SUBIECTUL II C

1. RECOLTAREA ȘI DETERMINAREA GLICEMIEI PRIN PUNCȚIE CAPILARĂ (10p)

a. Materiale necesare
b. Setarea inițială a aparatului
c. Realizarea procedurii

BAREM

RECOLTAREA ȘI DETERMINAREA GLICEMIEI PRIN PUNCȚIE CAPILARĂ (10p)

a. Materiale necesare: glucometru, teste, lanţete sterile, dispozitiv de înţepare, mănuși,

tampon cu alcool, comprese uscate, tăviță renală. 8x0,25= 2p
b. La prima utilizare a glucometrului se va face setarea acestuia:
• Se scoate o bandeleta test 0,5p
• Se introduce capătul bandeletei de test în fanta pentru bandeletă a glucometrului 0,5p
• Se impinge bandeleta înăuntru până când se opreşte 0,5p
• Glucometrul porneşte automat 0,5p
• Pe ecran apar ora, luna şi ziua – setam datele corecte 0,5p
• Mesajul “Aplicaţi proba de sânge”, indică faptul că glucometrul este pregătit să se aplice
proba de sânge pe bandeleta de test pentru glicemie 0,5p
c. Realizarea procedurii
• se selectează locul puncției (deget sau lobul urechii pentru adulti, călcâie pentru nou-născut) 0,5p
• dacă este necesar, pentru dilatarea capilarelor, se pot aplica comprese calde, umede timp de 10
minute 0,5p
• se deschide aparatul prin introducerea bandeletei test în fanta pentru bandeletă 0,5p
• se puncționează locul dintr-o singură mișcare scurtă și rapidă 0,5p
• prima picătură se șterge cu un tampon uscat 0,5p
• a doua picătură de sânge se aplică pe bandeleta test introdusă în glucometru, atunci când apare
mesajul „aplicați picătura” asigurându-ne că este o cantitate suficientă de sânge, apoi se așteaptă
câteva secunde până aparatul afișează rezultatul 0,5p
• după recoltare se aplică un tampon cu alcool menținând compresie pe locul puncționării pâna se
oprește sângerarea 0,5p
• se notează rezultatul afișat pe ecranul glucometrului, data și ora. 0,5p
• rezultatul testării glicemiei apare pe ecranul de afişaj şi este stocat în memoria glucometrului. 0,5p
• Când se scoate bandeleta de test din fanta aparatului, glucometrul se opreşte automat. 0,5p
2. RECOLTAREA SPUTEI PENTRU BACIL KOCH (10p)

a. Definiție și scop
b. Efectuarea recoltării

BAREM

RECOLTAREA SPUTEI PENTRU BACIL KOCH (10p)

a. Definitie - Sputa este un produs ce reprezintă totalitatea secretiilor ce se expulzează din

căile respiratorii prin tuse. 1p
Scop – explorator pentru examinari macroscopice, citologice, bacteriologice, parazitologice,
în vederea stabilirii diagnosticului. 4x0,25p= 1p
b. Efectuarea recoltării
✓ se identifică pacientul și se verifică recomandarea 0,5p
✓ se exlică pacientului cum să expectoreze și se conduce în camera de recoltare 1p
✓ după ce pacientul realizează recoltarea (primul eșantion), acesta este condus în salon și se verifica
cantitatea și calitatea sputei (3-5 ml sputa purulenta); daca aceasta nu corespunde se repeta manevra
de recoltare; 1p
✓ se informează pacientul când să aducă următorul esantion 0,5p
✓ depozitarea eșantioanelor recoltate se va face in frigiderul ( + 4 ºC) din camera de recoltare, dupa
verificarea etanșeității lor 1p
✓ transportul probelor de sputa la laboratorul de bacteriologie se va face fie imediat, fie în maxim o
săptamână de la recoltare (funcție de locul unde este situat laboratorul) într-o cutie de transposrt
prevăzută cu despărțituri pentru fixarea flacoanelor 1p
- La persoanele care nu tusesc si nu expectoreaza spontan sau înghit expectoratia (copii, femei) se
vor aplica tehnici speciale de provocare si recoltare a sputei: 0,5p
- aerosoli expectoranti cu solutie de NaCl 10% 0,5p
- lavaj laringo-traheal cu ser fiziologic steril 0,5p
- tubajul gastric folosind sonde nelaton sau einhorn la copii 0,5p
- aspiratul bronsic sau lavajul bronho-alveolar prin fibrobronhoscopie . 1p
3. RECOLTAREA SÂNGELUI PENTRU HEMOGLOBINĂ GLICOZILATĂ (10p)

a. Definiție
b. Indicații și frecvență
c. Valori normale și interpretare

BAREM

RECOLTAREA SÂNGELUI PENTRU HEMOGLOBINĂ GLICOZILATĂ (10p)

a. Definiție - Hemoglobina glicozilată (hemoglobina A1c) constituie un test de evaluare şi

monitorizare pe termen lung a a controlului glicemic la pacienţii cu diabet zaharat. 1p
b. Indicații
➢ diabet zaharat de tip I instabil, cu modificări mari ale glicemiei de la zi la zi; 0,5p
➢ diabetul copilului; 0,5p
➢ diabetul la care pragul renal al glucozei este anormal; 0,5p
➢ diabetul zaharat de tip II, la paciente care devin însărcinate sau pacienți care și-au modificat
recent dieta, stilul obișnuit de viață sau medicația, astfel încât controlul lor metabolic pare mai bun
decât este în realitate; 1p
➢ diabet gestational. 0,5p
Frecvență
✓ 3-4 luni la pacienții cu diabet zaharat tip I; 1p
✓ 6 luni la pacienții cu diabet zaharat de tip II (excepție: în sarcina - control la 2 luni) 1p
Pacienții cu valori ale HbA1c cuprinse în intervalul 5.7-6.4% ar fi bine să fie incluşi în categoria
celor cu risc crescut pentru diabet, împreună cu cei care prezintă glicemie bazală modificată sau
intoleranță la glucoză 1p
c. Valori normale ale hemoglobinei glicozilate - cele pe care le întâlnim la persoanele
sănătoase sunt: 4%–5.9% 0,5p
Interpretarea rezultatelor
o creșterea Hb A1c indică prezența unei hiperglicemii în ultimele 2-3 luni; 0,5p
o valorile sunt crescute la persoanele cu diabet zaharat controlat deficitar sau nou
diagnosticat; 0,5p
o diabetul zaharat este controlat adecvat când se obțin valori sub 7%; 0,5p
o nivelul Hb A1c poate crește până la 20% în cazul unui control glicemic deficitar; 0,5p
o scaderea HbA1c are loc treptat, pe durata mai multor luni, pe măsura ce hematiile cu
hemoglobină glicată normal le înlocuiesc pe cele cu niveluri crescute. 0,5p
4. ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PE MUCOASA CONJUNCTIVALĂ
(COLIRURI, UNGUENTE) (10p)

a. Pregătirea pacientului
b. Efectuarea procedurii
c. Evaluarea eficacității administrării

BAREM

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PE MUCOASA CONJUNCTIVALĂ

(COLIRURI, UNGUENTE) (10p)

a. Pregătirea pacientului
Pregătirea psihică a pacientului :
- Se informează pacientul şi i se explică procedura 0,25p
- Se explică efectul terapeutic şi eventualele reacţii , se subliniază şi se clarifică explicaţiile
medicului despre boală și tratament, se explică orice altă recomandare terapeutică adiţională 0,5p
- Se instruiește pacientul să nu se mişte 0,25p
- Se identifică eventualele alergii cunoscute de pacient 0,25p
Pregătirea fizică a pacientului :
- Se asigură intimitatea 0,25p
- Se asigură poziţia corectă a pacientului - decubit dorsal sau şezand cu capul dat pe spate 0,5p
b. Efectuarea procedurii :
- Se pregătesc materialele necesare 0,25p
- Se verifică recomandarea medicală 0,25p
- Se identifică pacientul/clientul 0,25p
- Se atenţionează pacientul să nu se mişte in timpul procedurii 0,25p
- Se asigură o lumină adecvată 0,25p
- Se poziţionează pacientul in decubit dorsal sau in poziție şezand cu capul dat pe spate 0,25p
- Se spală mainile cu apă şi săpun/se imbracă mănuşile sterile 0,25p
- Se deschide fanta palpebrală din interior spre exterior folosind comprese sterile imbibate in ser
fiziologic 0 ,25p
- Se aspiră cu pipeta cantitatea de soluţie necesară sau se deschide tubul cu unguent 0,25p
- Se protejază degetele cu comprese sterile, se trage bland pleoapa inferioară pentru a se evidenţia
sacul conjunctival 0,5p
- Se instruiește pacientul să privească in sus şi inapoi pentru a proteja corneea, sub pleoapa
superioară şi pentru a preveni clipitul , in momentul cand se apropie pipeta sau tubul 0,5p
- Se sprijină mana care ţine medicamentul pe fruntea pacientului pentru a se evita rănirea ochiului
cu pipeta sau varful tubului dacă pacientul se mişcă 0,25p
- se plasează pipeta sau varful tubului cu unguent deasupra sacului conjunctival la 1-2 cm 0,25p
- Se instilează numărul de picături prescris sau se aplică aproximativ 1cm liniar din unguent, pe
suprafaţa pleoapei inferioare 0,25p
- Se eliberează pleoapa inferioară 0,25p
- Se instruiește pacientul să inchidă ochiul şi să - şi mişte globul ocular pentru a imprăştia
medicamentul 0,25p
- Se indepărtează orice exces de medicament din jurul ochiului cu o compresă sterilă 0,25p
- Asistenta medicală se spală pe maini, iși schimbă mănuşile şi repetă intervenţiile pentru celălalt
ochi, dacă este necesar 0,25p
- Se aşează pacientul in poziţie comodă 0,25p
- Se vor observa eventualele reacţii locale: congestii, lăcrimare, prurit 0,75p
c. Evaluarea eficacității administrării :
- Rezultate aşteptate/dorite:
- Medicamentele au fost administrate fără incidente 0,25p
- Pacientul/clientul exprimă stare de confort, nu acuză reacţii neplăcute: usturime, lăcrimare,
senzația de prezență a unui corp străin 0,5p
- Pacientul/clientul este cooperant şi demonstrează inţelegerea informaţiilor primite 0,25p
- Rezultate nedorite :
- Pacientul nu cooperează şi există risc de lezare a corneei – se consultă medicul 0,25p
- Pacientul/clientul acuză senzaţii neplăcute sau se observă hiperemie – i se explică
pacientului/clientului că sunt efecte ale medicamentului sau se anunţă medical, dacă aceste efecte
nu sunt obişnuite in cazul administrării medicamentului recomandat 0,5p
-Se anunță medicului orice manifestare ieşită din comun: vedere neclară, diplopie, cefalee,
palpitaţii. 0,25p
5. CLISMA EVACUATORIE (10p)

a. Scop
b. Materiale necesare
c. Tehnica de execuție

BAREM

CLISMA EVACUATORIE
(10p)

a. Clisma evacuatorie simplă are scop de a evacua intestinul gros în vederea unei intervenţii
chirurgicale, a rectoscopiei, irigoscopiei. 0,5p
b. Materiale necesare
 irigator metalic sau de sticlă de 0,5-3l capacitate 0,25p
 un tub de cauciuc sau material plastic 0,25p
 canulă metalică sau din material plastic, sterilă, lungă de 12-15cm 0,25p
 pentru clisme înalte canule lungi de 30cm din cauciuc 0,25p
 o ploscă acoperită pentru evacuarea conţinutului colonului 0,25p
 muşama 0,25p
 învelitoare pentru bolnav 0,25p
 ulei pentru lubrefierea canulei 0,25p
 apă pentru clismă 0,25p
 şorţ din plastic 0,25p
 mănuşi de cauciuc 0,25p
 tăviţă renală 0,25p
c. Tehnica de executie:
Se execută cu ajutorul irigatorului cu apă călduţă la temperatura de 22-30°C cu 0,75-1,5l apă.
0,25p
Efectul ei este să acţioneze asupra materiilor fecale solidificate prin deshidratare care s-au acumulat
în ampula rectală. 0,25p
În apa clismei se pot adăuga:
 2-3 linguri glicerină 0,25p
 1-2 linguriţe săpun lichid 0,25p
 ulei de măsline, etc., cu scop de înmuiere şi lubrefiere asupra căilor evacuatorii 0,25p
Se suspendă irigatorul pe un stativ şi se umple cu soluţia respectivă. 0,25p
Se montează tubul de cauciuc, iar în capătul lui canula,apoi se pensează tubul cu o pensă. 0,25p
Pregătirea bolnavului
 pregătire psihică 0,25p
 se aşează bolnavul în decubit lateral stâng cu membrul stâng în flexie forţată a coapsei pe
abdomen, iar membrul inferior drept este întins 0,25p
 sub capul bolnavului se aşează o pernă 0,25p
 bolnavii imobilizaţi se lasă în poziţie de decubit dorsal 0,25p
 Clisma se poate face şi în poziţie genu-pectorală. 0,25p
 Patul bolnavului va fi izolat de restul bolnavilor cu un paravan. 0,25p
 Se va cere bolnavului să reţină lichidul în colon 10-15 minute pentru ca materiile fecale să
fie înmuiate. 0,25p
 Canula se unge cu soluţie uleioasă, se deschide pensa (Mohr), se scoate aerul de pe tub şi
prima coloană de apă în tăviţa renală. 0,25p
 După ce asistentul medical a îmbrăcat mănuşile de cauciuc depărtează fesele cu degetele de
la mâna stîngă. 0,25p
 Cu mâna dreaptă introduce canula prin anus în rect prin mişcări de rotaţie. 0,25p
 Vârful canulei se îndreaptă uşor înainte în direcţia vezicii urinare. 0,25p
 Se introduce pînă la distanţă de 10-12cm. Nu se forţează introducerea ei dacă întâlneşte
obstacole mari. 0,25p
 Irigatorul se fixează la 0,5-1,5 m înălţime de unde soluţia din irigator pătrunde în colon în
timp de 5 minute. 0,25p
 Dacă apar dureri sau crampe se opreşte manopera câteva minute apoi se continuă. 0,25p
 După scoaterea canulei bolnavul este aşezat în decubit dorsal, apoi peste 2-3 minute întors în
decubit lateral drept. 0,25p
 Bolnavul este rugat să reţină soluţia 10-15 minute după care apare scaunul. 0,25p
 Când bolnavul anunţă că apare defecaţia se pune plosca şi se aşteaptă expulzarea
conţinutului intestinal după care se face toaleta anală. 0,25p
 Se îndepărtează apoi toate materialele folosite şi se aşează bolnavul în pat. 0,25p
 Se deschid geamurile salonului pentru aerisire după ce bolnavul a fost acoperit. 0,25p
6. PUNCŢIA BIOPSICĂ – BIOPSIA HEPATICĂ (10p)

a. Definiție
b. Locul puncției
c. Pregătirea bolnavului
d. Îngrijiri după tehnică

BAREM

PUNCȚIA BIOPSICĂ – BIOPSIA HEPATICĂ

(10p)

a. Definiţie:
~ Puncţia biopsică reprezintă introducerea unui ac de biopsie într-un organ parenchimatos
pentru recoltarea unui fragment de ţesut. 1p
b. Locul puncţiei hepatice:
~ Faţa anterioară sau laterală a ficatului pe linia mediană, imediat sub rebordul costal sau în
plină matitate – la un ficat mărit. 0,5x2=1p
~ De-a lungul iniei axilare posterioare în spaţiul IX sau X intercostal drept – la ficat în limite
normale. 0,5p
c. Pregătirea bolnavului:
~ Se anunţă bolnavul, se explică tehnica şi se încurajează. 0,5p
~ Se asigură că durerea va fi îndepărtată prin anestezie locală. 0,5p
~ Se determină înainte timpii de sângerare, timpii de coagulare, trombocite. 0,5x3=1,5p
~ Se administrează cu 2 zile înainte medicaţie hemostatică 1p
~ Se aşează bolnavul în poziţie – decubit dorsal cu trunchiul uşor ridicat sau decubit lateral
stâng cu mâna dreaptă sub cap. 0,5x2=1p
~ Se dezinfectează cu Betadină locul puncţiei. 0,5p
d. Îngrijiri după tehnică:
~ Se asigură repaus la pat 24-48 ore în decubit lateral drept. 0,5p
~ Se supraveghează funcţiile vitale 24 ore. 0,25p
~ Se aplică pungă cu gheaţă la locul puncţiei. 0,5p
~ La nevoie se administrează calmante ale tusei. 0,25p
~ Se informează medicul în cazul apariţiei complicaţiilor – hemoragii. 0,5p
~ Fragmentele de ţesut recoltate se îndepărtează de pe acul de biopsie prin insuflare de aer cu
seringa şi sunt pregătite pentru laborator – sub formă de amprentă pe lama de sticlă sau sub
formă de frotiuri. 0,5p
7. RECOLTAREA DE SECREŢII VAGINALE/COL (10p)

a. Mod de recoltare
b. Pentru examen citobacteriologic si cultura din secretia vaginala
c. Pentru examenul citobacteriologic si cultura din secretia de col

BAREM

RECOLTAREA DE SECREŢII VAGINALE/COL

(10p)

a. Mod de recoltare
Recoltarea se efectueaza pe masa ginecologica de catre personal instruit. 0,25p
Se verifica daca pacienta indeplineste conditiile de pregatire pentru efectuarea examenului din
secretii genitale (nu a efectuat irigatii vaginale in ultimele 24 ore, nu a avut contact sexual in
ultimele 24 ore). 0,25x2=0,5p
Se invita pacienta sa se aseze pe masa ginecologica cat mai comod si relaxat. 0,25p
Se atentioneaza asupra faptului ca valvele fiind metalice pot produce o usoara senzatie de
disconfort. 0,5p
Se introduc valvele pe rand, intai valva posterioara, apoi valva anterioara si se departeaza peretii
vaginului pentru a se exprima colul uterin intre cele doua valve. 0,5p
b. Pentru examen citobacteriologic si cultura din secretia vaginala:
-Se solicita ajutorul inca al unei persoane care sa tina valvele. 0,25p
-Pe valva posterioara se preleveaza o cantitate de secretie din fundul de sac vaginal. 0,5p
-Persoana care recolteaza introduce cu grija tamponul de exsudat pe valva posterioara si recolteaza
o mica cantitate din secretia vaginala exprimata pe aceasta; retrage tamponul. 0,5p
-Se extrage valva si se deverseaza secretia la unul din capetele unei lame de microscop (stearsa in
prealabil cu alcool si uscata). 0,5p
-Peste lama cu produs se suprapune o a doua lama si se executa o miscare energica de alunecare pe
axul lung al celor doua lame. Secretia astfel intinsa trebuie sa fie uniforma pe cele doua lame,
subtire si sa cuprinda cca 4/5 din lungimea lamei. 0,25x2=0,5p
-Cele doua lame se lasa la uscat la loc ferit de curenti de aer cald sau umezeala. 0,5p
c. Pentru examenul citobacteriologic si cultura din secretia de col:
Se solicita ajutorul inca al unei persoane care sa tina valvele cu colul exprimat intre ele. 0,25p
Persoana care recolteaza sterge cu o compresa sterila exocolul indepartand secretia vaginala de pe
suprafata acestui. 0,5p
Cu un tampon de exsudat se patrunde cca 1.5 cm in endocol si se imprima miscari de rotatie
completa, insistand pentru o buna stergere a mucoasei. 0,5p
Tamponul se descarca prin miscari de rotatie pe doua lame de microscop; lamele se lasa sa se usuce.
0,5p
Pentru cultura se introduce un al doilea tampon la cca 2 cm in colul uterin imprimandu-se miscari
de rotatie pentru stergerea mucoasei endocolului. 0,5p
La sfarsitul recoltarii valvele se pun in containerul cu solutie dezinfectanta pentru instrumentar;
compresele sterile se arunca in containerul de deseuri medicale. 0,5p
Pentru examenul bacteriologic al secretiei vaginale sau al secretiei de col uterin se trimit la
laborator lame pentru examenul citobacteriologic si tampon pentru cultura. 0,25x2=0,5p
Pe lame si pe tamponul de exsudat se lipesc etichete cu codul de bare identic cu cea lipita pe cerere
sau pe alte recipiente de recolta din aceeasi zi la acelasi pacient. 0,5p
Daca la aceeasi pacienta se recomanda si examenul Babes Pappanicolaou, recoltarea si
inscriptionarea lamelor se efectueaza conform cu protocolul de recoltare al laboratorului de
anatomie patologica, iar solicitarea analizei se efectueza pe formularul tip de Cerere de analize de
anatomie patologica. 1p
Lamele pentru examenul citodiagnostic se invelesc in formularul tipizat pentru acest examen si se
aduc la laborator, insotite de Cererea de analize de anatomie patologica, separat de lamele pentru
examenul citobacteriologic. 0,5p
8. INTRADERMOREACȚIA LA TUBERCULINĂ (10p)

a. Definiție
b. Indicații
c. Contraindicații
d. Loc de elecție
e. Citire
f. Interpretare

BAREM

INTRADERMOREACȚIA LA TUBERCULINĂ (10p)

a. Definiţie
Constã în injectarea strict intradermicã de antigene din derivat de proteine purificate (purified
protein derivative, PPD), care provoacã o reacţie de hipersensibilitate întârziatã, ce duce la
acumularea localã de celule mononucleare (limfocite şi fagocite mononucleare) exprimatã
macroscopic printr-o zonã de induraţie la locul injectãrii. 2p
b. Indicații
✓ copii contacți din focarele de tuberculoză, copii simptomatici la care se ridică suspiciunea de
tuberculoză 0,5p
✓ Infectații HIV 0,5p
✓ Colectivitatile de copii prescolari, la intrarea în colectivitate și cu ocazia aparitiei unui focar de
TB în aceasta colectivitate 0,5p
✓ In scopul estimării riscului anual de infecție ( studii epidemiologice ) 0,5p
c. Contraindicaţii
• de principiu nu există contraindicații.Totuși se recomandă amânarea efectuării testarii în caz de
stări febrile, boli eruptive în faza acută . 0,5p
d. Loc de electie: faţa anterioarã a antebraţului stâng, la unirea 1/3 superioare cu 2/3 inferioare, la
distanţã de leziuni cutanate sau cicatrici, zonele lipsite de pilozități 0,25x2=0,5p
e. Citire - La 72 de ore de la injectare 0,5p
✓ Identificarea marginilor laterale ale induratiei prin palpare, eventual prin trecerea unui pix/creion
peste margini cu presiune foarte uşoarã 0,25x2=0,5p
✓ Mãsurarea cu precizie (cu rigla transparentã) a diametrului transversal al induraţiei şi exprimarea
în mm 0,25x2=0,5p
✓ Nu se măsoară diametrul longitudinal şi nici eritemul din jurul induratiei 0,25x2=0,5p
f. Interpretare
În funcţie de diametrul reacţiei:
✓ Reacţie tuberculinicã > /= 10 mm este consideratã pozitivã; diagnosticul este de infecţie
tuberculoasã prezentã 0,5p
✓ Reacţie tuberculinicã < 10 mm este consideratã negativã; diagnosticul este de infecţie
tuberculoasã absentã 0,5p
✓ Reacţie tuberculinicã 5 mm este consideratã pozitivã la cei cu risc mare de progresie spre boalã
prin imunodepresie, infectaţi HIV, transplant de organe, tratament imunosupresor 0,25x4=1p
În funcţie de testãri consecutive (la 2 luni interval):
✓ Viraj tuberculinic = trecerea de la o reacţie negativã (< 10 mm) la una pozitivã ( 10 mm); este
diagnostic pentru infecţie tuberculoasã recentã. 0,25x2=0,5p
✓ Salt tuberculinic = creşterea diametrului reacţiei tuberculinice cu peste 10 mm faţã de testarea
anterioarã; semnificaţie incertã 0,25x2=0,5p
9. ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU TRAHEOSTOMĂ (10p)

a. Definiția traheostomei
b. Observații importante legate de traheostomă
c. Complicații

BAREM

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU TRAHEOSTOMĂ

(10p)

a. Definitie
Deschidere/comunicare a traheei, prin intervenţie chirurgicală, ce permite respirația direct prin
aceasta. 1p
b. Observaţii importante legate de traheostomă
✓ este necesară o toaletă bucală atentă deoarece cavitatea orală poate deveni uscată, urât
mirositoare, poate prezenta leziuni de la secrețiile încrustate și neeliminate 0,5p
✓ se va schimba pansamentul steril din jurul stomei de câte ori va fi nevoie şi se vor aspira
secreţiile verificându-se aspectul şi culoarea secretiilor după fiecare aspirare 0,5x2=1p
✓ se va ține la îndemână trusa de urgență cu tot ce este nevoie 0,5p
✓ se va evita efectuarea excesivă a diverselor manevre până când stoma nu este bine definită
(primele 4 zile) 0,5p
✓ dacă zona din jurul stomei prezintă excoriații sau semne de infecție, se va aplica un unguent cu
antibiotic 0,5p
✓ nu se vor folosi niciodata in jurul stomei medicamente sub forma de pudra sau pe baza de ulei
deoarece aspirarea lor poate produce infectii si abcese 0,5p
✓ un alt aspect important este umidifierea şi încălzirea gazelor respiratorii, prin umidificatorul
ventilatorului (la pacienţii ventilaţi mecanic) sau prin nebulizator sau aparat de aerosoli (la pacientul
care respira spontan) 0,25x2=0,5p
✓ nici aspectele psihologice ale îngrijirii pacientului traheostomizat nu vor fi neglijate. 0,5p
Internarea prelungită într-o secţie de terapie intensivă (valabilă pentru majoritatea acestor bolnavi),
cu tot ceea ce presupune acest lucru potenţează anxietatea şi teama. 0,5p
Pacientul conştient va fi informat asupra tuturor manevrelor ce i se vor efectua şi va fi încurajat să
se exprime (comunicare scrisă pentru bolnavul traheostomizat). 0,5p
Există de asemenea un impact psihologic pe termen lung, legat de prezenţa cicatricei de traheotomie
într-o regiune vizibilă a corpului. 0,5p
c. Complicații:
Cele mai multe complicații pot aparea în primele 4 ore de la efectuarea traheotomiei: 0,5p
✓ hemoragie la locul inciziei care poate determina aspirarea de sânge 0,5p
✓ sângerare sau edem traheal care poate cauza blocarea căilor aeriene 0,25x2=0,5p
✓ introducerea aerului în cavitatea pleurală cauzând pneumotorax 0,5p
✓ hipoxie și acidoza, stop cardiac 0,25x2=0,5p
✓ emfizem subcutanat 0,5p
10. APLICAREA PIPEI ORO-FARINGIENE LA ADULT (10p)

a. Definiție
b. Descrierea pipei Guedel și alegerea mărimii potrivite
c. Observații importante legate de pipa Guedel

BAREM

APLICAREA PIPEI ORO-FARINGIENE LA ADULT

(10p)
a. Definiţie.
Intubaţia oro-faringiană reprezintă introducerea canulei oro-faringiene, cel mai frecvent denumită
pipa Guedel, în cavitatea bucală a pacientului, între limbă şi palatul dur, cu scopul de a menţine
permeabilitatea căilor aeriene și de a facilita şi aspiraţia oro-faringiană. 1,5p
b. Descrierea pipei Guedel și alegerea mărimii potrivite
Pipa Guedel este un tub de plastic curbat prevăzut la extremitatea sa orală cu o margine dilatată,
pentru a împiedica alunecarea dispozitivului în calea aeriană. 0,5p
Dimensiunile ei sunt diferite în funcție de pacient, pentru nou-născut (1 sau 2) sau pentru adult (4,5
sau 6 la un adult obez). 0,5p
Estimarea dimensiunii necesare pentru fiecare caz se face prin măsurarea distanței de la comisura
bucală la unghiul mandibulei. 0,5p
c. Observații importante legate de pipa Guedel
La pacienții cu reflexele de fund de gât păstrate, este permanent prezent riscul de stimulare a
reflexului de vomă şi/sau de inducere a unui laringospasm; de aceea, canula orofaringiană este
aplicată pacienților aflați în comă profundă. 0,5x2=1p
Inserția canulei presupune introducerea ei în cavitatea orală cu concavitatea spre palatul dur,
urmând ca la capătul cursei să fie rotită cu 1800C. 0,5x2=1p
Rotaţia minimizează riscul împingerii limbii spre posterior. 0,5p
Pacientul este poziționat în decubit lateral sau doar capul întors într-o parte, pentru a preveni astfel
aspiratul gastric în caz de vărsături. 0,5p
Dacă pipa va fi menținută mai mult, ea se va scoate și se va spăla la fiecare 4 ore cu apă oxigenată
și apoi cu apă simplă și se va efectua toaleta bucală standard. 0,5x2=1p
La fiecare schimbare de pipă, se va inspecta gura pentru a observa eventualele leziuni bucale
datorită acesteia. 0,5p
Poziția pipei se verifică frecvent, iar în momentul în care pacientul își recapătă conștiența și este
capabil să înghită, se va îndepărta pipa trăgând-o afară și în jos, urmând curbatura naturală a gurii.
0,5x2=1p
După îndepărtare, se testează reflexele de tuse și vomă ale pacientului, se atinge peretele posterior
al faringelui pentru reflexul de vomă și orofaringele posterior pentru cel de tuse, cu un aplicator cu
capăt de bumbac. 0,5x2=1p
Complicațiile care pot apărea la inserția pipei sunt spargerea dinților, leziunile bucale, sângerările,
etc.
Dacă respirația nu este eficientă se poate administra suplimentar oxigen pe mască. 0,5p
11. INTOXICAȚIA ACUTĂ CU CIUPERCI (10p)

a. Definiție
b. Factorii care influențează gravitatea intoxicației
c. Efectele produse
d. Categorii în funcție de perioada de timp scursă de la ingerare
e. Tratament

BAREM

INTOXICAȚIA ACUTĂ CU CIUPERCI (10p)

a. Definiție
Intoxicaţia cu ciuperci reprezintă totalitatea simptomelor caracteristice intoxicaţiei induse de
ingestia de ciuperci necomestibile. 0,25p
b. Factorii care influențează gravitatea intoxicației sunt: amplasarea geografică, condițiile de
creștere, sezonul în care sunt consumate ciupercile, cantitatea de toxine pe care o conține
respectivul soi consumat, cantitatea de ciuperci consumate, cât și modul de procesare a ciupecilor.
0,25x6=1,5p
c. Efectele pe care le produce ingerarea de ciuperci otrăvitoare depind, de asemenea, și de
caracteristicile persoanelor în cauză: răspunsul la anumite substanțe, vârsta. Copiii și bătrânii sunt
mai expuși acestor complicații alimentare decât adulții de vârstă tânără. 0,25x4=1p
d. Există trei mari categorii în funcție de perioada de timp scursă de la ingerare până la
apariția primelor simptome de otrăvire, intoxicațiile cu ciuperci putând fi încadrate astfel: 0,25p
− Intoxicații cu simptome rapide - în cazul acestora, primele simptome apar în primele 6 ore de la
consumul de ciuperci și sunt de natură gastrointestinală, alergică și neurologică. 0,25x5=1,25p
− Intoxicații cu simptome mai lente - semne ale otrăvirii apar după 6-24 de ore de la ingerare și sunt
resimțite la nivelul ficatului, rinichilor și al pielii, sub forma eritermalgiei. 0,25x6=1,5p
− Intoxicații cu simptome întârziate - sunt depistate de regulă după mai mult de 24 de ore de la
consumul de ciuperci otrăvitoare și se manifestă de obicei la nivelul rinichilor. 0,25x3=0,75p
e. Tratament:
Atropina este antidotul fiziologic - 1-2 mg la 30-50 de minute i.m. până dispar fenomenele
colinergice (cu excepția sindromului atropinic). 0,25p
Sunt provocate vărsături, spălătura gastrică nu este recomandată deoarece fragmentele de ciuperci o
fac ineficientă. 0,25x2=0,5p
Se poate administra un purgativ salin. 0,25p
Combaterea colicilor se face cu antispastice la nevoie. 0,25p
Reechilibrarea hidroelectrolitică se face prin administrare de perfuzii glucozate pentru protecţia
celulei hepatice. 0,25p
Se combat stările de agitaţie, convulsiile cu sedative. 0,25x2=0,5p
Dacă internarea se produce până la 6 ore după ingestie:
− Emeză (doar la bolnavul conştient) sau lavaj gastric, cu adăugarea de cărbune activat, de tipul
dializă gastrointestinală 0,25x4=1p
− Supraveghere clinică şi biologică. 0,25p
− Reechilibrare hidroelectrolitică în funcţie de necesităţile fiziologice după vârstă şi de pierderile
digestive prin vome, diaree, ş.a. 0,25p
12. DEGERĂTURILE (10p)

a. Definiție
b. Localizări
c. Măsuri de prim ajutor

BAREM

DEGERĂTURILE (10p)

a. Definiție
Degerătura şi înghețarea generalizată sunt tulburări locale şi generale ale organismului apărute prin
acţiunea locală sau generală a frigului. 0,25p
Degerătura este o suferinţă, de cele mai multe ori locală, interesate fiind mai ales extremitățile.
0,25p
b. Localizări
La nivelul feței, degerăturile apar mai ales în zonele foarte friguroase și interesează nasul, urechile,
pomeții, bărbia, de obicei degerături superficiale. 0,25x4=1p
Degerăturile de la nivelul extremităților superioare sunt mai frecvente la copii din cauza absenței
îmbrăcămintei de protecție, iar la membrele inferioare la cei săraci, fără adăpost . 0,25x2=0,5p
c. Măsuri de prim ajutor în degerături
În prespital se combate hipotermia și deshidratarea. 0,25x2=0,5p
Se scot hainele umede și reci și se aplică un pansament uscat. 0,25x2=0,5p
Se urmărește evitarea pierderilor de căldură. Se asigură reîncălzirea treptată. 0,25x2=0,5p
Adăpostirea victimei se face într-o incintă la temperatura de 5-100C. 0,25p
Examinarea regiunilor afectate şi identificarea gradului degerăturii. 0,25x2=0,5p
Încălzirea regiunii afectate în funcţie de gradul degerăturii: 0,25p
- în degerături de gradul I încălzirea regiunii prin contact direct cu căldura corpului până la
revenirea sensibilității în segmentul afectat. 0,25p
- în degerături de gradul II, III şi IV se face dezbrăcarea şi descălțarea victimei şi se face
dezghețarea rapidă a extremităţilor degerate prin scufundare în apă la 40-42 0C, timp de 15-20
minute. 0,25x3=0,75p
Este singura metodă de încălzire rapidă şi totală. 0,25p
Prevenirea infecției se face prin administrare de antibiotice, se face profilaxia antitetanică cu ATPA.
0,25x2=0,5p
Se face reechilibrare hidroelectrolitică şi volemică. 0,25x2=0,5p
Se administrează parenteral analgezic 0,5p
Se aplică pansament steril pe plaga degerată. 0,25p
Tratamentul local constă din debridarea veziculelor clare, pansarea veziculelor hemoragice.
0,25x2=0,5p
Tratamentul general se face cu antibiotice, medicație antiinflamatorie, antalgice, analgezice.
0,25x4=1p
Tratamentul chirurgical se poate face la câteva zile din momentul delimitării zonelor de necroză.
0,25p
Dacă segmentul încălzit reîngheaţă prematur este aproape sigură pierderea lui. 0,25p
Încălzirea corectă nu se poate realiza pe timpul transportului. 0,25p
Dacă se face încălzirea înaintea transportului este mai mare posibilitatea infectării regiunii afectate.
0,25p
13. HIPOTERMIA (10p)

a. Definiție
b. Etiologie și factori
c. Manifestări specifice hipotermiei

BAREM

HIPOTERMIA (10p)

a. Definiție
Reprezintă scăderea temperaturii centrale a corpului sub 35°C. 0,25p
La o victimă aflată în stop cardio-respirator la care istoricul este sugestiv pentru expunerea la
temperaturi scăzute și în aceste cazuri, se indică măsurarea temperaturii centrale. 0,25p
b. Etiologie și factori
Înghețarea generalizată apare când frigul acționează timp îndelungat asupra organismului. 0,25p
Când temperatura centrală scade la 28 0C se produc modificări sistemice cu evoluţie succesivă în 3
faze: faza de excitaţie hipotermică, hipotermie paralitic, comă hipotermică. 0,25x3=0,75p
Când temperatura corpului scade sub 200C se produce congelarea. . 0,25p
Factorii predispozanți pentru apariţia degerăturilor sunt:
- temperatura scăzută, 0,25p
- umiditatea, 0,25p
- vântul, 0,25p
- durata expunerii la frig, 0,25p
- oboseala, 0,25p
- deshidratarea, 0,25p
- echipamentul de protecţie inadecvat, 0,25p
- patologia preexistentă, 0,25p
- variabilitatea individuală. 0,25p
Factorii de risc sunt imersia, ploaia. 0,25x2=0,5p
c. Manifestări specifice hipotermiei
Modificările sistemice, succesive, apar datorită scăderii temperaturii centrale spre 28 0C: 0,25p
În faza de reacţie sau excitaţie hipotermică apar: tremurături, tahicardie, tahipnee, tensiune arterială
crescută, temperatura periferică scade cu cca. 100C faţă de cea centrală. 0,25x5=1,25p
0
În faza de hipotermie paralitică temperatura centrală scade sub 35 C. 0,25p
Apar astenie musculară, agitaţie, hiporeactivitate, bradicardie, bradipnee, hipotensiune.
0,25x6=1,5p
Mobilizarea victimei grăbește decesul prin creșterea activității musculare și răcire mai rapidă 0,25p
Fază de comă hipotermică se termină prin deces (somnolenţă, apatie, comă). 0,5p
0
Temperatura centrală scade sub 30-28 C. 0,5p
Moartea albă se produce prin fibrilaţie ventriculară, stop cardiac. 0,5p
Victima adoarme şi moartea survine în somn. 0,5p
14. MĂSURI DE URGENŢĂ ÎN ÎNGHEȚAREA GENERALIZATĂ (HIPOTERMIE) (10p)

a. La locul găsirii victimei

b. Resuscitarea în hipotermie

BAREM

MĂSURI DE URGENŢĂ ÎN ÎNGHEȚAREA GENERALIZATĂ (HIPOTERMIE) (10p)

a. La locul găsirii victimei

Se urmărește oprirea pierderii de căldură. 0,25p
Se administrează ceai sau lichide fierbinți, în prize dese. 0,25p
Se instituie resuscitarea cardio-respiratorie dacă s-a instalat stopul cardio-respirator. 0,25p
Se transportă cât mai urgent la spital cu mobilizări minime. 0,25p
Se urmăreşte prevenirea şocului. 0,25p
Se combate durerea. 0,25p
Se măsoară funcţiile vitale şi vegetative. 0,25p
Reîncălzirea se face progresiv. 0,25p
Se atenționează pacientul asupra tratamentului îndelungat. 0,25p
b. Resuscitarea în hipotermie
În cursul resuscitării se monitorizează temperatura centrală. 0,25p
− Evaluarea respiraţiei se face observând ridicarea toracelui mai rigid în hipotermie. 0,25p
− Evaluarea pulsului este dificilă și se face concomitent cu evaluarea ritmului pe monitor și chiar
ecografia Doppler. 0,5p
Absența pulsului impune începerea compresiilor toracice cu atenţie la rigiditatea toracică crescută.
0,25p
− Se face ventilație cu oxigen în concentrație mare, umidificat și încălzit (40-46°C). Se realizează la
nevoie intubația traheală. 0,5p
− Se pot face perfuzii cu fluide calde la 38-40°C pe venele cu calibru mare. 0,25p
Tratamentul vizează încălzirea pacientului prin metode de încălzire internă și externă până la
aducerea temperaturii centrale la o valoare peste 35°C. 0,5p
Încălzirea activă externă este mai dificil de efectuat în cursul resuscitării, metodele sunt: scoaterea
pacientului din mediul rece, îndepărtarea hainelor reci/ude, prevenirea pierderii de căldură,
acoperirea cu o folie termoizolantă și transportul rapid la spital unde se va continua încălzirea prin
imersia în apă caldă, pături electrice, împachetări calde, radiatoare, aeroterme cu aer cald.
0,25x10=2,5p
Încălzirea activă internă se realizează în timpul resuscitării la pacienții cu temperaturi centrale
< 30°C, prin administrarea soluţiilor i.v. calde la 38-40°C (pe venele centrale sau proximale, cu
calibru mare), efectuarea lavajului gastric, peritoneal, vezical, pleural, mediastinal cu lichide calde.
0,25x6=1,5p
Nu se vor opri manevrele de resuscitare înainte de reușita încălzirii indiferent de timpul în care se
va realiza aceasta, ținând cont că standardul presupune încălzirea cu 1-1,5°C pe oră. 0,25p
Defibrilarea nu se indică dacă temperatura centrală nu este > 30°C. 0,25p
− Nu se administrează substanţe vasodilatatoare, anticoagulante sau alcool. 0,25p
− Nu se fac frecții, nici măcar cu zăpadă. 0,25p
− Nu se mobilizează şi nu se masează regiunile degerate. Mobilizarea pacientului poate precipita
apariţia aritmiilor. 0,25p
15. CONDUITA DE URGENȚĂ ÎN ȘOC CARDIOGEN (10p)

a. Definiție
b. Simptomatologie
c. Tratament
d. Complicații

BAREM

CONDUITA DE URGENȚĂ ÎN ȘOC CARDIOGEN (10p)

a. Definiție
Șocul cardiogen reprezintă un sindrom clinic cu alterarea funcţiei de pompă a cordului și
hipoperfuzie tisulară determinată prin scăderea debitului cardiac și a tensiunii arteriale în boli acute
şi cronice. 0,5p
b. Simptomatologie
- hipotensiune absolută sau relativă, 0,25p
- hipoperfuzie tisulară instalată rapid cu extremități reci 0,25p
- oligurie (un debit mai mic de 20 ml/h), 0,25p
- alterarea funcţiilor mentale manifestate prin agitaţie sau letargie, 0,5p
- vasoconstricţie cu tegumente reci, umede, puls capilar absent, cianoză, hipoxemie, gradient de
temperatură centrală/periferică crescut, simptome şi semne care ţin de boala cauzală.
0,25x6=1,5p
- în cazul infarctului de miocard sunt prezente durerea toracică, starea de anxietate, 0,5p
- în infarctul de ventricul drept, plămânii sunt curaţi şi clari în ciuda distensiei jugularelor,
ocazional apariţia unor modificări stetacustice: zgomot de galop, frecătură pericardică, raluri
bronşice. 0,25x5=1,25p
c. Tratament
Tratamentul are ca obiective:
- refacerea debitului cardiac, 0,25p
- refacerea presiunii de perfuzie, 0,25p
- menţinerea ritmului sinusal în vederea optimizării oxigenării miocardului. 0,25p
Şocul cardiogen în evoluţia infarctului miocardic acut necesită intervenţia farmacologică în vederea
minimalizării extinderii leziunilor ischemice ireversibile, intervenţia chirurgicală în vederea
revascularizării directe sau corectarea defectelor mecanice ale unui eveniment ischemic acut. 0,5p
Terapia generală inițială pentru șocul cardiogenic cuprinde administrarea de soluții perfuzabile
pentru a corecta hipovolemia și hipotensiunea, dacă nu este prezent edemul pulmonar. 0,5p
Se instalează cateterul venos central și oximetria percutană continuă. 0,5p
Oxigenarea, intubarea și ventilația mecanică sunt frecvent necesare în șocul cardiogen.
0,25x3=0,75p
d. Complicații
Complicațiile șocului cardiogenic cuprind stop cardiopulmonar, disritmii, insuficiență renală,
insuficiență multiorganică, anevrism ventricular, sechele tromboembolice, atac ischemic cerebral și
deces. 0,25x8=2p
16. MANEVRA HEIMLICH (10p)

a. Descriere - generalități
b. Descriere –tehnică
c. Accidente

BAREM

MANEVRA HEIMLICH (10p)

a. Descriere - generalități
Pentru supraviețuirea în cazul unui accident prin obstrucţie a căilor aeriene superioare cu un corp
străin este extrem de importantă recunoașterea acestei situaţii. 0,5p
În cazul obstrucţiei parţiale a căilor aeriene la o persoană cu stare de conștiență păstrată, aceasta
este încurajată să tușească în scopul eliminării corpului străin. 0,5p
Dacă obstrucţia devine completă – pacientul nu mai poate vorbi, răspunde prin mișcări ale capului
și eforturile de tuse devin ineficiente, atâta timp cât pacientul rămâne conștient se pot efectua 5
lovituri puternice interscapulare sau 5 compresiuni abdominale – manevra Heimlich. 1,5p
b. Descriere –tehnică
Se realizează compresiuni subdiafragmatice abdominale ce determină prin ridicarea diafragmului
ieşirea aerului cu putere din plămân, creând o tuse artificială ce poate elimina un corp străin. 0,5p
Salvatorul se poziţionează în spatele victimei cu ambele braţe în jurul părții superioare a
abdomenului acesteia şi va înclina uşor victima spre înainte. 0,5p
Va plasa pumnul între ombilic şi apendicele xifoid şi va prinde pumnul cu cealaltă mână, apoi va
trage brusc spre în sus şi înapoi. 1p
Va repeta de maxim 5 ori această manevră. 0,5p
Dacă obstrucţia nu a fost înlăturată, se continuă alternând 5 lovituri între omoplați cu 5 comprimări
bruşte ale abdomenului. 0,5p
c. Accidente ale manevrei:
- regurgitarea prin comprimarea stomacului plin, 0,5p
- lezarea organelor abdominale, 0,5p
- lezarea apendicelui xifoid. 0,5p
Accidentele se pot evita prin alegerea corectă a locului de comprimare (nu pe apendicele xifoid).
0,5p
După dezobstrucţia căilor aeriene superioare, pot rămâne fragmente din corpul străin în tractul
respirator superior sau inferior, care pot cauza complicații ulterioare. 0,5p
Victimele cu o tuse persistentă, deglutiţie dificilă sau senzație de corp străin blocat la nivelul gâtului
ar trebui supravegheate într-o clinică de specialitate. 0,5p
La marii obezi și la femeile gravide în ultimul trimestru, manevra este dificil de efectuat, locul
aplicării compresiunilor abdominale fiind de această dată jumătatea inferioară a sternului. 1p
În cazul în care pacientul cu obstrucţia căilor aeriene devine inconştient, se va alerta imediat
serviciul de urgență și se va începe RCP cu compresiuni toracice! 0,5p
17. ASPIRAȚIA ENDOTRAHEALĂ (10p)

a. Definiție
b. Indicații și atenționări
c. Complicații

BAREM

ASPIRAȚIA ENDOTRAHEALĂ (10p)

a. Definiție
Aspirația traheobronşică constă în îndepărtarea secrețiilor de la nivelul traheobronșic,
efectuată la un pacient cu cale artificială (traheostomie) sau intubație traheală, care nu poate tuși și
elimina secrețiile pulmonare. 0,5p
b. Indicații și atenționări
- secreții vizibile sau audibile (spută sau sânge), 0,25p
- desaturare respiratorie, 0,25p
- presiune inspiratorie crescândă, 0,25p
- creșterea frecvenței respiratorii, 0,25p
- scăderea concentrației de oxigen expirat, 0,25p
- auscultație dificilă pulmonară, 0,25p
- tahicardie și hipertensiune arterială, 0,5p
- pacient neliniștit sau diaforetic. 0,5p
După aspirație se verifică saturația oxigenului, modificarea/dispariția semnelor clinice, a
simptomelor care indicau necesitatea aspirației. 0,5p
Aspirația endotraheală este necesară la pacienții cu căi respiratorii artificiale, pentru a evita
agravarea stării lor. 0,5p
Procedura de aspirație endotraheală este una aseptică, sterilă și interferă sever cu oxigenarea. 0,5p
Realizarea acesteia cu o presiune prea mare de aspirație și o durată prelungită, diminuă semnificativ
cantitatea de oxigen la nivel alveolar, iar dacă pacientul este în vârstă sau prezintă o debilitate,
aspirația are potențialul de a declanșa aritmii cardiace. 0,5p
De aceea, înainte de a realiza aspirația pacientul va fi preoxigenat prin creșterea oxigenului inspirat
la o concentrație de 50%. 0,5p
Se verifică semnele vitale ale pacientului, zgomotele respiratorii şi starea generală pentru a putea
face comparație cu starea sa după aspirare. 0,5p
Se verifică, la indicația medicului, concentrația gazelor sanguine prin recoltarea de sânge arterial.
0,25p
c. Complicațiile care pot apărea la aspirație sunt:
- hipoxia ce poate fi determinată de reducerea fluxului de oxigen și obstrucția parțială a căilor
respiratorii, 0,25p
- trauma prin utilizarea unor catetere neadecvate și o presiune prea mare 0,25p
- infecție 0,25p
- atelectazia determinată de presiunea prea mare și uscarea secrețiilor; 0,25p
- tusea paroxistică prin iritarea mucoasei traheale cu cateterul. 0,25p
- Alte complicații cuprind instabilitatea hemodinamică determinată de hipoxie și stimulare
vagală. 0,25p
- Pot apărea modificări ale presiunii intracraniene ca rezultat al reducerii returului venos
cerebral. 0,25p
Efectele adverse prin instilarea de ser fiziologic pot cuprinde următoarele: tuse, scăderea saturației
oxigenului, bronhospasm, durere, anxietate, dispnee, tahicardie, creștere a presiunii intracraniene.
,25x8=2p
18. ELECTROMIOGRAFIA (EMG) (10p)

a. Definiție
b. Indicații
c. Pregătirea pacientului
d. Efectuarea testului

BAREM

ELECTROMIOGRAFIA (EMG) (10p)

a. Definiție
Electromiografia este un test folosit pentru înregistrarea activităţii electrice a muşchilor, când
muşchii sunt activi, aceştia producând impulsuri electrice direct proporţionale cu nivelul activităţii
musculare. 2p
b. Indicaţii:
- pentru stabilirea cauzelor inexplicabile de slăbiciune (hipotonie) musculară; 0,5p
- stabilirea diferenţelor dintre hipotonia musculară provocată de miopatii şi cea determinată de
afecţiunile sistemului nervos; 1p
- stabilirea diagnosticului diferenţial între hipotonia determinată de afecţiunile musculare propriu-
zise şi cea determinată de imobilizare din cauza durerilor sau lipsei de motivaţie. 1p
c. Pregătirea pacientului:
- în cazul adulţilor, EMG nu presupune pregătiri speciale; 0,25p
- în cazul copiilor se recomandă o discuţie deschisă cu aceştia pentru a-i familiariza cu procedura
cerută de electromiografie. 0,25p
d. Efectuarea testului:
Pentru efectuarea emg-ului se introduc ace – electrozi în piele până la nivelul muşchilor, cu scopul
înregistrării activităţii electrice a acestora; 0,5p
Activitatea electrică este înregistrată vizual cu ajutorul unui osciloscop, iar acustic cu ajutorul unui
speaker; 0,5x1=1p
Pentru o înregistrare cât mai eficientă a activităţii electrice a muşchilor scheletici este necesară
folosirea mai multor electrozi; 0,5p
Prezenţa, mărimea şi forma liniilor curbe (potențial de acțiune) afişate pe osciloscop furnizează
informaţii despre capacitatea muşchilor de a răspunde la stimulii nervoşi; 0,5p
Fiecare muşchi care se contractă produce un potenţial de acţiune; 0,5p
Mărimea fibrei musculare influenţează rata (frecvenţa formării unui potenţial de acţiune) şi
amplitudinea potenţialului de acţiune; 0,5x2=1p
În momentul introducerii acelor – electrozi până la nivelul muşchilor, pacientul resimte o senzaţie
de disconfort fizic asemănătoare cu cea din injecţiile intramusculare; 0,5p
După efectuarea EMG, durerea de la nivelul muşchilor testaţi va dispărea după câteva zile.0,5p
19. NAŞTEREA NATURALĂ ÎN PREZENTAȚIE CRANIANĂ (10p)

a. Definiție
b. Clasificarea nașterii
c. Semnele declanșării travaliului

BAREM

NAŞTEREA NATURALĂ ÎN PREZENTAȚIE CRANIANĂ (10p)

a. Definiţie: Naşterea reprezintă un asamblu de fenomene funcţionale şi mecanice care duc

progresiv la expulzia spontană a fătului în afara căilor genitale materne, la sfârşitul gestaţiei, fără
complicaţii materne sau fetale. 1p
b. Clasificarea nașterii
− normală (eutocică): se realizează pe căi naturale, în prezentaţie craniană flectată sau pelviană, cu
făt la termen, între 38-40 săptămâni de amonoree; 0,5p
− anormală (distocică) sau patologică datorită unor distocii mecanice sau dinamice, vicii de
prezentaţie, malformaţii fetale sau suferinţă fetală ce necesită intervenţie medicamentoasă,
obstetricală sau chirurgicală pentru terminarea actului naşterii; datorită unor anomalii de durată:
naşterea prematură (între a 28-37-a săptămână de amenoree), naşterea cu termen prelungit
(depăşeşte cu 14 zile durata normală gestaţională de 40 săptămâni). 0,5p
- spontană când se declanşează de la sine 0,5p
- provocată și este consecutivă unei intervenţii exterioare (medicală, chirurgicală, criminală), - unică
(cu un singur făt) 0,5p
- multiplă (gemelară, terțiară, etc.), 0,5p
- pe căi naturale 0,5p
- chirurgicală (cezariană). 0,5p
c. Semnele declanşării travaliului
Contracţiile uterine dureroase (CUD), ritmice sunt semnul cel mai frecvent întâlnit al debutului
travaliului. 0,5p
La început, sediul durerilor este lombo-abdominal, apoi se localizează la nivelul uterului. 0,5p
La debut, CUD apar la interval de 30 min sau la 20 min, devin progresiv mai frecvente şi mai
intense, ajungând la 5 min și determină deplasarea gravidei la maternitate pentru internare în
vederea nașterii. 0,5p
− Eliminarea (pierderea) dopului gelatinos. 0,5p
La nivelul vulvei apar secreţii mucogelatinoase cu striuri de sânge, semn ce precede uneori cu
câteva ore intrarea în travaliu, dar acest interval se poate prelungi până la câteva zile. 0,5p
− Ruperea membranelor (ruperea pungii apelor) urmată de scurgere de lichid amniotic la nivelul
vulvei.
0,5p
Pierderea este spontană, imprevizibilă şi nedureroasă, poate fi abundentă sau redusă şi determină
spitalizarea imediată a gravidei deoarece cavitatea uterină comunică cu exteriorul şi există riscul
infecţiei intraamniotice și riscul procidenţei de cordon. 0,5p
− Deschiderea colului uterin: sub efectul contracţiilor, colul se scurtează (se şterge), apoi se dilată
progresiv până atinge un diametru de 10 cm. 0,5p
− Alte semne: postura ortostatică şi mersul devin greoaie, dificile, apare „mersul legănat, de raţă”
care indică angajarea capului fătului; polakiurie. 0,5x3=1,5p
20.INJECȚIA INTRAMUSCULARĂ 10p

1. Definitie.
2. Materiale si instrumente necesare.
3. Execuția tehnicii.

1. Definiție
Injecția intramusculară se caracterizează prin introducerea de substanţe
medicamentoase cum ar fi: soluţii cristaline izotone, uleioase sau coloidale în stratul
muscular, prin intermediul unui ac (40-70mm) cu bizoul lung, ataşat la o seringă. 1p

2. Materiale si instrumente necesare

• Tavă medicală//tăviţa renală; 0,25p
• Mănuși de unică folosință; 0.25p
• Seringă de capacitate adaptată cantităţii de medicament ce trebuie injectată de 2ml, de 5ml
sau chiar de 10ml; 0.25p
• Ac pentru aspirat; 0.25p
• Ace intramusculare (preferabil 20, 21 sau 22 Gauge) cu lungime de 40-70mm (lumenul
acului se alege în funcţie de vâscozitatea substanţei de injectat, iar lungimea acului în
funcţie de grosimea stratului adipos local, care trebuie depăşit de ac pentru a pătrunde
intramuscular). Bizoul acului trebuie să fie lung; 0.5p
• Soluție medicamentoasă de injectat - fiolă sau flaconul cu soluţia izotonă, uleioasă sau
coloidală; 0.25p
• Comprese sterile; 0.25p
• Soluţie pentru antiseptizarea tegumentului: alcool, tinctură de iod; 0.25p
• Recipiente pentru colectarea deșeurilor 0.25p

3. Execuția tehnicii
• Se verifică prescripția medicală; 0,25p
• Se spală şi se dezinfectează mâinile şi se îmbracă mănuşi de protecţie; 0,25p
• Obişnuit se injectează la nivelul pătratului supero-extern fesier; 0,5p
• Se dezinfectează locul injecției cu alcool de 3 ori din interior spre exterior, gesturi
circulare cu 3 tampoane îmbibate în soluţie antiseptică (antisepticul se lasă 30 secunde să-şi
facă efectul). 0.5p
• Se adaptează acul roz (18G) la seringa şi se aspiră produsul farmaceutic; 0.25p
• Se elimină bulele de aer din seringă prin tapotarea cilindrului seringii; 0.25p
• Verificarea pacientului să nu aibă tratament anticoagulant sau tulburări de hemostază;
0.25p
•Aşezarea pacientului în poziţie confortabilă şi izolarea prin paravan de
protective; 0.25p
• Se cere bolnavului să-şi menţină musculatura cât mai relaxată – muşchiul să fie moale;
0.25p
• Palpare muşchi şi piele (se evită zonele cu leziuni iritante, cicatrici, edem, etc); 0.25p
• Seringa cu acul ataşat se ţine între police şi degetele 2, 3 şi 4 ale mâinii drepte; 0.25p
• Se pătrunde cu o mişcare fermă cu acul până în grosimea muşchilor regiunii alese (5 cm la
persoane obeze, 3-4 cm la persoane normale şi 2 cm la copil), acul fiind direcţionat
perpendicular pe tangenta în punctul de injectare; 1p
• Se aspiră pentru a verifica dacă nu s-a abordat un traiect vascular; 0.25p
• Se injectează lent substanţa medicamentoasă (1 ml în 10 secunde); 0.25p
• Se retrage acul brusc; 0.25p
• Se tamponează şi prin această comprimare a locului de puncţie se previne formarea
hematoamelor; 0.25p
• Nu se masează zona deoarece determină durere; 0.25p
• Se aplică un pansament steril, sec; 0.25p
• Dacă s-a aspirat sânge se retrage acul şi se face un alt abord cu alt ac; 0.25p
• Repaus fizic 5 minute. 0.25p
•În cazul injectării i.m. de preparate de Fe se utilizează tehnica injectării „în Z”.
0.25p
21.OXIGENOTERAPIA 10p

1. Definitie si indicatii
2. Precauţii in utilizarea surselor de oxigen
3. Incidente si accidente
4. Îngrijirea pacientului

1. Definitie si indicatii

Definiție
Administrarea oxigenului (oxigenoterapia) sau terapia cu oxigen reprezintă o metodă de
ameliorare a stărilor de hipoxie, atunci când avem stop cardio-respirator sau în alte afecțiuni
severe, și are rolul de a creşte concentrația de oxigen în aerul inspirat. 1p
Indicații
● Hipoxie circulatorie: insuficientă cardiacă, edem pulmonar, infarct miocardic. 0.5p
● Hipoxie respiratorie: șoc, anestezie generală, complicații postoperatorii, nou născuți.
0.5p
2. Precauţii în utilizarea surselor de oxigen
● Deoarece oxigenul favorizează combustia, prezența sa trebuie atenționată. 0.25p
● Pacienții și vizitatorii vor fi atenționați asupra pericolului fumatului sau al unei flăcări în
preajma sursei de oxigen. 0.5p
● Se vor verifica echipamentele electrice din încăperea respectivă. 0.25p
● Se vor evita utilizarea materialelor generatoare de electricitate static (materiale sintetice) şi a
materialelor inflamabile (uleiuri, alcool). 0.5 p
● Aparatele de monitorizare sau aspirare vor fi plasate în partea opusă sursei de oxigen.
0.25p
● Transportul buteliilor cu oxigen se va face pe cărucioare, evitându-se lovirea lor în timpul
transportului. 0,5p
● Buteliile cu oxigen vor fi așezate în poziție verticală, pe un suport și fixate de perete cu inele
metalice, departe de calorifer sau sobă. 0.5p
● Cunoașterea de către personalul care manevrează oxigenul, a locului de amplasare a
extinctoarelor și a modului de utilizare a acestora. 0.5p
3. Incidente şi accidente
● Dacă recipientul pentru barbotarea oxigenului se răstoarnă, lichidui poate fi împins de oxigen
în căile respiratorii ale pacientului, asfixiindu-l. 1p
● În cazul utilizării prelungite a oxigenului, în concentrații mari sau la presiuni ridicate, pot
apărea:
• iritare/uscarea locală a mucoasei respiratorii în absența umidificării; 0.25p
• congestie și edem alveolar; hemoragie intraalveolară; 0.25p
• hipercapnie cu risc de apariție a atelectaziei; 0.25p
• pătrunderea gazului în esofag duce la distensie abdominală; 0.25p
• epistaxis în cazul administrării oxigenoterapiei pe canulă nazală 0.25p
• escare de decubit, datorită mobilizării prelungite a bolnavului în aceeași poziție,
escare la nivelul nasului datorită ochelarilor nazali. 0.5p
4. Îngrijirea pacientului

● În timpul administrării oxigenoterapiei este necesară monitorizarea parametrilor vitali

(frecvență cardiacă, tensiune arterială, presiunea oxigenului, saturația oxigenului în sângele
arterial, frecvența respiratorie, temperatura, diureza și starea de conștiență), urmărirea
aspectului și a culorii tegumentelor și a stării generale a pacientului. 1 p
● Se asigură de asemenea îngrijirea nasului şi cavității bucale deoarece O 2 usucă
mucoasaoro-faringiană: 1p
• schimbăm zilnic sonda şi narina folosind mănuşi;
• notăm data şi ora începutului şi sfârşitului oxigenoterapie şi debitul/min.
22.RECOLTAREA SÂNGELUI PENTRU HEMOLEUCOGRAMĂ 10p

1. Definitie
2. Pregatirea materialelor
3. Efectuarea procedurii

1. Definiție

Hemoleucograma completă (HLG) este o analiză medicală de laborator de bază utilizată

pentru a evalua compoziția și concentrația componentelor celulare ale sângelui. 1p

2. Pregatirea materialelor

 holder şi ac dublu acoperit cu cauciuc; 0.25p

 flacon cu EDTA sau vacutainer cu EDTA (cu capac mov); 0.25p
 tampoane cu dezinfectant (alcool, povidone etc.); garou; 0.25p
 tăviță renală; mănuși de unică folosință; 0.25p
 recipient pentru colectarea materialelor. 0.25p

3. Efectuarea procedurii
Crearea unui mediu aseptic
♦ se spală și se dezinfectează mâinile; 0.25p
♦ se îmbracă mănușile. 0.25p

Activități pregătitoare
♦ se desface acul prin răsucirea capacului sigilat; 0.25p
♦ se înlătură capacul şi se expune partea filetată, având grijă să nu se îndepărteze teaca sterilă a
acului; 0.5p
♦ se înșurubează acul dublu la holder. 0.25p
Efectuarea puncției
♦ se dezinfectează locul de elecţie; 0.5p
♦ se aplică garoul pe antebraţul pacientului; 0.5p
♦ asistentul medical puncționează vena ajutându-se de degetul mare şi de indexul mâinii drepte.
0.5p
Recoltarea sângelui venos
♦ asistentul medical inversează poziţia mâinii și apasă vacutainerul EDTA cu degetul mare al mâinii
drepte, indexul şi degetele mijlocii susţinându-l; 0.5p
♦ sângele este atras de vacuumul din vacutainer şi curge cu viteză proprie; 0.5p
♦ cu mâna stângă se eliberează garoul din jurul braţului pacientului imediat ce a apărut sânge în
vacutainer; 0.5p
♦ asistentul medical retrage vacutainerul cu mâna dreaptă, apăsând uşor cu degetul mare pe una
dintre marginile holderului; 0.5p
♦ pentru a asigura o omogenizare optimă a sângelui cu anticoagulantul, se efectuează 8-10 mişcări
de inversiune a tubului; 0.5p
♦ dacă se recoltează mai mult de un vacutainer, se inserează cel de-al doilea tub şi se repetă paşii
descrişi mai sus. 0.5p
Retragerea acului de puncție
♦ dacă s-a efectuat recoltarea conform recomandărilor, se extrage acul sub un tampon cu
dezinfectant și se roagă pacientul să exercite o compresie de max. 5 minute, fără a flecta brațul sau
masa locul puncției, până se oprește sângerarea; 0.5p
♦ după oprirea sângerării se aplică o bandă adezivă peste tampon. 0.25p
Reorganizarea locului de muncă
♦ se colectează deşeurile în recipiente speciale conform PU; 0.25p
♦ se îndepărtează mănuşile şi se spală mâinile cu apă şi săpun; 0.25p
♦ se notează procedura în dosarul/planul de îngrijire; 0.25p
♦ se notează şi reacţia pacientului în timpul procedurii. 0.25p
23.PERFUZIA 10p

1. Definitie si scop
2. Materiale necesare
3. Pregatirea flaconului

1. Definitie si scop

Perfuzia reprezintă introducerea pe cale parenterală picătură cu picătură a unor

substanţe medicamentoase pentru reechilibrarea hidroelectrolitică şi volemică a
organismului. 1p

Scopul perfuziei:
● Introducerea de o manieră sigură și simplă a unei doze prescrise de medicament şi
obţinerea unui efect terapeutic rapid; 0,25 p
● Administrarea medicamentelor la care se urmăreşte efectul prelungit; 0,25 p
● Depurativ, diluând şi favorizând excreţia din organism a produşilor toxici. 0,25 p
● Hidratarea şi mineralizarea organismului; 0,25 p
● Completarea proteinelor sau a unor componente sanguine cale parenterala. 0,25 p

2. Materiale necesare:
● Seringi şi ace sterile adecvate; 0,25p
● Mănuşi de unică utilizare; 0,25p
● Soluţie perfuzabilă (ser fiziologic, glucoză, pungă/flacon) în termen de valabilitate, cu
aspect nemodificat; 0,25p
● Medicamentul prescris (cu solvent dacă este necesar); 0,25p
● Trusa de perfuzat (perfuzor cu filtru sau fără filtru) în termen de valabilitate, integră;
0,25p
● Branulă (cateter venos periferic) sau fluturaş; 0,25p
● Stativ; 0,25p
● Materiale pentru puncţie venoasă; 0,25p
● Leucoplast sau material pentru fixarea aparatului de perfuzie; 0,25p
● Tăviţă renală. 0,25p
3. Pregătirea flaconului:
● Se spală şi se dezinfectează mâinile, se pun mănușile; 0,25p
● Se verifică soluţia de perfuzat: valabilitate, aspect, integritate, etanşeitate; 0,25p
● Se îndepărtează protecţia de pe dopul de cauciuc; 0,25p
● Se verifică perfuzorul: valabilitate, integritate, şi se scoate din ambalaj; 0,25p
● Se dezinfectează dopul de cauciuc; 0,25p
● Se închide prestubul perfuzorului; 0,25p
● Se îndepărtează teaca de protecţie a acului perfuzorului şi se puncţionează dopul de cauciuc al
flaconului/pungii, se deschide căpăcelul tubului de aer; când avem tub de aer separat se
îndepărtează teaca de protecţie a acului tubului de aer şi se puncţionează dopul de cauciuc al
flaconului/pungii (nu este necesar în cazul soluţiilor perfuzabile ambalate în pungii); 1p
● Se suspendă flaconul, cu perfuzorul montat, pe stativ; 0,25p
● Se presează uşor picurătorul (camera de scurgere a perfuzorului) să se umple până la
jumătate; 1p
● Se înlătură capacul protector de la capătul perfuzorului şi se deschide clema/prestubul 0,25p
● Se lăsă lichidul să curgă până ce se elimină bulele de aer, din tubul perfuzorului formând o
coloană; 1p
● Se închide clema/prestubul şi se pune capacul protector perfuzorului. 0,25p
24. PUNCȚIA ARTICULARĂ 10p
1. Definiție
2. Scop : explorator și terapeutic
3. Indicații
4. Contrandicații
5. Locul puncției
6. Îngrijirea ulterioară a pacientului
7. Complicații

1. Definiție : puncția articulară reprezintă realizarea unei comunicări instrumentale între cavitatea
articulară și mediul extern 1p

2. Scop
 explorator :
- punerea în evidență a prezenței lichidului articular (seros, purulent,sanguinolent);.............0,50 p
- recoltarea lichidului articular în vederea examinării sale...................................................... 0,50 p
 terapeutic :
- evacuarea lichidului…………………………………………………………………………0,50 p
- administrarea unor medicamente în cavitatea articulară........................................................ 0,50 p

3. Indicații
- artrite acute sau cronice……………………………………………………………………..0,50 p
- traumatisme articulareînsoțite de hemartroză........................................................................ 0,50 p
-
4. Contrandicații
- procese inflamatorii tegumentare în zona în care urmează a se face puncției. 1p

5. Locul puncției
- articulațiile genunchiului........................................................................................................0,50 p
- articulațiile cotului .................................................................................................................0,50 p
- locul articulațiile umărului......................................................................................................0,50 p
- articulațiile gleznei..................................................................................................................0,50 p

6. Îngrijirea ulterioară a pacientului

- pentru a se evita formarea unei fistule, se masează ușor cu un tampon locul puncției, pentru a închide
traiectul acului ………………………………………………………………………………0,50 p
- se supraveghează starea generală și semnele vitale................................................................0,50 p
- se supraveghează aspectul pansamentului .............................................................................0,50 p
- se menține pansamentul compresiv și se asigură imobilizarea în atelă timp de 24-48
de.ore........................................................................................................................................0,50p

7. Complicații
 imediate – lezarea pachetului vasculo-nervos.........................................................................0,50 p
 tardive - infecții.......................................................................................................................0,50 p
25. TONOMETRIA OCULARĂ 10p
1. Definiție
2. Indicaţii
3. Pregătirea materialelor necesare
4. Pregătirea psihică a pacientului
5. Pregătirea fizică a pacientului

1. Definiție

 Este o metodă de măsurare a presiunii intraoculare cu ajutorul unui aparat numit

tonometru................................................................................................................................0,50 p
 Valori normale ale tensiunii intraoculare: 14 -20 mmHg.......................................................0,50 p

2. Indicaţii
 control oftalmologic de rutină, mai ales la persoanele cu vicii de refractive………………0,50 p
 monitorizarea tratamentului antiglaucomatos……………………………………………… 0,50 p

3. Pregătirea materialelor necesare

 tonometru manual (Schiotz) pentru tonometria prin identaţie (presiune) sau tonometru electronic care
afişează pe un monitor valoarea tensiunii intraoculare .......................................................1 p
 soluţii anestezice oculare....................................................................................................... 0,50 p
 comprese sterile..................................................................................................................... 0,50 p

4. Pregătirea psihică a pacientului

 informarea pacientului privind derularea procedurii..............................................................0,50 p
 obţinerea acordului şi a colaborării în timpul examinării...................................................... 0,50 p
5.Pregătirea fizică a pacientului
 nu bea mai mult de 400-500 ml lichid înainte de test.............................................................0,50 p
 nu consumă alcool cu cel puţin 12 ore înainte de test, nu fumează....................................... 0,50p
 se îndepărtează lentilele de contact, la nevoie........................................................................0,50 p
 se aşază pacientul în decubit dorsal pe o canapea, fără pernă............................................... 0,50p
 se instilează în ambii ochi câte 1-2 picături de soluţie anestezică indicată de medicul
specialist................................................................................................................................ 0,50 p
 se cere pacientului să rămână nemişcat, să nu tuşească, să nu clipească sau să strângă
pleoapele ,deoarece orice mişcare de acest tip poate mări presiunea intraoculară........................1 p
 pacientul va fi rugat să-şi fixeze privirea asupra unui punct fix de pe tavan, în timp ce medicul va apăsa
uşor corneea cu tija tonometrului pentru câteva secunde....................................................1 p
 se notează valoarea tensiunii intraoculare indicată de tonometru.............................. ..........0,50 p
26.RECOLTAREA SECREŢIILOR CERVICOVAGINALE PENTRU EXAMENUL
CITOTUMORAL BABEȘ-PAPANICOLAOU 10p

1. Definiție
2. Indicaţii
3. Pregătirea pacientei
4. Interpretarea rezultatelor - clasificarea Papanicolaou (definiție ,clase de frotiuri)

1. Definiție....................................................................................................................................... 1 p
Este un test complex utilizat pentru depistarea leziunilor necanceroase şi a cancerelor incipiente cervicale la
femeile asimptomatice.
2. Indicaţii:
 anual la femeile în vârstă de peste 18 ani care sunt active sexual …………………………….1 p
 la femeile care nu prezintă leziuni cervicovaginale vizibile.......................................................1 p
 la femeile cu leziuni, care evocă un proces inflamator sau distrofie la examenul clinic sau
colposcopic.................................................................................................................................1 p

3. Pregătirea pacientei:
 Psihică:
- se informează, se explică necesitatea procedurii, se obține consimțământul........................0,50 p
 Fizică :
- se recomandă repaus sexual cu 24 ore înainte de recoltare ………………………………...0,50 p
- este avertizată să nu efectueze nici o manevră vaginală cu 72ore înaintea examenului........ 0,50 p
- nu se efectuează manevre obstetricale cu 24ore înainte.........................................................0,50 p
- prelevarea se face în afara menstruatiei, în afara infecţiei locale şi de preferinţă în perioada de mijloc a
ciclului................................................................................................................................. 0,50 p
- se aşează pacienta în poziţie ginecologică pe masă................................................................0,50 p

4.Interpretarea rezultatelor
 Clasificarea Papanicolaou împarte frotiurile în 5 clase în funcţie de gradul de deviere morfologică de la
tipul normal………………………………………………………………………………0,50 p
- Clasa I – absenţa de celule anormale sau atipice…………………………………………..0,50 p
- Clasa a II-a – citologie atipică, dar fără evidenţă pentru malignitate……………………...0,50 p
- Clasa a III-a – citologie sugestivă, dar necloncudentă pentru malignitate………………....0,50 p
- Clasa a IV-a – citologie puternic sugestivă pentru malignitate…………………………….0,50 p
- Clasa a V-a – citologie concludenta pentru malignitate……………………………………0,50 p
 27.PUNCȚIA BIOPSICĂ 10p
1. Definiție
2. Locul puncției
3. Pregătirea fizică a pacientului
4. Îngrijirea ulterioară a pacientului
5. Incidente/accidente

1. Definiție……………………………………………………………………………………...1 p
Puncţia biopsică reprezintă introducerea unui ac special într-un organ parenchimatos sau ţesut în vederea
recoltării de celule sau a unui fragment tisular, în scopul examinarii histopatologice pentru stabilirea
diagnosticului.

2. Locul puncției
 Puncția hepatică :
- fața anterioară sau laterală a ficatului pe linia mediană imediat sub rebordul costal sau în plină
matitate, dacă ficatul este mărit................................................................................................1 p
- de-a lungul liniei axilare posterioare în spațiul IX sau X intercostal drept, dacă ficatul se menține în
limite normale sau sub aceste limite .................................................................................. 1 p
 Puncția splenică:
- spațiul VIII sau IX intercostal stâng , între linia axilară anterioară și cea medie, în afara rebordului
costal....................................................................................................................... 1 p
 Puncția renală :
- regiunea lombară , în dreptul discului intervertebral L1 - L2 la 8 cm de linia mediană…………….1 p
 Puncția ganglionară și a tumorilor solide :
- locul se alege în funcție de masa ganglionară sau tumorală selecționată pentru examenul
histopatologic ………………………………………………………………………………..1 p

3. Pregătirea fizică a pacientului:

- se controlează timpul de sângerare şi de coagulare, timpul de protrombină, numărul de
trombocite………………………………………………………………………………...0,25 p
- se măsoară şi se notează funcţiile vitale şi vegetative…………………………………....0,25 p
- se administrează medicaţie coagulantă, tonico- capilară prescrisă de medic cu 1-2 zile
înainte…………………………………………………………………………………….0,25 p
- se asigură poziția pacientului în funcţie de organul puncţionat :………………………..0,25 p
- pentru puncţia hepatica- decubit dorsal cu trunchiul ușor ridicat sau decubit lateral stâng cu mâna
dreaptă sub cap……………………………………………………………………........0,25 p
- pentru puncţia splenică- decubit dorsal cu membrele superioare pe lângă corp sau decubit lateral drept
cu mâna stânga sub cap……………………………………………………………0,25 p
- pentru puncţia renală- decubit ventral cu un săculeţ de nisip sau un sul de material textil sub
abdomen…………………………………………………………………………………0,25 p
- pentru puncţia ganglionară sau a tumorilor medicul stabileşte locul şi pacientul este aşezat în funcţie
de zona care urmează să fie puncţionată…………………………………………0,25 p

4. Îngrijirea ulterioară a pacientului :

- se transportă pacientul la salon………………………………………………………….0,25 p
- pacientul rămîne la pat 24 -48 de ore ............................................................................... 0,25 p
- se monitorizează starea pacientului, funcţiile vitale , vegetative, pansamentul………...0,25 p
- se aplică o compresă rece sau pungă cu gheaţă pe regiunea puncţionată……………….0,25 p

5. Incidente/accidente:
- tuse instantanee…………………………………………………………………………..0,25 p
- hemotorax moderat………………………………………………………………………0,25 p
- hemoragie………………………………………………………………………………...0,25 p
- șoc puncțional .................................................................................................................. 0,25 p
-
28.BRONŞITA ACUTĂ 10p
a. Definiție
b. Etiologie
c. Simptomatologie
d. Tratament

BAREM

BRONŞITA ACUTĂ
a.Definitie
Este inflamaţia mucoasei bronşice, frecvent asociată cu cea a mucoasei traheale (traheobronşita),
având drept simptom constant şi obligatoriu tusea. 1,5p
b. Etiologie
Cauze determinante: 0,25p
- infecţii cu rinovirusuri, adenovirusuri, mixovirusuri, paramixovirusuri, virusul respirator sinciţial;
0,25*5 =1,25p
- inhalarea unor pneumalergene. 0,25p
Cauze favorizante: 0,25p
- frigul, atmosfera poluată, scăderea rezistenţei antiinfecţioase a organismului. 0,25*3 =0,75p
c. Simptomatologie
− tusea, care la început era seacă, devine după 2-3 zile productivă, dar, deoarece copilul nu
expectorează ci înghite sputa, nu se poate descrie aspectul ei; 0,25*4 = 1p
− febra este moderată, putând chiar lipsi la copilul mare; 0,25*2 =0,50p
− copiii mari pot acuza jenă retrosternală; 0,25p
− la auscultaţia toracelui se percep numeroase secreţii groase (raluri bronşice difuze) care se
modifică odată cu tusea, schimbându-şi localizarea sau dispărând; poate dura 7-14 zile. 1p
d. Tratament:
− repaus în casă (pentru a nu inhala aer rece) dar nu este necesar repausul la pat; 0,75p
− băuturi calde (ceaiuri, lapte, supe); 0,50p
− la copii peste 1 an, infuzie de ceai de tei încălzită, în administrări mici şi repetate, sau bromhexin
picături orale sau ambroxol. 1p
La copii peste 5 ani, acelaşi tratament sau siropuri expectorante. În niciun caz antitusive tip Tussin,
codeină sau Paxeladin; 1p
− în caz de febră, paracetamol sau Nurofen; 0,50p
− de regulă, nu sunt indicate antibiotice (etiologia este virală). 0,50p
29.SONDAJUL VEZICAL LA FEMEIE 10p

a)Definitie și scop
b)Materiale necesare
c)Accidente si incidente

BAREM

1.Def. 0.5p
Sondajul vezical reprezintă introducerea unei sonde (cateter) prin uretra in vezica urinara,
realizandu-se astfel o comunicare intre vezica si mediul extern.

Scop

explorator
 recoltarea urinei pentru examen de laborator 0,25p
 depistarea unor modificari patologice ale uretrei si vezicii urinare 0,25p
terapeutic
 evacuarea continutului ( cand nu se face spontan) (captarea urinei in caz de incontinenta)
0,25p
 executarea unor procedee terapeutice prin sonda ( spalaturi vezicale, introducerea de
medicamente) 0,25p

2.Materiale necesare
De protecţie 2*0.25=0,5p
 musama si aleza
 manusi
Sterile
 instrumente şi materiale: 2 sonde Foley sau Nelaton de diverse marimi 8*0.25= 2p
 casoleta cu comprese sterile
 manusi sterile
 2 pense hemostatice
 seringi
 1-2 eprubete pentru urocultura si sumar de urina
 solutii sterile pentru lubrefiere
 medicamentele prescrise

Alte materiale 4*0.25=1p

 paravan
 tăviţă renală
 pungi colectoare
 materiale pentru toaleta organelor genitale externe ( apa, sapun, plosca)

3.Accidente si incidente
 infundarea sondei cu sediment urinar, cheaguri de sange sau mucus 1p
 desterilizarea sondei prin nerespectarea normelor de asepsie si antisepsie 1p
 dureri si sangerare acuzate de pacienta in timpul efectuarii manevrei 1p
 imposibilitatea introducerii sondei prin malformatii ale meatului urinar sau alegerea
gresita a calibrului sondei 1p
 patrunderea accidentala in vagin 1p
30. HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ ESENŢIALĂ 10p
a) Definitie
b) Etiopatogenie
c) Tablou clinic

BAREM

1.Definitie
HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ ESENŢIALĂ prin care se înţelege orice sindrom clinic
hipertensiv, în care valorile presiunii arteriale sunt crescute, în absenţa unei cauze organice. 1p

ETIOPATOGENIE
Boala ar fi esenţial nervoasă, produsă de o tulburare în activitatea centrilor nervoşi superiori. 0,5p
-Diferiţi excitanţi din sfera psiho-emoţională (necazuri, griji, nesiguranţă), 0,5p
-acţionând pe fondul unei predispoziţii ereditare duc la apariţia unor focare de excitaţie permanentă
la nivelul scoarţei cerebrale 1p
-determinând secundar o vasoconstricţie arterială. 0,5p
În lanţul patogenic al hipertensiunii mai intervin sistemul endocrin şi rinichiul. 0,5p
− Modificările fundamentale locale care stau la baza hipertensiunii sunt vasoconstricţia arterială şi
creşterea conţinutului peretelui arterial în apă şi sare. Mai târziu apar leziuni organice şi
ateroscleroza, care grăbesc evoluţia şi întunecă prognosticul prin complicaţii. 1,5p

TABLOU CLINIC
Clasic se deosebesc trei stadii:
− Stadiul prehipertensiv poate fi afirmat pe baza ascendenţei ereditare hipertensive, apariţiei unor
puseuri tensionale trecătoare şi a unor teste care stabilesc creşterea anormală a presiunii arteriale,
comparativ cu normalul. 1,5p
Cel mai cunoscut este testul presor la rece, care este pozitiv când, introducând mâna în apă la 4°,
valorile T.A. cresc cu peste 40 mm Hg. 1p
− Stadiul de hipertensiune intermitentă, caracterizat prin perioade de hipertensiune, fără alte
semne clinice, alternând cu perioade normale. 1p
− Stadiul de hipertensiune permanentă: în peste 90% din cazuri, hipertensiunea arterială este
depistată în acest stadiu. 1p
31.ENUMERATI REGULILE DE ADMINISTRARE A MEDICAMENTELOR 10p
a)Doze și orar
b)Prevenire complicații
c)Mod de administrare
BAREM

a)
*Respectă orarul şi ritmul de administrare pentru a se menţine concentraţia constantă în sânge,
având în vedere timpul şi căile de eliminare a medicamentelor 0.5p
*Respectă doza de medicament : doza unică şi doza /24h 0.5p
*Respectă somnul fiziologic al pacientului : organizează administrarea în afara orelor de somn (se
trezeşte pacientul în cazul administrării antibioticelor, chimioterapicelor cu ore fixe de administrare)

0.5p
b)
*Respectă medicamentul prescris de medic 1p
*Verifică calitatea medicamentelor, observând integritatea, culoarea medicamentelor solide,
sedimentarea , tulburarea, opalescenţa medicamentelor sub formă de soluţie 0.5p
*Serveşte pacientul cu doza unică de medicament pentru administrarea pe cale orală 0.5p
*Administrează imediat soluţiile injectabile aspirate din fiole, flacoane 0.5p
*Respectă măsurile de igienă/de asepsie 1p
*Informează pacientul asupra medicamentelor prescrise în ceea ce priveşte efectul urmărit şi
efectele secundare 1p
*Anunţă imediat medicul privind greşelile produse în administrarea medicamentelor 0.5p
*Evită incompatibilităţile medicamentoase datorate asocierilor unor soluţii medicamentoase în
aceeaşi seringă , în acelaşi pahar 0.5p

c)
*Identifică medicamentul prescris după etichetă, forma de prezentare, culoare, miros, consistenţă
0.5p
*Respectă căile de administrare prescrise de medic 0.5p
*Respectă următoarea succesiune în administrarea medicamentelor :
1. pe cale orală 0.5p
2. injecţii 0.5p
3. ovule vaginale 0.5p
4. supozitoare 0.5p
32. RECOLTAREA EXUDATULUI FARINGIAN 10
p
a)Scop
b)Materiale necesare
c)Pregatirea pacientului și efectuarea tehnicii

BAREM

1.Scopul procedurii
Explorator
• Depistarea germenilor patogeni de la nivelul faringelui în vederea tratamentului 0.25p
• Depistarea persoanelor sănătoase purtătoare de germeni 0.25p

2.Materiale necesare
o tavita renala 0.25p
o manusi de unica folosinta 0.25p
o apasator de limba steril 0.25p
o 2 eprubete cu tampon faringian steril 0.25p
o masca de protectie 0.25p
o minilanterna/ sursa de lumina - daca e cazul 0.25p
o etichete 0.25p
o formular cerere analize pentru laborator- daca e cazul 0.25p

3.Pregatirea psihica a pacientului

o se explica pacientului procedura si se incurajeaza pacientul 0.5p
o se obtine consimtamantul 0.5p

Pregatirea fizica a pacientului

o sa nu manance si sa nu bea nimic 0.25p
o sa nu faca gargara 0.25p
o sa nu se spele pe dinti, sa nu isi instileze picaturi in nas 0.25p
o se aseaza pacientul in pat sau pe scaun in pozitie sezanda 0.25p

Efectuarea recoltarii exudatului faringian

•se verifica daca pacientul a respectat recomandarile 0.50p
•se aplica masca de protectie 0.50p
•se spala mainile cu apa si sapun 0.50p
•se imbraca manusile 0.25p
•se cere pacientului sa-si tina capul pe spate se apasa limba cu un apasator de limba, se ilumineaza
fundul gatului pentru a vedea exact zonele inflamate 0.50p
•daca pacientul are senzatie de voma se retrage apasatorul de limba si i se sugereaza sa respire
adanc 0.50p
•dupa ce se relaxeaza, se introduce apasatorul de limba dar mai putin adanc ca prima data
0.50p
•se tamponeaza zonele amigdaliene cu aplicatorul incluzand zonele inflamate sau purulente
0.50p
•ne asiguram ca nu atingem cu tamponul faringian limba, dintii sau obrajii pentru a evita
contaminarea sa 0.50p
•se introduce imediat tamponul in eprubeta protectoare 0.50p

- pregatirea exudatului nazo-faringian pentru laborator

 se eticheteaza proba cu datele pacientului, ziua si ora recoltarii si locul de unde s-a recoltat
si daca pacientul a luat medicamente si ce anume 0.25p
 se completeaza formularul de cerere de analize pentru laborator si proba se trimite imediat la
laborator 0.25p
 se scot mănușile și se spală mâinile 0.25p
33. SPALATURA OCULARA
10p
a)Definitie și scop
b)Materiale necesare
c)Pregatirea pacientului și efectuarea tehnicii

1.Definitie.
Prin spălătura oculară se înţelege introducerea unui curent de lichid în sacul conjunctival1p

Scop:
terapeutic :
 pentru îndepărtarea corpilor străini
0.25p
 pentru indepartarea unor secretii conjunctivale abundente
0.25p

2.Materiale necesare
*de protecţie : prosoape , tavita renala, manusi 0.25p
*sterile
- comprese, tampoane de vată 0.25p
- undină sau alt recipient picurător 0.25p
- apă bicarbonatată 22‰ 0.25p

3.Pregatirea pacientului
- se anunţă pacientul si i se explică necesitatea tehnicii 0.25p
-se obtine consimtamantul scris 0.25p
- se aşează pacientul în poziţie şezând, cu capul lăsat pe spate, cu privirea în sus sau va sta în
decubit dorsal sau lateral, cu capul lăsat pe spate 0.25p
- se protejează ochiul sănătos cu o compresă sterilă 0.25p
- se protejează cu un prosop în jurul gâtului 0.25p
- se aşează tăviţa renală lipită de obraz, de partea ochiului ce urmează a fi spălat (susţinută de
bolnav sau ajutor) 0.25p

Efectuarea tehnicii
- asistentul medical se spală pe mâini, se dezinfectează, îmbraca manusile 0.50p
- verifică temperatura lichidului de spălătură: 37°C (temperatura mai joasă declanşează reflexul de
închidere a pleoapelor) 0.50p
- aşează pe cele două pleoape câte o compresă îmbibată în soluţia antiseptică de spălare 0.50p
- deschide fanta palpebrală cu degetele mâinii stângi şi toarnă încet lichidul din undină (sau alt
recipient) în sacul conjunctival, evitând atingerea corneei 0.50p
- solicită pacientului să rotească ochiul în toate direcţiile 0.50p
- repetă tehnica la nevoie şi verifică prezenţa corpilor străini în lichidul de spălătură (când este
cazul) 0.50p
- îndepărtează tăviţa renală 0.50p
- usucă faţa pacientului 0.50p
- aspiră lichidul rămas în unghiul nazal al ochiului 0.50p
- îndepărtează compresa de pe ochiul protejat 0.50p
- aşează pacientul în poziţie comodă 0.50p
-se scot manusile si se spală mâinile cu apa si sapun 0.50p
34. SPĂLĂTURA AURICULARĂ 10p
a)Definitie și scop
b)Pregatirea pacientului
c)Efectuarea tehnicii

1.Definitie.
Prin spălătură auriculară se înţelege introducerea unui curent de lichid în conductul auditiv extern.
0.50p

Scop
*terapeutic
- îndepărtarea secreţiilor (puroi, cerumen), a corpilor străini ajunşi în urechea externă accidental sau
voluntar 0.25p
- tratamentul otitelor cronice 0.25p

2.Pregatirea pacientului:
- se anunţă pacientul și i se explică necesitatea tehnicii 0.50p
-se obtine consimtamantul scris 0.25p
- pacientul se aşează în poziţie şezând pe scaun și se protejează cu prosopul 0.50p
- se aşează tăviţa sub urechea pacientului, care va ţine capul înclinat spre tăviţă 0.50p
-in cazul insectelor vii, se introduce in conductul auditiv ulei de parafina, glicerina sau tampon cu
alcool 0.50p
-in cazul boabelor de legume si cereale, se instileaza alcool 0.50p
-in cazul dopului de cerumen, cu 24 ore inainte, se instileaza de 3 ori pe zi solutie de bicarbonat de
sodiu in glicerina1/20 0.50p
-in cazul dopului epidermic, se instileaza solutie de acid salicilic 1% in ulei de vaselina 0.50p

3.Efectuarea tehnicii:

- asistenta se spală pe mâini, îmbracă şorţul de cauciuc si manusile 0.50p

- verifică temperatura lichidului de spălătura şi încarcă seringa Guyon 0.50p
- cere pacientului să deschidă gura (conductul se lărgeşte şi conţinutul patologic se îndepărtează mai
uşor) 0.50p
- trage pavilionul urechii în sus şi înapoi cu mâna stângă, iar cu dreapta injectează lichidul de
spălătură spre peretele postero-superior şi aşteaptă evacuarea 0.50p
- operaţia se repetă la nevoie 0.50p
- se usucă conductul auditiv extern 0.50p
- medicul controlează rezultatul spălăturii prin otoscopie 0.50p
- se introduce un tampon de vată în conduct 0.50p
- se aşeazăpacientulîndecubit dorsal 1/2-1 oră 0.50p
- se examinează lichidul de spălătură si se noteaza tehnica si rezultatul spalaturii (corpii straini
extrasi) 0.50p
- se scot mănușile și se spală mâinile 0.25p
35. TEHNICA PANSAMENTULUI ÎN CABINETELE MEDICALE 10p
a) Materiale necesare
b) Tehnica de lucru
c) Fixarea pansamentului

Barem
a.Materiale necesare:
- Flacoane sterile cu benzină, tinctură de iod, alcool, apă oxigenată, ser fiziologic, soluţie Rivanol
1‰, permanganat de potasiu 1/4.000. 1p
- Cutie cu instrumente sterile: pense, foarfeci, sonde canelate sau butonate, ace de siguranţă. 0,75p
- Casoletă cu comprese sterile de diferite mărimi, tampoane de vată şi tifon, vată sterilă, meşe de
tifon, feşe de tifon. 1p
- Cutie de instrumente cu tuburi şi lame de cauciuc sterile. 0,50p
-Tăviţă renală, aleză, muşama. 0,50p
- Antalgice, sedative. 0,50p
- Seringi sterile. 0,25p
b.Tehnica de lucru
- Servirea din casoletă -se deschide capacul casoletei având grijă să nu se desterilizeze pensa de
lucru care este păstrată în mană şi cu ajutorul pensei din mâna stângă (pensa de servit) se scoate un
tampon de vată. 1p
- Peste tamponul de vată se toarnă cu cealaltă mană benzină. 0,25p
- Se degresează şi dezinfectează tegumentele 0,25p
- Dacă plaga este descoperită, cu tamponul imbibat cu benzină, se degresează tegumentul din jurul
plăgii. 0,50p
- Pentru dezinfecţia tegumentului se foloseşte un tampon steril. 0,50p
Dacă există pansament pe plagă, acesta va fi îndepărtat în felul următor:
- cu tamponul îmbibat în soluţia degresantă, se tamponează marginile compresei care acoperă
vechiul pansament; 0,50p
- cand pansamentul este aderent, se îmbibă cu apă oxigenată sau ser fiziologic călduţ, apoi se
indepărtează cu ajutorul pensei de lucru. 0,75p
c.Fixarea pansamentului se face:
- cu galifix (mastisol), prin badijonarea tegumentului din jurul pansamentului şi apoi acoperirea
pansamentului cu o compresă; 1p
- fixand compresa care acoperă pansamentul cu leucoplast; 0,50p
- prin înfăşare, bandajare. 0,25p
36. HEMOPTIZIA 10p

a)Definiție
b)Conduita de urgență

1. Definitie..................................................................................................................................2p
Hemoptizia reprezinta hemoragia exteriorizata prin cavitatea bucala si nazala prin tuse, provenind
de la nivelul cailor respiratorii inferioare (plamani), sub forma de sputa spumoasa, rozata, aerata.

2. Conduita de urgenta
-asigurarea repausului fizic și vocal absolut.................................................................................0,5p
-asezarea pacientului in pozitie sezand pe scaun, fotoliu sau la marginea patului, cu picioarele mai
jos pentru a reduce intoarcerea venoasa......................................................................................0,5p
-se linisteste pacientul...................................................................................................................0,5p
-se aspira secretiile si cheagurile din cavitatea bucala si nazala..................................................0,5p
-se poate face punctievenoasa (venotomie), lasand sa curgaintr-un vas gradat 300-500 ml
sange............................................................................................................................................0,5p
-se aplica garouri la nivelul membrelor inferioare care vor fi schimbate la 10-15 min.................0,5p
-se administreaza oxigen pe sonda sau masca...........................................................................0,5p
-se monteaza linie venoasa..........................................................................................................0,5p
-se administreaza diuretice (furosemid) la indicatia medicului......................................................0,5p
-se monitorizeaza functiile vitale/puls, respiratie, TA, SpO2..........................................................0,5p
-se pot administra pacientului lichide reci sau cubulete de gheata in cantitati mici......................0,5p
-se aplică pungă cu gheață pe regiunea sternală.......................................................................0,25p
-la nevoie, se poate efectua transfuzie sanguina.......................................................................0,25p
-se administreaza tratamentul prescris(hemostatice, sedative, hipotensoare, analgezice, digitalice,
bronhodilatatoare).........................................................................................................................0,5p
-in cazurile grave, intubatie orotraheala cu ventilatie mecanica....................................................0,5p
-asigurarea conditiilor de semiobscuritate.....................................................................................0,5p
-evitarea stimulilor zgomotosi........................................................................................................0,5p
37. PREVENIREA INFECŢIILOR INTRASPITALICEŞTI 10p

a)Definiție
b) Măsuri de prevenire a infecţiilor

a.Definiție
Infecţiile intraspitaliceşti (infecţiile nozocomiale) – sunt îmbolnăviri de natură infecţioasă,
manifestate clinic, contractate în spital şi care apar în timpul spitalizării sau după externare. 1p

b.Măsuri de prevenire a infecţiilor:

Măsurile care se iau ţin cont de etiopatogenia, frecvenţa şi gravitatea lor, cat şi de particularităţile
clinicoepidemiologice . 1p
1. Circuitele funcţionale ale spitalului: 0,25p
- circuitul septic
- circuitul aseptic 2*0,25 = 0,50p
Este important să se respecte circuitele funcţionale ale spitalului. 0,50p
2.Curăţenia 0,25p
- curăţenia saloanelor, cabinetelor, grupurilor sanitare, (a patului, saltelei, pernei, pereţilor, etc) 1p
- curăţenia pacientului 0,25p
- curăţenia personalului sanitar 0,25p
3. Spălarea mâinilor (spălarea igienică de bază, spălarea pentru decontaminare, spălarea
chirurgicală) 1p
4. Dezinfecţia 0,25p
5. Dezinsecţia – toate procedeele de prevenire şi distrugere a înmulţirii insectelor care au rol în
transmiterea bolilor infecţioase (muşte, gandaci, păduchi) 1p
-prin procedee fizice (pieptănarea părului, scuturarea lenjeriei, călcatul cu fierul incins) 1p
-procedee chimice (cu pulberi, soluţii) 0,50p
6. Deratizarea – procedee pentru prevenirea şi distrugerea rozătoarelor (şoareci, şobolani) 1p
7. Sterilizarea 0,25p
38. EPISTAXISUL 10P

a)Definiție
b)Materiale necesare
c)Conduită de urgență

1.Definitie............................................................................................................................1 p
Epistaxisul sau rinoragia reprezinta hemoragia ce ia nastere in fosele nazale, cauzata de iritatie
mecanica locala , leziuni ale vaselor mucoasei nazale, traumatisme nazale sau de anumite boli
generale (pierdere de sange prin nas)
2. Materiale necesare
-manusi..............................................................................................................................0,5 p
-oglinda frontala.................................................................................................................0,5 p
-sursa de lumina................................................................................................................0,5 p
-speculum nazal................................................................................................................0,5 p
-pensa lunga si subtire......................................................................................................0,5 p
-comprese sterile (mesa de tifon)......................................................................................0,5 p
-lubrefiante sterile (ulei de parafina)..................................................................................0,5 p
-tavita renala......................................................................................................................0,5 p
3. Conduita de urgenta:
-bolnavul va fi asezat pe scaun in pozitia sezand, cu un prosop sub barbie..............................0,5 p
-asistenul medical il va linistisi va indeparta si anturajul pentru a nu crea tulburari psihice.......0,5p
- va fi eliberat de orice compresiune: guler, curea,nasturii camasii.............................................0.5 p
-se degajeaza fosele nazale de cheagurile de sange, invitandu-se bolnavul sa sufle nasul, nara cu
nara, intr-o tavita renala .............................................................................................................0.5 p
Hemostaza locala prin:
-compresiune digitalaprin apăsarea narinei care sangereaza cel putin 10 min. .......................1 p
-tamponament narinar– tampoanele narinare imbibate cu solutii hemostatice (apa oxigenata,
trombina, pelicula de fibrina, gelaspon, adrenalina 1‰), cu ajutorul speculului nazal si al pensei se
vor introduce in nara. Se aplica un bandaj sub forma de prastie................................................. 1 p
- aplicarea compreselor reci pe regiunea frontala și nazala, iar daca hemoragia continua se practica
tamponament anterior al fosei nazale pentru 24-48 ore ...................................................1 p
39. ARSURA TERMICĂ – DEFINIȚIE, REGULA LUI "9" (WALLACE) 10P

a)Definiția
b)Cauze
c)Regula lui “9”

1.Definitia .......................................................................................................................2 p
Arsura termica este o boala chirurgicala a intregului organism determinata direct de amploarea
suprafetei arse, a profunzimii acesteia si de modul de evolutie a leziunii locale.
2. Cauze (agent traumatic)
-agenti termici / cald-frig....................................................................................................0,5p
-agenti chimici / baze și acizi ............................................................................................0,5p
-agenti electrici/curent electric...........................................................................................0,5p
-iradiatiile...........................................................................................................................0,5p
3. Regula lui “9” (Wallace)
Aprecierea suprafetei arse la adult dupa regula lui “9”:
- cap si gat=9%...................................................................................................................1p
- trunchi(torace anterior)=18%............................................................................................1p
- trunchi(torace posterior)=18%..........................................................................................1p
- membre superioare=9%...................................................................................................1p
- membre inferioare=18%...................................................................................................1p
- regiunea genitala si perineu=1%......................................................................................1p
40. DEFINITI PANSAMENTUL SI DESCRIETI TIMPII UNUI PANSAMENT 10p

a)Definiție
b)Timpii unui pansament

1. Definitie............................................................................................... ................................ 1 p
Pansamentul reprezinta totalitatea mijloacelor si metodelor prin care se realizeaza protectia plagii
fata de mediul extern si de factorii nocivi: mecanici, termici, infectiosi, climaterici, in scopul
cicatrizarii ei.

2.Timpii unui pansament

a) Degresarea si dezinfectia tegumentelor din jurul plagii…………..................…...........…0,25 p

- Daca plaga este intr-o regiune cu păr, se rade părul in jurul plagii pana la o distanta de 6 cm de
marginea plagii..................................................................................................................0,5 p
- Daca exista pansament pe plaga, se indepărteaza compresele de la pansamentul vechi cu
blândeţe, umezindu-le cu soluţie de ser fiziologic/ apa oxigenata dacă sunt
lipite.......................................................................................................................................0,5 p
- Se degreseaza tegumentele din jurul plagii pentru a îndepărta urmele de adeziv de la
pansamentul anterior sau sebumul, folosind tampon steril imbibat in benzină iodată..........0,5 p
- Se dezinfecteaza tegumentul din jurul plagii cu tampoane sterile imbibate cu soluţie antiseptică
(betadina, alcool iodat) începând dinspre plagă spre periferie in cazul plagilor
neinfectate/aseptice si dinspre periferie spre plaga in cazul plagilor infectate/septice, schimband
frecvent tamponul..................................................................................................1 p
b) Tratarea plăgii.................................................................................................................0,25 p
-Se acţioneaza în funcţie de recomandarea medicului, de natura şi evoluţia plăgii ..........0,5p
-plaga aseptica operatorie se sterge usor cu un tampon cu solutie antiseptica.................0,5p
-se spală plaga cu un jet slab de soluţie antiseptică dacă prezintă secreţii...........................0,5p
-daca exista corpi straini, plaga se spala din abundenta cu apa oxigenata; se indepărteaza tubul
de dren dacă e cazul......................................................................................................0,5p
-se indepărteaza firele............................................................................................................0,5p
-dezinfectia din nou a tegumentului din jurul plagii.................................................................0,5 p
-se aplica medicamente conform prescripţiei medicale…......................................................0,5 p
c) Acoperirea (protecţia plăgii).............................................................................................0,25 p
- se acopera plaga cu comprese sterile care să depăşească marginile plăgii cu 2-3 cm in functie
de tipul de pansament necesar plagii respective (protector, absorbant-vata, compresiv,
umed).......................................................................................................................................0,5p
- Nu se va aplica un strat prea gros de tifon pentru a asigura o bună capilaritate si pentru a nu
permite stagnarea secreţiilor in contact cu tegumentul favorizand iritaţia şi macerarea..........0,5p
d) Fixarea pansamentului :...................................................................................................0,25 p
- se alege o metodă de fixare adecvată regiunii prin înfăşare sau cu substanţe adezive.......0,5p
- se verifica pansamentul pentru a nu jena circulaţia de întoarcere, pentru a nu provoca
dureri......................................................................................................................................0,5p
41.TRANSFUZIA 10p

a)Definiție
b)Scop
c)Accidente și incidente

1. Definitie...............................................................................................................................0,5 p
Transfuzia reprezinta o metoda activa care consta in introducerea de sange si derivatii sai in
sistemul circulator al unui bolnav

2. Scop: ....................................................................................................................................0,5p
-terapeutic

3. Incidentele transfuziei:
> infundarea transfuzorului cu cheaguri - se schimba transfuzorul….......................................0,5p
> imbibarea tubului de aer cu sange - se schimba tubul de aer…..........................................0,5p
> depuneri de cheaguri sau pelicule de fibrina pe filtrul din picurator - se schimba flaconul de
sange si transfuzorul….............................................................................................................0,5p
> perforarea venei…................................................................................................................0,5p
> iesirea acului din vena ......................................................................................................….0,25p
>coagularea sangelui venos refulat in ac/branula/cateter - se schimba acul de
punctie/branula/cateter…..........................................................................................................0,5p
> administrare paravenoasa.......................................................................................................0,25p

Accidentele transfuziei :
> socul hemolitic din cauza incompatibilitatii de grup sanguin care se manifesta prin dispnee,
tahicardie, cianoza, frison, dureri retrosternale, vertij, stare generala alterata - se intrerupe
transfuzia….................................................................................................................................…1p
> frisoane puternice in primele 2 ore de la transfuzie din cauza transfuzarii unui sange alterat,
infectat cu germeni virulenti - se incalzeste bolnavul, se administreaza bauturi calde si se incepe
antibioterapia masiva dupa antibiograma sangelui infectat…....................................................…1p
> transmiterea unor boli infectioase ca hepatita B, hepatita C, H.I.V., malarie, ce vor aparea dupa
trecerea perioadei respective de incubatie…….............................................................................1p
>embolie pulmonara cu cheaguri care se manifesta prin agitatie, dispnee, dureri toracice, tuse
chinuitoare insotita de hemoptizie si febra ....................................................................................1 p
>embolie pulmonara cu aer manifestata prin stare generala alterata, cianoza, dispnee, puls slab
filiform, hipotensiune arteriala - se opreste transfuzia, fluxul venos fiind mentinut prin perfuzare de
ser fiziologic si se iau masuri antisoc de catre medicul reanimator.................................................1p
> transfuzia de sange neincalzit poate provoca hemoliza intravasculara cu blocaj renal, soc
posttransfuzional, acidoza metabolica sau chiar stop cardiac prin hipotermie..............................1p
42.DEFINIȚI FRACTURA, ENUMERAȚI SEMNELE DE CERTITUDINE ȘI PRINCIPIILE
IMOBILIZĂRII CORECTE ALE FRACTURILOR MEMBRELOR
10 p

a)Definiție
b)Semne de certitudine
c)Principiile imobilizării

1.Definiție..................................................................................................................................1p
Fractura reprezinta intreruperea totală sau parțială a continuității unui os, apărută în urma unui
traumatism.
2.Semnede certitudine:
-mobilitate anormală/aparitia unei miscari care nu exista in mod normal...............................0,5 p
-crepitație osoasă/frecatura osoasa care se percepe atat la palpare cat si la auz..................0,5 p
-lipsa transmiterii mișcării dincolo de focarul de fractură/miscarea facuta de bolnav intr-o parte a
segmentului fracturat nu se transmite celeilalte parti..............................................................0,5p
-constatarea întreruperii continuității unui os pusa in evidenta prin examen radiologic......0,5 p
3.Principiile imobilizării:
-asigurarea functiilor vitale........................................................................................................0,5p
-obtinerea unei axari relative a segmentului de imobilizat prin tractiune atraumatica si progresiva in
ax/reducere ortopedica sau chirurgicala pentru repunerea in ax a osului fracturat................1p
-imobilizarea trebuie sa prinda obligatoriu articulatiile de deasupra si de dedesubtul focarului de
fractura....................................................................................................................................1 punct
-imobilizarea sa fie adaptata reliefului anatomic al regiunii accidentate...................................0,5p
-imobilizarea trebuie sa fie simpla pentru a putea fi utilizata si de persoane mai putin
instruite.......................................................................................................................................0,5p
-imobilizarea se poate face prin aparat gipsat circular sau atela gipsata...................................0,5p
-fixarea atelei sau a aparatului gipsat circular se realizează prin folosirea fesilor sau a altor mijloace
improvizate (fular, batic, prosop)..............................................................................1 punct
-in lipsa aparatului gipsat, se pot folosi atele improvizate din lemn, plastic, baston, schiuri,
etc...............................................................................................................................................0,5p
-imobilizarea nu trebuie sa fie compresiva pentru a nu impiedica circulatia de
intoarcere/venoasa......................................................................................................................0,5p
-degetele se lasa intotdeauna la vedere......................................................................................0,5p
-se verifică culoarea și temperatura tegumentelor......................................................................0,5p
43.ARSURA TERMICA 10 P

a)Definiție
b)Gradele de profunzime

1.Definitie ................................................................................................................................1p
Arsura termica este o boala chirurgicala a intregului organism determinata direct de amploarea
suprafetei arse, a profunzimii acesteia si de modul de evolutie a leziunii locale.

2.Gradele arsurii in functie de profunzime

Gradul I- eritem, edem, hipertermie, usturime............................................................4*0,25p=1p
*Intereseaza straturile superficiale ale epidermului dar stratul bazal ramane integru,nu lasa cicatrici
si sechele …………………………...........................................................1p
Gradul II- flictena alba cu continut serocitrin limpede transparent, eritem accentuat, edem,
durere….........................................................................................................................4*0,25p=1 p
*Intereseaza straturile mai profunde din epiderm, dar stratul bazal ramane integru si nu lasa sechele
si are cicatrizare buna daca nu apare infectia...........................................................1p
Gradul III- flictena rosie , cu continut sanguinolent tulbure, durere vie, soc
hipovolemic……………………........................................................................................4*0,25p=1p
*Leziunea distruge tot epidermul si o parte din derm, lasa cicatrici cheloide si
sechele.......................................................................................................................................1p
Gradul IV – escara dermica totala cu distrugerea epidermului, dermului, hipodermului, chiar a
oaselor, muschilor, vaselor, culoarea variind de la alb la negru, in functie de temperatura....1p
*Nu este prezenta durerea, lasa cicatrice cheloide si sechele functionale grave......................1p
*Epitelizarea spontana nu se poate face decat pentru maxim 5 cm 2 arsura gradul IV, peste 5 cm 2,
necesita grefare.........................................................................................................................1p
44. SPĂLĂTURA GASTRICĂ 10 p
a) Definiție
b) Scop
c) Indicații și contraindicații
d) Execuție

Barem
Definiție Prin spălătură gastrică înţelegem evacuarea conţinutului stomacal şi curăţirea mucoasei de
exsudate şi substanţe străine. 1p
Scop
• terapeutic 0,25p
- evacuarea conţinutului stomacal toxic; 0,50p
Indicaţii
- intoxicaţii alimentare sau cu substanţe toxice;
- stază gastrică insoţită de procese fermentative;
- pregătirea preoperatorie în intervenţiile de urgenţă sau pe stomac;
- pregătirea pentru examen gastroscopic
4*0,50=2p
Contraindicaţii
- intoxicaţii cu substanţe caustice;
-hepatite cronice;
-varice esofagiene;
- îmbolnăviri cardio-pulmonare decompensate;
- ulcer gastric în perioada dureroasă;
- cancer gastric;
6*0,50=3p
Execuţie
- se ridică pâlnia deasupra capului pacientului; 0,25p
- înainte ca ea să se golească complet, se coboară cu 30-40 cm sub nivelul epigastrului în poziţie
verticală pentru a se aduna în ea lichidul din stomac; 1p
- se goleşte conţinutul palniei în vasul colector; 0,50p
- se repetă operaţia pană ce lichidul este curat, limpede, fără resturi alimentare sau substanţe străine;
1p
- se îndepărtează palnia şi se pensează capătul liber al sondei după care se extrage cu atenţie. 0,50p
45. RECOLTAREA SECREŢIILOR PURULENTE 10 p

a) Definiție
b) Scop
c) Recoltarea din vezicule, pustule, ulceraţii

Barem

Definiţie
Secreţiile purulente se recoltează de pe suprafaţa tegumentelor, din plăgi supurate, ulceraţii,
organele genitale, conjunctiva oculară, leziuni ale cavităţii bucale şi din conductul auditiv extern.
1,5 p
Scop:
• explorator 0,25p
- depistarea florei microbiene generatoare şi efectuarea 0,50p
- antibiogramei; 0,50p
• terapeutic 0,25p
- evacuarea şi tratarea colecţiilor purulente. 0,50p

Recoltarea din vezicule, pustule, ulceraţii

- se curăţă şi se dezinfectează suprafaţa veziculelor, pustulelor, ulceraţiilor; 3*0,25=0,75p
- se sterilizează ansa prin încălzire la roşu şi se aşteaptă să se răcească; 2*0,25=0,50p
- se recoltează o mică porţiune de puroi, de sub crustă sau de la marginea ulceraţiilor; 3*0,25=0,75p
- materialul recoltat se trece pe o lamă de sticlă sterilă; 0,50p
- se efectuează frotiu. 0,25p

Recoltarea din papule, noduli sau alte leziuni inflamatoare

- se dezinfectează tegumentele cu tinctură de iod; 0,50p
- se puncţionează regiunea cu un ac steril montat la seringă; 0,75p
- se plimbă în mai multe direcţii până se obţine serozitate la aspirare; 1p
- se spală seringa cu ser fiziologic sau mediu de cultură; 0,50p
-se introduce lichidul într-o eprubetă sterilă şi se închide cu dopul, după flambare. 1p
46. SCORUL APGAR 10 p

Scorul Apgar este metoda de evaluare rapida a starii de sănătate a unui nou-născut, imediat după
naștere, la 1-5 minute. 1p
Scorul Apgar este determinat prin evaluarea nou-născutului pe cinci criterii simple pe o scară de la
zero la doi. Valorile obținute se însumează, scorul rezultat variază de la zero la 10. 1p
Cele cinci criterii sunt:
A – Appearance (colorație) 0,5 p
P – Pulse (frecventa cardiaca) 0,5 p
G – Grimace (reactivitate la stimuli) 0,5 p
A – Activity (tonus muscular) 0,5 p
R – Respiratory effort (respirație). 0,5 p
Fiecare semn este notat pe o scară de la 0 la 2:
2 – normal 0,5 p
1 – diminuat 0,5 p
0 – absent 0,5 p
Scorurile egale sau mai mari de 7 sunt în general normale; 4- 6 reprezintă un scor destul de scăzut,
iar mai jos de 3 sunt considerate foarte scazute. 1p
Dacă scorul este între 8-10, starea copilului este bună și nu va avea nevoie decât de ingrijirea de
rutină. 1p
Dacă scorul este între 5 si 7, copilul are nevoie de suport pentru respirație (i se va administra
oxigen). 1p
Un scor sub 5 impune incubator, iar un scor de 3 sau sub 3 impune resuscitare imediată. 1p
47. SCALA GLASGOW 10 p

Scorul Glasgow (scala Glasgow) a fost folosit doar pentru a evalua starea medicală a unei persoane
cu traumatism cerebral, însă în prezent este folosit de toate serviciile medicale de urgență, de către
asistente medicale și medici. Scorul Glasgow este utilizat pentru a monitoriza pacienții din secțiile
de terapie intensivă. 1p

Scala Glasgow are scopul de a evalua starea de conștiență a unei persoane. În funcție de scor, se
poate determina gradul de comă sau de conștiență a unei persoane cu afectare cerebrală. 1p

Scala este alcătuită din trei teste: răspunsul ocular, verbal și motor. Sunt luate în calcul cele trei
valori separate, precum și suma acestora. Cel mai mic scor posibil este reprezentat de 1 (gradat 1 în
fiecare element), iar totalul de 3 reprezintă comă profundă sau moarte. Cel mai mare scor este de
15, rezultat pe care îl va obține o persoana treaza și conștientă. 1p

Calcularea scorului Glasgow

Deschiderea ochilor
4 puncte. deschidere spontană a ochilor 0,25 p
3 puncte. ochii se deschid ca răspuns cerere (sunete) 0,25 p
2 puncte. ochii se deschid ca răspuns la un stimul dureros (strângerea mușchiului trapez – umărul
pacientului, frecarea sternului) 0,25 p
1 punct. absentă 0,25 p

Răspuns verbal
5 puncte. orientat – persoana răspunde coerent și cu sens la întrebări cu privire la nume, vârstă, unde
se află și de ce, anul, luna, localizarea în timp și spațiu. 0,5 p
4 puncte. confuz, dezorientat – persoana răspune la întrebări coerent, dar este dezorientată și
confuză. 0,5 p
3 puncte. cuvinte fără sens – persoana vorbește cuvinte, nu propoziții sau fraze, nu face conversație
și nu are sens. 0,5 p
2 puncte. zgomote – persoana scoate zgomote, nu vorbește, nu articulează cuvinte. 0,5 p
1 punct. absent – fără niciun fel de răspuns verbal 0,5 p

Răspuns motor
6 puncte. persoana îndeplinește lucrurile care i se cer 0,25 p
5 puncte. localizează durerea, are o reacţie de apărare la durere 0,25 p
4 puncte. retrage la durere 0,25 p
3 puncte. decorticare – flexie la durere 0,25 p
2 puncte. decerebrare – extensie la durere 0,25 p
1 punct. absent 0,25 p

Rezultatele
8 puncte – coma de gradul I 0,5 p
7-6 puncte – coma de gradul II 0,5 p
5-4 puncte – coma de gradul III 0,5 p
3 puncte – coma de gradul IV 0,5 p
48. PARACENTEZA (10p)
a. Definiție și scop
b. Indicații și contraindicații
c. Locul de puncționare

BAREM

Paracenteza (10p)

1.Definitie
Puncţia abdominală sau paracenteza reprezinta patrunderea in cavitatea peritoneala , traversand
peretele abdominal prin intermediul unui ac sau trocar în diferite scopuri. 1,5p
Scop
Explorator
-Punere în evidenţă a prezenţei lichidului peritoneal....................................................................0,5p
-Recoltarea lichidului şi examinarea sa în laborator pentru stabilirea naturii sale si a
diagnosticului 0,5p
Terapeutic
-Evacuarea unei colecţii libere de lichid în ascitele masive
0,5p
-Pentru efectuarea dializei peritoneale
0,5p

2.Indicaţii
- ascitele masive care provoacă tulburări circulatorii şi respiratorii prin presiunea asupra
diafragmului, venei cave inferioare 0,5p
- ascitele care nu se resorb prin metodele obişnuite de tratament 0,5p
- traumatismele închise ale viscerelor abdominale, când se bănuieşte hemoperitoneu 0,5p
- pt.diagnosticul citologic, bacteriologic şi enzimatic al ascitei
0,5p
Contraindicaţii
-chisturi ovariene mari 0,5p
-hidronefroză 0,5p
-sarcină 0,5p
-se execută cu prudenţă la pacienţii cu diateze hemoragice şi în precomă;
0,5p
-colecţiile de lichid închistate se evacuează numai chirurgical.
0,5p

3.Locul puncţiei
- pe linia Monroe-Richter - în fosa iliacă stângă, la punctul de unire a 1/3 medii cu cea
distală pe linia ce uneşte ombilicul cu spina iliacă antero-superioară stângă 1p
- pe linia ombilico-pubiană la mijlocul ei 1p
49. PUNCTIA TORACICA (PUNCTIA PLEURALA SAU TORACOCENTEZA) 10p

a)Definitie și scop
b)Materiale necesare
c)Pregatirea fizica si psihica a pacientului

BAREM

1.Definitie
Puncţia pleurală sau toracocenteza reprezintă patrunderea cu un ac steril, prin spatiul intercostal,
in cavitatea pleurala, stabilind o legatura intre cavitatea pleurala si mediul exterior
1p

Scop
explorator
 punerea în evidenţă a prezenţei lichidului pleural 0,25p
 recoltarea lichidului pentru examinarea sa cantitativă şi calitativă 0,25p
terapeutic
 evacuarea lichidului 0,25p
 administrarea medicamentelor în cavitatea pleurală (antibiotice, citostatice) după spălarea
cavităţii 0,25p

2.Materiale necesare
 - de protecţie (musama si aleza) 0,25p
 - pentru dezinfecţia tegumentului - tip III 0,25p
 instrumente şi materiale sterile: 2 - 3 ace de 10 cm lungime, cu diametrul de 1 mm, 2-3
seringi de 20 - 50 ml, seringă de 5 ml şi ace pentru anestezie, pense, mănuşi, câmp chirur-
gical, tampoane, comprese 9*0.25= 2.25p
 - alte materiale: romplast, eprubete, sisteme de aspiratie cu presiune negativa, recipiente
pentru colectarea lichidului, tăviţă renală 5*0.25=1.25p
 - medicamente: atropină, morfină, anestezice
3*0.25=0.75p

3.Pregatirea pacientului:
-se informează pacientul cu privire la scopul puncţiei şi la poziţia în care va sta în timpul
puncţiei 0.25p
-se obtine consimtamantul scris al pacientului 0,5p
- se administrează cu 30 de minute înaintea puncţiei o fiolă de atropină pentru a preveni accidentele
(atropina scade excitabilitatea generală şi a nervului pneumogastric) 0.5p
-se aşează pacientul :
 in poziţie şezând la marginea patului sau a mesei de examinare cu picioarele sprijinite
pe un scăunel, cu mâna de partea bolnavă ridicată peste cap până la urechea opusă
0.5p
 sau cu trunchiul uşor aplecat în faţă, cu antebraţele flectate pe braţe, cu mâinile la ceafă,
coatele 0.5p
 pacienţii cu stare bună se aşează călare pe un scaun cu spătar, antebraţele fiind
sprijinite pe spătarul scaunului 0.5p
 pacienţii în stare gravă se aşează în decubit lateral, pe partea sănătoasă, la marginea
patului 0.5p
50. SPALATURA OCULARA 10p
a)Definitie și scop
b)Materiale necesare
c)Pregatirea pacientului și efectuarea tehnicii

1.Definitie.
Prin spălătura oculară se înţelege introducerea unui curent de lichid în sacul conjunctival 1p

Scop:
terapeutic :
 pentru îndepărtarea corpilor străini 0.25p
 pentru indepartarea unor secretii conjunctivale abundente 0.25p

2.Materiale necesare
*de protecţie : prosoape , tavita renala, manusi 0.25p
*sterile
- comprese, tampoane de vată 0.25p
- undină sau alt recipient picurător 0.25p
- apă bicarbonatată 22‰ 0.25p

3.Pregatirea pacientului
- se anunţă pacientul si i se explică necesitatea tehnicii 0.25p
- se obtine consimtamantul scris 0.25p
- se aşează pacientul în poziţie şezând, cu capul lăsat pe spate, cu privirea în sus sau va sta în decubit dorsal
sau lateral, cu capul lăsat pe spate 0.25p
- se protejează ochiul sănătos cu o compresă sterilă 0.25p
- se protejează cu un prosop în jurul gâtului 0.25p
- se aşează tăviţa renală lipită de obraz, de partea ochiului ce urmează a fi spălat (susţinută de bolnav sau
ajutor) 0.25p

Efectuarea tehnicii
- asistentul medical se spală pe mâini, se dezinfectează, îmbraca manusile 0.50p
- verifică temperatura lichidului de spălătură: 37°C (temperatura mai joasă declanşează reflexul de închidere
a pleoapelor) 0.50p
- aşează pe cele două pleoape câte o compresă îmbibată în soluţia antiseptică de spălare 0.50p
- deschide fanta palpebrală cu degetele mâinii stângi şi toarnă încet lichidul din undină (sau alt recipient) în
sacul conjunctival, evitând atingerea corneei 0.50p
- solicită pacientului să rotească ochiul în toate direcţiile 0.50p
- repetă tehnica la nevoie şi verifică prezenţa corpilor străini în lichidul de spălătură (când este cazul)
0.50p
- îndepărtează tăviţa renală 0.50p
- usucă faţa pacientului 0.50p
- aspiră lichidul rămas în unghiul nazal al ochiului 0.50p
- îndepărtează compresa de pe ochiul protejat 0.50p
- aşează pacientul în poziţie comodă 0.50p
- se scot manusile si se spală mâinile cu apa si sapun 0.50p
51. SPĂLĂTURA AURICULARĂ 10p
a)Definitie și scop
b)Pregatirea pacientului
c)Efectuarea tehnicii

1.Definitie.
Prin spălătură auriculară se înţelege introducerea unui curent de lichid în conductul auditiv extern.
0.50p

Scop
*terapeutic
- îndepărtarea secreţiilor (puroi, cerumen), a corpilor străini ajunşi în urechea externă accidental sau voluntar
0.25p
- tratamentul otitelor cronice 0.25p

2.Pregatirea pacientului:
- se anunţă pacientul și i se explică necesitatea tehnicii 0.50p
- se obtine consimtamantul scris 0.25p
- pacientul se aşează în poziţie şezând pe scaun și se protejează cu prosopul 0.50p
- se aşează tăviţa sub urechea pacientului, care va ţine capul înclinat spre tăviţă 0.50p
- in cazul insectelor vii, se introduce in conductul auditiv ulei de parafina, glicerina sau tampon cu alcool
0.50p
- in cazul boabelor de legume si cereale, se instileaza alcool 0.50p
- in cazul dopului de cerumen, cu 24 ore inainte, se instileaza de 3 ori pe zi solutie de bicarbonat de sodiu in
glicerina 1/20 0.50p
- in cazul dopului epidermic, se instileaza solutie de acid salicilic 1% in ulei de vaselina 0.50p

3.Efectuarea tehnicii:

- asistenta se spală pe mâini, îmbracă şorţul de cauciuc si manusile 0.50p

- verifică temperatura lichidului de spălătura şi încarcă seringa Guyon 0.50p
- cere pacientului să deschidă gura (conductul se lărgeşte şi conţinutul patologic se îndepărtează mai uşor)
0.50p
- trage pavilionul urechii în sus şi înapoi cu mâna stângă, iar cu dreapta injectează lichidul de spălătură spre
peretele postero-superior şi aşteaptă evacuarea 0.50p
- operaţia se repetă la nevoie 0.50p
- se usucă conductul auditiv extern 0.50p
- medicul controlează rezultatul spălăturii prin otoscopie 0.50p
- se introduce un tampon de vată în conduct 0.50p
- se aşează pacientul în decubit dorsal 1/2-1 oră 0.50p
- se examinează lichidul de spălătură si se noteaza tehnica si rezultatul spalaturii (corpii straini extrasi)
0.50p
- se scot mănușile și se spală mâinile 0.25p
52. SUPORTUL DE BAZA AL VIETII LA ADULT (BLS) 10p

a)Definiție
b)Conduita de urgență

1. Definitie...................................................................................................................................1p
Suportul vital de baza /Basic Life Support- BLS este definit ca un ansamblu de masuri de
resuscitare, efectuate asupra unui pacient aflat in stop cardio-respirator, fara a se folosi echipamente
specifice.
2.Conduita de urgenta
a) in cazul victimei constiente
-se va lasa in pozitia in care a fost gasita.............................................................................0,25p
-se solicita ajutor calificat.....................................................................................................0,25p
-se reevalueaza starea ei periodic pana la sosirea ambulantei...........................................0,25p
-daca se afla intr-o zona periculoasa, se va scoate victima din acea zona.........................0,25p
b) in cazul victimei inconstiente
-se aseaza victima in decubit dorsal pe un plan dur.............................................................0,5p
-salvatorul se va aseza lateral, intr-o pozitie care sa-i permita efectuarea manevrelor de
resuscitare/insuflari de aer si masaj cardiac extern...............................................................0,5p
-eliberarea cailor respiratorii superioare.................................................................................0,5p
-evaluarea respiratiei timp de 10 sec, privind pieptul si apropiind urechea de capul victimei, simtind
respiratia si ascultand............................................................................................................0,5p
-evaluarea functiei cardiace / verificarea pulsului .................................................................0,5p
-incercarea de a obtine ajutor calificat...................................................................................0,25p
-daca victima respira eficient si are puls, va fi asezata in pozitia de siguranta.....................0,5p
-daca victima nu respira, se aplica formula HELP ................................................................0,5p
-Hiperextensia capului
-Eliberarea cailor respiratorii superioare
-Luxarea mandibulei in sus si inainte
-Pensarea nasului si insuflarea aerului
-daca victima nu prezinta puls, se va face masaj cardiac extern (MCE)...................................0,5p
-daca este un salvator, se fac doua insuflatii urmate de 30 compresiuni sternale (cu o frecventa de
10-12 respiratii/min si 100 batai/min).........................................................................................0,5p
-daca sunt doi salvatori, se va face o insuflatie, urmata de 5 compresiuni sau doua insuflatii cu 30
compresiuni, salvatorii alternand manevrele intre ei pentru a nu obosi....................................0,5p
-masajul cardiac extern presupune infundarea sternului cu aproximativ 5-6 cm.....................0,5p
-bratele salvatorului vor fi intinse, iar palmele vor fi asezate una peste alta, cu degetele
incrucisate.................................................................................................................................0,5p
-se va comprima sternul cu podul palmei, degetele ramanand ridicate pentru a nu comprima
coastele, dupa fiecare compresiune, sternul este lasat sa revina la pozitia initiala, fara a ridica
mainile de pe stern.....................................................................................................................0,5p
-insuflarea aerului se face gura la gura (prin pensarea nasului), gura la nas sau gura la masca,
urmarind miscarile de ridicare ale toracelui................................................................................0,5p
-daca victima vomita in timpul resuscitarii, se intoarce in decubit lateral, cu capul pozitionat spre
podea, pentru a permite eliminarea varsaturii si se va curata cavitatea bucala si nazala...........0,5p
-se evalueaza periodic reluarea respiratiei si a pulsului............................................................0,25p
53. DEFINITI PANSAMENTUL SI DESCRIETI TIMPII UNUI PANSAMENT 10p

a)Definiție
b)Timpii unui pansament

1. Definitie............................................................................................... ................................ 1 p
Pansamentul reprezinta totalitatea mijloacelor si metodelor prin care se realizeaza protectia plagii
fata de mediul extern si de factorii nocivi: mecanici, termici, infectiosi, climaterici, in scopul
cicatrizarii ei.

2.Timpii unui pansament

a) Degresarea si dezinfectia tegumentelor din jurul plagii…………..................…...........…0,25 p

- Daca plaga este intr-o regiune cu păr, se rade părul in jurul plagii pana la o distanta de 6 cm de
marginea plagii..................................................................................................................0,5 p
- Daca exista pansament pe plaga, se indepărteaza compresele de la pansamentul vechi cu
blândeţe, umezindu-le cu soluţie de ser fiziologic/ apa oxigenata dacă sunt
lipite.......................................................................................................................................0,5 p
- Se degreseaza tegumentele din jurul plagii pentru a îndepărta urmele de adeziv de la
pansamentul anterior sau sebumul,......................................................................................0,5 p
- Se dezinfecteaza tegumentul din jurul plagii cu tampoane sterile imbibate cu soluţie antiseptică
(betadina), schimband frecvent
tamponul ..........................................................................................................................................
........1 p
b) Tratarea plăgii.................................................................................................................0,25 p
-Se acţioneaza în funcţie de recomandarea medicului, de natura şi evoluţia plăgii ..........0,5p
-plaga aseptica operatorie se sterge usor cu un tampon cu solutie antiseptica .................0,5p
-se spală plaga cu un jet slab de soluţie antiseptică dacă prezintă secreţii...........................0,5p
-daca exista corpi straini, plaga se spala din abundenta cu apa oxigenata; se indepărteaza tubul
de dren dacă e cazul......................................................................................................0,5p
-se indepărteaza firele............................................................................................................0,5p
-dezinfectia din nou a tegumentului din jurul plagii.................................................................0,5 p
-se aplica medicamente conform prescripţiei medicale…......................................................0,5 p
c) Acoperirea (protecţia plăgii).............................................................................................0,25 p
- se acopera plaga cu comprese sterile care să depăşească marginile plăgii cu 2-3 cm in functie
de tipul de pansament necesar plagii respective (protector, absorbant-vata, compresiv,
umed).......................................................................................................................................0,5p
- Nu se va aplica un strat prea gros de tifon pentru a asigura o bună capilaritate si pentru a nu
permite stagnarea secreţiilor in contact cu tegumentul favorizand iritaţia şi macerarea..........0,5p
d) Fixarea pansamentului :...................................................................................................0,25 p
- se alege o metodă de fixare adecvată regiunii prin înfăşare sau cu substanţe adezive.......0,5p
- se verifica pansamentul pentru a nu jena circulaţia de întoarcere, pentru a nu provoca
dureri......................................................................................................................................0,5p
54. ESCARELE DE DECUBIT 10p

a)Definiție
b)Măsuri de profilaxie

1. Definiție....................................................................................................................................1 p
Escara este o leziune profunda a tesuturilor prin irigarea insuficienta, datorita compresiunilor
indelungate, intre proeminentele osoase si un plan dur/ leziuni ale tegumentelor interpuse intre doua
planuri dure os si pat.
2. Masuri de profilaxie
a)se adreseaza cauzelor locale sau favorizante si reprezinta “cartea de vizita” a asistentului
medical..........................................................................................................................................0,5p
b)schimbarea poziției bolnavului..................................................................................................0,5p
- se face la 2-3 ore, la nevoie mai des........................................................................................0,5p
-se evita imobilizarea................................................................................................................0,25p
-se intocmeste o foaie de supraveghere in care se noteaza orele de schimbare, pozitia, aspectul
tegumentelor, zonele masate.....................................................................................................0,25p
c) aspectul lenjeriei de pat și de corp, eliminarea corpilor străini..............................................0,5 p
-evitarea cutelor lenjeriei de pat, de preferat renuntarea la lenjeria de corp..........................0,25 p
-scuturarea patului zilnic sau la nevoie de firimituri (biscuiti, paine,
gips).....................................0,5p
e)alimentația și hidratarea...........................................................................................................0,25p
- alimentatia sa fie bogata in proteine si vitamine pentru a favoriza cicatrizarea .......................0,5p
- se tine cont de varsta si greutatea bolnavului...........................................................................0,5p
- necesarul de lichide se va completa cu 1,5-2 l la 24 ore..........................................................0,5p
f) asigurarea confortului și igiena regiunii...................................................................................0,5p
-spalare zilnica cu apa si sapun si ungerea regiunilor expuse umezelii, prevenind macerarea
pielii .........................................................................................................................................0,5p
-in caz de incontinenta urinara, se monteaza sonda urinara (Foley).........................................0,5p
- aplicarea unor unguente local.....................................................................................................0,5p
- se pot aplica comprese cu talc.................................................................................................0,25p
g) utilizarea materialelor auxiliare..............................................................................................0,25p
- se pot folosi saltele speciale cu aer, apa,.................................................................................0,5p
- se pot folosi perne de diverse dimensiuni si forme pentru genunchi, tendonul lui Achile........0,5p
- se pot folosi colaci de cauciuc, silicon sau din vata infasurata cu fasa.....................................0,5p