COȘUL DE ALIMENTE AL ROMÂNILOR

BUCUREȘTI
ââ Rețeaua europeană a bugetelor de referință este un proiect finanțat de Comisia Europeană care vizează elaborarea unor
bugete de referință transnaționale, comparabile în toate statele membre ale UE. Bugetele de referință sunt coșuri de bunuri
și servicii considerate necesare pentru ca o gospodărie individuală să atingă un standard de viață acceptabil într-o anumită
țară, regiune sau localitate. Pregătirea unor bugete de referință cu o metodologie comună poate ajuta statele membre ale UE
să conceapă măsuri eficiente și adecvate pentru sprijinirea veniturilor și să încurajeze învățarea reciprocă și schimbul de bune
practici. Mai multe informații despre proiect, precum și rapoartele de țară complete, pot fi găsite pe site-ul Comisiei Europene:
http://europa.eu/!CC79TD

Coșul de alimente al românilor indică bugetul lunar necesar pentru
un aport alimentar adecvat în cazul a trei gospodării de referință
(alcătuite din copii și persoane de vârstă activă, în bună stare
de sănătate, fără dizabilități și care locuiesc în capitală). Coșul
include un buget pentru alimente și pentru echipamentul de bucă-
tărie necesar pentru a pregăti, servi, consuma și păstra alimentele
respective. Mai mult, coșul ia în considerare bugetul necesar pentru
activitatea fizică și pentru alte roluri ale alimentelor, cum ar fi cel
social. Coșul de alimente a fost dezvoltat conform recomandărilor
nutriționiștilor și orientărilor naționale în materie de alimentație și
ia în considerare particularitățile culturale ale obiceiurilor alimen-
tare ale românilor. Fezabilitatea și acceptabilitatea coșului au fost
verificate prin discuții în cadrul unor grupuri de reflecție la care au
participat cetățeni din diferite medii socioeconomice.

1. Principalele constatări
Bugetul alimentar al românilor: sume lunare în euro (1),
București, martie 2015

ale alimentelor (mâncat în oraș, vacanțe etc.), totalul bugetului

alimentar lunar se ridică la 156 EUR pentru o singură persoană
și la 578 EUR pentru o familie alcătuită din doi adulți și
doi copii.

• În comparație cu coșul de consum minim lunar introdus în România în

2001 (care nu se mai folosește în prezent), coșul de alimente dezvoltat
în cadrul acestui proiect-pilot include bunuri și servicii de o mai mare
diversitate și care sunt, totodată, definite și justificate cu mai multă
precizie, luând în considerare multiplele roluri ale alimentelor.

• Merită a fi remarcată marea discrepanță dintre costul coșului de

• Bugetul lunar necesar pentru o dietă sănătoasă în România este
de 128 EUR pentru o singură persoană și de 499 EUR pentru
o familie alcătuită din doi adulți și doi copii. Dacă se ia în
considerare și bugetul necesar pentru activitate fizică și alte roluri
alimente și câștigurile majorității românilor. Dat fiind nivelul scăzut
al salariului minim și al alocațiilor familiale, un segment mare al
populației active nu își poate permite coșul de alimente. În martie
2015, o gospodărie alcătuită din doi adulți care câștigau salariul
minim și doi copii avea un venit lunar de 354 EUR, mai puțin decât
costul coșului sănătos. Venitul lunar al aceleiași gospodării, în cazul
câștigării salariului mediu net, ajunge la 828 EUR. În acest caz, doar
coșul de alimente reprezintă 70 % din venitul total al gospodăriei.

(1) 1 EUR = 4,4278 RON.

Europa socială

2. Particularități naționale
Pentru dezvoltarea unor bugete europene de referință comparabile
la nivel transnațional este necesar ca diferențele dintre bugetele
respective ale statelor membre să fie explicate în funcție de contextul
instituțional, cultural, climatologic și economic al țării în cauză. Coșul
de alimente al românilor ia în considerare factorii următori:
ââ Factori istorici, climatologici și culturali
Conform recensământului din 2011, 44 % din populația României
trăiește în zone rurale. Rolul sectorului agricol rămâne unul central
nu numai pentru economia națională, ci și pentru micii producători
dedicați consumului propriu al gospodăriei. Clima continentală,
cu ierni reci și veri călduroase, implică diferențe sezoniere sem-
nificative în obiceiurile alimentare; iarna, mesele conțin în mod
tradițional porții mari de carne și grăsime animală. În marile orașe,
se poate observa o disponibilitate în creștere a unei game mai
mari de produse, precum și răspândirea unor stiluri de viață alter-
native în ultimele decenii. Cu toate acestea, mâncărurile gătite
acasă, bogate în grăsime și carne, rămân practicile alimentare
preferate în România, în special în zonele rurale.
ââ Obiceiurile alimentare
Românii au, în general, obiceiuri alimentare nesănătoase, pre-
ferând alimente precum carnea, ouăle și produsele lactate,
pâinea și zahărul. 23 % din totalul aportului lor alimentar este
sub formă de produse din carne (în special carne de porc și vită,
cu o proporție foarte scăzută de pește). Consumul de fructe
și legume este cu mult sub aportul recomandat. Obiceiurile
alimentare nesănătoase sunt legate de nivelurile scăzute ale
veniturilor în România. O dietă sănătoasă este considerată a fi
greu accesibilă din cauza prețurilor ridicate și a disponibilității
limitate a anumitor produse sănătoase, cum sunt legumele,
fructele și peștele. Prin urmare, coșul de alimente al românilor
este alcătuit din fructe și legume locale, cum sunt cartofii,
varza și mazărea, care sunt mai ușor de găsit și mai accesibile.
ââ Recomandările naționale în materie de alimentație
Alcătuirea exactă a coșului de alimente a fost elaborată în
conformitate cu recomandările naționale în materie de alimen-
tație. Ministerul Sănătății a elaborat o strategie națională de
sănătate pentru perioada 2014-2020 și a însărcinat Societatea
de Nutriție din România să formuleze recomandări pentru un
KE-04-15-552-RO-N
regim alimentar sănătos. Aceste recomandări oferă informații
despre principalele grupe de alimente și despre cantitățile
necesare pentru dieta zilnică. Grupa predominantă este alcă-
tuită din alimente făinoase (de exemplu, pâine, cereale, orez și
paste făinoase), fiind urmată de grupa fructelor și legumelor, și
apoi de cea a cărnii și produselor lactate. De asemenea, în coș
a fost inclus consumul ocazional de alcool și dulciuri, pentru a
evita o dietă prea restrictivă.
ââ Prețul coșului
Prețul coșului de alimente a fost stabilit pe baza tiparelor de
consum alimentar ale românilor care au fost evidențiate de
un studiu de piață. În 2012, 62 % dintre români alegeau să își
cumpere coșul de alimente zilnice din hipermarketuri. Pentru
prețul produselor alimentare recomandate în coș au fost selec-
tate cele mai populare trei lanțuri de comerț cu amănuntul.
ââ Activitatea fizică
Pe lângă bugetul necesar pentru o dietă sănătoasă, coșul de
alimente include și un buget minim pentru activitate fizică,
deoarece aceasta este prezentată în recomandările naționale
ca fiind o cerință generală pentru un stil de viață sănătos și
este susținută prin numeroase campanii televizate finanțate de
stat. Activitățile sportive plătite, cum sunt fitnessul sau înotul,
vizează clasa mijlocie din mediul urban din România aflată în
expansiune și sunt foarte scumpe și practic inaccesibile clasei
muncitoare cu salarii mai mici din România. Bugetul inclus
pentru activitate fizică este calculat pe baza celui mai mic
preț al unui abonament lunar pentru activități fizice într-un
spațiu interior.
ââ Alte roluri ale alimentelor
Coșul de alimente include, de asemenea, rolurile sociale, cul-
turale, religioase și emoționale ale alimentelor care au fost
identificate de către participanții la grupurile de reflecție ca
fiind necesare pentru o participare adecvată la societatea
românească. Alimentele sunt privite ca un vector cultural care
întruchipează tradiția și identitatea, în special produsele și
felurile de mâncare precum mămăliga, sarmalele cu carne și
orez etc. Pregătirea felurilor de mâncare tradiționale cu ocazia
sărbătorilor și a aniversărilor (de exemplu, mielul de Paște),
mesele ocazionale în oraș și invitarea prietenilor și a rudelor
acasă sunt considerate drept roluri constitutive ale alimentelor.
ISBN 978-92-79-50255-2
doi:10.2767/317009