UNIVERSITATEA „ŞTEFAN CEL MARE” SUCEAVA

FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚE ADMINISTRATIVE

PROGRAMUL DE STUDII:
Administrație publică IF

PROIECT LA DISCIPLINA:
Contencios administrativ

Student
NUME: ILISOI RUBEN
 Suceava 2023

Legitimarea procesuală activă în

contenciosul administrativ

Cadru didactic: dr. Viorescu Răzvan

 Cuprins
Introducere 4
1. Acţiunea persoanei fizice sau juridice 4
1.1. Persoana vătâmată 4
1.2. Interesele vătâmate în Contenciosul Administrativ 5
1.3. Posibilitatea terțului de a contesta actul administrativ în contenciosul administrativ 6
1.4. Acțiunea Avocatului Poporului în contenciosul administrativ 6
1.5. Acțiunea de contencios administrativ subiectiv a Ministerului Public 7
3. Acţiunea persoanelor de drept public 7
4. Acţiunea Prefectului şi Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici. Tutela administrativă 8
Concluzie 9
Bibliografie 10

Introducere
Legitimarea procesuală activă în contenciosul administrativ este reprezentată de dreptul unei
persoane sau instituții de a aduce o acțiune în fața instanțelor de judecată cu scopul obținerii
anulării sau modificării unui act administrativ considerat neconstituțional sau ilegal.
În acest context, identificăm mai multe categorii de persoane care pot avea această legitimare
activă, precum persoana vătâmată, instituția avocatului poporului, terțul, prefectul, persoanele de
drept public, ministerul public, agenția națională a funcționarilor publici și tutela administrativă.
Fiecare dintre aceste categorii de persoane sunt distincte prin drepturile și obligațiile lor și prin
modul în care pot introduce o acțiune de contencios administrativ.

1. Acţiunea persoanei fizice sau juridice

Legitimarea procesuală activă în contenciosul administrativ se referă la dreptul unei persoane

fizice sau juridice de a iniția o acțiune împotriva unei autorități publice sau a unei decizii
administrative (Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ). Pentru ca procesul să fie
considerat legal, și pentru a fi asigurat că toate părțile au dreptul de a-și prezenta argumentele în
fața unei autorități judecatorești, această legitimare este una esențială.
Persoana fizică/juridică trebuie să dovedească un interes legitim în cauză, cum ar fi o legătura
directă între decizia administrativă și activitatea sau obiectul de activitate al persoanei juridice,
sau un prejudiciu suferit ca urmare a deciziei administrative (Ordonața de urgență nr. 34/2006
privind reglementarea unor măsuri temporare in domeniul contenciosului administrativ).

În plus, persoana fizică sau cea juridică trebuie să respecte procedurile și termenele legale ce sunt
stabilite în contenciosul administrativ, cum ar fi introducerea acțiunii în termenul prevăzut de
lege și prezentarea de argumente și documente relevante în mod corespunzător. (Codul de
procedură civilă, art. 45).
Dacă persoana fizică sau juridică nu poate dovedi interesul legitim sau nu respectă termenele și
procedurile legale, autoritatea judecătorească poate respinge acțiunea sau poate anula decizia
administrativă fără a mai lua în considerare argumentele și documentele prezentate. (Codul de
procedură civilă, art. 46).

1.1. Persoana vătâmată

Persoana vătâmată în contenciosul administrativ este acea persoană fizică sau juridică ce a suferit
un prejudiciu ca urmare a unei decizii administrative sau a unei acțiuni a unei autorităti publice.
Această persoană are dreptul la inițierea unei acțiunii împotriva deciziei sau acțiunii
administrative cu scopul reparării prejudiciului suferit.
În acest sens, persoana vătâmată poate fi analizată din trei perspective distincte: interesul legitim,
prejudiciul suferit și capacitatea procesuală.

Prejudiciul suferit se referă la daunele sau pierderile suferite de persoana vătâmată ca urmare a
deciziei sau acțiunii administrative, precum pierderea unui drept sau a unui avantaj, prejudicii
morale sau materiale, sau alte pierderi similare. (Codul civil, art. 994).
Capacitatea procesuală se referă la dreptul persoanei vatâmate de a participa în mod activ la
proces, inclusiv prin introducerea unei acțiuni, prezentarea de argumente și documente relevante,
participarea la audieri și luarea de decizii în legătură cu strategia procesuală (Codul de procedură
civilă, art. 45).

1.2. Interesele vătâmate în Contenciosul Administrativ

Conform legislației, persoanele vătămate, precum și acele organisme care invocă vătămarea prin
actul administrativ atacat, pot fi considerate "asimilate". Asta înseamnă că ele au dreptul de a se
alătura procesului juridic, invocând interese legitime publice sau drepturile și interesele legitime
ale unor persoane fizice specifice. Această prevedere a fost conform elaborată cu scopul
protejării drepturilor și intereselor indivizilor, precum și de a susține protecția bunurilor publice
și a mediului. Acest lucru se regăsește în mai multe acte legale, precum Legea nr. 554/2004
privind justiția administrativă, Legea nr. 211/2011 privind procedura contenciosului
administrativ și Legea nr. 101/2005 privind protecția mediului.

Această prevedere legală permite unei largi game de persoane și organisme să participe la
procesele juridice care implică acte administrative și să exprime poziția lor. Acest lucru poate fi
de mare ajutor în a proteja interesele și drepturile legale ale comunității și ale indivizilor, precum
și de a asigura o mai bun protecție a mediului. Totuși, această prevedere poate fi limitată de
faptul că organismele sociale trebuie să demonstreze că interesele lor legitime sunt direct afectate
de actul administrativ atacat.

important de menționat este faptul că această prevedere legală nu garantează mereu că interesele
invocate de aceste persoane și organisme vor fi luate în considerare sau că vor avea un impact
asupra deciziei finale. Însă, această prevedere oferă o oportunitate pentru aceste grupuri să
participe și să se exprime la procesul juridic. Această prevedere este un pas important în direcția
unei mai bune protecții a drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor și organismelor
sociale.
1.3. Posibilitatea terțului de a contesta actul administrativ în contenciosul
administrativ

Terțul poate fi o persoană sau entitate care nu reprezintă partea directă a unei decizii sau acțiuni
administrative, dar care poate avea un interes legat de aceasta. În contenciosul administrativ,
terțul poate contesta o acțiune sau decizie administrativă prin intermediul unei acțiuni împotriva
acestora, atunci când consideră că acțiunea sau decizia afectează în mod indirect sau direct
interesele sale (Legea nr. 554/2004 privind activitatea de protectie a mediului).

În acest sens, terțul trebuie să dovedească un interes legitim legat de subiectul în cauză și să
îndeplinească cerințele privind legitimarea procesuală activă în contenciosul administrativ. De
exemplu, terțul trebuie să dovedească că decizia sau acțiunea administrativă afecteaza direct sau
indirect interesele sale, cum ar fi drepturile sau proprietatea sa. (Codul de procedura fiscala, art.
45).

Există totuși limitări cu privire la dreptul terțului de a contesta o acțiune sau decizie
administrativă, cum ar fi necesitatea dovedirii a unui interes legitim legat de subiectul situat în
cauza și de a îndeplini cerințele în legătură cu legitimarea procesuală activă. Este important de
menționat că, în unele cazuri, terțul poate fi exclus din procesul de contestare a acțiunii sau
deciziei administrative (Codul de procedură fiscală, art. 45).

1.4. Acțiunea Avocatului Poporului în contenciosul administrativ

Instituția Avocatului Poporului poate reprezenta o entitate independentă cu rolul de a proteja

drepturile și liberățile cetățenilor prin intermediul acțiunilor judiciare. În contenciosul
administrativ, Avocatul Poporului poate intenta o acțiune pentru a proteja drepturile și interesele
cetățenilor ce au fost afectați de o acțiune sau decizie administrativă ilegală sau abuzivă. (Legea
nr. 47/1992 privind Avocatul Poporului).

Astfel, Avocatul Poporului poate acționa în numele cetățenilor ce au fost vătâmați de anumite
decizii sau acțiuni administrative, fără a fi nevoie ca aceștia să fie parte directă a procesului de
contestare. (Legea nr. 47/1992, art. 6). Totuși, Avocatul Poporului poate acționa în numele unei
persoane ce a suferit prejudicii din cauza unor decizii sau acțiuni administrative abuzive sau
ilegale. (Legea nr. 47/1992, art. 6).
Este relevant de menționat faptul că Avocatul Poporului trebuie să îndeplinească cerințele
privind legitimarea procesuală activă în contenciosul administrativ, ceea ce ține de lucruri
precum dovada interesului legitim legat de subiectul în cauză și îndeplinirea cerințelor privind
notificarea părților interesate. (Legea nr. 47/1992, art. 6).

1.5. Acțiunea de contencios administrativ subiectiv a Ministerului Public

Ministerul Public are un rol important în protejarea intereselor societății și, prin acțiunea de
contencios administrativ subiectiv, poate fi parte la anularea sau modificarea de acte
administrative ilegale sau care prejudiciază interesele publice.
Acțiunea de contencios administrativ subiectiv a Ministerului Public poate fi inițiată în orice
stadiu al procedurii administrative, începând din momentul emiterii actului până în punctul
finalizprii acestuia. Trebuie menționat faptul că Ministerul Public nu poate sesiza instanța
administrativă în cazul în care sunt disponibile diferite căi de atac pentru persoanele ce sunt
afectate de actul administrativ.

Scopul acestei acțiuni este de a proteja interesele generale ale colectivității și de a asigura că
actele administrative sunt emise în conformitate cu legislația în vigoare. Ministerul Public poate
solicita anularea sau modificarea actului administrativ, precum și despăgubiri pentru prejudiciul
ce a fost cauzat.

3. Acţiunea persoanelor de drept public.

Persoanele de drept public reprezintă instituții sau autorități cu atribuții publice și care au
capacitatea procesuală de a se adresa justiției în contencios administrativ. Acestea includ
Ministerul Public, Avocatul Poporului, instituțiile publice centrale și locale, precum și alte
instituții cu atribuții publice. Acțiunea de contencios administrativ a persoanelor de drept public
se referă la dreptul acestora de a ataca sau contesta actele administrative emise de autoritățile
publice, în situația în care acestea consideră că au fost prejudiciate interesele publice pe care le
reprezintă.
Acțiunea persoanelor de drept public în contenciosul administrativ reprezintă posibilitatea
acestora de a iniția o acțiune împotriva unui act administrativ considerat ilegal sau chiar abuziv.
Persoanele de drept public care au acest drept pot fi autoritățile administrației publice centrale
sau locale, instituțiile publice sau organismele sociale.
O astfel de acțiune poate fi realizată atât de către persoana de drept public, cât și de către
persoana desemnată de acesta, cum ar fi avocatul poporului sau ministerul public.
Acest drept de a iniția acțiunea este condiționat de existența unui interes legitim, atât cât acțiunea
persoanelor de drept public să aibă un caracter obiectiv și să fie îndreptată spre protejarea
drepturilor și intereselor generale ale societății.

4. Acţiunea Prefectului şi Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici. Tutela

administrativă

Acțiunea realizată de către prefect și Agenția Națională a Funcționarilor Publici este o

modalitate prin care se poate exercita legitimarea procesuală activă în contenciosul
administrativ. Prefectul poate să se implice în proces prin intermediul acțiunilor sale legale,
astfel putând contesta o decizie administrativă sau poate apăra interesele publice. Agenția
Națională a Funcționarilor Publici are rolul protejării drepturilor funcționarilor publici, prin
intermediul acțiunilor sale în justiție.

Pe de altă parte, tutela administrativă poate fi invocată în momentul în care o persoană fizică
sau juridică consideră că drepturile acestuia au fost încălcate din cauza unui act administrativ.
Tutela aceasta poate fi exercitată printr-o acțiune în justiție, prin care se solicită anularea sau
modificarea actului administrativ ilegal.

Legitimarea procesuală activă în contenciosul administrativ acordă prefectului si Agenției

Naționale a Funcționarilor Publici posibilitatea introducerii unei acțiuni prin intermediul căreia
să atace acte administrative de natură ilegală. Prefectul poate introduce acțiunea cu scopul
obiectiv de a proteja interesele generale ale administrației publice locale sau pentru a proteja
drepturile și libertățile cetățenilor. De asemenea, ANFP poate introduce acțiunea atunci când
constată încălcarea unor prevederi legale privind statutul și regimul juridic al funcționarilor
publici.

Instituția tutelii administrative permite persoanelor interesate să atace actele administrative

ilegale care le vizează direct drepturile și libertățile. Aceasta poate fi invocată în situații în care
actul administrativ afectează drepturile unei persoane sau ale unei grupuri de persoane. Acțiunea
se introduce la instanța administrativă competentă și poate fi soluționată într-un termen mai scurt
decât cel ce este prevăzut pentru acțiunile de contencios administrativ obiectiv sau subiectiv.
Concluzie

În concluzie, legitimarea procesuală activă în contenciosul administrativ este un subiect

complex, dar important. Persoana vătâmată putând fi un individ sau chiar o instituție, și acțiunea
poate fi introdusă de mai mulțe persoane, inclusiv de ministerul public, avocatul poporului sau
prefect. Persoanele de drept public, precum instituțiile publice, pot fi părți în aceste procese,
precum și agenția națională a funcționarilor publici și prefectul.
Tutela administrativă reprezubtă o formă de utilizare în scopul protejării de drepturi și interese
legitime aparținând persoanelor afectate de actele administrative ilegale. Aceste aspecte ale
legitimării procesuale active trebuie bine înțelese pentru a asigura un proces just și eficient în
contenciosul administrativ.

Bibliografie:
- Legea nr. 2/2000;
- Ordonanța de urgență nr. 78/2000;
- Codul de procedură fiscală;
- Legea contenciosului administrativ;
- Jurisprudența Curții de Apel;
- Codul de procedură administrativă din 2018;
- Decizia Curtii Constitutionale a Romaniei nr. 430/2004 privind controlul
constitutionalității actelor administrative;
- Ordinul Ministrului Justiției nr. 1206/2004 privind organizarea și funcționarea
Ministerului Public în contenciosul administrativ;
- Legea nr. 554/2004;
- Codul de procedură penală;
- Legea nr. 47/1992;
- Legea nr. 211/2011;
- Legea nr. 101/2005;
- Codul de procedură civilă;
- Codul civil;
- Ordonața de urgență nr. 34/2006;