ORIENTĂRILE ÎN

PSIHOLOGIE
I

BEHAVIORISM
COGNITIVISM
 Conceptul de personalitate
 personalitatea este organizarea dinamică în cadrul individului a acelor
sisteme psihofizice care determina gândirea și comportamentul său
caracteristic

 personalitatea nu este nici exclusiv mentală, nici exclusiv nervoasă,

organizarea sa atrage și funcționarea atât a “spiritului”, cât și a “trupului”

 are un anumit grad de permanenţă, o dinamică şi o economie proprie

 dezvoltarea personalităţii este secvenţială

 Însuşiri ale personalităţii care îi determină calitatea de structură
Totalitatea Nici un fapt psihic nu poate fi descris ca străin sau petrecându-
se în afara personalităţii. Istoria şi geneza personalităţii este
unica istorie a devenirii individului, sub toate aspectele sale-
biosomatic, psihic, sociocultural.
Transformarea Personalitatea este într-o continuă şi necesară transformare,
lucru pe care încă Jaspers l-a definit ca “dezvoltare a
personalităţii”.
Personalitatea îşi păstrează în acest fel, în transformarea ei,
caracteristicile fundamentale iar istoria organismului psihic
conţine şi “înfăşoară” istoriile anterioare, desfăşurându-se ea
însăşi ca o istorie continuă.
Reglajul În dezvoltarea sa personalitatea este supusă în permanenţă
unei continue determinări exterioare. Ea nu se dezvoltă numai
în virtutea “entelechiei” (Aristotel) ci şi sub influenţa mediului
cu care este în confruntare.
Personalitatea se autoconstruieşte, se autoformează, dar are
şi capacitatea de a se autodelimita şi autoperfecţiona, atât în
sensul autoindividualizării sale, cât şi în cel al unei tot mai
bune adaptări la lume, realizând o veritabilă unicitate în
libertatea de fiinţare.
Abordarea behavioristă
BEHAVIORISMUL apare în SUA la
începutul secolului XX ca o reacție la
introspecționism.

Bazat în mare parte pe lucrările lui Ivan

Petrovici Pavlov behaviorismul privește
comportamentul uman ca manifestare
condiționată, o asociație de stimuli cu
răspuns.
 Behaviorismul
 Se concentrează asupra comportamentelor
observabile

 Toate comportamentele pot fi controlate prin

consecințele lor

 Rolul forţelor inconştientului şi conştientului este

negat

 Personalitatea – acumulare de răspunsuri învăţate la

stimuli
Thorndike,1898

Orice comportament se
menṭine sau se elimină
în funcṭie de valoarea
de tip recompensă sau
de tip punitivă a
consecinṭelor sale
Condiționarea instrumentală
• preocupările timpurii ale lui Thorndike: observarea
comportamentului puilor de găină

• legea efectului
• legea exerciţiului
Condiționarea clasică (sau reactivă)

• Condiționarea clasică se concentrează asupra

antecedentelor de comportament - dacă asociem un stimul
neutru cu un stimul necondiţionat care produce un anumit
răspuns emoțional, sau comportamental, stimulul neutru
va declanşa şi el răspunsul respectiv–răspuns condiţionat
(sau reacţie condiţionată)

• (Pavlov, 1927: Stimul și răspuns)

Pavlov - Condiţionarea clasică

Stimul necondiţionat Răspuns necondiţionat

hrană salivare

Stimul neutru Nici un răspuns

Stimul necondiţionat +Stimul neutru Răsp necondiționat

Stimul condiţionat Răspuns condiţionat
Watson - Condiționarea operantă

• Condiționarea operantă se concentrează pe antecedentele și

consecințele comportamentelor

• Practic, condiționarea operantă este un tip de învățare în care

comportamentul este modificat prin schimbarea sistematică a
consecințelor

S-R & S-O-R

• Orice comportament trebuie să fie analizat în termeni de stimul-răspuns
(Watson,1913)
• Modelul introducerii organismului S–O–R (Tolman&Honzik, 1930; Hull,
1952)
 John Watson (1878 –1958)
„Daţi-mi un copil şi îl voi face să
se caţere sau să-şi folosească mâinile
pentru a construi clădiri din piatră sau
lemn… Îl voi face hoţ, răufăcător sau
toxicoman. Posibilităţile în orice
direcţie sunt nenumărate… Oamenii
se construiesc şi nu se nasc.”

Fondatorul Scolii de Psihologie

părintele behaviorismului
Comportamentala
• Behaviorismul exclude din sfera comportamentului
manifestările interne, neobservabile şi care nu pot fi măsurate
direct şi obiectiv, cum ar fi procesele de gândire, stările de
conştiinţă “ştiinţa comportamentului”.

Experimentul Micul Albert

Burrhus Frederic Skinner
(1904 – 1990)

“Misiunea personalității este

ca prin ea să se contribuie la
realizarea umanității.”

Psihologie comportamentală
Skinner: S-O-R-C

Skinner a înlocuit termenii recompensă şi pedeapsă cu

întărire (S-O-R-C)

• Consecinṭă = Întărire

• Întărirea poate fi pozitivă, negativă sau absentă (Exemple)

Skinner - Condiţionarea operantă

Bazată pe relaţia comportament – efect

Dacă efectul comportamentului este pozitiv – comportamentul
este “întărit”

Întărire negativă:
• de evadare
• de evitare

Modul de prezentare al întăririlor:

• Continuu
• Intermitent
Albert Bandura (1925-2021)
Învățarea este bidirecțională:
învățăm din mediul înconjurător, iar
mediul învață și se modifică datorită
acțiunilor noastre.

O teorie care neagă că

gândurile pot reglementa acțiunile
nu este capabilă să explice
complexitatea comportamentului
uman.

cel mai influent psiholog al secolului al XX-lea

 Teoria socială cognitivă

• Subliniază rolul gândurilor și imaginilor în funcționarea

psihologică (Bandura, 2007)

• Bandura a propus un sistem triadic de interacțiune

reciprocă dintre: mediul înconjurător, factorii personali
incluzând amintiri, credințe, preferințe, predicții, anticipări și
percepții ale sinelui și acțiuni/comportamente (Martin,
2004)
Bandura - experimentul “BOBO DOLL”

 învăţarea socială (denumită şi observaţională) are la bază două

mecanisme:

• Condiţionare vicariantă

• Modelarea
Condiţionarea vicariantă

• Procesul de învăţare a reacţiilor emoţionale prin observarea

altor persoane
• Consideră că învăţarea socială se produce în principal prin
aportul proceselor de imitare şi identificare.

Modelarea

• Modelarea este o tehnică care poate fi utilizată în scop de

generare a unui comportament nou, restabilire a unui
comportament manifestat anterior sau modificare a coordonatelor
unui comportament existent
 Condiţii necesare învăţării observaţionale

Atenţia: urmărirea atentă a comportamentului

Retenţia: capacitatea de a reţine comportamentul

Abilitatea de reproducere a comportamentului

Motivaţia pentru a efectua comportamentul

Cei trei… “funcționează” interactiv, fiecare
“afectându-l” pe ceilalți…
 Evaluarea teoriei

 Aplicare cu succes în şcoli, închisori, spitale, organizaţii

industriale (token economy)

 Scăderea absenteismului, creşterea productivităţii

 Dezumanizarea

 Simplismul situaţiilor studiate

 Teoriile neobehavioriste
(social-cognitive)
Admiterea unor variabile intermediare S – O – R (impulsuri fiziologice,
ereditatea, vârsta, experiența anterioară, conștiința, ideile, gândirea), creând premise
pentru o apropiere de alte curente (cognitivism).

• C. L. Hull
• E. C. Tolman
• John Dollard
• Neal Miller
• Walter Mischel
• Julian Rotter
Abordarea cognitivistă
Naşterea psihologiei cognitive

Cognitive Psychology - Ulric Neisser (1967)

PSIHOLOGIA COGNITIVĂ

Sintagma „psihologie cognitivă” are două sensuri (M.Miclea):

 semnifică studiul detaliat al sistemului cognitiv uman şi al

subsistemelor sale („memoria”, „gândirea”, „percepţia”
“reprezentarea”, “imaginația”)

 desemnează o anumită abordare a tuturor fenomenelor psihice

şi comportamentale din perspectiva mecanismelor
informaţionale subiacente
 Psihologia cognitivă propune o nouă arhitectură
sistemului cognitiv alcatuită din trei componente:

1) reprezentări cognitive

2) structuri sau scheme cognitive

3) operaţii sau prelucrări cognitive

George Kelly (1905-1967)

“Procesele unei persoane

sunt canalizate pshihologic în funcție
de modul în care aceasta
anticipează evenimentele.”

Psiholog clinician
Kelly – Constructivismul
Definirea constructului personal

• Teoria constructivismului se bazează pe ideea că în ceea ce priveşte

cunoașterea specifică fiecărui individ, aceasta este mai mult decât o expresie
pasivă a lumii din jurul nostru

Cum?
• Modurile în care oamenii îşi construiesc propria înțelegere a lumii din jurul lor și
a felului în care se potrivesc cu aceasta

• Role Construct Repertory Test

https://www.idiogrid.com/RRT_Original.htm
 Kelly: În ce fel “construiesc” oamenii?

• Postulatul fundamental al lui Kelly se referă la oameni ca “oameni de

știință”

• Kelly considera că fiecare dintre noi se comportă într-o manieră

științifică, în sensul că încercăm să anticipăm și să verificăm propriile
așteptări ale evenimentelor…

• Constructiviştii văd realitatea ca fiind compusă din pattern-uri

cognitiv-comportamental-emoţionale care nu pot fi separate

• Emoţiile disfuncţionale sunt o consecinţă a dezorganizării în schemele

cognitive centrale, scheme care adesea influenţează procesul de
evaluare a realităţii
 Distorsiuni cognitive - exemple
• amplificarea și minimalizarea
• suprageneralizarea
• abstragerea selectivă (concentrare pe negativ)
• autodeprecierea
• inferenţaele arbitrare (citirea gândurilor, ghicirea viitorului)
• judecata afectivă
• etichetarea
• personalizarea și blamarea
• gândirea dihotomică
• catastrofizarea

Teoria schemelor cognitive - J. Young

 Procesele cognitive reprezintă personalitatea în sine

 Oamenii dau sens vieții și își construiesc experiențele

cu semenii și cu lumea

 Operează cu noțiunea de construct personal (concept

cognitiv)

 Kelly s-a bazat pe experienţa sa cu persoanele cu

tulburări psihice
 Contribuţiile psihologiei cognitive
studiul proceselor de prelucrare a informaţiei;

o reunificare conceptuală a câmpurilor disciplinare autonome

 pe lângă cercetările experimentale clasice s-au dezvoltat metode

sofisticate de observaţie şi analiza protocoalelor individuale

încurajarea cooperărilor inter şi trans disciplinare (neuroştiinţa,

inteligenţa artificială, automatica, lingvistica, logica) şi deschiderea
câmpului ştiinţelor cognitive

dezvoltarea unor terapii cognitive cu eficienţă şi rezultate reale

 Evaluarea teoriei

 Teoria nu s-a bucurat de un grad ridicat de acceptare

 Elimină concepte precum motivaţia, inconstientul,

constientul, pulsiunea, nevoia, stimulul, emoția

 În ultima perioadă are din ce în ce mai mulţi adepţi

 Bibliografie
• Allport G.W. (2004). Structura și dezvoltarea personalității (pdf)
• Atkinson R. (2014). Introducere în psihologie.
• Bandura, A. (1969). Principles of Behavior Modification.
• Bandura, A. (1963). Behavior theory and indemnificatory learning. American
Journal of Orthopsychiatry, 33, 591-601.
• Bandura, A. (1963). The role of imitation in personality, The Journal of
Nursery Education, 18(3).
• Eysenck H. Eysenck P. (1999). Descifrarea comportamentului uman.
• Young, J.E. (2017). Terapia centrată pe scheme cognitive
• Young, J.E. (2017). Cum sa-ti reinventezi viața
• Lauren Slater (2020) Cutia lui Skinner, Mari experimente psihologice ale sec
XX
• Mook, D. (2009). Experimente clasice în psihologie
• Rosenthal, T. L., & Bandura, A. (1978). Psychological modeling: Theory and
practice. In S. L. Garfield & A. E. Bergin (Eds.), Handbook of psychotherapy
and behavior change: An empirical analysis (2nd ed., pp. 621-658). New York:
Wiley
• Zlate M. (1997) Eul şi personalitatea