Sunteți pe pagina 1din 9

GRĂDINIȚA STEP BY STEP CU PP ȘI PN

,,RAZĂ DE SOARE” PLOIEȘTI


Prof.Înv.Preșc. Petre Florentina
Prof.Înv.Preșc. Potocea Daniela Veronica
Prof.Înv.Preșc. Căruțasu Andreea Bianca
Să înțelegem care sunt

2 cauzele unui comportament


violent la preșcolar

1 Să clarificăm conceptul de
,,violență”/,,agresivitate” În unele familii, copiii pot suferi sau
3 Cum se manifestă violența
la preșcolari
observa violență în fiecare zi, agresiune
Comportament impulsiv care se produce verbală sau fizică, pedepse corporale sau - 2-4 ani copiii pot începe să
prin rănirea fizică sau emoțională a unei șantaj. Aceste experiențe îl determină pe
manifeste comportamente violente
persoane. copil să adopte comportamente agresive.
pentru a-și apăra proprietatea și
Agresivitatea poate fi : Vizionarea unor desene animate sau filme
prietenia.
fizică (lovire, ciupire, mușcături), care promovează violența pot contribui de
- 4-6 ani copiii manifestă
verbală (amenințare, ironie, asemenea la adoptarea unor comportamente
folosirea unor cuvinte jignitoare), nepotrivite. În afara familiei, copiii pot comportamente violente pentru a
emoțională (evitarea, excluderea din interacționa cu alți copii (vecini, verișori) amenința și intimida alți copii.
jocuri sau activități de grup, violenți și pot experimenta comportamente
poreclirea sau răspândirea unor agresive prin imitare.
zvonuri).

Violența
la
preșcolari

4 Fetele și băieții egali în fața


agresiunii? Ce putem face pentru a
6 Soluții practice de
prevenire și intervenție

Pentru băieți, atacurile verbale și fizice


sunt directe și sunt legate de putere și
5 preveni violența la
preșcolari? ascultați copiii cu atenție
validați-le sentimentele
dominație. Aceste comportamente Fără intervenția profesorilor în actele vorbiți deschis despre
sunt ușor de detectat și observat . de violență, se pot dezvolta și persista situația creată
Pentru fete, aceste coportamente țin modele de intimidare și victimizare. la căutați soluții împreună
de atacuri subtile, de relaționare și preșcolari. Când apare o situație de încurajați copiii să spună
tachinări asociate cu tiparele de agresiune, trebuie luate măsuri imediat., dacă ei cred că se simt în
afiliere și excludere. Aceste acordând o atenție minimă celui care pericol
comportamente sunt mai dificil de agresează , importantă este atenția
detectat și la fel de grave. acordată ,,victimei”.Profesorul trebuie
să discute cu copiii incidentul, efectele și
consecințele acesuia.
Când copiii intră în grădiniță, și mai apoi în școală, își
aduc cu ei istoria familiei și experiențele pe care le-au
avut în casele lor, cu părinții, cu alți copii sau chiar cu
ecranele la care au fost expuși (tabletă, telefon,
computer). Ei vor duce acest bagaj de experiențe și își
vor exprima prin comportamente: emoții, sentimente
și frustrări.

Preșcolarii trebuie învățați ce înseamnă să trăiești în


societate: a te înțelege reciproc, a respecta opiniile
celor din jur, a-ți exprima problemele în cuvinte, nu
în fapte, a lua decizii colective și de a te supune
deciziei majorității, a-ți controla propriile emoții.
Mirosul este cel mai puternic stimul care poate declanșa un sentiment
plăcut sau neplăcut. Regiunea creierului care procesează mirosul face
parte dintr-o zonă a subconștientului care include emoțiile. Mirosurile
plăcute, ne fac fericiți.
Ceea ce vedem declanșează emoții de mai mică sau mai mare
intensitate.
Sunetele pe care le percepem din mediul apropiat, pot declanșa emoții.
Senzațiile tactile sunt cele care pot genera senzații plăcute sau
neplăcute. Pipăitul stimulează creierul să elibereze endorfine.
Simțul gustativ ne ajută să ne bucurăm de gustul alimentelor,
declanșând senzații plăcute.
Tonul afectiv al senzației este proprietatea ei de a produce stări
afective.
OBIECTIVE:
exersarea capacității de a identifica propriile emoții provocate de
anumite acțiuni
exprimarea corectă a emoțiilor
MATERIALE puse la dispoziție: eprubete cu diferite soluții,pipete,
colorant,dischete, clopoțel, celofan, păsărică din lut, balon, materiale
din natură, perie, miere, sare, lămâie, carte cu imagini, fișe de
observare.
SARCINA DIDACTICĂ::
să asocieze fiecare senzație provocată de câte un stimul cu o
emoție
să numească emoția respectivă
să completeze fișa de observare
Desenul și pictura sunt utilizate pentru a ajuta copilul să
devină conștient de sine și de existența sa în lume. Prin
intermediul picturii, copilul își exprimă cu ușurință emoțiile. Terapia
prin artă îl ajută pe copil să se înțeleagă, să se elibereze de
anxietățile și tensiunile acumulate, să dezvolte abilități de
comunicare, să exerseze și să optimizeze propriile capacități de
relaționare cu ceilalți copii și cu adultul ajutând la elaborarea
unor strategii de rezolvare a conflictelor.

OBIECTIVE:
dezvoltarea imaginației și a creativității
exprimarea emoțiilor prin artă
cultivarea simțului estetic
MATERIALE: acuarele, pensule, sticluțe și alte recipiente din sticlă
pentru pictat, coli albe, creioane colorate.

SARCINA DIDACTICĂ:
să miroasă sticluța
să picteze sticluța alegând culorile în funcție de emoția
generată de miros
să realizeze un desen pe care îl va pune în sticluță
să ofere sticluța unui prieten
Activitățile din acest centru ajută preșcolarul să numere, să
facă asocieri, să-și dezvolte calitățile individuale, mușchii mici ai
mâinii și coordonarea oculomotorie. Abilitățile sociale se dezvoltă prin
utilizarea de către mai mulți copii a materialelor.Rolul materialelor
puse la dispoziție este acela de a încuraja preșcolarul să își
concentreze atenția sesizând diferențe între imagini, de a reproduce
imaginea și de a conștientiza și accepta diferențele între oameni.
Recunoașterea și acceptarea diferențelor contribuie la o mai mare
toleranță față de ceilalți.

OBIECTIVE:
recunoașterea și acceptarea diferențelor dintre el și ceilalți
exersarea deprinderii de a recunoaște emoțiile
dezvoltarea empatiei

MATERIALE: planșe cu imagini, bețișoare, cartoane colorate, fețe


reprezentând emoții

SARCINA DIDACTICĂ:
să reconstituie imaginea prezentată folosindu-se de materialele
puse la dispoziție
să recunoască emoția din desen
să folosească cartonul a cărui culoare corespunde emoției
Jocul de rol la preșcolari nu reprezintă o evadare din realitate,
ci un mod de a înțelege realitatea din jur și de a descoperi noi
modalități de a o cuceri. Jocul de rol ajută la dezvoltarea
inteligenței emoționale, exersarea empatiei prin imitarea
anumitor personaje aflate în diferite situații. Un copil care adoră
jocul de rol, va avea un vocabular foarte bine dezvoltat, va
socializa mult mai ușor , va fi mai prietenos și mai dezinvolt.

OBIECTIVE:
îmbunătățirea competențelor lingvistice
dezvoltarea inteligenței emoționale
cultivarea imaginației și a creativității

MATERIALE: planșe cu imagini din povești, pălării reprezentând


personaje din povești, măscuțe de animale

SARCINA DIDACTICĂ:
să recunoască povestea din care face parte imaginea
prezentată
să numească personajul din poveste
să identifice emoția personajului într-o anumită situație
Încurajarea creativității prin explorarea emoțiilor și
construirea din piese lego dezvoltă preșcolarilor capacitatea
de concentrare, răbdarea și promovează munca în echipă.
Construirea cu piese lego aduce o serie de beneficii pentru
dezvoltarea copilului:
dezvoltă abilitatea de a interacționa cu ceilalți copii și
cultivă toleranța
contribuie la dezvoltarea emoțională prin experimentarea
frustrării
îi determină să gândească și să analizeze
OBIECTIVE:
dezvoltarea spiritului de cooperare pentru realizarea
robotului emotiv
dezvoltarea creativității prin găsirea de strategii și soluții
în realizarea robotului
MATERIALE: piese Lego
SARCINA DIDACTICĂ:
să îmbine piese lego pentru a realiza un roboțel
să atribuie o emoție robotului
să argumenteze alegerea emoției
să dea un nume roboțelului
povești terapeutice
jocuri pentru coeziunea
grupului și încurajarea
ajutorului reciproc
exerciții de relaxare
exerciții de recunoaștere și
exprimare a emoțiilor
încurajarea muncii în echipă

S-ar putea să vă placă și