Starea de bine în Erasmus+

În Mănăstirea Humorului, un sat plin de istorie și tradiție, s-a desfășurat, în luna martie
2024, cursul din cadrul proiectului Erasmus+ pentru lucrători de tineret ”Well-Being Agenda”
nr. 2023-1-RO01-KA153-YOU-000138169, finanțat de Uniunea Europeană.
Proiectul s-a născut în urma unei analize atente a nevoilor tinerilor din comunitățile în care
organizațiile partenere activează. În societatea contemporană de consum, tot mai intens
tehnologizată și digitalizată, mulți tineri muncesc excesiv, uneori până la burnout, proiectand un
orizont prea îndepărtat al stării de bine (“Acum muncesc din greu că să fiu fericit în viitor”), nu au
timp pentru ei înșiși sau pentru a construi/ întreține relații, se izolează (adesea într-o lume virtuală)
și, în consecință, suferă eșecuri pe multiple planuri. Evenimente și fenomene recente care nu pot fi
controlate (pandemia COVID 19, războiul din Ucraina, cutremurele din Turcia și Siria) agravează
starea lor de rău (iritabilitate, panică, anxietate, depresie). Efectul este că, de multe ori, tinerii caută
o stare de bine iluzorie în alcool, droguri etc. La nivel global s-a luat act de gravitatea situației și au
fost înființate organisme/ programe care să măsoare și să ajute starea de bine individuală (în
Europa Sustainable Development Goal „Good health and well-being”).
Starea de bine include emoții pozitive, angajament stabil, relații de calitate, sens și un
sentiment de împlinire (cf. Martin E.P. Seligman, 2004). Efectele ei pozitive sunt multiple:
echilibru, acceptare de sine, integrare socială, slujbe mai sigure și păstrate mai mult timp;
productivitate superioară; reziliența crescută etc. Ea poate fi măsurată și, mai ales, învățată, deci
creată cu resurse interioare (Christopher Peterson, 2008): doar 10% din starea de bine este
influențată de realitate, iar 90% se datorează felului în care creierul procesează realitatea, adică unei
modificări de paradigmă cognitivă: mutarea accentului dinspre exterior (așteptarea unor evenimente
care să facă viață frumoasă) spre interior (dezvoltarea unor trăsături, abilități, competențe care să
deschidă orizontul stării de bine). Din acest motiv, am ales tema de proiect a stării de bine, care
răspunde unei nevoi stringente a comunităților noastre și, mai ales, a tinerilor.
Dată fiind complexitatea stării de bine, care se manifestă pe multiple planuri (mintal,
emoțional, fizic, profesional, financiar, social, de mediu), nu ne-am propus să o abordăm exhaustiv,
ci am insistat pe câteva manifestări ale acesteia: hygge (Damemarca), ubuntu (Zolu, Africa de Sud),
pono (Hawaii) și wabi-sabi (Japonia). Starea de bine propusă de aceste concepte nu cere resurse
materiale bogate, deci este accesibilă oricui.
Hygge este un concept care aparține culturii daneze și denumește o calitate a confortului și a
convivialității confortabile care generează un sentiment de mulțumire sau bunăstare. Principiile de
bază ale hygge-ului sunt: confortul, starea de împreună, o atmosferă plăcută, capacitatea de a fi cu
adevărat prezent într-un anumit loc, puterea de a simți plăcere și recunoștință, capacitatea de a fi în
armonie cu lumea și cu sine, sentimentul de siguranță. Hygge înseamnă timp pentru experiențe de
calitate cu prietenii și familia; crearea unei atmosfere calde, primitoare în casa noastră; savurarea
micilor bucurii de zi cu zi — toate acestea ne pot ajuta să ne simțim în pace cu noi înșine și cu
lumea din jurul nostru.
Pono este un cuvânt hawaian care înseamnă dreptate, armonie și echilibru. Pono este
bunătate, dreptate, bucuria de a fi drept. Dacă o persoană trăiește Pono, înseamnă că a găsit
echilibrul potrivit în relațiile cu alte lucruri, locuri și oameni din viața sa, că trăiește cu o decizie
conștientă continuă de a face bine. Cele patru principii principale ale Pono sunt: acceptarea –
asumarea responsabilității pentru cuvintele, faptele, comportamentele noastre; iertarea – capacitatea
de a înțelege că cineva poate greși; recunoștință – capacitatea de a mulțumi sincer pentru tot ceea ce
ne dă viața, pentru locuri, pentru oameni, pentru lucruri mici și mari;, dragostea – înțeleasă ca
respect pentru lume și pentru noi înșine.
Ubuntu este un concept născut în comunitatea Zulu, în Africa de Sud, o filosofie care susține
colectivismul, în detrimentul individualismului. Ubuntu susține că societatea le oferă ființelor
umane umanitatea lor, ceea ce este logic, deoarece o ființă umană este într-adevăr o ființă umană
pentru că este o ființă socială. Valorile de bază ale Ubuntu sunt: spirit de solidaritate, compasiune,
respect și demnitate. Putem implementa ubuntu în viețile noastre tratând oamenii cu bunătate,
răspândind dragoste și pozitivitate, făcând lumea un loc mai primitor; prin alegeri prietenoase cu
mediul; prin luarea de măsuri politice pe probleme din orașul/comunitatea noastră; prin ajutorul
oferit altora. Ubuntu este un mod de viață și subliniază importanța comunității, solidarității,
împărtășirii.
Wabi-sabi este un concept japonez. Conform filosofiei și esteticii wabi-sabi, viața ar trebui
să fie centrată pe acceptarea evanescenței și imperfecțiunii ei. Nimic nu este perfect în această lume,
așa că, dacă nu suntem capabili să găsim fericirea în lucruri fragile și trecătoare, nu vom putea găsi
deloc fericirea. Wabi Sabi ne încurajează să recunoaștem frumusețea în simplitate, autenticitate și
imperfecțiune. Cum putem practica wabi-sabi? Savurând momentul prezent, îmbrățișând poveștile
noastre personale, extragând învățăminte din toate evenimentele vieții și, mai ales, descoperind
frumusețea în simplitate.
Grupul-țintă principal a fost format din 32 de lucrători cu tinerii (la care se adaugă 3
formatori) din 12 organizații din Europa și din jurul Europei: Azerbaijan, Cehia, Georgia, Grecia,
Italia, Lituania, Malta, România (asociația ARVIS a coordonat proiectul), Slovenia, Spania, Turcia
și Ucraina.
Obiectivul specific al cursului a constat în dezvoltarea competențelor și aptitudinilor-cheie
ale lucrătorilor cu tinerii, prin intermediul unui curs de formare în domeniul educației pentru starea
de bine.
Obiectivele operaționale au fost:
1. dobândirea unei cunoașteri aprofundate a problemei stării de bine;
2. sporirea abilităților de lucru cu tinerii prin experimentarea câtorva metode nonformale în
contextual educației pentru starea de bine;
3. crearea unei atitudini și a unui comportament proactive față de problema cursului, proiectarea și
punerea în act a unei campanii de conștientizare și a unui program de educare a tinerilor.
Aceste obiective au fost susținute de un program dens de activități bazate pe metode
nonformale, interactive, cu o puternică dimensiune ludică; ateliere, teatru forum, experimente
sociale și multe altele.
Experiența cursului și-a atins scopul. Cursanților le-au fost încurajate curiozitatea
intelectuală, creativitatea, atenția la ce se întâmplă în jur, capacitatea de a înțelege că, stă în puterea
noastră să trăim momente de fericire, chiar daca ne aflăm în conjuncture neprielnice.
Credem că proiectul și-a dovedit impactul, capacitatea de a modela spiritul tinerilor prezenți
în România.

prof. Isabela Tabarcea,

Colegiul Național ”Petru Rareș” Suceava
AR Vocational and Investment Solutions – ARVIS Suceava