STRATEGII ŞI METODE DIDACTICE

CENTRATE PE ELEV ŞI PENTRU

ÎNVĂŢAREA PRIN COOPERARE

14.03.2024 1
 COMPETENŢE FORMATE CU AJUTORUL
MODULULUI
• interpretarea corectă a conceptului şi principiilor învăţării
prin cooperare;
• relevarea avantajelor şi elementelor învăţării prin
cooperare;
• analizarea critică a unor metode ale învăţării prin cooperare
folosite într-o lecţie demonstrativă;
• proiectarea unor sarcini de învăţare prin cooperare;
• transferul cunoştinţelor şi abilităţilor dezvoltate în timpul
şedinţelor în predarea propriei discipline.
14.03.2024 2
 Ce ne propunem?
• În acest curs, ne propunem să atingem
problema integrării grupurilor dezavantajate,
dar oare ştim ce presupune acest lucru?

• În acest context, care consideraţi că ar fi

grupurile excluse sau marginalizate?

14.03.2024 3
 Exerciţiul 1
• Amintiţi-vă din experienţa de elev/ elevă, cine a fost cadrul didactic
(învăţător, profesor) preferat?

• Enumeraţi calităţile sau caracteristicile prin care puteţi descrie

persoana aleasă.

• Prezentaţi, pe scurt, o situaţie concretă care să argumenteze

răspunsul.
• Fişa 1

14.03.2024 4
 IPOSTAZE ALE DASCĂLULUI
DASCĂL MODEL - Profesorul oferă elevului reperele necesare pentru a atinge ţintele propuse.
Elevul acceptă provocarea şi porneşte în călătorie alături de învăţător.
DASCĂL PRIETEN - Profesorul este un prieten la care elevul poate apela atunci când are nevoie.
Profesorul sprijină, ascultă şi ajută elevul.
DASCĂL CĂLĂUZĂ - În călătoria cunoaşterii, profesorul cunoaşte reperele şi-i prezintă elevului
alternativele şi soluţiile optime pentru atingerea unei ţinte. Relaţia se bazează pe respect reciproc.
Învăţătorul nu dictează răspunsuri, ci oferă direcţii pentru ajungerea la destinaţie.
DASCĂL MAGICIAN - Pregătirea temeinica a profesorului îi oferă această postură prin care îl
îndrumă pe elev să folosească obiectele şi instrumentele pentru învăţare.
DASCĂL CONSILIER - Profesorul e cel de la care elevii aşteaptă sfatul cel bun.
DASCĂL MAESTRU - Profesorul oferă imaginea standardelor de cunoaştere şi acţiune, îl
aşteaptă pe elev să obţină cunoştinţe, abilităţi, competenţe.
DASCĂL SUSŢINĂTOR - Profesorul este alături de elevii săi, este sprijin pentru depăşirea
dificultăţilor întâmpinate în învăţare.
DASCĂL FACILITATOR - Profesorul nu oferă cunoaştere ci face posibil accesul copilului la
cunoaştere.

14.03.2024 5
 Comportamente fundamentale
+
Faciliteaza
Resursa

Mentor

Participant

Initiator

Organizator

Corector

Controlor

Controleaza +
Activitatea elevului şi numărul interacţiunilor
_

14.03.2024 6
 Exerciţiul 2

• Plecând de la ipostazele dascălului prezentate anterior,

creionaţi portretul dascălului ideal pentru educaţia
incluzivă.

• Fişa 2

14.03.2024 7
 Motto:

“Nu este important ce culoare are pisica. Important

este sa prinda soareci”

(Proverb chinez)

Daniela Teodora Luiza Luminita

14.03.2024
. 8
Învăţarea interactivă centrată pe
elev

14.03.2024 9
 Încriminări
Şcoala
• este lipsită de adecvare la nevoile copilului şi la cerinţele
pieţei
• deformează copilul
• închide orizontul copilului
• obligă copilul la nemişcare, lipsă de reacţie
• leagă copilul de trecut
• nu pregăteşte copilul pentru viaţă

14.03.2024 10
 La şcoală La locul de muncă
Profesorul expert transmite Muncitorii îşi asumă pasiv locul
Perspectiva tradiţională

cunoştinţe elevilor pasivi desemnat într-o organizaţie

ierarhică, unde sunt riguros
supervizaţi
Accentul este pus pe fapte şi pe Accentul este pus pe răspunsuri
obţinerea răspunsului corect limitate la probleme limitate şi pe
îndeplinirea unei sarcini prescrise
Ceea ce este învăţat este lipsit de Accentul este pus pe sarcina
context semnificativ specifică independent de contextul
organizaţional şi de strategia
companiei

14.03.2024 11
 La şcoală
Sub supravegherea profesorului, elevii
îşi asumă responsabilitatea propriei
învăţări, dezvoltându-şi pe parcursul
acestui proces competenţe
Perspectiva modernă
metacognitive şi autoevaluative
(competenţe de educaţie permanentă)
Accentul este pus pe modalităţi
alternative pentru încadrarea diferitelor
aspecte şi rezolvarea de probleme
Sunt introduse idei, principii, fapte care
sunt folosite şi înţelese într-un context
semnificativ
La locul de muncă
Muncitorii îşi asumă responsabilitatea
pentru identificarea şi rezolvarea
problemelor şi pentru adaptarea la
schimbare prin învăţare
Muncitorii se confruntă cu probleme
non-rutiniere care trebuie analizate şi
rezolvate
Muncitorii iau decizii care solicită
înţelegerea contextului mai amplu al
propriei lor activităţi şi al priorităţilor
companiei
14.03.2024 12
 Despre prelegere
• Elevii sunt atenţi numai 40% din timpul afectat prelegerii.
• Elevii reţin 70% din conţinuturile prezentate în primele 10% şi numai
20% din cele prezentate în ultimele 10 minute ale prelegerii.
• Atenţia elevilor descreşte cu fiecare minut care trece pe parcursul
prelegerii
• Prelegerea se potriveşte numai celor care învaţă eficient prin canal
auditiv
• Prelegerea promovează învăţarea de nivel inferior a informaţiilor
factuale
• Prelegerea presupune că toţi elevii au nevoie de aceleaşi informaţii în
acelaşi ritm
• Elevilor nu le place să fie supuşi unei prelegeri
14.03.2024 13
 Învăţare activă
• Creierul funcţionează asemeni unui computer (mai bine zis, computerul a fost
modelat după modul de funcţionare a creierului!):
• Pentru ca un computer să înceapă să funcţioneze trebuie să apăsăm butonul
“pornire”. Când învăţarea este “pasivă”, butonul “pornire” al creierului nostru nu
este activat!
• Un computer are nevoie de un soft adecvat pentru a interpreta datele introduse.
De asemenea, creierul nostru are nevoie să “lege” ceea ce este predat de ceea ce
deja cunoaşte şi de modul său propriu de operare. Când învăţarea este “pasivă”,
creierul nu face aceste legături.
• Un computer nu reţine informaţia procesată decât dacă acţionăm butonul
“salvare”. Creierul nostru trebuie să testeze informaţia sau să o explice altcuiva
pentru a o stoca.
• Când învăţarea este “pasivă”, creierul nu “salvează” ceea ce a fost
prezentat!
14.03.2024 14
 Modul în care se produce învăţarea
• Învăţarea presupune înţelegerea (nivelul logic)
• Elevii construiesc cunoaşterea şi înţelegerea pe baza a ceea ce deja cunosc
şi/sau cred.
• Elevii formulează noile cunoştinţe prin modificarea şi rafinarea conceptelor
lor curente şi prin adăugarea de noi concepte la ceea ce cunosc deja.
• Învăţarea este mediată de mediul social în care elevii interacţionează unii
cu alţii.
• Învăţarea eficientă necesită preluarea de către elevi a controlului asupra
propriei învăţări (nivelul metacognitiv)
• Transferul, respectiv capacitatea de a aplica cunoştinţe în situaţii noi este
afectat de gradul în care elevii învaţă-pentru-înţelegere, sau învaţă-cu-
înţelegere (învăţarea semnificantă)

14.03.2024 15
 Ce presupune învăţarea interactivă?
• Reciprocitate
• Învăţare în echipă
• Parteneriat în învăţare
• Interacţiune
• Comunicare
• Socializare

14.03.2024 16
 Învăţarea pe grupe
• elevii se implică mai mult în învăţare decât în abordările frontale
sau individuale
• elevii odată implicaţi îşi manifestă dorinţa de a împărtăşi celorlalţi
ceea ce experimentează, iar aceasta conduce la noi conexiuni în
sprijinul înţelegerii
• elevii acced la înţelegerea profundă atunci când au oportunităţi de a
explica şi chiar “preda” celorlalţi colegi ceea ce au învăţat.

14.03.2024 17
 Organizarea activităţii

Modalitati de Dispunerea
grupare a elevilor mobilierului în sala de curs

14.03.2024 18
 Exerciţiul 3
• Identificaţi modalităţi optime de organizare a colectivului
de elevi din cadrul programului “Şcoală după şcoală”

• Notaţi pe post-it-uri ideile.

• Lipiţi post-it-urile în rubrica corespunzătoare de pe foaia

de flipchart.

14.03.2024 19
 3. Inventar metodologic interactiv
• Prelegerea interactivă • Problematizarea
• Dezbaterea • Studiul de caz
• Brainstorming • Investigaţia
• Ciorchinele • Proiectul
• Turul galeriei • Portofoliul
• Ştiu/Vreau să ştiu/ Am învăţat • Eseul de cinci minute
• Jurnalul cu dublă intrare • Cubul
• SINELG • Bulgărele de zăpadă
• Mozaicul • Diagrama Venn
• Organizatorul grafic • Reuniunea-panel
• Jocul de rol • Modelarea
• Etc.
14.03.2024 20
 Prelegerea interactivă
• Stimularea interesului elevilor
• Aprofundarea înţelegerii
• Implicarea elevilor
• Evitarea unui punct final la final

14.03.2024 21
 Brainstormingul
• Încurajaţi exprimarea ideilor
• Nu permiteţi intervenţii inhibante
• Stimulaţi explozia de idei
• Motivaţi învăţarea elevilor începând o lecţie nouă cu un
brainstorming
• Puteţi recurge la variante prescurtate amintindu-vă că
obiectivul fundamental constă în exprimarea liberă a
opiniilor prin eliberarea de orice prejudecăţi

14.03.2024 22
 Jurnalul cu dublă intrare
Ce te-a impresionat? De ce?
(Notează un pasaj sau o imagine care te-a (Comentează acest pasaj: De ce l-ai notat? La
impresionat ­în mod deosebit) ce te-a făcut să te gandeşti? Ce întrebări ai în
legatura cu acest fragment? Ce te-a intrigat?
etc)

14.03.2024 23
 Mozaicul
• presupune învăţarea prin cooperare la nivelul unui grup şi
predarea achiziţiilor dobândite de către fiecare membru al
grupului unui alt grup.
• stimularea încrederii în sine a elevilor
• dezvoltarea abilităţilor de comunicare argumentativă şi de
• relaţionare în cadrul grupului
• dezvoltarea gândirii logice, critice şi independente
• dezvoltarea răspunderii individuale şi de grup
• optimizarea învăţării prin predarea achiziţiilor altcuiva
14.03.2024 24
 Organizatorul grafic
Organizatorul presupune esenţializarea unui material informativ care urmează să
fie exprimat sau scris, prin schematizarea, sistematizarea şi vizualizarea ideilor.
Prin intermediul organizatorului, se obţin:
• eliminarea redundanţei din informaţie
• structurarea informaţiei
• reprezentarea vizuală a unor noţiuni, fenomene, concepte
Organizatorul grafic poate fi structurat pe cinci domenii:
• comparaţia
• descrierea
• structurarea pe secvenţe
• relaţia cauză-efect
• detectarea problemei şi găsirea soluţiei

14.03.2024 25
 Ciorchinele
Ciorchinele este o metodă de brainstorming neliniară care stimulează
găsirea conexiunilor dintre idei şi care presupune următoarele etape:
• 1. Se scrie un cuvânt/ temă (care urmează a fi cercetat) în mijlocul tablei
sau a foii de hârtie;
• 2. Se notează toate ideile, sintagmele sau cunoştinţele care vă vin în minte
în legătură cu tema respectivă în jurul acestuia, trăgându-se linii între
acestea şi cuvântul iniţial;
• 3. Pe măsură ce se scriu cuvinte, idei noi, se trag linii între toate ideile
care par a fi conectate;
• 4. Activitatea se opreşte când se epuizează toate ideile sau când s-a atins
limita de timp.

14.03.2024 26
 Cubul
Metoda presupune explorarea unui subiect, a unei situaţii din mai multe rerspective, permiţând
abordarea complexă şi integratoare a unei teme. Sunt recomandate următoarele etape:
1. Realizarea unui cub pe ale cărui feţe sunt scrise cuvintele:
• Descrie: culorile, formele, mărimile etc.
• Compară: ce este asemănător? Ce este diferit?
• Analizează: spune din ce este făcut, din ce se compune
• Asociază: la ce te îndeamnă să te gândeşti?
• Aplică: ce poţi face cu aceasta? La ce poate fi folosită?
• Argumentează: pro sau contra şi enumeră motivele
• 2. Anunţarea temei, subiectului pus în discuţie
• 3. Impărţirea clasei în 6 grupe, fiecare dintre ele examinând tema din
• perspectiva cerinţei de pe una dintre feţele cubului
• 4. Redactarea finală, afişarea formei finale pe tablă sau pe pereţii clasei, împărtăşirea rezultatelor
celorlalte grupe prin interevaluare.

14.03.2024 27
 Eseul de 5 minute
Eseul este o modalitate eficientă de a încheia ora, pentru a-i ajuta pe
elevi să-şi adune ideile legate de tema lecţiei şi pentru a-i da
profesorului o idee mai clară despre ceea ce s-a întâmplat, în plan
intelectual, în acea oră.
Aceasta tehnică le cere elevilor două lucruri:
• să scrie un lucru pe care l-au învăţat din lecţia respectivă şi
• să formuleze o întrebare pe care o mai au în legătura cu aceasta.
Profesorul strânge eseurile de îndată ce elevii le-au terminat de scris
şi le foloseşte pentru a-şi planifica la aceeaşi clasă activitatea
următoare.

14.03.2024 28
 Problematizarea
• Situaţia este doar o circumstanţă. O situaţie nu este nici bună, nici
rea şi deci trebuie să privim situaţiile în cel mai obiectiv mod cu
putinţă. O situaţie este neutră din punct de vedere al scopurilor. De
regulă situaţiile nu constituie probleme
• Problema se referă la anumite segmente ale situaţiei, care nu pot
duce la realiza anumite scopuri. Pentru a identifica o problemă este
necesară clarificarea diferenţelor între situatie şi scop/ scopuri. În
absenţa unor scopuri clare, nu putem gândi problemele.
• Soluţia este o acţiune specifică pentru rezolvarea problemei,
respectiv o actiune specifică pentru obţinerea unui rezultat. Soluţia
nu este un rezultat.

14.03.2024 29
 Problematizarea
Etapele acestui demers din perspectiva unor practicieni sunt următoarele :
• Observare: Priviţi problema. Aţi mai întâlnit o problemă similară anterior ?
Dacă da, prin ce este asemănătoare ? Dar diferită ? Care sunt datele/ faptele
? Ce nu este dat în problemă?
• Alegerea unei strategii: Cum aţi rezolvat probleme similare în trecut? Ce
strategii cunoaşteţi? Incercaţi o strategie care pare să funcţioneze. Dacă nu
funcţionează totuşi, vă poate conduce la una care să fie cu adevărat
adecvată.
• Rezolvare: folosiţi strategia pentru a lucra la problemă
• Reexaminare: Recitiţi întrebarea/ enunţul problemei. Aţi răspuns la
problemă? Este dat răspunsul în termeni adecvaţi ? Răspunsul pare
rezonabil ?

14.03.2024 30
 Sistem interactiv de notare pentru
eficientizarea lecturii şi gândirii - SINELG
v - + ?
(Cunoştinţe (Cunoştinţele (Cunoştinţele noi, (Cunoştinţele
confirmate de text) infirmate, neîntâlnite până în incerte, confuze, care
contrazise de text) momentul lecturii) merită să fie
cercetate)

14.03.2024 31
 Turul galeriei
• Turul galeriei presupune evaluarea interactivă şi profund formativa a
produselor realizate de grupuri de elevi.
• În grupuri de trei sau patru, elevii lucrează întâi la o problemă care
se poate materializa într-un produs (o diagramă, de exemplu), pe cât
posibil pretându-se la abordări variate.
• Produsele sunt expuse pe pereţii clasei.
• La semnalul profesorului, grupurile se rotesc prin clasă, pentru a
examina şi a discuta fiecare produs. Îşi iau notiţe şi pot face
comentarii pe hârtiile expuse.
• După turul galeriei, grupurile îşi reexaminează propriile produse prin
comparaţie cu celelalte şi citesc comentariile făcute pe produsul lor.

14.03.2024 32
 Ştiu/ vreau să ştiu/ am învăţat - KWL
Ştiu Vreau să ştiu Am învăţat
(In această coloană notaţi (In această coloană notaţi (In această coloană evaluaţi
faptele, elementele pe care le acele aspecte, detalii pe care caştigurile dumneavoastră -
cunoaşteţi deja referitor la aţi dori să le aflaţi referitor la valoarea adăugată, ce aţi
tema abordată) această temă) învăţat - în această activitate)

14.03.2024 33
 Problematizarea
După unii cercetători, succesiunea sarcinilor în învăţarea centrată
pe probleme este:
1. determinarea de către elevi a existenţei sau non-existenţei unei
probleme
2. definirea problemei cu exactitate
3. identificarea informaţiilor de care au nevoie pentru a înţelege
problema
4. dentificarea resurselor de care au nevoie pentru a colecta informaţia
5. generarea unor posibile soluţii la problemă
6. prezentarea soluţiilor (eventual prin susţinerea unei variante)

14.03.2024 34
 Investigaţia
• Unitatea de învăţare bazată pe investigaţie este o succesiune de lecţii
focalizate pe o întrebare
• formularea întrebării şi avansarea ipotezelor - evocare/ anticipare
(„Ce cred eu despre asta”)
• testarea ipotezelor alternative - explorare/ experimentare (“Cum se
potriveşte această informaţie cu ceea ce ştiu/cred despre ea?”)
• propunerea unei explicaţii - reflecţie/ explicare (“Cum sunt afectate
convingerile mele de aceste idei?”)
• testarea explicaţiei prin includerea altor cazuri particulare/
raportarea rezultatelor – aplicaţie (“Ce convingeri îmi dă această
informaţie?”)
• transfer - impactul noilor cunoştinţe în diferite domenii (“Ce anume
pot face în alt fel, acum când deţin această informaţie?”)
14.03.2024 35
 Studiul de caz
• alegerea entităţii de cercetat
• colectarea datelor
• analiza datelor
• realizarea raportului de cercetare
• discutarea validităţii şi legitimităţii studiului realizat

14.03.2024 36
 Dezbaterea
• iniţierea dezbaterii
• pregătirea dezbaterii
• desfăşurarea dezbaterii

14.03.2024 37
 Proiectul
1) Stimularea
2) Stabilirea obiectivelor
3) Împărţirea sarcinilor
4) Cercetare / creaţie / investigaţie
5) Procesarea materialului (individual sau în grup)
6) Realizarea formei finale
7) Prezentarea proiectului
8) Feed-back

14.03.2024 38
 Portofoliul
Portofoliul este o colecţie de probe date de elevi, înregistrări ale
observărilor sistematice ale comportamentului său, proiecte, fişe de
autoevaluare, alte produse finale sau intermediare. Din perspectiva unei
evaluări de proces portofoliul este vectorul de progres al învăţării.
Ce trebuie să facem pentru a facilita elevilor construirea portofoliului?
• să circumscriem portofoliul pe un interval de timp (pentru a fi relevant trebuie sa
fie un interval mare – de la un numar de saptamani, la un semestru, la un an
scolar sau ciclu de scolaritate) si in jurul unei teme sau lentile conceptuale.
• selectarea din curriculum a obiectivelor/ competenţelor şi a conţinuturile
esenţiale pe care se bazează sarcinile de rezolvat pentru portofoliu.
• definirea tipurilor de piese care vor fi incluse în portofoliu, stabilite criteriile de
evaluare (pentru fiecare produs şi/ sau pentru portofoliul ca întreg) precum si
calendarul construirii portofoliului (eventual etape sau termene de predare).

14.03.2024 39
Cât de serioşi trebuie să fim la şcoală?

Este jocul mereu o joacă?

Jocul poate fi benefic pentru formarea atitudinală a elevilor?

Dar pentru descoperirea unor aspecte mai puţin accesibile în

cadrul disciplinei pe care o predaţi?

14.03.2024 40
 Argumente în favoarea jocului
• Avem predispoziţii native pentru a imagina nevăzutul şi
nepalpabilul.

• Facultăţile imaginative sunt acelea care de fapt schimbă radical

moduri de gândire, paradigme ştiinţifice sau clişee metodologice.

• Una dintre stereotipiile şcolii tradiţionale este suspiciunea cu care

priveşte jocul în interiorul clasei insa abordările moderne ne indică
eficienţa exploatării ludicului şi a imaginaţiei.

14.03.2024 41
 Jocul de rol
• Jocul de rol presupune intrarea imaginativă într-o altă realitate.
• Această procedură instituie un ”joc” (ludic - stimularea motivaţiei) spre
asumarea unui rol (a propriei identităţi într-o situaţie simulată, într-o ipostază
inedită sau a unei alte identităţi).
• Combinaţia de ”joc” şi ”rol” instituie, prin complementaritatea beneficiilor, o
abordare dinamică în plan didactic.
Tipuri de joc de rol:
• Jocul de rol ca practică mentală – înainte de a începe să faci ceva este de dorit
să faci o repetiţie mentală (proiecţia respectivă este un indicator al şanselor de
succes)
• Jocul de rol ca intrare în ”pielea altcuiva” – imaginarea identităţii şi
comportamentelor unei alte persoane
• Metamorfoza mentală – imaginarea unui alt statut decât cel uman
14.03.2024 42
 Avantajele jocului de rol
• Elevii sunt antrenaţi în activităţi “memorabile”. Activităţile sunt
amuzante şi pline de nerv

• Elevii mai puţin comunicativi au o şansă în plus la exprimare liberă

• Clasa se deschide spre contexte non-şcolare ceea ce oferă noi

oportunităţi de practicare contextualizată a achiziţiilor de comunicare

14.03.2024 43
 Ştiu/ Vreau să ştiu/ Am învăţat
Ştiu Vreau să ştiu Am învăţat

• Accesarea 4 etape:
• Ceea ce ştiu elevii
• Ceea ce se doreşte a se învăţa
• Reactualizarea a ceea ce s-a întâmplat
• Notaţi în tabelul alăturat timp de 5 minute ceea ce ştiţi şi ceea ce vreţi să aflaţi despre apă/
hârtie/ poluare.
• Elevii completează individual în caiete primele două rubrici.
• Se vor grupa câte doi, după modul de aşezare în bănci, şi îşi vor reaminti împreună
cunoştinţele timp de 5 minute.
• După expirarea timpului, se se va citi lecţia, se va face analiza textului cu ajutorul întrebărilor,
se vor face completări la rubrica ,,am învăţat”.

14.03.2024 44
 Rezumând, întrebând, clarificând, prezicând
Clasa de elevi este împărţită în patru grupuri (cu un număr de 4-5 elevi ).
Timp de lucru: 10 minute
Fiecare grupă de elevi va primi un număr de la 1 la 4. Un reprezentant din fiecare
grupă va extrage câte un bilet de pe catedră unde se află scris unul din cuvintele: 1.
rezumatorii , 2. întrebătorii, 3. clarificatorii, 4. prezicătorii
• Echipa cu nr. 1. va avea sarcina să realizeze rezumatul pe scurt al lecţiei ,,Piatra piţigoiului”,
după T. Arghezi.
• Echipa cu nr. 2 va adresa diferite întrebări, altele decât cele din manual.
• Echipa cu nr. 3 va clarifica cuvintele noi şi expresiile.
• Echipa cu nr. 4 va face anumite preziceri asupra unor acţiuni ale personajelor din text.
După expirarea timpului, va fi delegat un elev care va prezenta clasei ceea ce a lucrat
echipa lui şi se va completa tabelul alăturat.
Rezumatorii Întrebătorii Clarificatorii Prezicători

14.03.2024 45
 Hexagonul Cum?
• Activitate individuală de citire a
lecţiei „Cioboţelele ogarului”, Unde? Când?
după C. Gruia
• După citirea lecţiei fiecare, elev
are sarcina de a completa
triunghiurile din interiorul
hexagonului cu răspunsurile la
întrebările de pe laturile lui.
Prezentaţi colegului de bancă De ce ?
ceea ce aţi completat. Care?
• Timp de lucru: 5 minute
Ce?

14.03.2024 46
 Eseul Pro şi Contra
Scrieţi un eseu cu argumente pro Pro şi Contra Băiatului obraznic
şi contra despre subiectul propus …………………………………………………
în lecţia: ,,Învăţătorul nostru“ …………………………………………………
după Edmundo de Amicis. …………………………………………………
• adoptaţi o poziţie generală faţă de …………………………………………………
subiect; …………………………………………………
• notaţi cât mai multe argumente …………………………………………………
pro şi contra privind atitudinea …………………………………………………
băiatului şi a directorului; …………………………………………………
ACTIVITATE INDIVIDUALĂ …………………………………………………
ACTIVITATE FRONTALĂ - un …………………………………………………
elev citeşte eseul în faţa colegilor. …………………………………………………
Aceştia analizează, compară, …………………………………………………
formulează întrebări, fac unele …………………………………………………
sugestii. …………………………………………………
…………………………………………………

14.03.2024 47
 Copacul ideilor
• Elevii sunt împărţiţi în grupuri de
patru şi fiecare dintre ei va primi
fişa, va completa copacul, timp de
5 min.
• Scrieţi tot ce este important despre
şcoală.

Şcoală

14.03.2024 48
 Floarea de nufăr
• Clasa este împărţită în 8 grupuri formate din 3-4
elevi. Fiecare grup are sarcina de a alege o floare
de nufăr care are scris în centrul ei unul din
cuvintele (linie valorică-a persoanei): bunătate,
iubire, înţelegere, dăruire, prietenie,
compasiune, hărnicie, unire.
• Elevii vor avea la dispoziţie 15 minute pentru a
găsi 8 argumente, corelaţii cu privire la cuvântul
ales.
• După expirarea timpului, toate florile de nufăr se
afişează pe tablă şi se citesc pe rând.
• Ceilalţi colegi vor face completări şi aprecieri.
• Scrie în centrul florii tale cuvântul pe care îl are
de analizat grupa ta şi completează petalele după
cerinţă.

14.03.2024 49
 Termenii - Cheie
• Se porneşte de la câteva cuvinte cheie date de învăţătoare:
• “A fost odată un băieţel…”de. O. P. Iaşi.
• Pe parcursul citirii poveştii, elevii sunt invitaţi să adauge pe tablă elementele
esenţiale sugerate de poveste:
• Se desenează părţile componente ale băiatului;
• Se prezintă îmbrăcămintea în funcţie de anotimpul în care se desfăşoară
acţiunea, accesorii;
• Se analizează dispunerea în spaţiu a desenului ptr. reprezentarea formelor
spaţiale;
• Se alcătuiesc propoziţii cu expresii din text;
• Desprinderea mesajului textului;
• Compunerea de probleme;
• Interpretarea unui cântec;

14.03.2024 50
 Ciorchinele
• Realizaţi un ciorchine cu cele
mai frumoase cuvinte care vă
vin în minte pornind de la
expresia cuvinte vrăjite. Ed.
Civică
• Timp de lucru: 5 minute

Cuvinte vrăjite

14.03.2024 51
 Cvintetul
• Elevii sunt grupaţi în perechi şi au la dispoziţie
cinci minute pentru a compune un cvintet,
pornind de la cuvântul caiet. Se vor citi cele mai
reuşite cvintete şi se vor transcrie în caiete.
• Primul vers este cuvântul-cheie care defineşte
subiectul care va fi descris (un substantiv).
• Al doilea vers este format din două cuvinte
(adjective) care descriu subiectul.
• Al treilea vers este format din trei cuvinte care
exprimă acţiuni (verbe).
• Al patrulea vers este format din patru cuvinte
care exprimă sentimentele studenţilor faţă de
subiectul descris.
• Ultimul vers este format dintr-un cuvânt care
exprimă esenţa subiectului.

14.03.2024 52
 Anunţul de mică publicitate
• Utilizând stilul publicitar, formulaţi Mica publicitate:
un anunţ de mică publicitate pentru
a vă face reclamă în ceea ce ……………………………………..
priveşte activitatea pe care o ………………………………..
desfăşuraţi la “Ziua Şcolii” ……………………………………
• Redactarea individuală a ……………………………………
anunţurilor pe foi A4. Afişarea
anunţurilor pe tablă. ……………………………………
• Lecturarea şi analizarea anunţurilor ……………………………………
• Transcrierea pe caiete a celor mai ……………………………………
clare obiective, gradul lor de ……………………………………
realizare şi identificarea ……………………………………
schimbărilor care ar îmbunătăţi
calitatea învăţământului. ……………………………………
……………………………………
…
14.03.2024 53
 Exerciţiul 4
• Cerinţă:
• Exemplificaţi cu ajutorul metodelor propuse predarea următoarei
teme: „Povestea căţeluşului şchiop” în şcoala incluzivă. Pentru
aceasta specificaţi: tema aleasă, obiectivele propuse, scopul
activităţii desfăşurate, organizarea activităţii, sarcina de lucru,
materiale necesare, modalitate de evaluare a activităţii, avantaje şi/
sau dezavantaje. Proiectarea activităţilor are ca punct de plecare
textul din fişa 3.

14.03.2024 54
 Exerciţiul 5
• Diagrama Venn - Aplicaţie

• Identificaţi avantaje pentru utilizarea metodelor

interactive în programul “Şcoală după şcoală” şi în şcoala
de masă.

14.03.2024 55
 Avantajele metodelor active
• Transformă elevul din obiect în subiect al învăţării;
• Este coparticipant la propria formare;
• Angajează intens toate forţele psihice de cunoaştere;
• Asigură elevului condiţii optime de a se afirma individual şi în
echipă;
• Dezvoltă gândirea critică;
• Dezvoltă motivaţia pentru învăţare;
• Permite evaluarea propriei activităţi.

14.03.2024 56
Piramida invatarii
Din ce citim 10% CITIND

Din ce ascultăm 20% ASCULTÂND

Din ce vedem 30% VĂZÂND IMAGINI

VIZIONÂND FILME

VIZIONÂND EXPOZIŢII
Din ce vedem şi ascultăm 50%
ASISTĂND LA DEMONSTRAŢII

PARTICIPÂND LA DISCUŢII

VORBIND ALTORA
Din ce spunem 70% JUCÂND ROLURI

SIMULÂND
PARTICIPÂND LA ACTIVITĂŢI PRACTICE
Din ce facem 90%
INVĂTÂND PE ALŢII

EVALUÂND

14.03.2024 57
 METODA MOZAICULUI
• o tehnică de învăţare prin colaborare în care fiecare elev
deţine o “parte a mozaicului/ o piesă de puzzle”; fiecare
elev deţine o parte din sarcina de lucru;
• elevii trebuie să lucreze împreună pentru a-şi “asambla”
părţile cu scopul de a îndeplini sarcina de lucru;
• cum fiecare elev are doar o parte a sarcinii de lucru, aceştia
trebuie să colaboreze pentru a avea o viziune asupra
întregii activităţi.

14.03.2024 58
METODA MOZAICULUI - PREZENTARE
• 1. Realizaţi grupuri de patru elevi
• 2. Fiecărui elev i se va asocia câte o literă/ cifră
• 3. Fiecare elev răspunde individual doar la acea întrebare care are
aceeaşi literă/ cifră cu cea primită de el iniţial (5 minute)
• 4. Elevii cu aceeaşi literă formează un grup de specialişti şi îşi
împărtăşesc ideile legate de întrebarea/ tema primită, fiecare notându-şi
răspunsurile celorlalţi (20 minute)
• 5. Elevii se întorc în grupul iniţial, se împărtăşesc răspunsurile la toate
întrebările, fiecare specialist prezentând celorlalţi răspunsurile
formulate în grupul de specialişti (25 minute)
• 6. Grupul de bază/ iniţial pregăteşte o prezentare finală

14.03.2024 59
 A A A A

Grupurile iniţiale D 1 B D 2 B D 3 B D 4 B
C C C C

A B C D
A A B B C C D D Grupurile de specialişti
A B C D

A A A A
Din nou D 1 B D 2 B D 3 B D 4 B
grupurile iniţiale
C C C C

14.03.2024 60
 METODA MOZAICULUI - APLICAŢIE
• Sarcină individuală (5 minute)
• Grupul de specialişti (20 minute)

14.03.2024 61
 METODA MOZAICULUI - APLICAŢIE
• A Care sunt obstacolele externe care împiedică persoane aparţinând unor
grupuri defavorizate să-şi continue studiile? Notaţi toate cauzele pe care le
identificaţi.
• B De ce unele persoane sau grupuri de persoane nu aleg să frecventeze o
formă de învăţământ care nu este obligatorie? Enumeraţi orice asemenea motiv
la care vă puteţi gândi. Motive individuale/ personale
• C Ce ar putea să facă instituţiile de învăţământ pentru a-i atrage pe cei din
grupurile dezavantajate?
• D Dar pentru a-i motiva?
• E Dar pentru a-i menţine?
• Treceţi pe listă orice soluţie la care vă puteţi gândi.

14.03.2024 62
 METODA MOZAICULUI - APLICAŢIE
• În grupul de bază, după întrunirea în grupurile de specialişti:
– 1 Împărtăşiţi colegilor rezultatul grupului de specialişti, fiecare pe rând
(15 minute)
– 2 Faceţi o listă cu cele mai importante acţiuni pe care unităţile de
învăţământ le-ar putea întreprinde pentru a putea atrage, motiva şi
menţine participarea la cursurile lor a persoanelor ce fac parte din
grupurilor dezavantajate
– 3 Creaţi un plan de promovare prin care să atrageţi un anumit tip de grup
dezavantajat (alegerea acestuia vă aparţine). Adaptaţi metodele de
promovare la specificul grupului ales (pagini web, broşuri, postere, TV,
videoclipuri, vizite etc.) şi apoi creaţi reclama. (20 minute)
– 4 Prezentaţi reclama realizată (5 minute)

14.03.2024 63
 CINCI OBSTACOLE ALE ÎNVĂŢĂRII
• 1. Cauze fizice – dizabilităţi, probleme de sănătate
• 2. Lipsa încrederii în instituţiile şcolare
• 3. Cauze motivaţionale – imaginea de sine
• 4. Pedagogice – strategii/ metode de predare
• 5. Cognitive – dizabilităţi de învăţare, dislexie, sănătate
mintală

14.03.2024 64
 OBSTACOLE ÎN URMAREA UNEI FORME DE ÎNVĂŢĂMANT
NEOBLIGATORII
• 1. Obstacole conjuncturale: • 3. Bariere legate de instituţia şcolară
– Lipsa timpului – Locaţia necorespunzătoare
– Lipsa banilor – Discipline neatractive
– Lipsa unui climat familial favorabil – Atmosferă rece
– Personal rigid
• 2. Motive personale
– Stima de sine scăzută
– Lipsa calificărilor
– Experienţa altor eşecuri
educaţionale

14.03.2024 65
• Unele dintre aceste obstacole s-ar putea să depăşească
capacitatea noastră, ca formator, DAR… putem avea un rol
major în dezvoltarea şi menţinerea unei atmosfere pozitive,
responsabile şi respectuoase în cadrul propriului curs

14.03.2024 66
 SINTEZĂ
• Ascultaţi ceea ce vor elevii să înveţe
• Adresaţi-vă fiecărui individual
• Scrieţi programul educaţional în termeni clari
• Diseminaţi informaţiile în diferite medii ale comunităţii
• Cooperaţi cu alte organizaţii
• Integraţi învăţarea în activităţile zilnice formale/ informale
• Valorificaţi punctele tari ale fiecărei persoane
• Cultivaţi încrederea
• Folosiţi metode de predare-învăţare potrivite

14.03.2024 67
 JOC DE INTERCUNOAŞTERE
• Caruselul

14.03.2024 68
 JOC DE INTERCUNOAŞTERE
• Şi eu…

14.03.2024 69
 CONTINUĂ POVESTEA…
• Mă numesc Vasilică şi părinţii mei sunt plecaţi în
străinătate să muncească pentru că…

14.03.2024 70
SCRISOAREA UNUI COPIL DIN “ŞCOALĂ DUPĂ
ŞCOALĂ” CĂTRE….
• părinţi
• un alt copil care are nevoie de programul “Şcoală după
şcoală”
• un profesor
• autorităţi locale

14.03.2024 71
 DRAGĂ PROFESORE,
• Sunt un supravieţuitor al unui lagăr de concentrare. Ochii mei au văzut
ceea ce niciun om n-ar trebui să vadă vreodată.
• Camere de gazare construite de către ingineri instruiţi. Copii otrăviţi de
către doctori instruiţi. Nou-născuţi ucişi de către asistente specializate.
Femei şi copii împuşcaţi/ arşi de către absolvenţi ai liceelor şi colegiilor.
• Deci, sunt suspicios în privinţa educaţiei. Marea mea rugăminte este ca
profesorii să-i ajute pe elevi să devină oameni. Eforturile lor nu trebuie
niciodată să producă monştri instruiţi, psihopaţi îndemânatici, Eichman-
i educaţi.
• Cititul, scrisul, socotitul sunt importante doar dacă ne ajută să-i facem
pe copiii noştri mai umani. (Haim Ginott, Profesorul şi copilul, 1972)

14.03.2024 72