Sunteți pe pagina 1din 4

Unitatea de învăţare 2.

Instituții de teoria generala a dreptului si de drept constituțional ca propedeutica


a dreptului internațional public – identitatea raportului juridic de drept
constitutional in functie de continut si de obiectul acestuia

Cuprins
1.1. Introducere.................................................................................................................
1.2. Competenţe.................................................................................................................
1.3. Identitatea raportului juridic de drept constituțional în funcție de conținut...................
1.4. Identitatea raportului juridic de drept constituțional în funcție de obiect....................

1.1. Introducere
Unitatea de învățare 2 își propune recapitularea unor noțiuni deja cunoscute
precum: specificitatea raportului juridic de drept constituțional, în funcție de
conținutul și obiectul acestuia.
.

1.2. Competenţele unităţii de învăţare


Parcurgerea primei unități de învățare va permite studentului:
- să cunoască caracterele raporturilor juridice de drept constituțional, în funcție de
conținutul acestora;
- să cunoască caracterele raporturilor juridice de drept constituțional, în funcție de
obiectul acestora;
- să analizeze ce caractere specifice normei juridice de drept constituțional se
regăsesc și în cadrul normelor de drept internațional public.

Durata medie de parcurgere a primei unităţi de învăţare este de 2 ore.


1.3. Identitatea raportului juridic de drept constituțional în funcție de conținut

a) caracterul fundamental al raporturilor juridice de drept constituțional


Caracterul fundamental rezidă din valoarea intrinsecă a raporturilor juridice de drept
constituțional și din cea a normelor juridice de drept constituțional. Nu are importanță dacă
normele în cauză se regăsesc în Constituție sau în alte legi cu valoare constituțională. Caracterul
fundamental imprimă, obligația de conformare a legislației subsecvente.

b) caracterul dublei naturi juridice


Toate normele din Constituție sunt norme de drept constituțional, chiar dacă, legea
fundamentală reglementează și alte relații sociale proprii și specifice diferitelor ramuri de drept.
Astfel, relațiile sociale care formează raporturile juridice de drept coonstituțional, din perspectiva
naturii juridice a acestora, sunt considerate raporturi cu dublă normă juridică.

Conținutul raportului juridic de drept constituțional


Putem defini conținutul raportului juridic de drept constituțional ca reprezentând
ansamblul drepturilor și obligațiilor identificate în prevederile normelor juridice de drept
constituțional, și pe care subiectele acestui raport juridic trebuie să și le însușească și să le
respecte.
Specificitatea normelor juridice de drept constituțional:
- specificul imperativ al normelor juridice de drept constituțional
Normele juridice de drept constituțional au caracter imperativ, dedus din modul în care
legiuitorul a înțeles să imprime forța obligatorie în cazul în care atitudinea cerută subiectului de
drept nu este conformă cu conduita impusă prin respectiva normă și anume, coerciția statului.
Acest caracter imperativse regăsește și în cadrul normelor de jus cogens ale dreptului
internațional public.
- specificul de tipicitate și aticipitate al normelor juridice de drept constituțional
În doctrina de specialitate s-a afirmat că din punct de vedere al structurii logico-formale,
norma juridică de drept constituțional apare prezentată atât sub forma completă (ipoteză,
dispoziție, sancțiune) cât și sub forma incompletă (ipoteză, dispoziție). Însă nu poate fi vorba de
o absență a sancțiunii din norma de drept constituțional, faptul că ea nu are o poziție atât de
evidentă în dreptul constituțional, nu poate însemna că ea nu există. Așa se justifică denumirea
de caracter de tipicitate și aticipitate, atribuit normei juridice de drept constituțional.
Acest caracter se regăsește și în cadrul normelor de drept internațional public având o
configurație tipică (ipoteză, dispoziție și sancțiune), dar trebuie făcută mențiunea că normele se
respectă de către state din rațiuni predominant consensuale și nu neapărat de teama unei sancțiuni
generale care ar interveni în caz de nerespectare.
- specificul de esențialitate al normelor juridice de drept constituțional
Sfera de aplicare a normelor juridice de drept constituțional este una vastă și se regăsește
în toate ramurile de drept, de aici derivă caracterul de conformitate și de subordonare a normelor
juridice din alte ramuri de drept, la nivel național, în raport cu norma juridică de drept
constituțional.
Esențialitatea este și o trăsătură dominantă intrinsecă a dreptului internațional public, care
derivă din valoarea integrală a normelor specifice acestuia și care asigură condițiile esențiale
pentru existența ordinii juridice internaționale, a păcii și securității internaționale.
- specificul imediat și intermediar al normelor juridice de drept constituțional
Din perspectiva aplicării normelor juridice de drept constituțional, putem distinge:
- o situație în care normele constituționale pot fi puse în aplicare în mod nemijlocit, adică
o aplicare imediată;
- O situație în care pentru punerea în aplicare a normelor de drept constituțional este
necesară mijlocirea, facilitată de existența unei alte norme de drept.
Acest specific poate fi regăsit și în cadrul normelor de drept internațional public.
- specificul axiomatic al normelor juridice de drept constituțional
Exemple de norme cu valoare axiomaticăîn dreptul constituțional: accesul liber la justiție,
egalitatea în drepturi a cetățenilor, etc.

1.4. Identitatea raportului juridic de drept constituțional în funcție de obiect


a) caracterul de personalitate al raporturilor juridice de drept constituțional
Raporturile juridice de drept constituțional vizează procesul de preluare, control și
continuitatea exercitării puterii publice suverane.

Obiectul raporturilor juridice de drept constituțional este constituit din totalitatea


imperativelor ce se regăssc în dispozitivul normelor juridice de drept constituțional, impuse
subiectelor participante, care pe cale de consecință trebuie să adopte și să-și însușească o
conduită conformă și necesară procesului de preluare, control și continuitatea exercitării puterii
publice suverane.

Rezumat
Putem defini conținutul raportului juridic de drept constituțional ca reprezentând
ansamblul drepturilor și obligațiilor identificate în prevederile normelor juridice de
drept constituțional, și pe care subiectele acestui raport juridic trebuie să și le
însușească și să le respecte.
Specificitatea normelor juridice de drept constituțional: specificul imperativ al
normelor juridice de drept constituțional, specificul de tipicitate și aticipitate al
normelor juridice de drept constituțional, specificul de esențialitate al normelor
juridice de drept constituțional, specificul imediat și intermediar al normelor juridice
de drept constituțional, specificul axiomatic al normelor juridice de drept
constituțional.
Obiectul raporturilor juridice de drept constituțional este constituit din
totalitatea imperativelor ce se regăssc în dispozitivul normelor juridice de drept
constituțional, impuse subiectelor participante, care pe cale de consecință trebuie să
adopte și să-și însușească o conduită conformă și necesară procesului de preluare,
control și continuitatea exercitării puterii publice suverane.

Test de evaluare a cunoştinţelor


1. Care este specificul normelor juridice de drept constituțional.
2. Ce caractere specifice normei juridice de drept constituțional regăsiți
și în cadrul normelor de drept internațional public?
3. Definiți conținutul raportului juridic de drept constituțional.
4. Definiți obiectul raporturilor juridice de drept constituțional.

S-ar putea să vă placă și