FIȘA OPEREI

TITLU: Ion

AUTOR: Liviu Rebreanu (1885-1944)

TIPOLOGIE: roman realist, obiectiv

APARIȚIE: 1920

CURENT: realism: tematica socială, perspectiva narativă

STRUCTURĂ: structura circulară, drumul în satul Pripas

ACȚIUNE: Ion, un .țăran sărac vrea să obțină pământ și din acest motiv o seduce pe Ana, fiica
bogătașului Vasile Baciu, o lasă însărcinată, astfel îl obligă pe Baciu să accepte
căsătoria lor. După ce obține pământurile, devine indiferent față de Ana și o caută
pe Florica, iubirea sa adevărată, măritată cu fostul logodnic al Anei, George
Bulbuc. Ana se sinucide, moare și copilul lor, iar George îl prinde pe Ion la Florica
și îl omoară cu o sapă.
TEMĂ: condiția țăranului, problematica pământului în satul ardelean de la înc.sec. XX –
lupta țăranului sărac pentru pământ - dezumanizarea din cauza setei de pământ
SECVENȚE: sărutul, nunta

CONFLICT: exterior: Ion – Vasile Baciu, interior: Ion: glasul pământului – glasul iubirii
social: țăranii bogați – țăranii săraci
INCIPIT-FINAL: drumul spre și dinspre satul Pripas – simbolic – semnifică destinul

TITLU: nume obișnuit, personajul nu este excepțional – exponent al țărănimii

PERSPECTIVĂ: obiectivă, omniscientă

PERSONAJE: Ion – țăranul sărac, Ana – fata urâtă, dar bogată, soția sa, Florica – fata frumoasă,
săracă, Vasile Baciu, țăranul bogat, tatăl Anei, George Bulbuc – logodnicul Anei,
soțul Floricăi, învățătorul Herdelea și familia sa, Titu - fiul învățătorului, preotul
CARACTERIZARE: Ion, personaj principal

STATUT SOCIAL: țăran sărac, vrea să devină bogat

STATUT PSIHOL.: lacom, ambițios, nemilos

STATUT MORAL: patima de pământ

TRĂSĂTURĂ: setea de pământ

SECVENȚE: scena horei, scena sărutului, scena nunții

ELEMENTE STR. modalități de caracterizare, conflict

CUVINTE CHEIE: setea de înavuțire,

CITATE: „Nu-i fusese dragă Ana (...) Iubise pe Florica (...) Dar Florica era mai
săracă decât dânsul, iar Ana avea locuri și case și vite multe...”
Subiecctul operei:

Ion Pop al Glanetașului este un țăran sărac, care dorește să fie

cineva în sat, ceea ce fără pământuri nu se va îndeplini. Pentru
acest motiv, el găsește o modalitate de a se înavuți: deși o iubește
pe Florica, o fată frumoasă, dar săracă, face curte lui Ana Baciu,
fiica lui Vasile Baciu, unul dintre țăranii bogați ai satului. Ana este
promisă lui George Bulbuc, un tânăr țăran bogat, dar Ion o lasă
însărcinată, astfel Vasile Baciu este nevoit să accepte căsătoria lor.
La nunta cu Ana, Ion are ochi numai pentru Florica, ceea ce devine
evident și pentru mireasă. Tânărul soț își dă seama, că odată cu
pământurile, el o primește și pe Ana, pe care nu o vrea. În ciuda
căsătoriei, Vasile Baciu nu vrea să-i dea pământurile, doar o
bucată pentru a le asigura traiul. Ion începe să o bată pe Ana, o
umilește și o alungă din casă, până când Baciu se răzgândește și îi
transmite proprietatea asupra pământurilor. Ana dă viață unui
băiețel, Petrișor, dar simțindu-se înșelată și folosită, se spânzură.
Moartea soției îl lasă rece pe Ion, iar mai târziu și moartea
copilului său îi trezește doar frica să nu piardă pământurile
obținute cu greu. După moartea lui Petrișor, Vasile Baciu își
revendică pământurile, dar Ion refuză să le dea înapoi. Cei doi se
înțeleg prin medierea preotului Belciug, care le oferă posibilitatea
să-și lase averile bisericii în caz că rămân fără moștenitori, pe care
o acceptă amândoi. Înte timp, George Bulbuc o ia pe Florica de
nevasă. Ion simte o atracție puternică pentru Florica, umblând din
ce în ce mai mult pe la casa ei, până când într-o noapte, George suspectând venirea lui Ion, se întoarce pe neașteptate
acasă, iar când aude pași în curte, iese și îl omoară cu o sapă. George este arestat, iar pământurile lui Ion trec în
proprietatea bisericii.

Tartalom:

Ion Pop al Glanetașului egy szegény parasztlegény, aki

valaki akar lenni a faluban, de ez föld nélkül nem fog menni.
Ezért, talál egy módot a vagyonszerzésre: bár Floricát
szereti, a szép, de szegény leányt, Annának udvarol, Vasile
Baciu lányának, aki a falu egyik leggazdagabb embere.
Anna George Bulbuc-nak van igérve, aki szintén gazdag
parasztlegény, de Ion teherbe ejti, így Vasile Baciu arra
kényszerül, hogy elfogadja a házasságukat. Az esküvőn Ion
csak Floricát nézi, ami a menyasszonynak is feltűnik. A
fiatal férj rájön, hogy a földekkel együtt Annát is megkapja,
akit nem akar. A házasság ellenére, Vasile Baciu nem akarja
átadni a földjeit, csak egy darabot, amiből megéljenek. Ion
elkezdi verni Annát, megalázza és elkergeti a házból, amíg
Baciu meggondolja magát és odaadja a földeket. Anna életet
ad egy kisfiúnak, Petrișornak, de mivel átverve és kihasználva érzi magát, véget vet az életének. A felesége halála
hidegen hagyja Iont, sőt, később a gyermek halála is csak a félelmet ébreszti benne, hogy elveszti a nehezen
megszerzett földeket. A gyermek halála után Vasile Baciu kéri vissza a földeket, de Ion visszautasítja. A pap
közbenjárására egyeznek meg, aki felajánlja nekik a lehetőséget, hogy örökösök hiányában, hagyják az egyházra a
vagyonukat. Időközben Geroge Bulbuc elveszi Floricát feleségül. Ion egyre erősebb vonzalmat érez Florica iránt,
egyre többet jár a házához, amíg egy éjjel, George gyanítva hogy Ion odamegy, váratlanul hazatér és amikor lépteket
hall az udvaron, kimegy és megöli egy kapával, Georget letartóztatják, a Ion földjei az egyházra szállnak.
 LIVIU REBREANU: ION

1. Introducere
Apariția Ion de Liviu Rebreanu este primul roman obiectiv în literatura română, a apărut în 1920
după o perioadă de pregătire de cca. 7 ani., iar ca formulă estetică, aparține realismului.
Prez. Realismul este un curent literar din secolul al XIX- lea având ca principiu de bază reflectarea
curent verosimilă a realității. Se preferă teme sociale ca parvenitismul, averea, familia, iar
perspectiva narativă este obiectivă, realizată de un narator omniscient pe un ton impersonal,
70 neutru.
2. Încadrarea în curent – REALISM
Trăsătura Romanul aparține realismului, deoarece prezintă în mod verosimil lumea satului transilvănean
1 de la începutul secolului al XX-lea, înfățișând diferite clase sociale: țăranii săraci, țăranii
bogați și intelectualii din mediul rural: preotul Belciug și învățătorul Herdelea. Apar personaje
tipice în situaţii tipice, astfel, Ion este tipul arivistului, Ana este tipul femeii subordonate,
respectiv temele preferate de realism: averea şi familia.
Trăsătura O altă trăsătură a realismului se remarcă din punct de vedere compozițional, anume structura
2 circulară, cititorul fiind introdus în lumea operei urmărind drumul care conduce în satul Pripas
110 și este scos din aceasta părăsind satul pe același drum. Deznodământul tragic este prevestit de
toponimele „Râpele Dracului”, „Cișmeaua Mortului”
3. Prezentarea modului în care tema se reflectă în textul studiat + comentarea a două secvențe semnif.
Tema TEMA este problematica pământului în satul ardelean de la începutul secolului al XX-lea,
unde averea condiționează respectul comunității. Firul narativ urmărește lupta unui țăran sărac
pentru a obține pământ și consecințele actelor sale. Tema posesiunii pământului este dedublată
de tema iubirii.
Secvență 1 O secvență semnificativă pentru ilustrarea temei este scena introductivă a horei de duminică,
care dezvăluie intențiile lui Ion față de Ana, relațiile sociale și arată faptul că demnitatea în
comunitate o asigură averea. Din acest motiv, Ion își propune să obțină pământuri, cu orice
preț și dansează cu Ana Baciu, o fată bogată. Tatăl acesteia, Vasile Baciu îl umilește pe Ion,
numindu-l sărăntoc, hoț și tâlhar, intuind corect intențiile flăcăului. Ion îi face curte Anei cu
un scop determinat: „Nu-i fusese dragă Ana (...) Iubise pe Florica (...) Dar Florica era mai
săracă decât dânsul, iar Ana avea locuri și case și vite multe...” Astfel, Ion încalcă glasul iubirii
și alege glasul pământului.
Secvență 2 Un alt episod narativ semnificativ pentru temă este scena sărutului, în care Ion, obținând în
sfârșit ogoarele lui Baciu, sărută pământul cu pasiunea cu care se sărută o iubită. El se simte
200 mândru și uriaș, cu sufletul pătruns de fericire. Singura sa iubire este deci pământul, care îi
este mamă și iubită, nicio femeie neputându-se ridica la acest standard. Mai mult, după
obținerea pământurilor, el devine indiferent față de Ana, nici sinuciderea ei nici moartea
copilului nu îi trezește senimentul de vinovăție, decât frica de a nu-și pierde pământul râvnit
4. Două elemente de structură
Titlu: Semnificativ pentru tema operei este titlul, care fiind eponim, îndreaptă atenția cititorului
asupra personajului principal. Ion, purtând un nume răspândit, devine exponentul țărănimii
prin dragostea lui pentru pământ. Ion nu este unic prin modalitatea de obținere a pământului,
atât Baciu, cât și Glanetașu căsătorindu-se din interes, ci prin faptul că este nesățios, dorește
să se întoarcă la iubirea adevărată după ce a sacrificat-o.
Conflict De asemenea, tema este susținută și prin conflict, atât pe plan exterior cât și pe cel interior. Pe
plan exterior Ion se află în conflict cu Vasile Baciu pentru avere, cu George Bulbuc pentru
iubire. De asemenea, există un conflict social între țăranii bogați și cei săraci, dar și între
intelectualii satului. Pe plan interior conflictul se manifestă în conștiința lui Ion, care este
nevoit să aleagă între avere și iubire, glasul pământului și glasul iubirii, dar ia o decizie greșită.
5.Încheiere Prin temă și prin contrucția personajelor, romanul „Ion” rămâne una dintre cele
150 mai reprezentative opere ale lui Liviu Rebreanu, de o valoare incontestabilă în lit. română.
 LIVIU REBREANU: ION

1. Bevezetés
Megj. A „Ion” c. regény 1920-ban jelent meg, az első realista, objektív regény a román
irodalomban, esztétikailag a realizmushoz tartozik.
Irányzat A realizmus egy irodalmi irányzat, amely a XIX században jelenik meg, alapvető elve a
valóság hű tükrözése. Társadalmi témákat kedvel, mint a család, a vagyon, a szülők vagy a
vagyonhajhászás. A narratív perspektíva objektív, a mindentudó narrátor semleges hangon
mutatja be az eseményeket.
2. Irányzathoz tartozás - Realizmus
Tulajd 1 A regény a realizmushoz tartozik, mert valószerűen mutatja be a XX század eleji erdélyi falu
világát, különböző társadalmi osztályokat jelenítve meg: gazdag és szegény parasztok, vidéki
értelmiségiek, Belciug pap és Herdelea tanító. Tipikus szereplők jelennek meg tipikus
helyzetekben, így Ion a vagyonhajhász típusát, Ana az alárendelt nő típusát képviseli, valamint
megjelennek a realizmus kedvelt témái, a család és a vagyon.
Tulajd 2 Egy másik tulajdonsága a realizmusnak a keretes szerkezet, az olvasó a Pripas faluba vezető
úton kerül be a mű világába, tele a tragikus végre utaló helységnevekkel, pl. Az ördög
szakadékai, A halott kútja és ugyanazon az úton hagyja el a képzeletbeli világot.
3. A téma megjelenítése két kommentált jelenetben
Téma A téma a föld problematikája aXX század eleji erdélyi faluban, ahol a vagyon függvényében
tisztelik az embert. Az elbeszélő szál egy szegény parasztlegény harcát mutatja be a földért és a
tettei következményét. A föld birtoklásának témáját duplázza a szerelmi szál.
Jelenet 1 Egy jelenet amely bemutatja a témát a vasárnapi hóra kezdőjelenete, amely leleplezi Ion
szándékait Annával szemben, a társadalmi viszonyokat és bemutatja, hogy a közösségben a
méltóságot a vagyon biztosítja. Ezért Ion felteszi magának, hogy földet szerez bármi áron és
Ana Baciuval táncol, egy gazdag lánnyal. Anna apja, Vasile Baciu megalázza Iont, csórónak
nevezi, tolvajnak és rablónak, mivel jól ráérez a legény szándékaira. Ion határozott céllal
udvarol Annának: „Nem volt kedves számára Anna .... Floricát szerette ... de Florica még nála
is szegényebb volt, és Annának földjei voltak, házai és sok jószága.” Így Ion átlép a szív
hangján és a föld hangját választja.
Jelenet 2 Egy másik jelenet ami fontos a téma szempontjából, a csók jelenete, amelyben Ion, végre
kezet téve a Baciu földjeire, olyan szenvedéllyel csókolja meg a földet mint egy szeretőt.
Büszkének és óriásnak érzi magát, lelke szárnyal a boldogságtól. Egyetlen szerelme a föld,
az neki anya és kedves, egy nő sem lévén képes erre a rangra emelkedni a szívében. Sőt, a
földek megszerzése után teljesen közömbös lesz Annával, sem a felesége öngyilkossága,
sem a gyermeke halála nem képes bűntudatot ébreszteni benne, csak az imádott föld
elvesztésének félelmét.
4. Strukturális elemek
Cím: A téma szempontjából jelentős a cím, amely eponím lévén, a főszereplőre irányítja a
figyelmet. Ion egy széles körben elterjedt nevet visel, így kivetítése lesz a parasztoknak a
föld iránti szerelme révén. Ion nem a föld megszerzésének módjával lesz egyedi, mert
Baciu és Glanetasu is érdekből házasodott, hanem azért mert telhetetlen, vissza akar térni a
szerelméhez, miután feláldozta azt.
Konfliktus Továbbá, a témát a konfliktus is alátámasztja, amely külsőleg és belsőleg is megnyilvánul.
Külső szinten van egy erős konfliktus Ion és Vasile Baciu között a földért, és Ion és George
Bulbuc között a szerelemért. Ugyanakkor van egy társadalmi konfliktus a szegény és a gazdag
parasztok közt, valamint az értelmiségiek közt is. Belső szinten a konfliktus a Ion
lelkiismeretében nyilvánul meg, akinek választania kell a föld hangja és a szerelem hangja
között, de rossz döntést hoz.
5. A téma és a szereplők felépítése által, a “Ion” Liviu Rebreanu egyik legreprezentatívabb műve
Befejezés és mint olyan felbecsülhetetlen értékű a román irodalomban.
 SCHEMĂ ESEU ION

INTRODUCERE (0,5 P)
- apariția: 1920
- roman realist, obiectiv, interbelic
ÎNCADRAREA ÎNTR-O SPECIE / ORIENTAREA TEMATICĂ/CULTURALĂ SAU ÎNTR-UN
CURENT LITERAR (6p)

Realism: *verosimilitate: lumea ardeleană în sec. XIX

*frescă socială: țăranul bogat – Baciu, țăranul sărac -Ion, preotul, învățătorul

*personaje tipice în situații tipice / temele preferate: averea și familia

* structură circulară: incipit-final simetric: drumul spre Pripas – aluzii tragice

TEMA EVIDENȚIATĂ PRIN DOUĂ SECVENȚE (6p)

Secvența 1: hora:
* evidențiază relațiile sociale
*Vasile Baciu îl umilește: sărăntoc, hoț, tâlhar
*o joacă pe Ana din interes
lupta pentru
pământ
Secvența 2: scena sărutului
* sărută pământul ca pe o iubită
* pământul îi este mamă și iubită – nicio femeie nu atinge acest nivel
*indiferență față de moartea soției și copilului

ELEMENTE DE STRUCTURĂ (6P)

Titlu
*nume răspândit – exponentul țărănimii
*nu este unic prin căsătoria din interes ci prin comportament

Relevante pentru temă Conflict:

exterior: țăranii bogați – țăranii săraci, Ion – Baciu /bani,
Ion – George / iubire
interior: pământul vs. iubirea

Încheiere
*temă + construcția personajelor
 CARACTERIZAREA LUI ION

1.Introducere „Ion” este primul roman realist obiectiv în literatura română, a apărut în 1920 după o
perioadă de pregătire de cca. 7 ani. Este o operă remarcabilă prin temă și complexitatea
personajului principal.
Personajul Firul narativ urmărește destinul lui Ion, personajul principal, eponim al romanului, un
personaj imaginar dar de inspirație reală, un caracter complex, rotund, reprezintă tipul
arivistului fără scrupule.
2. Statutul personajului
Statutul social Din punct de vedere social, Ion este un țăran sărac, care provine dintr-o familie cândva
bogată, însă care și-a risipit averea din vina capului familiei, Alexandru Glanetașu.
Personajul își schimbă statutul social căsătorindu-se din interes cu Ana, fiica bogătașului
Vasile Baciu, pe care a sedus-o, lăsând-o însărcinată.
Statutul Statutul psihologic relevă, că protagonistul este viclean și inteligent în planificarea
psihologic obținerii averii lui Baciu, ambițios și perseverent în atingerea scopului său, crud și
indiferent cu soția sa.
Statutul moral În ceea ce privește portretul moral, se evidențiază patima pentru pământ, care îi
guvernează acțiunile și îl face nemilos, lacom și crud.
3. Trăsătura dominantă
Trăsătura Trăsătura dominantă a personajului este lăcomia pentru pământ, ilustrată de nenumărate
scene în roman, care îl așază pe o pantă ireversibilă a degradării morale.
Secvență O secvență semnificativă pentru ilustrarea setei de pământ al personajului este scena
semnificativă 1 introductivă a horei de duminică, care dezvăluie intențiile lui Ion față de Ana. Astfel, Ion
își propune să obțină pământuri, cu orice preț și dansează cu Ana Baciu, o fată bogată.
Tatăl acesteia, Vasile Baciu îl umilește pe Ion, numindu-l sărăntoc, hoț și tâlhar, intuind
corect intențiile flăcăului. Ion îi face curte Anei cu un scop determinat: „Nu-i fusese dragă
Ana (...) Iubise pe Florica (...) Dar Florica era mai săracă decât dânsul, iar Ana avea locuri
și case și vite multe...” Astfel, Ion încalcă glasul iubirii și alege glasul pământului.
Secvență Un alt episod narativ semnificativ pentru lăcomia protagonistului este scena sărutului, în
semnificativă 2 care Ion, obținând în sfârșit ogoarele lui Baciu, sărută pământul cu pasiunea cu care se
sărută o iubită. El se simte mândru și uriaș, cu sufletul pătruns de fericire. Singura sa
iubire este deci pământul, care îi este mamă și iubită, nicio femeie neputându-se ridica la
acest standard. Mai mult, după obținerea pământurilor, el devine indiferent față de Ana,
nici sinuciderea ei nici moartea copilului nu îi trezește sentimentul de vinovăție, decât
frica de a nu-și pierde pământul râvnit.
4. Două elemente de structură: modalități de caracterizare, conflict
Modalități de Pentru construcția personajului sunt semnificative modalitățile de caracterizare. Prin
caracterizare caracterizare directă naratorul îi enumeră trăsăturile dominante: ”îndârjirea, egoismul și
cruzimea cu care acest om a urmărit o țintă...”. În ceea ce privește caracterizarea
indirectă, din faptele și comportamentul protagonistului reiese de exemplu cruzimea, pe
care o arată în relația sa cu Ana.: o bate, o alungă din casă.
Conflict La fel de important în construcția personajului este și conflictul. Pe plan exterior Ion se
află în conflict cu Vasile Baciu pentru bani, cu George Bulbuc pentru iubire. Pe plan
interior conflictul se manifestă în conștiința lui Ion, care este nevoit să aleagă între avere
și iubire, marcat și prin cele două părți ale romanului, Glasul pământului și Glasul iubirii,
dar ia o decizie greșită.
5. Încheiere Prin temă și prin contrucția personajelor, romanul „Ion” rămâne una dintre cele
mai reprezentative opere ale lui Liviu Rebreanu, de o valoare incontestabilă în lit. română.
 ION JELLEMZÉSE

1. Bevezetés
Bevezetés A „Ion” c. regény 1920-ban jelent meg, az első realista, objektív regény a román
irodalomban, amely számottevő alkotás a téma és a szereplők felépítése által.
A szereplő Az elbeszélő szál Ion sorsát követi, aki a fő-, címadó szereplője a regénynek, képzeletbeli,
de a valóságból inspirált szereplő, komplex jellem, a gátlástalan törtető típusát mintázza.
A szereplő státusza
Társadalmi Társadalmi szempontból Ion egy szegény paraszt, aki egy valamikor gazdag családból
helyzet származik, amely elherdálta a vagyonát a családfő, Alexandru Glanetașu hibájából. A
szereplő megváltoztatja a társadalmi helyzetét, érdekből elveszi Annát, a gazdag Vasile
Baciu lányát, akit elcsábít és teherbe ejt.
Pszichológiai A pszichológiai helyzet bemutatja, hogy a főszereplő ravasz és okos a Baciu vagyonának
helyzet megszerzésének kitervelését illetően, ambíciózus és kitartó a célja elérésében, kegyetlen
és közömbös a feleségével szemben.
Erkölcsi Az elkölcsi portréból kitűnik a föld szenvedélye, amely kormányozza a tetteit és
helyzet kegyetlenné, kapzsivá teszi.
3. Domináns tulajdonság
Tulajdonság Ion egyik meghatározó tulajdonsága a kapzsiság, amely a regény számos pontjában
megnyilvánul és amely egy visszafordíthatatlan erkölcsi lejtőre állítja.
Jelenet 1 Egy jelenet amely bemutatja a kapzsiságát, a vasárnapi hóra kezdőjelenete, amely
leleplezi Ion szándékait Annával szemben. Ion felteszi magának, hogy földet szerez
bármi áron és Ana Baciuval táncol, egy gazdag lánnyal. Anna apja, Vasile Baciu
megalázza Iont, csórónak nevezi, tolvajnak és rablónak, mivel jól ráérez a legény
szándékaira. Ion határozott céllal udvarol Annának: „Nem volt kedves számára Anna
.... Floricát szerette ... de Florica még nála is szegényebb volt, és Annának földjei voltak,
házai és sok jószága.” Így Ion átlép a szív hangján és a föld hangját választja.
Jelenet 2 Egy másik jelenet ami fontos a szereplő kapzsisága szmepontjából, a csók jelenete,
amelyben Ion, végre kezet téve a Baciu földjeire, olyan szenvedéllyel csókolja meg
a földet mint egy szeretőt. Büszkének és óriásnak érzi magát, lelke szárnyal a
boldogságtól. Egyetlen szerelme a föld, az neki anya és kedves, egy nő sem lévén
képes erre a rangra emelkedni a szívében. Sőt, a földek megszerzése után teljesen
közömbös lesz Annával, sem a felesége öngyilkossága, sem a gyermeke halála nem
képes bűntudatot ébreszteni benne, csak az imádott föld elvesztésének félelmét.
4. Strukturális elemek
Jellemzési A szereplő felépítése szempontjából jelentősek a jellemzési módok. Tehát, a közvetlen
módok jellemzés útján megtudjuk a narrátortól a fő tulajdonságait: „az elszántság, egoizmus és
kegyetlenség, amellyel ez az ember követte a célját...”. Ami a szereplő tetteit és
viselkedését illeti, több tulajdonsága is kiderül ezekből, például az hogy kegyetlen a
feleségével való viszonyában.
Konfliktus Ugyanolyan fontos a szereplő felépítésének szempontjából a konfliktus, amely külsőleg
és belsőleg is megnyilvánul. Külső szinten van egy erős konfliktus Ion és Vasile Baciu
között a földért, és Ion és George Bulbuc között a szerelemért. Belső szinten a konfliktus
a Ion lelkiismeretében nyilvánul meg, akinek választania kell a föld hangja és a szerelem
hangja között, de rossz döntést hoz.
5. Befejezés A téma és a szereplők felépítése által, a “Ion” Liviu Rebreanu egyik legreprezentatívabb
műve és mint olyan felbecsülhetetlen értékű a román irodalomban.
 SCHEMA CARACTERIZARE ION

INTRODUCERE (0,5 P)
- apariția: 1920
- personaj rotund, complex, tipul arivistului fără scrupule

STATUT SOCIAL, PSIHOLOGIC, MORAL (6p)

Statut: *social: țăran sărac – țăran cu pământuri prin căsătoria cu Ana Baciu

*psihologic: lacom, ambițios

*moral: setea de pământ îl face nemilos, crud

TRĂSĂTURA DOMINANTĂ EVIDENȚIATĂ PRIN DOUĂ SECVENȚE (6p)

Secvența 1: hora:
* evidențiază relațiile sociale
*Vasile Baciu îl umilește: sărăntoc, hoț, tâlhar
*o joacă pe Ana din interes
Lăcomia=
Secvența 2: scena sărutului
* sărută pământul ca pe o iubită
* pământul îi este mamă și iubită – nicio femeie nu atinge acest
nivel
*indiferență față de moartea soției și copilului

ELEMENTE DE STRUCTURĂ (6P)

Modalități de caracterizare:
*direct: narator: egoist, crud
*indirect: cruzime în relația cu Ana

Relevante pentru
construcția personajului Conflict:
exterior: țăranii bogați – țăranii săraci, Ion – Baciu /bani,
Ion – George / iubire
interior: pământul vs. iubirea

Încheiere
- *temă + construcția personajelor
 VERSIUNI SIMPLIFICATE

VERSIUNE UȘOARĂ TEMA

TEMA este problematica pământului în satul ardelean de la începutul secolului al XX-lea. Firul
narativ urmărește lupta unui țăran sărac pentru a obține pământ și consecințele actelor sale. Apare tema
iubirii.
O secvență semnificativă pentru ilustrarea temei este scena introductivă a horei de duminică, care
dezvăluie ce vrea Ion de la Ana. El vrea să obțină pământuri, ca să fie respectat în sat. Dansează cu Ana
Baciu, o fată bogată. Tatăl acesteia, Vasile Baciu îl numește pe Ion sărăntoc, hoț și tâlhar, pentru că știe
ce se va întâmpla. Ion îi face curte Anei cu un scop determinat: „Nu-i fusese dragă Ana (...) Iubise pe
Florica (...) Dar Florica era mai săracă decât dânsul, iar Ana avea locuri și case și vite multe...” Astfel, Ion
nu ascultă glasul iubirii și alege glasul pământului.
Un alt episod narativ semnificativ pentru temă este scena sărutului, în care Ion, după ce a obținut
ogoarele lui Baciu, sărută pământul ca pe o iubită. El se simte mândru și uriaș, sufletul său este plin de
fericire. Singura sa iubire este deci pământul, care îi este mamă și iubită, nicio femeie nu se poate ridica
la acest standard. După obținerea pământurilor, el devine indiferent față de Ana, nici sinuciderea ei nici
moartea copilului nu îi atinge sufletul. El simte doar frică, să nu piardă pământurile.

VERSIUNE UȘOARĂ CARACTERIZARE

Trăsătura dominantă a personajului este lăcomia pentru pământ, ilustrată de mai multe scene în
roman.
O secvență semnificativă pentru ilustrarea lăcomiei lui Ion este scena introductivă a horei de
duminică, care arată ce vrea Ion de la Ana. El vrea să obțină pământuri, ca să fie respectat în sat.
Dansează cu Ana Baciu, o fată bogată. Tatăl acesteia, Vasile Baciu îl numește pe Ion sărăntoc, hoț și
tâlhar, pentru că știe ce se va întâmpla. Ion îi face curte Anei cu un scop determinat: „Nu-i fusese dragă
Ana (...) Iubise pe Florica (...) Dar Florica era mai săracă decât dânsul, iar Ana avea locuri și case și vite
multe...” Astfel, Ion nu ascultă glasul iubirii și alege glasul pământului.
Un alt episod narativ semnificativ pentru setea de pământ este scena sărutului, în care Ion, după
ce a obținut ogoarele lui Baciu, sărută pământul ca pe o iubită. El se simte mândru și uriaș, sufletul său
este plin de fericire. Singura sa iubire este deci pământul, care îi este mamă și iubită, nicio femeie nu se
poate ridica la acest standard. După obținerea pământurilor, el devine indiferent față de Ana, nici
sinuciderea ei nici moartea copilului nu îi atinge sufletul. El simte doar frică, să nu piardă pământurile
 RELAȚIA DINTRE PERSONAJE: ION - ANA

1. Introducere
Introducere „Ion” de Liviu Rebreanu este o operă remarcabilă prin temă și complexitatea personajelor,
fiind primul roman realist obiectiv în literatura română, apărut în 1920 după o perioadă de
pregătire de cca. 7 ani.
Personajele Firul narativ urmărește destinul lui Ion, arivistul fără scrupule, care este capabil de orice pentru
75 a obține pământ. Din țesătura narativă se evidențiază cuplul Ion și Ana Baciu, care se află în
relație conjugală, bazată pe interes, ce evoluează către un final tragic.
2. Statutul personajelor
Statutul Din punct de vedere social, personajele se așează pe polurile opuse ale ierarhiei sociale, Ion
social este un țăran sărac, iar Ana este fiica bogătașului Vasile Baciu. Prin căsătorie, Ion obține
pământurile lui Baciu, atingând statutul social dorit.
Statutul Statutul psihologic relevă, că protagonistul este viclean și inteligent în planificarea obținerii
psihologic averii lui Baciu, ambițios și perseverent în atingerea scopului său, crud și indiferent cu soția
sa. Ana este un caracter slab, influențabil, o fire sensibilă, victima abuzurilor tatălui și apoi
ale soțului.
Statutul În ceea ce privește portretul moral, se evidențiază patima pentru pământ a protagonistului,
moral care îi guvernează acțiunile și îl face nemilos, lacom și crud. Pe de altă parte, Ana își sacrifică
inocența căzând în patima iubirii, dar ajunge batjocorită și umilită.
3. Relatia dintre personaje
Relația Cei doi reeditează relațiile părinților lor pe modelul bărbat sărac – fată bogată. Relația dintre
cei doi soți reflectă însă un raport predator-victimă, în care Ana, având sentimente sincere
pentru Ion, cade în capcana lui, ajungând în sfârșit să se sinucidă.
Secvență O scenă semnificativă pentru ilustrarea acestei relații o constituie scena introductivă a horei
semnificativă de duminică, care dezvăluie intențiile lui Ion și începutul relației personajelor. Ion își propune
1 să obțină pământuri cu orice preț și dansează cu Ana Baciu, o fată bogată. Tatăl acesteia,
Vasile Baciu îl umilește pe Ion, numindu-l sărăntoc, hoț și tâlhar, intuind corect intențiile
flăcăului. Ion îi face curte Anei cu un scop determinat: „Nu-i fusese dragă Ana (...) Iubise pe
Florica (...) Dar Florica era mai săracă decât dânsul, iar Ana avea locuri și case și vite
multe...” Astfel, Ion încalcă glasul iubirii și alege glasul pământului, iar Ana îi cade pradă.
Secvență Un alt episod narativ semnificativ pentru relația personajelor este scena nunții Floricăi cu
semnificativă George Bulbuc, unde Ion o privește pe mireasă cu dor și iubire, iar Ana se simte rușinată și
2 batjocorită. Se hotărăște să se omoare, iar când își mărturisește gândurile funebre, soțul ei
răspunde nepăsător: „...omoară-te...poate așa am să scap de tine”. Scena socate în evidență
indiferența lui Ion față de Ana, faptul că el nu o vede ca pe o ființă umană, ci ca pe garanția
pământurilor. Nici sinuciderea ei, nici moartea copilului nu îi trezesc senimentul de vinovăție,
decât frica de a nu-și pierde pământul râvnit.
4. Două elemente de structură: conflict, modalități de caracterizare
Modalități de Semnificative pentru relația personajelor sunt modalitățile de caracterizare. Prin
caracterizare caracterizare directă aflăm de la narator, că Ion este egoist, crud și dârz, iar despre Ana Ion
spune că este slăbuță și urâțică. În ceea ce privește caracterizarea indirectă, relevantă este
cruzimea lui Ion, pe care o arată în relația sa cu Ana și slăbiciunea acesteia, care îndură
violența și apoi indiferența soțului.
Conflictul De asemenea, pentru evidențierea relației celor două personaje este semnificativ conflictul.
Pe plan exterior există un conflict între Ana și Ion, pe motivul iubirii pe care Ion o poartă
pentru Florica, iar pe plan interior conflictul se manifestă în conștiința lui Ion. El trebuie să
aleagă între glasul pământului și glasul iubirii, alegând pământul reprezentat de Ana.
5. Încheiere Prin temă și prin contrucția personajelor, romanul „Ion” rămâne una dintre cele
mai reprezentative opere ale lui Liviu Rebreanu, de o valoare incontestabilă în lit. română.
 KÉT SZEREPLŐ KÖZTI KAPCSOLAT

1. Bevezetés
Bevezetés Liviu Rebreanu „Ion” c. regénye egy számottevő alkotás a téma és a szereplők felépítése
által, az első realista, objektív regény a román irodalomban, amely 1920-ban jelent meg 7
éves előkészítés után.
A szereplők Az elbeszélő szál Ion sorsát követi, a regény főszereplője, aki a gátlástalan törtető típusát
mintázza, aki mindenre képes hogy földet szerezzen. Az elbeszélés szövetéből kiemelkedik
a Ion – Ana páros, akik házastársi kapcsolatban vannak, amely tragikus vég fele halad.
2. A szereplők státusza
Társadalmi Társadalmi szempontból a szereplők a társadalmi hierarhia ellentétes pólusain helyezkednek
helyzet el, Ion szegény parasztlegény, Anna a gazdag vasile Baciu lánya. A házasság által Ion
megszerzi a Baciu földjeit, elérve az áhított társadalmi státuszt.
Pszichológiai A pszichológiai helyzet bemutatja, hogy a főszereplő ravasz és okos a Baciu vagyonának
helyzet megszerzésének kitervelését illetően, ambíciózus és kitartó a célja elérésében, kegyetlen és
közömbös a feleségével szemben. Anna gyenge, befolyásolható, a férje és az apja
bántalmazásainak áldozata.
Erkölcsi Az elkölcsi portréból kitűnik a föld szenvedélye, amely Iont kormányozza és kegyetlenné,
helyzet kapzsivá teszi. Másrészt Anna feláldozza ártatlanságát mert a szerelem csapdájába esik, de
megszégyenül.
3. A szereplők kapcsolata
Kapcsolat Ők ketten újraélik a szüleik kapcsolatát a szegény fiú – gazdag lány mintájára. A kettejük
kapcsolata egy ragadozó és áldozat kapcsolat, amelyben Anna valós érzelmeket táplálva Ion
iránt, beleesik a csapdájába, a végén boldogtalanágában az öngyilkosságot választva.
Jelenet 1 Egy jelenet amely megmutatja ezt a kapcsolatot, a vasárnapi hóra kezdőjelenete, amely
leleplezi Ion szándékait Annával szemben. Ion felteszi magának, hogy földet szerez bármi áron
és Ana Baciuval táncol, egy gazdag lánnyal. Anna apja, Vasile Baciu megalázza Iont,
csórónak nevezi, tolvajnak és rablónak, mivel jól ráérez a legény szándékaira. Ion határozott
céllal udvarol Annának: „Nem volt kedves számára Anna .... Floricát szerette ... de Florica
még nála is szegényebb volt, és Annának földjei voltak, házai és sok jószága.” Így Ion átlép a
szív hangján és a föld hangját választja.
Jelenet 2 Egy másik jelenet, amelyben a gazda és szolga kapcsolat látható, a Ghiță és Lică találkozását
mutatja be, amiután a Ghiță vallomása a bíróságon felmenti Lică-t és helyette másokat
büntetnek meg. A számadó pénzt hoz Ghițănek, amiről az tudja, hogy tisztességtelenül jutott
hozzá, hogy a volt tulajdonosaikat, a zsidót és az özvegyet megverték, megölték. Ghita mégis
elfogadja a pénzt, amelyre úgy gondol, mint fizetségre az elvégzett munkáért, félretéve a
lelkiismeretfurdalást, emberséget, becsületet.
4. Szerkezeti elemek
Jellemzési A szereplők kapcsolata szempontjából relevánsak a jellemzési módok, így direkt
módok jellemzésből megtudjuk a narrátortól, hogy Ion egoista, elszánt és kegyetlen, Annáról
pedig Ion azt mondja, hogy sovány és csúnyácska. Az indirekt jellemzésből releváns a
Ion kegyetlensége amelyet a feleségével szemben nyilvánít ki, valamint az Anna
gyengesége, aki eltűri előbb a férje bántalmazását, majd annak közönyét.
Konfliktus Ugyanolyan fontos a szereplők kapcsolata szempontjából a konfliktus, amely külsőleg és
belsőleg is megnyilvánul. Külső szinten van egy erős konfliktus Anna és Ion között, amiatt,
hogy Ion szereti Floricát. Belső szinten a konfliktus a Ion lelkiismeretében nyilvánul meg,
akinek választania kell a föld hangja és a szerelem hangja között, de a földet választja, amit
Anna képvisel.
5. Befejezés A téma és a szereplők felépítése által, a “Ion” Liviu Rebreanu egyik legreprezentatívabb
műve és mint olyan felbecsülhetetlen értékű a román irodalomban
 SCHEMĂ RELAȚII DINTRE DOUĂ PERSONAJE

INTRODUCERE (0,5 P)
- apariția: 1920
- cuplul Ion – Ana: relație conjugală bazată pe interese

STATUT SOCIAL, PSIHOLOGIC, MORAL (6p)

Statut: *social: poluri opuse ale ierarhiei sociale: sărac - bogat

*psihologic: lacom, ambițios – slabă, influențabilă, sensibilă

*moral: patima pământului – patima iubirii

RELAȚIA EVIDENȚIATĂ PRIN DOUĂ SECVENȚE (6p)

Secvența 1: Hora:
* evidențiază relațiile sociale și intențiile lui Ion
*Vasile Baciu îl umilește: sărăntoc, hoț, tâlhar
*o joacă pe Ana din interes
soț - soție
predator - victimă
Secvența 2: NUNTA LUI FLORICA:
*Ana realizează că Ion o iubește pe Florica
*gândurile de sinucidere îl lasă indiferent pe Ion

ELEMENTE DE STRUCTURĂ (6P)

Modalități de caracterizare
*directă: Ion: egoist, dârz, crud – Ana: slăbuță, urâțică
*indirectă: Ion - crud cu soția, Ana – slabă

Relevante pentru
relațiile personajelor Conflict:
exterior: Ion și Ana pentru iubirea pentru Florica
interior: pământul vs. iubirea

Încheiere
*temă + construcția personajelor