Drept International Privat

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT
1. Raporturile de drept international privat sunt:

a. raporturi de drept privat
b. raporturi de drept penal
c. raporturi de drept administrativ
2. Raporturile de drept international privat sunt:

a. raporturi civile fara element de extraneitate
b. raporturi de drept privat cu element strain
c. raporturi de drept financiar
3. Raportul de drept international privat se diferentiaza de raportul de drept intern prin:

a. existenta unuia sau mai multor elemente de extraneitate
b. obiect
c. continut
4. Raportul de drept international privat poate fi reglementat cu ajutorul:

a. normelor conflictuale
b. normelor de drept constitutional
c. normelor de drept administrativ
5. Cu ajutorul normelor materiale se poate reglementa:

a. raportul juridic cu element strain
b. raportul juridic cu element national
c. orice raport juridic
6. Prin utilizarea normelor de drept substantial, se poate reglementa

a. raportul juridic cu element strain
b. raporturi juridice de natura penala
c. orice raporturi juridice
7. Care categorie de norme indica doar legea competenta?

a. normele conflictuale
b. normele materiale
c. normele substantiale
8. Ce rol au normele materiale ?

a. indica doar legea competenta
b. reglementeaza direct si nemijlocit raportul juridic cu element strain
c. nu se aplica în niciun caz direct si nemijlocit raportului juridic cu element strain
9) Care norme se aplica direct si nemijlocit raportului juridic cu element de extraneitate?

a. normele substantiale
b. normele conflictuale
c. normele juridice constitutionale
1
9. Metoda conflictualista presupune:
a. alegerea sau optiunea legii competente
b. aplicarea legii în raport de totalitatea împrejurarilor de fapt si a articularitatilor pe care le prezinta
c. aplicarea normelor materiale
10. Ce fel de norma este aceea care solutioneaza conflictul de legi?

a. norma conflictuala
b. norma de aplicatie imediata
c. norma materiala
11. Metoda ,,proper law’’ presupune:

a. aplicarea legii care are cea mai mare legatura cu raportul juridic
b. aplicarea legii în raport de totalitatea împrejurarilor de fapt si a particularitatilor pe care le
prezinta
c. aplicarea normelor materiale
12. Ce categorie de norme inlatura posibilitatea conflictului de legi?

a. normele materiale
b. normele conflictuale
c. normele de drept procesual
13. Legile de aplicatie imediata constituie:

a. un aspect particular al metodei conflictuale
b. un aspect particular al metodei proper law
c. o componenta a normelor materiale
14. Norma conflictuala este formata din:

a. continut
b. legatura
c. ambele variante
15. În cazul în care se precizeaza legea carei tari este competenta sa reglementeze raportul
juridic de drept international privat, este vorba de:
a. indicare directa
b. indicare indirecta
c. indicare secundara
16. În cazul în care cu ajutorul unei formule generale se determina legea competenta, este vorba
de:
a. indicare directa
b. indicare principala
c. indicare generala
17. Formula de fixare reprezinta:

a. legatura normei conflictuale sub forma indicarii generale
b. legatura normei conflictuale sub forma indicarii directe
c. legatura normei conflictuale sub forma indicarii secundare
2
18. Elementele prin care se stabileste legatura dintre un raport juridic si un anumit sistem
juridic se numesc:
a. formule de fixare
b. puncte de legatura
c. raporturi juridice
19. Printre cele mai importante puncte de legatura se numara:

a. cetatenia
b. formula de fixare
c. legatura normei conflictuale
20. Teritoriul este:

a. un punct de legatura
b. o formula de fixare
c. o legatura a normei conflictuale
21. Care din urmatoarele elemente constituie puncte de legatura:

a. pavilionul unei nave sau aeronave
b. marea libera
c. apatridia
22. Dreptul international privat:

a. este o ramura de sine statatoare a dreptului
b. este o parte a dreptului civil
c. este o parte a dreptului international
23. Denumirea de “Drept international privat” a fost folosita prima data în anul:
a. 1912
b. 1834
c. 1929
24. Sunt izvoare interne ale dreptului international privat:

a. Constitutia României
b. Uzantele comerciale internationale
c. Cutuma internationala
25. Sunt izvoare interne ale dreptului international privat:

a. Legea nr. 105 din 1992
b. Practica judiciara
26. Sunt izvoare internationale ale dreptului international privat:

a. Tratatele internationale
b. Practica judiciara
c. Uzantele comerciale interne
27. Sunt izvoare internationale ale dreptului international privat din punctul de vedere al
României:
a. Tratatele internationale, chiar si acelea la care nu participa tara noastra
b. Cutuma internationala
3
c. Uzantele comerciale interne
28. Cum se aplica legea straina?

a. în virtutea autoritatii sale proprii
b. in virtutea dispozitiilor normelor conflictuale ale tarii forului
c. depinde de la caz la caz
29. Aplicarea legii straine este, potrivit Legii nr. 105 / 1992
a. independenta de conditia reciprocitatii, de regula
b. dependenta de conditia reciprocitatii în toate cazurile
c. nu are tangenta juridica cu conditia reciprocitatii
30. Au valoare de factori în cadrul calificarii:

a. faptul cã notiunile şi termenii au acelaşi sens în si stemele de drept
b. faptul cã sistemele de drept au instituţii juridice proprii, necunoscute celorlalte sisteme de drept
c. faptul cã dreptul international privat contine doar elemente nationale
31. Faptul ca unele sisteme de drept au notiuni sau institutii juridice necunoscute altor sisteme
constituie:
a. un factor care determina calificarea
b. un punct de legatura
c. o formula de fixare
32. Calificarea poate fi:

a. principala
b. primara
c. tertiara
33. Calificarea secundara se realizeaza:

a. ulterior calificarii primare
b. anterior calificarii primare
c. odata cu calificarea primara
34. Calificarea se poate realiza:

a. dupã lex fori
b. dupã lex voluntatis
c. dupã lex mercatoria
35. Ce presupune teoria calificarii autonome?

a. notiunile folosite de norma conflictuala se califica autonoma
b. notiunile folosite de norma conflictuale nu sunt supuse calificarii
c. notiunile folosite de norma conflictuale se califica dependent
36. Ce presupune calificarea potrivit "proper law"?

a. legea dupa care se face calificarea depinde de la caz la caz
b. calificarea se face numai dupa lex fori
c. calificarea se face numai dupa lex causae
4
37. Calificarea se realizeazã de regula:
a. potrivit lex fori
b. intotdeauna dupa lex causae
c. intotdeauna autonom
38. Sunt exceptii de la calificarea dupã lex fori:

a. autonomia de voinţã
b. calificarea primarã
c. ordinea publica
39. De ce calificarea secundara constituie o exceptie de la calificarea potrivit "lex fori"?

a. deoarece constituie o problema de drept intern
b. deoarece constituie o problema de drept international
c. calificarea secundara nu constituie exceptie de la calificarea dupa “lex fori”
40. Tratatele internationale constituie exceptii de la calificarea dupa "lex fori"?

a. da, deoarece unele norme conflictuale se gasesc în izvoare internationale
b. nu, fiindca nu exista vreo legatura intre tratate si calificare
c. nu, deoarece prin tratate internationale se face o calificare dupa “lex causae”
41. Ce reprezinta retrimiterea?

a. procedeul juridic prin care legea straine desemnata ca aplicabila refuza
competenta ce i se atribuie
b. o componenta a calificarii
c. un punct de legatura
42. Trimiterea la legea straina se realizeaza

a. doar la unele ramuri de drept
b. doar la unele subramuri de drept
c. la întregul sistem de drept strain
43. În dreptul international privat, ordinea publica:

a. împiedica aplicarea legii straine
b. implica aplicarea legii straine
c. reprezinta ansamblul normelor imperative interne
44. Ordinea publica are urmatoarele caractere:

a. apare ca un corectiv în aplicarea legii straine
b. nu difera în continut de la legea unei tari la alta
c. nu este actuala
45. Sunt situatii când poate interveni fraudarea legii:

a. în ce priveste statutul personal, prin schimbarea locului contractului
b. în privinta succesiunii, prin mutarea imobilelor dintr-o tara în alta
c. în ce priveste statutul personal, prin schimbarea domiciliului
46. În care din urmatoarele situatii poate interveni fraudarea legii?

a. în ce priveste statutul personal, prin schimbarea cetateniei
b. în privinta succesiunii, prin schimbarea domiciliului
5
c. în ce priveste statutul personal, prin deplasarea pe teritoriul altui stat.
47. Care sunt conditiile eficacitatii internationale a unui drept:

a. dreptul sa nu fi fost creat potrivit legii competente
b. dreptul sa fi îndeplinit cerintele prevazute de legea straina competenta
c. dreptul dobândit nu poate produce efecte daca în tara în care este invocat nu a aparut o lege noua
care creaza un drept nou ce-l include si pe cel invocat
48. Conditiile eficacitatii internationale a unui drept:

a. dreptul sa fi fost creat potrivit legii competente
b. dreptul sa nu fi îndeplinit cerintele prevazute de legea straina competenta
c. dreptul dobândit poate produce efecte daca în tara în care este invocat a aparut o lege noua care
creaza un drept nou ce-l include si pe cel invoca
49. Conflictul de lege este o noţiune proprie:

a. Dreptului internaţional public
b. Dreptului internaţional privat
c. Dreptului diplomatic şi consular
50. Metoda « proper law » ca metodã de reglementare a raportului juridic cu element strãin este
a. o formã a notificãrii legilor de aplicaţie imediatã
b. o formã a metodei folosirii normelor materiale
c. o formã a metodei conflictuale
51. Care este natura dreptului internaţional privat:

a. Dreptul internaţional privat este o disciplinã de drept intern
b. Dreptul internaţional privat este o ramurã de sine stãtãtoare a dreptului
c. Dreptul internaţional privat este o disciplinã de drept privat
52. Sunt izvoare interne ale dreptului internaţional privat:

a. Doctrina
b. Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementare raporturilor de drept
internaţional privat
c. Practica judiciarã
53. Pentru România este izvor de drept internaţional privat:

a. Tratatul internaţional
b. Tratatul, convenţia sau acordul la care România participã
c. Concordatul neratificat de Statul Român
54. Norma conflictualã:

a. cârmuieşte propriu-zis raportul juridic cu element strãin
b. nu desemneazã legea competentã a cârmui nemijlocit raportul juridic cu
element strãin
c. soluţioneazã conflictul de legi
55. Norma conflictualã poate figura:

a. În dreptul intern al fiecãrei ţãri
b. Numai în continutul unei conventii sau tratat international
c. Numai în dreptul intern al unui stat
6
56. Norma conflictualã este formatã din:
a. Conţinut
b. Legãturã
c. Conţinut şi legãturã
57. Legãtura normei conflictuale poate fi:

a. Numai cu indicare directã
b. Cu indicare directã şi indicare generalã
c. Numai cu indicare generalã
58. Cu privire la raportul juridic având un element de extraneitate, se pot ridica unele probleme
care prezintã interes pentru aplicarea legii competente. Acestea pot fi:
a. Calificarea, Retrimiterea, Ordinea publicã în dreptul internaţional privat,
Fraudarea legii în dreptul internaţional privat
b. Punctele de legatura
c. Formula de fixare
59. Calificarea poate fi:

a. Numai primarã
b. Numai secundarã
c. Calificare primarã şi calificare secundarã
60. Calificarea se poate face numai dupã « lex fori » (legea forului)
a. Da
b. Nu
c. Uneori
61. Ce reprezinta notiunea de strain - persoana fizica?

a. persoana care se afla pe teritoriul unui stat, fara a avea cetatenia acestuia
b. persoana care se afla pe teritoriul unui stat, avand cetatenia acelui stat
c. bipatridul
62. Recunoaşterea persoanelor juridice strãine în România se realizeazã:

a. Prin convenţie sau tratat internaţional
b. În temeiul legii
c. De plin drept si fara rezerve
63. Starea, capacitatea şi relaţiile de familie ale persoanei fizice sunt reglementate:
a. De legile internationale
b. De legea sa naţionalã, afarã numai dacã prin dispoziţii speciale, nu se prevede altfel
c. De nici o lege
64. Forma încheierii cãsãtoriei este supusã:

a. Convenţiilor internaţionale
b. Legii statului pe teritoriul cãruia se celebreazã
c. Lex voluntatis
7
65. Moştenirea în dreptul internaţional privat este supusã în ceea ce priveste bunurile mobile:
a. oriunde acestea s-ar afla, legii naţionale pe care persoana decedatã o
avea la data morţii.
b. legii locului unde fiecare din aceste bunuri este situat.
c. lex rei sitae
66. Moştenirea în dreptul international privat este supusã în ceea ce priveste bunurile imobile:
a. oriunde acestea s-ar afla, legii nationale pe care persoana decedatã o avea la data mortii.
b. legii locului unde fiecare din aceste bunuri este situat.
c. lex personnalis
67. Regula ,,locus regit actum’’ cârmuieşte:

a. Forma de publicitate a actului juridic
b. Forma exterioarã a actului juridic
c. Situatia bunurilor imobile
68. Legea competentã pentru a reglementa condiţiile de fond şi efectele contractului este:
a. Lex rei vitae »
b. Lex loci delicti commisi
c. Lex « contractus
69. Abordajele maritime şi coliziunea aeronavelor intervenite în marea liberã respectiv în spaţiul
aerian de deasupra acesteia, sunt supuse:
a. Legii nationale
b. Legii pavilionului
c. Legilor internaţionale
70. Divorţul soţilor cetãţeni români aflaţi în strãinãtate este supus:

a. Legii statului strãin
b. Legii române
c. Lex voluntatis
71. Condiţiile de fond pentru încheierea adopţiei sunt stabilite de:

a. Legea naţionalã a adoptatorului şi a celui ce urmeazã a fi adoptat
b. Legea naţionalã a celui ce urmeazã a fi adoptat
c. Legea nationala a adoptatorului
72. Ce criterii exista in definirea legilor de aplicatie imediata?

a. criterii conflictualiste
b. criterii finaliste
c. criterii inovatoare
73. Care este acceptiunea oferita de criteriile tehnice în definirea normelor de aplicatie
imediata?
a. se considera ca sunt legi de aplicatie imediata cele teritoriale
b. se considera ca legile teritoriale sunt norme conflictuale
c. nu exista criterii tehnice in definirea normelor de aplicatie imediata
8
74. Ce se întelege prin “luarea în considerare a legii straine”?
a. situatia în care legea straina nu se aplica deloc
b. situatia în care legea straina este numai o conditie pentru aplicarea legii proprii
c. situatia în care legea straina inlocuieste total legea nationala
75. În situatia unor institutii necunoscute legii forului, cum ar fi cea de “trust”, se mai poate
pune problema calificarii potrivit “lex fori”?
a. nu, deoarece în acest caz exista o exceptie de la calificarea dupa “lex fori”
b. da, intotdeauna
c. cateodata
76. Ce trebuie inteles prin “lege straina”?

a. dreptul strain, indiferent de izvorul sau
b. doar actele normative straine
c. doar cutumele de provenienta straina.
77. Potrivit carei reguli se vor conduce instantele judecatoresti chemate sa aplice legea straina?
a. potrivit “lex fori””
b. potrivit “lex causae”
c. potrivit “lex mercatoria
78. Care din urmatoarele elemente constituie onditii pentru recunoasterea persoanei juridice
straine:
a. ordinea publica se opune la recunoastere
b. persoana juridica a fost constituita in conformitate cu legea ei nationala
c. persoana juridica a fost dizolvata
79. Sunt fapte de stare civila:

a. moartea persoanei
b. casatoria
c. recunoasterea filiatiei
80. Sunt acte de stare civila (negotium):

a. moartea persoanei
b. nasterea persoanei
c. adoptia
81. Ce se desemneaza prin regula “lex rei sitae”?

a. legea personala
b. legea situatiei bunurilor
c. legea contractului
82. Ce include domeniul de aplicare a regulii “lex rei sitae”?

a. executarea silita
b. cetatenia
c. nationalitatea
9
83. Forma actelor juridice priveste:
a. forma exterioara a actului juridic
b. teritoriul
c. cetatenia
84. Care dintre urmatoarele efecte se datoreaza regulii “locus regit actum”?
a. actul juridic încheiat într-o tara straina, în mod valabil, va avea în Romania aceeasi forta probanta
cu cea prevazuta in legea tarii unde s-a efectuat actul
b. lipsa cetateniei
c. aplicarea regulii “lex rei sitae”.
85. În cazul înscrisurilor sub semnatura privata, ce fel de caracter are regula “locus regit
actum”?
a. caracter complementar
b. caracter obligatoriu
c. caracter facultativ
86. În cazul înscrisurilor autentice întocmite de straini în România, ce fel de caracter are regula
“locus regit actum”?
a. caracter complementar
b. caracter imperativ
c. caracter facultativ
87. Ce se întelege prin “lex contractus”?

a. legea care reglementeaza majoritatea problemelor privind conditiile de fond si efectele contractului
privite în totalitatea lor
b. legea care reglementeaza majoritatea problemelor privind conditiile de fond ale casatoriei
c. legea care reglementeaza majoritatea problemelor privind succesiunile
88. Cand partile nu-si exprima vointa in privinta legii aplicabile, iar prestatia caracteristica nu
poate fi localizata, ce principiu guverneaza determinarea legii aplicabile?
a. lex contractus
b. lex voluntatis
c. lex loci contractus
89. Ce principiu urmeaza a carmui determinarea legii aplicabile, cand partile nu au stabilit de
comun acord legea aplicabile, prestatia caracterstica nu poate fi localizata, iar regula “lex loci
contractus” este improprie?
a. lex voluntatis
b. lex contractus
c. lex loci executionis
90. Carei legi este supusa materia raspunderii civile delictuale?

a. legii nationale
b. legii personale
c. legii forului
91. Carui statut apartine casatoria?

a. statutului personal
b. legii forului
10
c. legii contractului.
92. În ceea ce priveste efectele casatoriei, daca sotii au cetatenii diferite, ce lege urmeaza a fi
declarata competenta?
a. legea nationala comuna
b. legea domiciliului comun
c. legea contractului
93. Carei legi este supus divortul sotilor cetateni romani in strainatate?
a. legii romane
b. legii straine
c. legii alese de parti
94. Cum se stabileste filiatia copilului din afara casatoriei?

a. potrivit legii nationale a copilului, de la data nasterii
b. potrivit lex contractus
c. potrivit lex voluntatis
95. Ce lege guverneaza efectele adoptiei?

a. legea nationala a adoptatului
b. legea nationala a adoptatorului
c. lex voluntatis
96. Carei legi este supusa desfacerea adoptiei?

a. legii personale a adoptatului
b. aceleiasi legi ca si efectele adoptiei
c. lex contractus
97. Carei legi este supusa mostenirea privind bunurile mobile?

a. legii nationale
b. legii situatiei locului
c. legii contractului
98. Carei legi este supusa mostenirea privind bunurile imobile?

a. legii nationale
b. legii situatiei locului
c. legii contractului
99. Cum se determina competenta organelor notariale sau a instantelor judecatoresti în materia
succesiunii?
a. potrivit “lex fori”
b. potrivit “lex contractus”
c. potrivit “lex causae”
100. Care sunt factorii care au determinat apariţia normelor dreptului internaţional privat?
a. posibilitatea de a recunoaşte efectele unei legi strãine
b. dreptul civil diferit prin conţinut de la un stat la altul sau de la o persoanã
la alta
c. ambele variante sunt corecte
11
101. Principiile aplicabile în doctrina anglo-americanã normelor de drept internaţional privat
sunt:
a. principiul teritorialitãtii legilor”
b. principiul personalitãtii legilor
c. regula “locus regit actum
102. In sec. XI-XII cutuma ca izvor al dreptului internaţional privat era:

a. compatibilã cu recunoaşterea drepturilor strãinilor
b. era consideratã ca fiind o normã teritorialã
c. avea putere în afara teritoriului unui stat
103. Principiile teroriei statutarilor olandezi sunt:

a. aplicarea legii strãine poate fi înlãturatã dacã aduce atingere ordinii locale
b. principiul teritorialitãţii legilor
104. Ce reglementeazã normele conflictuale cu element de extraneitate?

a. raportul juridic cu element de extraneitate
b. aratã direct ºi nemijlocit drepturile ºi obligatiile raportului juridic
c. legea competentã a fi aplicabilã raportului juridic cu element de extraneitate
105. Care sunt elementele de structurã ale normei conflictuale?

a. conţinutul normei conflictuale
b. legãtura normei conflictuale
106. Elementele prin care se stabileşte legãtura dintre un raport juridic şi lege sunt:
a. cetãţenia
b. teritoriul
107. Care dintre normele conflictuale arãtate mai jos, sunt clasificate dupã conţinut?
a. norme conflictuale referitoare la raporturi de familie
b. norme conflictuale referitoare la raporturi de drept penal
c. norme conflictuale unilateral
108. Care dintre normele conlictuale arãtate mai jos, sunt clasificate dupã felul legãturii?
a. norme conflictuale cu acţiune dublã
b. norme conflictuale referitoare la contracte
c. norme conflictuale referitoare la proprietate
109. Ce se întelege prin element de extraneitate?

a. o împrejurare de fapt în legãturã cu un raport juridic care are legãturã cu
mai multe sisteme de drept
b. determinã aplicarea normelor materiale interne sau unificate
110. In ce poate consta elementul de extraneitate?

a. obiectul raportului juridic
b. locul producerii faptului generator, modificator sau extinctiv al raportului juridic
12
c. nici una din variante nu este corectã
111. Cum poate fi reglementat raportul juridic cu element de extraneitate?

a. cu ajutorul normelor materiale ori substantiale
b. cu ajutorul normelor conflictuale
112. Metode de reglementare a dreptului internaţional privat

a. metoda “proper law”
b. metoda utilizãrii legilor de aplicatie imediatã
113. In ce materii poate fi folositã norma conflictualã?

a. în materiile în care pot apãrea conflicte de legi
b. în privinţa acelor raporturi juridice care sunt reglementate de legea forului în exclusivitate
c. în materiile în care nu se aplicã legea forului
114. Ce presupune metoda conflictualistã?

a. aplicarea legii care are cea mai mare legãturã cu raportul juridic
b. desemneazã legea unui anumit stat
c. toate variantele sunt corecte
115. Ce deosebeşte metoda conflictualistã de metoda utilizarii legilor de aplicaţie imediatã?

a. legile de aplicaţie imediatã exclud aplicarea legii strãine înlãturând în
acelaşi timp şi metoda conflictualistã
b. legile de aplicaţie imediatã se aplicã în raport de punctul de legãturã cu
situaţia juridicã în cauzã
c. legile de aplicaţie imediatã au caracter bilateral, iar normele conflictuale au
caracter unilateral
116. Domeniul dreptului internaţional privat este reprezentat de:

a. conflictul de jurisdicţii şi conflictul de legi
b. condiţia juridicã a strãinului te
117. Care din variantele de mai jos sunt forme sub care se poate prezenta conflictul de legi în
timp şi spaţiu?
a. raportul juridic se naşte, se modificã, se transmite sau se stinge în cadrul dreptului intern al unei
anumite ţãri, dar se invocã ulterior într-o altã ţarã
b. raportul juridic se naţte, se modificã, se transmite sau se stinge în cadrul
dreptului internaţional privat şi se invocã ulterior în altã ţarã
118. Ce se înţelege prin "teoria recunoaşterii drepturilor dobândite"

a. situaţia juridicã dobânditã conform unei legi a unei ţãri ce poate fi
recunoscutã în altã ţarã
b. raportul juridic susceptibil de a se aplica în cadrul a douã sau mai multe sisteme de drept ce aparţin
unor state diferite
c. raportul juridic ce face legãtura între douã sau mai multe sisteme de drept
13
119. Elementele esenţiale ale conflictului de legi sunt:
a. conflictele interprovinciale
b. sistemele de drept din diferite state
c. elementul de extraneitate
120. Care este legea aplicabilã în cazul succesiunii de state?

a. legea forului în cazul în care statul a fost desfiinţat prin contopire
voluntarã cu un alt stat
b regulile de drept tranzitoriu din tratatul de unificare a celor douã state, atunci când un stat se
desfiinţeazã prin contopire voluntarã cu un alt stat
c. regulile de drept tranzitoriu din tratatul de unificare a celor douã state, atunci când un stat a fost
desfiiţat prin constrângere
121. Care este legea aplicabilã conflictului de legi în cazul statului nerecunoscut?
a. legea forului
b. legea statului nerecunoscut nu poate da naştere unui conflict de legi
c. legea statului strãin
122. Recunoaşterea legii unui stat strãin in cazul conflictului de legi privind statul nerecunoscut
duce la:
a. consecinte injuste pentru pãrţi
b. încãlcarea suveranitãţii statului nerecunoscut
123. Ce se înţelege prin conflict interprovincial:

a. conflicte de legi interne
b. conflicte de legi care se soluţioneazã conform normelor conflictuale
edictate în statele membre ale unei federaţii
124. Din punct de vedere al naturii conflictelor interprovinciale care sunt problemele care apar
comparativ cu conflictul de legi propriu – zis:
a. problemele de suveranitate
b. excepţia de ordine publicã este inexistentã în cazul
conflictelor interprovinciale
c. element de extraneitate
125. Când apar conflictele interpersonale?

a. în cazul statelor membre ale unei federaţii
b. între diferite grupuri de indivizi în cadrul aceluiaşi stat, grupuri ce sunt supuse unor legi diferite
126. Ce se întelege prin "resortisant"?

a. persoana fizicã – cetãţeni ai unui stat, cetãţeni strãini, apatrizi
b. nici una din variante nu este corecta
c. persoana juridica care are naţionalitatea unui stat
127. Care este cauza pentru care legile statului nerecunoscut trebuie sa dea naştere la conflicte
de legi:
a. teoria caracterului constitutiv al recunoaşterii contravine Cartei ONU
14
b. recunoaşterea unui stat este determinatã de considerente economice
c. poate sa conditioneze aplicarea legii unui stat de recunoaşterea altui stat
128. Ce stã la baza soluţionãrii conflictului de legi în timp şi spaţiu?

a. teoria extrateritorialitãţii drepturilor dobândite
b. normele de drept internaţional privat
129. Notiunile juridice cu ajutorul cãrora se determinã continutul normei conflictuale sunt:
a. starea civilã, capacitatea, forma actului juridic
b. forma actului juridic, locul executãrii contractului
c. succesiunea bunurilor mobile, locul încheierii contractului, domiciliul
130. Care sunt factorii care determinã calificarea?

a. sistemele de drept folosesc metode diferite pentru ajunge la acelaşi rezultat
b. sistemele de drept încadreazã aceleaşi situaţii în categorii diferite
131. Calificarea se defineşte ca fiind:

a. determinarea conţinutului noţiunilor folosite de norma conflictualã
b. determinã noţiunile şi termenii ce se regãsesc în diferite sisteme de drept
132. Care sunt noţiunile juridice cu ajutorul cãrora se determinã legãtura normei
conflictuale?
a. locul unde s-a produs faptul pãgubitor
b. locul executãrii contractului şi raportul obligaţional
c. raportul procesual
133. Importanţa calificãrii se prezintã din punct de vedere:

a. al calificãrii noţiunilor din cuprinsul normei conflictuale
b. al calificãrii noţiunilor din legãtura normei conflictuale
134. Calificarea secundarã reprezintã:

a. conţinutul normei conflictuale
b. o problemã a legii interne competente a reglementa raportul juridic, dupã ce a avut loc calificarea
primarã
c. acea calificare care determinã legea competentã
135. Existã conflict de calificãri atunci când:

a. în funcţie de calificare depinde soluţia conflictului de legi
b. noţiunile folosite de norma conflictualã sunt calificate în mod diferit de sistemele de drept care se
aflã în litigiu
136. Care este legea dupã care se soluţioneazã conflictul de calificãri?

a. legea forului (lex fori)
b. lex causae
15
137. Calificarea primarã reprezintã:
a. legãtura normei conflictuale
b. o problemã de drept internaţional privat care determinã legea competentã
c. calificarea notiunilor folosite de norma conflictualã pentru a desemna
sistemul de drept aplicabil
138. Teoria calificãrii autonome are urmãtoarele particularitãţi:

a. conţinutul noţiunilor folosite de norma conflictualã nu poate fi aceeaşi cu conţinutul noţiunilor
folosite de legislaţia internã
b. noţiunile folosite de norma conflictualã se calificã independent de calificarea noţiunilor folosite de
legea materialã internã a unui anumit stat
139. Teoria calificãrii autonome prezintã interes pentru cã ea constituie o criticã:

a. a teoriei calificãrii dupã legea forului
b. a teoriei calificãrii dupã lex causae
c. a teoriei calificãrii dupã proper – law
140. Excepţiile dupã care se face calificarea atunci când nu se aplicã lex fori sunt:
a. retrimiterea
b. calificarea primarã
c. domiciliul
141. Care este importanţa conflictului de calificãri?

a. de soluţionarea conflictului de calificãri depinde soluţionarea unui conflict de legi
b. determinã legea aplicabilã
142. Care sunt limitele în cazul în care se face calificarea dupã legea forului?
a. analizarea şi caracterizarea noţiunilor şi instituţiilor juridice strãine se fac dupã legea strãinã, iar
calificarea dupã legea forului
b. adaptarea sau modificarea noţiunilor din dreptul intern are caracter de excepţie, ceea ce dã expresie
calificãrii autonome
143. Care sunt avantajele calificãrii dupã lex causae?

a. trimiterea la legea strãinã competentã implicã şi trimiterea la calificarea acestei legi
b. aceastã teorie are în vedere atât calificarea noţiunilor folosite pentru a determina conţinutul normei
conflictuale, cât şi notiunilor folosite pentru determinarea legãturii normei conflictuale
144. Precizaţi care din variantele de mai jos sunt considerate ca fiind avantaje ale calificãrii
dupã proper – law:
a. legea dupã care se face calificarea depinde de la o situaţie la alta în raport de particularitãţile fiecãrui
caz apreciate de instanţa de judecatã
b. este mai flexibilã decât celelalte forme de calificãri
16
145. Prin legea strãinã se înţelege:
a. determinarea efectelor juridice în conformitate cu legea unui stat pentru o
anumitã situaţie
b. dreptul strãin indiferent care este izvorul sãu
146. Aplicarea legii strãine presupune:

a. cã legea strãinã nu se impune prin autoritatea ei proprie, ci pentru cã normele conflictuale ale unui
stat reglementeazã aplicabilitatea acesteia în statul respectiv
b. un act al unui organ competent prin care se realizeazã prevederile unei legi strãine
147. Care sunt caracteristicile drepturilor dobândite:

a. aplicarea legii strãine este determinatã de necesitatea respectãrii drepturilor dobândite în strãinãtate
sub imperiul legilor competente
b. pentru determinarea drepturilor pãrţilor contractante urmeazã a se tine seama de legea sub imperiul
cãreia a fost încheiat
148. Aplicarea legii strãine conform teoriei recepţionãrii dreptului strãin constã în faptul cã:
a. dreptul strãin devine propriu şi se încorporeazã în sistemul de drept al forului
b. aceastã lege îşi pierde caracterul sãu strãin şi devine lege a forului
149. Cine are obligaţia de a stabili conţinutul legii strãine?

a. organul de jurisdicţie conform sistemului de drept în care sarcina probei revine pãrţii care invocã
legea strãinã
b. organul de jurisdicţie sau judecãtorul conform sistemelor de drept în care sarcina probei revine
pãrţii care invocã legea strãinã
150. Precizaţi care din mijloacele de probã menţionate mai jos pot fi considerate probe
reglementate de legea straina?
a. expertiza scrisã
b. proba cu înscrisuri
151. Interpretarea legii strãine depinde de:

a. de elementul de drept al legii
b. organizarea instanţei judecãtoreşti şi a cãilor de atac existente în ţara forului
152. Ce presupune statutul legii strãine în sistemul nostru de drept?

a. legea strãinã se aplicã în temeiul normei conflictuale a forului
b. legea strãinã se aplicã cu titlu de element de fapt
c. legea strãinã se interpreteazã ca în sistemul nostru de drept şi nu ca în sistemul de drept din care face
parte
17
153. Care sunt condiţiile în care se admite aplicarea legii strãine?
a. legea strãinã se aplicã în virtutea autoritãţii ei proprii
b. legea strãinã se aplicã în virtutea dispoziţiilor normelor conflictuale ale ţãrii forului în care se aflã
instanţa care soluţioneazã conflictul
c. este limitatã şi condiţionatã de principiul reciprocitãţii
154. Precizaţi care din condiţiile mentionate mai jos, reprezintã condiţii ale
eficacitãţii internaţionale a unui drept:
a. raportul juridic sã fi îndeplinit cerinţele prevãzute de legea strãinã competentã
b. dreptul dobândit într-o ţarã va produce efecte în altã ţarã dacã în ţara unde se invocã s-a creat un
drept nou care îl include şi pe cel creat în strãinãtate
155. Care sunt efectele unui drept dobândit potrivit legii strãine:
a. produce toate efectele pe care i le-a dat legea respectivã
b. produce efecte în altã ţarã dacã contravine ordinii publice a ţãrii respective
c. produce mai multe efecte în altã ţarã decât ar produce în conformitate cu legea potrivit cãreia s-a
creat
156. Care din variantele de mai reprezintã dezavantaje ale retrimiterii:

a. introduce nesiguranţã în ceea ce priveşte soluţia juridicã, adicã sporeşte incertitudinea în Drept
Internaţional Privat
b. constituie o excepţie de la cazurile de aplicare a dreptului strãin
c. ambele variante sunt corecte dacã se referã la retrimiterea de gradul II
157. Avantajele retrimiterii în gradul II sunt:

a. un mijloc de coordonare a sistemelor de drept
b. poate fi un mijloc de coordonare a sistemelor de drept
c. asigurã executarea hotãrârilor judecãtoreşti
158. Care sunt formele retrimiterii:

a. retrimiterea fãcutã de legea strãinã la legea forului
b. retrimiterea fãcutã de legea strãinã la legea unei a treia ţãri şi nu la legea forului
159. Menţionaţi care din variantele arãtate mai jos reprezintã explicaţii teoretice ale retrimiterii:
a. retrimiterea se justificã prin finalitatea sa
b. aplicarea legii strãine când se declarã competentã
160. Retrimiterea nu se aplicã în urmãtoarele situaţii:

a. când se aplicã regula ”locus regit actum”
b. când se aplica regula”cercului vicios”
c. în cazul teoriei retrimiterii-delegaţiei
161. Care din cele douã forme de retrimitere sunt aplicabile în sistem
a. retrimitera de gradul II
b. retrimiterea de gradul I
c. în sistemul nostru de drept nu se aplicã nici una din formele retrimiterii
18
162. În conformitate cu dipoziţiile Legii 105/ 1992 norma conflictualã strãinã aplicatã în cazul
retrimiterii este:
a. element de drept
b. element de fapt
c. nici element de fapt, nici element de drept , ci drept naţional
163. Ordinea publicã în Dreptul Internaţional Privat reprezintã:

a. mijloc de înlãturare a legii strãine normal competente
b. nomã de aplicare imediatã
c. situaţia în care legea strãinã nu se poate aplica datoritã unui obstacol de neînlãturat
164. Care sunt caracterele ordinii publice în Drept Internaţional Privat:

a. lasã judecãtorului posibilitatea de apreciere dacã o lege strãinã contravene intereselor statului care îi
aparţine
b. este actualã, în sensul: dacã din momentul naşterii raportului juridic şi pânã apare un litigiu cu
privire la acesta, s-a schimbat conţinutul ordinii publice, astfel încât se ia în considerare conţinutul
acesteia din momentului litigiului
165. Când se poate invoca ordinea publicã în cazul tratatelor internaţionale:

a. când existã dispoziţii exprese în tratatele internaţionale care sã prevadã acest aspect
b. se poate invoca de una din pãrţi pentru a înlãtura aplicarea legilor celeilalte pãrţi
c. se poate invoca pentru a refuza recunoaşterea şi executarea hotãrârilor arbitrale strãine
166. Domeniul invocãrii legii publice îl reprezintã:

a. ordinea publicã poate fi folositã în toate materiile Dreptului Internaţional Privat
b. în cazul statelor federale nu este posibilã invocarea ordinii publice
c. ordinea publicã în Dreptul Internaţional Privat se determinã numai pe baza distincţiei normelor
juridice în imperativ sau prohibite, supletive sau permisive
167. Efectele invocãrii ordini publice sunt:

a. se invocã în materia drepturilor dobândite
b. se recunoaşte într-o altã ţarã sunt decât cea în care a fost invocatã
c. nu se invocã în materia creãri de drepturi
168. Care sunt deosebirile dintre ordinea publicã din Dreptul Internaţional Privat şi ordinea
publicã din dreptul intern:
a. toate normele de ordine publicã din drept intern sunt de ordine publicã în Drept Internaţional Privat
b. ordinea publicã în Dreptul Internaţional Privat indicã limitele aplicãrii legii strãine
c. ordinea publicã în drept intern nu se confundã cu normele teritoriale
169. Ce se înţelege prin frauda legii în Drept Internaţional Privat:

a. operaţiunea prin care pãrţile unui raport juridic folosesc mijloace legale pentru a înlãtura aplicarea
unor dispoziţii care s-ar fi aplicat dacã nu intervenea frauda legalã
b. încãlcare indirectã a legii
19
170. În ce materii poate intervenii frauda legalã:
a. în materia faptelor juridice
b. în vederea realizãrii unor scopuri licite ale persoanelor juridice
c. în privinţa formei exterioare a actelor juridice
171. Deosebirile dintre fraudarea legii în Drept Internaţional Privat şi aceea în drept intern:
a. în cazul fraudãrii legii în dreptul intern, nu se rãmâne în sfera de acţiune a aceluiaşi sistem de
drept, ci se trece în sfera de acţiune a altui sistem de drept
b. în cazul fraudãrii legii în Dreptul Internaţional Privat, fraudarea legii materiale se realizeazã
nemijlocit prin schimbarea conţinutului faptic al raportului juridic
c. în cazul fraudãrii legii în Dreptul Internaţional Privat se înlãturã fie aprobarea legii locale, fie aceea
a legii strãine
172. Condiţiile fraudãrii legii în Dreptul Internaţional Privat sunt:

a. necesitatea existenţei unui act de voinţã al pãrtilor în folosirea sau aplicarea normei conflictuale
b. utilizarea unor mijloace licite de pãrţi cu intenţia de a frauda legea, adicã sã se obţinã un rezultat
ilicit
173. Sancţionarea fraudãrii legii constituie:

a. un caz de aplicare a ordinii publice
b. un caz de aplicare a retrimiterii
174. Care sunt deosebirile dintre fraudarea legii şi ordinea publicã:

a. în cazul fraudãrii legii se ia în considerare conţinutul legii strãine
b. în cazul ordinii publice se ia în considerare activitatea frauduloasã a pãrţilor
c. ordinea publicã opreşte aplicarea legii strãine sau eficacitatea unui drept dobândit în strãinãtate,
iar fraudarea legii este sancţionatã ca inopozibilitatea actului juridic în cauzã
175. Deosebirile dintre fraudarea legii şi abuzul de drept:

a. fraudarea legii presupune folosirea unor mijloace licite pentru obţinerea unui scop ilicit
b. fraudarea legii înseamnã folosirea dreptului subiectiv în alt scop decât legea îl recunoaşte
c. abuzul de drept presupune schimbarea punctului de legãturã pentru a se aplica altã lege decât cea
competentã
176. Cum pot pãrţile sã fraudeze legea:

a. îşi schimã domiciliul sau cetãţenia pentru a evita o dispoziţie nefavorabilã prezentã în legea lor
personalã
b. îşi schimbã locul de încheiere a actului juridic pentru a se schimba dispoziţiile legale privind forma
exterioarã a actului
c. ambele variante sunt corect
177. Ce reprezintã retrimiterea?

a. procedeul juridic prin care legea strãinã desemnatã ca aplicabilã potrivit normei conflictuale a
forului refuzã competenţa de a se aplica şi atribuie aceeaşi competenţã legii unui stat strãin prin
norme conflictuale proprii
b. norma conflictualã care indicã legea competentã a reglementa raportul juridic cu element de
extraneitate
20
178. Ce este starea civilã a persoanelor juridice?

a. ansamblul de elemente ce izvorãsc din actele şi faptele de stare civilã şi
servesc la identificarea persoanelor în familie şi societate
b. totalitatea drepturilor şi obligaţiilor persoanelor fizice în raport juridic cu anumitã uniune familialã
179. Cum se înregistreazã actele şi faptele de stare civilã când existã un element de extraneitate?
a. diferã în funcţie de cetãţenia persoanelor cãrora li se aplicã şi de statul în care se aflã
b. diferã în funcţie de locul încheierii actelor sau faptelor juridice
180. Aspectele sub care se poate prezenta capacitatea civilã sunt:

a. capacitatea de folosinţã
b. capacitatea de exerciţiu
181. Prin statutul personal al unei persoane fizice se înţelege:

a. ansamblul rapoartelor juridice care ţin de statutul persoanei, raporturi ce sunt localizate în funcţie
de fiecare persoanã în parte
b. mijloc de identificare a persoanei
182. Sub ce aspecte se prezintã legea personalã ?

a. legea naţionalã (lex patriae)
b. legea domiciliului (lex domicilii)
c. ambele variante în funcţie de modul cum se determinã capacitatea persoanei fizice
183. Conţinutul capacitãţii persoanei fizice aflate în strãinãtate este determinat de:
a. legea statului pe al cãrui teritoriu se gãseşte
b. legea statului cãruia persoana apartine
184. Legile romane privind statul personal urmãresc pe români, atât timp cât:
a. nu au pierdut cetãţenia românã
b. au pierdut cetãţenia românã, dar au fost cetãţeni români
c. nu au pierdut cetãţenia românã, chiar dacã au dobândit şi o altã
cetãţenie
185. Legea românã admite ca lex personalis sã fie lex domicilii, în cazul:
a. strãinilor cu mai multe cetãţenii
b. apatrizilor
c. apatrizilor si strãinilor cu mai multe cetãţenii
186. Regimul drepturilor reale privind bunurile incapabilului sunt cârmuite de:
a. lex domicilii
b. lex rei sitae
c. lex personalis
21
187. Legea situaţiei efective a bunului este competenta cu privire la bunurile:
a. mobile
b. imobile
c. atât bunurile mobile cât şi cele imobile
188. Regimul juridic al drepturilor reale accesorii este cârmuit de:

a. lex situs
b. lex contractus
c. lex fiori
189. Ipoteca judiciara este condiţionata de permisivitatea:

a. lex situs
b. lex contractus
c. lex fiori
190. Lex fori reglementeazã:

a. regimul juridic al drepturilor reale accesorii
b. ipoteca judiciarã
c. expropierea pentru cauzã de utilitate publicã
191. Universalitãţile de bunuri nu sunt supuse regulii:

a. lex rei sitae
b. lex fiori
c. lex contractus
192. Legea aplicabilã succesiunii imobiliare din punct de vedere al teoriei postglosatorilor:
a. lex rei sitae
b. lex fiori
c. lex contractus
193. Modul de soluţionare al succesiunii mobiliare din punct de vedere al teoriei statutarilor
francezi:
a. lex patriae
b. legea domiciliului defunctului
c. legea românã dacã bunurile se aflã pe teritoriul statului român
194. Care sunt condiţiile pe care trebuie sã le îndeplineascã o persoanã pentru a putea moşteni?
a. capacitatea succesoralã
b. nedemnitatea succesoralã
c. ambele condiţii trebuie îndeplinite cumulativ cu cea de a treia condiţie, aceea a vocaţiei succesorale
195. Pentru a putea fi valabil încheiat, testamentul trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele cerinţe:
a. persoana care dispune prin testament sã nu se afle în una din incapacitãţile prevãzute de lege
b. sã existe consimţãmântul persoanei care încheie testamentul
196. Când se transmite activul moştenirii trebuie sã se distingã între:

a. posesiunea moştenirii şi dreptul de proprietate cuprins în testament
b. legea nationalã şi legea domiciliului testatorului
22
c. legea situaţiei imobilului ce formeazã obiectul testamentului şi legea locului unde a fost întocmit
testamentul
197. Potrivit legii române, condiţiile de formã ale actului juridic sunt stabilite de legea:
a. legea care reglementeazã fondul
b. legea locului unde a fost întocmit
c. legea domiciliului persoanei care l-a consimţit
198. Regula ,,locus regit actum’’ se aplica pentru:

a. testamentul olograf
b. testamentul autentic
c. atât testamentul autentic cât şi cel olograf
199. Nu sunt exceptate de la aplicare normei locus regit actum:

a. forme procedurale
b. formalitãţi referitoare la drepturile reale
c. modalitãţi de redactare a actului
200. Formalitãţile îndeplinite de un funcţionar public trebuie sã fie în conformitate cu:

a. locus regit actum
b. auctor regit actum
c. lex personalis
201. Care sunt formele actelor juridice?

a. forma de publicitate, forma de abilitare, forma de procedurã şi forma
exterioarã
b. numai forma de procedurã şi forma exterioarã
c. numai forma de abilitare şi cea de publicitate
202. Precizaţi care este scopul formei exterioare a actului juridic:

a. de a condiţiona existenţa actului juridic
b. de a servi ca mijloc de probã a actului juridic
c. ambele variante reprezintã scopul formei exterioare a actului juridic
203. Domeniul de aplicare a regulii "locus regit actum":

a. formele de redactare a actelor juridice sau de determinare a persoanelor care intervin în cauzã
b. forma exterioarã a actelor juridice, indiferent cã este vorba de forme cerute pentru existeţta actului
juridic sau pentru proba actului juridic
204. Excepţiile de la competenţa legii locului încheierii actului juridic

a. ordinea publicã ca excepţie generalã
b. ipotecile constituite într-o ţarã strãinã asupra unor construcţii situate în ţara noastrã – ca excepţie
generalã
205. Care sunt legile aplicabile condiţiilor de fond ale cãsãtoriei în diferite sisteme de drept?
a. legea naţionalã a viitorilor soţi
b. legea domiciliului viitorilor soţi
23
206. Precizaţi care din cazurile de mai jos sunt prevãzute de sistemul nostru de drept?
a. cãsãtoria între cetãţeni români în strãinãtate se poate încheia în faţa agentului diplomatic sau
funcţionarului consular al României în ţara respectivã
b. cãsãtoria între un cetãţean român şi un apatrid în strãinãtate se încheie de un organ competent al
statului respectiv
c. nici una din variante nu este corect
207. Legea aplicabilã nulitãţii cãsãtoriei:

a. legea competentã a reglementa condiţiile de fond ale încheierii cãsãtoriei, atunci când nulitatea se
referã l aceste condiţii
b. se aplicã principiul personalitãtii legilor
c. se aplicã principiul teritorialitãtii legilor
208. Condiţiile de formã prevãzute în cazul încheierii cãsãtoriei între doi cetãţeni români în
strãinãtate sunt:
a. se aplicã regula locus regit actum în toate cazurile
b. de legea românã când cãsãtoria se încheie în fata reprezentanţilor noştri diplomatici sau consulari
c. se aplicã numai legea românã
209. Legea aplicabilã în cazul în care unul din soţi este cetãţean român şi ambii îşi au domiciliul
în România din punct de vedere al efectelor cãsãtoriei
a. se aplicã legea statului al cãrui cetãţean este soţia
b. se aplicã legea statului al cãrui cetãţean este soţul
c. nici o variantã nu este corectã
210. Legea aplicabilã în cazul nulitãţii cãsãtoriei pentru nerespectarea condiţiilor de fond este:
a. legea aplicabilã situaţiilor ce privesc încheierea cãsãtoriei
b. legea românã în toate cazurile
c. legii naţionale a soţului
211. În cazul divorţului dintre soţi apatrizi care este legea aplicabilã:
a. legea naţionalã a soţului dacã dispoziţiile acestei legi nu contravin
principiilor fundamentale ale dreptului nostru
b. numai legea românã
c. nici o variantã nu este corectã
212. În cazul în care pãrinţii şi copiii nu au aceeaşi cetãţenie, iar unul dintre pãrinţi este cetãţean
român care este legea aplicabilã raporturilor personale patrimoniale dintre ei:
a. legea naţionalã a copilului
b. legea naţionalã a tatãlui dacã nu contravine principiilor fundamentale de drept
c. legea românã în cazul în care îşi au domiciliul în România
213. Uzucapiunea este reglementatã de:

a. legea românã indiferent de locul unde se aflã bunul dacã el aparţine unui cetãţean român
b. de legea statului unde se împlineşte durata termenului de posesie al bunului
c. de legea statului unde bunul se aflã la începerea termenului de posesie
prevãzut în acest scop.
24
214. Prescripţia extinctivã a dreptului la acţiune este supusã:
a. legii care se aplicã dreptului subiectiv însuşi
b. legea statului unde se aflã bunul la împlinirea termenului
c. nici una din cele douã variante
215. Dreptul de proprietate asupra bunurilor este reglementat de:

a. în toate cazurile de legea locului unde se aflã bunul
b. de legea locului unde se aflã bunurile, afarã de cazul în care prin dispoziţii speciale nu s-a prevãzut
altfel
c. de legea care se aplicã dreptului subiectiv în cazul bunurilor imobile
216. Dreptul de proprietate ce priveşte un bun destinat exportului este reglementat de:
a. de legea statului importator
b. de legea statului exportator
c. de legea statului exportator dacã pãrţile nu au convenit altfel
217. Ce se înţelege prin "lex causae":

a. întregul sistem de drept al unui stat contractant
b. o anumitã lege substanţialã sau de drept materiale a unui stat contractant
c. nici una din cele douã variante
218. Legea contractului este determinatã de:

a. numai de voinţa pãrţilor contractante
b. caracterul relaţiilor economice internaţionale
219. Contractul care nu poate fi localizat în funcţie de prestaţia caracteristicã a uneia dintre
pãrţi este supus:
a. legii locului unde a fost încheiat
b. legii locului unde a fost încheiat, dar numai în ceea ce priveşte condiţiile de fond
c. legea ţãrii de domiciliu a celui de la care a plecat oferta de a încheia contractul
220. Modul de executare a obligaţiilor izvorâte din contract trebuie sã se conformeze:

a. legii locului de executare
b. legii locului unde s-a încheiat contractul
c. legii ţãrii de domiciliu a celui de la care a plecat oferta încheierii contractului
221. Efectele juridice ale tãcerii pãrţii care contestã cã şi-a dat consimţãmântul la încheierea
unui contract sunt supuse:
a. legii naţionale a persoanei fizice
b. legii statutului organic al persoanei juridice în cauzã
222. Contractul dintre pãrţi care îşi au domiciliul sau sediul în state diferite se considerã
încheiat:
a. la data dând ofertantul a înaintat oferta
b. la data când acceptarea a ajuns la cunoştinţa ofertantului
c. la data la care contractul a fost semnat de pãrţi
25
223. Dacã pãrţile nu au convenit o lege aplicabilã în cazul în bunurilor mobiliare, contractul este
supus:
a. legii statului în care la data încheierii contractului cumpãrãtorul îşi are domiciliul, reşedinţa ori
fondul de comerţ
b. legii statului în care la data încheierii contractului vânzãtorul îşi are domiciliu, reşedinţa, ori
fondul de comerţ sau sediul social
224. În contractele de executare de lucrãri dacã pãrţile nu au convenit altfel se aplicã:

a. legea sediului antreprenorului
b. legea sediului beneficiarului
c. legea ţãrii unde se aflã bunul la care or fi executate lucrãrile contractate între pãrţi
225. În contractele de asigurãri, dacã pãrţile nu au convenit şi asupra legii aplicabile sunt
incidente dispoziţiile:
a. legii sediului asiguratorului
b. legii domiciliului sau sediului asiguratului
c. legii nationale a asiguratorului
226. În cazul contractului de donaţie, dacã pãrţile nu au convenit asupra legii aplicabile sunt
incidente dispoziţiile:
a. legii naţionale a donatorului
b. legii domiciliului donatarului
227. Normele conflictuale cu privire la faptele juridice se referã la.

a. rãspunderea civilã contractualã
b. rãspunderea civilã delictualã
228. Pretenţiile de reparaţii întemeiate pe o atingere adusã personalitãţii de cãtre mass-media

sunt reglementate la alegerea persoanei lezate de:
a. legea statului în care îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana lezatã cu condiţia ca autorul daunei sã
se aştepte ca efectele atingerii aduse personalitãţii sale sã se producã în acest stat
b. legea statului în care s-a produs rezultatul pãgubitor cu condiţia ca autorul daunei sã se aştepte ca
efectele atingerii aduse personalitãţii sale sã se producã în acest stat
229. Cine stabileşte dacã un fapt juridic constituie un act ilicit:

a. legea statului unde are loc faptul juridic
b. legea statului persoanei prejudiciate
c. legea statului în care autorul faptului juridic îşi are domiciliul sau sediul social
230. Pretenţiile de reparaţii întemeiate pe un defect al produsului sau pe o descriere defectuoasã

de naturã sã creeze confuzii sunt supuse, la alegerea celui prejudiciat:
a. legii domiciliului sau reşedintei obişnuite a celui prejudiciat
b. legii statului de unde a fost dobândit produsul
26
231. În caz de concurenţã neloialã pretenţiile de reparaţii sunt supuse:
a. legii statului pe a cãrei piaţã s-a produs rezultatul dãunãtor
b. legii statului în care îşi are domiciliul sau sediul social persoana prejudiciatã
c. legii contractului dintre pãrţi, dacã actul de concurenţã neloialã a adus prejudicii raporturilor dintre
ele
232. Îmbogãţirea fãrã cauzã a unei persoane fizice sau juridice este supusã în dreptul
internaţional privat:
a. legii statului unde îşi are domiciliul sau sediul social persoana fizicã sau juridicã
b. legii statului unde s-a produs îmbogãţirea fãrã cauzã
233. Rãspunderea izvorâtã dintr-un abordaj survenit într-un port sau în apele teritoriale este
supusã uneia din urmãtoarele legi:
a. legii naţionale a navei avariate
b. legii naţionale comune a navelor
c. legii locului abordajului
234. Daunele cauzate pe sol de o aeronavã sunt supuse:

a. legea statului pe al cãrui teritoriu s-au produs daunele
b. legea statului cãruia îi aparţine aeronava
c. legea rãspunderii izvorâte dintr-un abordaj
235. Ce categorii de rãspundere civilã delictualã reglementeazã "lex loci delicti commisi"?
a. rãspunderea pentru fapta altuia
b. rãspunderea directã
c. rãspunderea comitentului pentru fapta prepusului
236. Ce reglementeazã legea delictului civil?

a. elemente constitutive ale delictului civil
b. rãspunderea pentru atingeri aduse personalitãţii unei persoane
c. rãspunderea pentru produse
237. Ce lege se aplicã pentru actele de asistenţã şi de salvare a persoanelor şi bunurilor?

a. legea locului evenimentului dacã s-a produs în apele teritoriale
b. legea pavilionului dacã evenimentul s-a produs în marea liberã
238. Care sunt domeniile în care se aplicã legea locului delictului civil?
a. capacitatea delictualã
b. condiţiile şi întinderea rãspunderii
239. Dacã fapta generatoare de rãspundere este sãvârşitã într-un stat, iar prejudiciul este produs
în alt stat, care este legea aplicabilã?
a. legea locului unde s-a sãvârşit faptul ilicit
b. legea locului unde s-a produs prejudiciul
27
240. Ce instanţã este competentã sã soluţioneze raporturile juridice dintre pãrţi în cazul în care
pârâtul îşi are domiciliul sau sediul social în România
a. instanţa de la domiciliul sau reşedinta reclamantului
b. instanţa românã de la domiciliul sau sediul social al pârâtului
c. nici una din variante nu este corectã.
241. Raporturile de drept internaţional privat referitoare la încuviinţarea adopţiei în cazul în

care cel adoptat este cetãţean român, apatrid sau are domiciliul în România sunt soluţionate de:
a. instanţa naţionalã a adoptatorului în cazul în care acesta este cetãţean strãin sau apatrid cu domiciliul
sau reşedinta în România
b. instanţa nationalã a celui ce urmeazã a fi adoptat
242. Competenţa jurisdicţionalã de a soluţiona procesele intervenite între pãrţi în cazul în care
acestea au stabilit prin convenţie instanţa ce urmeazã a solutiona litigiile dintre ele revine:
a. instanţei române în cazul în care instanţa stabilitã este una strãinã, iar litigiul intrã în competenţa
exclusivã a unei instanţe române
b. instanţei strãine în cazul în care instanţa stabilitã de pãrţi este instanţa românã, dar litigiul dintre ele
intrã în competenţa exclusivã a unei instanţe române
c. nici una din cele douã variante nu este corectã
243. În cazul în care o jurisdicţie strãinã se declarã necompetentã sã soluţioneze o acţiune

formulatã de un cetãţean român, acţiunea respectivã poate fi introdusã la una din urmãtoarele
instanţe:
a. instanţa românã cu care procesul prezintã cele mai strânse legãturi
b. instanţa de la domiciliul pârâtului
c. instanţa de la locul unde a avut loc prejudiciul cauzat cetãţeanului român
care a formulat acţiunea
244. Capacitatea procesualã a fiecãrei pãrţi din proces este reglementatã de:
a. legea de la domiciliul pârâtului
b. legea sa naţionalã
245. Hotãrârile strãine sunt recunoscute de plin drept în România dacã:

a. se referã la statutul civil al cetãţenilor statului unde au fost pronunţate
b. pronunţate într-un stat terţ au fost recunoscute mai întâi în statul de cetãţenie al fiecãrei pãrţi
246. Ce intereseazã atunci când se aplicã regula "lex rei sitae"?

a. dacã bunurile sunt considerate "ut singuli"
b. dacã bunurile sunt corporale sau incorporale
28

Drept International Privat - Grile

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Drept International Privat - Grile

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1. Raporturile de drept international privat sunt:

2. Raporturile de drept international privat sunt:

3. Raportul de drept international privat se diferentiaza de raportul de drept intern prin:

4. Raportul de drept international privat poate fi reglementat cu ajutorul:

5. Cu ajutorul normelor materiale se poate reglementa:

6. Prin utilizarea normelor de drept substantial, se poate reglementa

7. Care categorie de norme indica doar legea competenta?

8. Ce rol au normele materiale ?

9) Care norme se aplica direct si nemijlocit raportului juridic cu element de extraneitate?

10. Ce fel de norma este aceea care solutioneaza conflictul de legi?

11. Metoda ,,proper law’’ presupune:

12. Ce categorie de norme inlatura posibilitatea conflictului de legi?

13. Legile de aplicatie imediata constituie:

14. Norma conflictuala este formata din:

17. Formula de fixare reprezinta:

19. Printre cele mai importante puncte de legatura se numara:

20. Teritoriul este:

21. Care din urmatoarele elemente constituie puncte de legatura:

22. Dreptul international privat:

24. Sunt izvoare interne ale dreptului international privat:

25. Sunt izvoare interne ale dreptului international privat:

26. Sunt izvoare internationale ale dreptului international privat:

28. Cum se aplica legea straina?

30. Au valoare de factori în cadrul calificarii:

32. Calificarea poate fi:

33. Calificarea secundara se realizeaza:

34. Calificarea se poate realiza:

35. Ce presupune teoria calificarii autonome?

36. Ce presupune calificarea potrivit "proper law"?

38. Sunt exceptii de la calificarea dupã lex fori:

39. De ce calificarea secundara constituie o exceptie de la calificarea potrivit "lex fori"?

40. Tratatele internationale constituie exceptii de la calificarea dupa "lex fori"?

41. Ce reprezinta retrimiterea?

42. Trimiterea la legea straina se realizeaza

43. În dreptul international privat, ordinea publica:

44. Ordinea publica are urmatoarele caractere:

45. Sunt situatii când poate interveni fraudarea legii:

46. În care din urmatoarele situatii poate interveni fraudarea legii?

47. Care sunt conditiile eficacitatii internationale a unui drept:

48. Conditiile eficacitatii internationale a unui drept:

49. Conflictul de lege este o noţiune proprie:

51. Care este natura dreptului internaţional privat:

52. Sunt izvoare interne ale dreptului internaţional privat:

53. Pentru România este izvor de drept internaţional privat:

54. Norma conflictualã:

55. Norma conflictualã poate figura:

57. Legãtura normei conflictuale poate fi:

59. Calificarea poate fi:

61. Ce reprezinta notiunea de strain - persoana fizica?

62. Recunoaşterea persoanelor juridice strãine în România se realizeazã:

64. Forma încheierii cãsãtoriei este supusã:

67. Regula ,,locus regit actum’’ cârmuieşte:

70. Divorţul soţilor cetãţeni români aflaţi în strãinãtate este supus:

71. Condiţiile de fond pentru încheierea adopţiei sunt stabilite de:

72. Ce criterii exista in definirea legilor de aplicatie imediata?

76. Ce trebuie inteles prin “lege straina”?

79. Sunt fapte de stare civila:

80. Sunt acte de stare civila (negotium):

81. Ce se desemneaza prin regula “lex rei sitae”?

82. Ce include domeniul de aplicare a regulii “lex rei sitae”?

87. Ce se întelege prin “lex contractus”?

90. Carei legi este supusa materia raspunderii civile delictuale?