII

I. Limba si comunicare

A. Limba si literatura romana

B. Limba moderna 1

C. Limba moderna 2

D. Optionale

II. Matematica si stiinte ale naturii

Matematica
Stiinte ale naturii

Fizica

Chimie

Biologie

Optionale

III. Om si societate
 Educatie plastica

Educatie muzicala

Optionale

V. Educatie fizica si sport

Educatie fizica
Optionale

VI. Tehnologii

Abilitati practice

Educatie tehnologica

Optionale
VII. Consiliere si orientare

1. Consiliere si orientare

Optionale

Nr. minim de ore pe saptamana

Nr. maxim de ore pe saptamana

Tabel nr. 3.1 Plan-cadru de invatamant pentru liceu. Specializarea: FILOLOGIE

CLASA a
XII-a

CLASA a XI-a
ARII CURRICULARE
DISCIPLINE

CLASA a IX-a

CLASA a X-a

CLASA a XI-a

CLASA a XII-a

TRUNCHI COMUN

CDS

TRUNCHI COMUN

CDS

TRUNCHI COMUN

CDS

TRUNCHI COMUN

CDS

1. LIMBA SI COMUNICARE

Limba si literatura romana

Limba moderna (1)

 Limba moderna (2)

Limba latina

TOTAL

2. MATEMATICA SI STIINTE ALE NATURII

Matematica
 Fizica

Chimie

Biologie

TOTAL

3. OM SI SOCIETATE

Istorie
 Geografie

Stiinte socio-umane

Religie / Istoria religiilor

TOTAL

4. ARTE
 Educatie muzicala

Educatie plastica

TOTAL

5. EDUCATIE FIZICA SI SPORT

Educatie fizica

TOTAL
 6. TEHNOLOGII

Educatie tehnol. /Tehn. Inform.

TOTAL

7. CONSILIERE SI ORIENTARE

TOTAL

TOTAL
 Numar de ore MIN - MAX

CLASA a XII-a

CLASA a XI-a

ARII CURRICULARE
DISCIPLINE

CLASA a IX-a

CLASA a X-a

CLASA a XI-a
CLASA a XII-a

TRUNCHI COMUN

CDS

TRUNCHI COMUN

CDS

TRUNCHI COMUN

CDS

TRUNCHI COMUN

CDS

1. LIMBA SI COMUNICARE

Limba romana
 Limbi moderne

2. MATEMATICA SI STIINTE ALE NATURII

Matematica

Fizica

Chimie

Biologie
 3. OM SI SOCIETATE

Istorie

Geografie

Cultura civica / socio-umane

Educatie antreprenoriala
 Religie / Istoria religiilor

4. ARTE

Muzica / Arte plastice

5. TEHNOLOGII

Informatica - tehnologii asistate de calculator

Tehnologii si aplicatii

Desen tehnic
 6. EDUCATIE FIZICA

Sport

7. CONSILIERE SI ORIENTARE

Orientare si consiliere vocationala

Informare si consiliere privind cariera

TOTAL

Numar de ore MIN - MAX

LIMBA SI COMUNICARE

1. Limba si literatura romana

2. Limba moderna 1

3. Optionale 0-2

II. MATEMATICA SI STIINTE

1. Matematica
2. Stiinte

3. Optionale

III. OM SI SOCIETATE

1. Educatie civica

2. Istoria si geografia Romaniei

3. Religie

4. Optionale
IV. ARTE

1. Educatia plastica

2. Educatia muzicala

3. Optionale

V. EDUCATIE FIZICA SI SPORT

1. Educatie fizica
2. Optionale

VI. TEHNOLOGII

1. Abilitati practice

2. Optionale

VII. CONSILIERE SI ORIENTARE

1. Consiliere si orientare
2. Optionale

NUMAR MINIM PE SAPTAMANA

22 ore saptamanal

NUMAR MAXIM PE SAPTAMANA

principalele cunostinte, atitudini, competente, recomandate spre asimilare;

principalele experiente de invatare avute in vedere;

organizarea si sistematizarea unitatilor tematice de continut.

q Modelul liniar (aditional-cumulativ) presupune organizarea continutului invatarii in asa

fel incat sa nu se mai revine asupra problemelor parcurse in cadrul aceluiasi ciclu. Acest
model curricular il intalnim la disciplinele istorie si geografie;

q Modelul concentric presupune ca in fiecare an sau ciclu scolar sa se reia la un nivel

superior continutul parcurs. Se foloseste la disciplinele: matematica, limba romana, limbi
straine;

q Modelul curricular in spirala, presupune reluarea problemelor fundamentale care

constituie structura de baza a disciplinei si care conditioneaza insusirea de noi cunostinte,
priceperi, deprinderi. Problemele reluate sunt mereu incadrate in noi contexte, se largesc, se
restructureaza solicitand operatii intelectuale mai complexe. Se impune respectat un anumit
echilibru in largirea problematicii studiate pentru ca solicitarea elevului sa fie rezonabila, bine
calculata, mereu in "zona proximei dezvoltari" a elevului, evidentiata de Vagotski.

Transdisciplinaritatea fundamenteaza invatarea pe realitate, favorizeaza viziunea globala,

transferul cunostintelor in contexte diverse. Folosita excesiv poate genera acumularea de
lacune, lipsa de rigoare si de profunzime in cunoastere.

Dupa natura transferurilor operate intre discipline se disting mai multe modalitati de
organizare interdisciplinara a continuturilor:

q interdisciplinaritatea unor domenii invecinate: psihologia-pedagogia; biologia-chimia;

istoria-geografia.
qtransferul de metode sau de strategii de cunoastere stiintifica: metoda analizei sistemice;
metodele analizei istorice, metodele de prelucrare statistica a datelor;

q transferul de concepte (valorificarea conotatiilor unui concept in domenii diferite de

cunoastere);

q interdisciplinaritatea problemelor abordate.

Conditii ale aplicarii interdisciplinaritatii in invatamant:

Interdisciplinaritatea trebuie aplicata in combinatie cu monodisciplinaritatea si cu

pluridisciplinaritatea pentru a fi accentuate avantajele si pentru a limita riscurile pe care le
incumba fiecare dintre formele respective.

In vederea aplicarii demersurilor interdisciplinare, trebuie modificate actualele planuri si

programe de invatamant concepute pe strategii intradisciplinare.

Interdisciplinaritatea trebuie asociata cu alte strategii inovatoare de organizare a

continuturilor, cum ar fi modularizarea sau informatizarea.

Formarea initiala si continua a cadrelor didactice pentru aplicarea demersurilor

interdisciplinare sistematice (Cretu C., 1999)

Organizarea modulara. Modulele didactice reprezinta "seturi de cunostinte, situatii

didactice, mijloace materiale destinate studiului" (L. D'Hainaut). Ele sunt definite si ca
ansamblu de elemente educationale specifice ce poate fi parcurs independent de restul
sistemului din care face parte. Modulele pot viza insusirea de cunostinte, formarea de
priceperi, abilitati s.a.

Sistemul de intrare in modul

Cataloagele modulului - in care sunt specificate problemele vizate, nivelul de modul, cunostintele
anterioare necesare si pozitia modulului in diversele itinerarii de formare posibile.

Obiectivele psiho-comportamentale vizate.

Pretestul (conceptul pentru a diagnostica nivelul abilitarii elevului in problematica modulului:

in caz de reusita integrala, se evita pierderea de timp cu un modul ale carui elemente sunt deja
stapanite de elev si se recomanda un modul de nivel superior;

in caz de reusita partiala, elevul este orientat, prin cursuri de scurta durata, spre asimilarea acelor parti
din modul pe care le stapaneste insuficient;

daca rezultatul la pretest este nesatisfacator, elevul este orientat spre alt modul, prin care sa-si
insuseasca cunostintele pregatitoare sau se propune un modul cu un nivel de competenta mai putin
inalt)
II. Corpul modulului, format dintr-un ansamblu de submodule cu cate patru
componente:

Introducerea in submodul (enumerarea obiectivelor, furnizarea structurantilor anteriori care pregatesc

invatarea, traseele optionale de parcurgere a submodulului).

Ansamblul situatiilor de invatare proiectate pentru atingerea obiectivelor instructionale.

Sinteza.

Proba intermediara care conditioneaza admiterea intr-un nou submodul, recuperarea partiala sau totala.

III. Sistemul de iesire din modul:

Sinteza generala.

Proba terminala (evaluarea atingerii obiectivelor modulului).

Recuperarea generala, propuneri de eventuala aprofundare sau imbogatire.

Recomandari pentru alegerea modulului urmator se preteaza cu usurinta transpunerii in limbaje de

programe pe calculator;

deschide posibilitati largi organizarii interdisciplinare si integrate a continuturilor;

permite individualizarea invatarii;

se integreaza in toate structurile invatamantului.

costul si timpul necesar elaborarii unui modul didactic sunt considerabile, necesitand o munca
de echipa, ce implica experti din diferite arii curriculare si pedagogi;

necesita timp si resurse pentru experimentare in scoli;

aplicarea modularizarii continuturilor, necesita sensibilizarea si formarea conceptorilor de

module, a educatorilor practicieni si a elevilor;

modularizarea continuturilor in invatamant are inca statut de inovatie si se confrunta, ca atare,

cu rezistente de ordin administrativ;

opozabilitatea parintilor care, fideli formelor traditionale de invatare, percep modularizarea

continuturilor ca o modalitate de instruire lipsita de rigoare ce poate mari riscul la examenele
conventionale de admitere in ciclurile superioare;

implica schimbari in toate componentele procesului de invatamant.

Organizarea modulara a continuturilor permite individualizarea activitatii scolare, stimuleaza
motivatia invatarii, permite realizarea interdisciplinaritatii. De asemenea are implicatii si
asupra sistemului de organizare a invatamantului, mai ales in cadrul studiilor postliceale,
postuniversitare, a cursurilor de perfectionare profesionala.

Organizarea integrata. Organizarea integrata a continuturilor se fundamenteaza pe ideea ca

universul prezinta o unitate intrinseca si ca stiinta - tentativa de explicare a lumii naturale -
ofera in obiectivele, continutul si demersurile sale o unitate ce transcede divergentele de
limbaj sau de forma ale diverselor domenii de cunoastere (Cretu C., 1999).

In lucrarea "Programe de invatamant si educatie permanenta" D'Hainaut arata ca din

perspectiva educatiei permanente integrarea continuturilor este abordata atat ca o integrare
verticala ce asigura coerenta diferitelor stadii ale educatiei unui individ cat si ca integrare
orizontala care determina formarea capacitatii de a transfera cunostintele dobandite in scoala
la alte domenii nestudiate in scoala.

In aceeasi lucrare, autorul formuleaza principiile integrarii verticale si orizontale pe care le

prezentam mai jos.

Adaptare prin:

Continuturi

Proces didactic

Mediu

(fizic, psihologic, social)

Evaluare

Prin:

Stil

Volum

Profunzime

Ritm

De catre:

Scoala

Familie

Comunitate
 Relevanta pentru:

Aptitudini. Creativitate. Motivatie.

Afectivitate. Imagine de sine. Atitudini.

Schema adaptarii curriculum-ului pentru predarea diferentiata si personalizata

C. Cretu, 1998)

Modalitatile de organizare a continuturilor pe care le-am prezentat nu sunt singurele

modalitati novatoare din perspectiva teoriei si dezvoltarii curriculum-ului. Exista si alte
modalitati dintre care amintim:

organizarea continuturilor in perspectiva informatizarii invatamantului;

organizarea continuturilor pentru un curriculum la decizia scolii, cu variantele curriculum

extins si curriculum creat in scoala

organizarea continuturilor pentru educatia la distanta;

organizarea continuturilor pentru educatia interculturala

organizarea continuturilor din perspectiva educatiei permanente;

organizarea continuturilor invatamantului elaborate in parteneriat cu alte structuri comunitare;

organizarea continuturilor invatamantului alternativ.