Liceul Teoretic „Bolyai Farkas” Elméleti Líceum – prof.
Szőcs Imre
ROMANTISM
-discursul poetic se focalizează pe o temă romantică:
nostalgia iubirii/iubirea, natura (de multe ori
personificată), inspirația din folclor, filozofie
-forța exprimării sentimentului, puterea afectivității,
nostalgia, melancolia
-retorismul (interogații, exclamații retorice)
-limbaj poetic expresiv, expresie a subiectivității
-îmbogatirea limbii literare prin includerea limbii
populare, a arhaismelor/ regionalismelor
-prezența eului liric/adresarea directă
-iubita este un ideal de feminitate
-luciditatea poetului în fața iubirii pierdute
-meditație pesimistă asupra existenței
-iluzia/evadarea în vis
-prezența pastelului, construit cu mijloace artistice
spacifice imaginarului poetic romantic
- motive: noaptea, luna, stelele, femeia iubită,
zburătorul, ruinele, visul
-tensiune poetică realizată prin prezența antitezei
-condiția omului de geniu
-rostul și rolul poetului
SIMBOLISM
-folosirea sugestiei: cuvintele nu comunică direct
sentimentul, ci îl sugerează
-teme specifice: natura ca stare de spirit, solitudinea
dezolantă
-motive specifice: culorile, muzica/sunetul
neliniștitor, cavoul/spațiul închis, nevroza
-corespondență între stări și elementele cadrului
exterior/analogie între planul exterior (...) și cel
sufletesc (...)
-caracter confesiv - exprimarea stărilor sufleteşti
confuze, nelămurite, transmise pe calea sugestiei
- stări sufleteşti specific simboliste: singurătate,
nevroză, angoasă, spleen (amestec de tristeţe,
dezolare, plictiseală profundă)
-perspectivă dezolantă
-prezența refrenului (repetat obsesiv) – conferă
muzicalitate textului
- corespondență între elementele naturii și starea
sufletească transmisă
TRADIȚIONALISM
- ataşament profund pentru tot ceea ce
înseamnă valorile arhaice ale spiritualităţii
- respingerea adaptării la cultura modernă şi
conservarea interesului pentru valorile
naţionale
- idilismul (preferinţa pentru înfăţişarea
pitorească a satului, falsa înfrumuseţare a
vieţii): un adevărat cult pentru satul
patriarhal, căci nimic nu egalează virtuţile
ţărănimii
- evocarea unei existenţe chinuite a ţăranilor,
condamnaţi la muncă trudnică şi la mizerie;
compasiunea faţă de lumea chinuită a satului,
aplecarea cu înţelegere asupra realităţii rurale,
asupra suferinţei maselor ţărăneşti
- reprezentarea unui sat arhaic, dominat de
credinţe străvechi, precreştine, de mituri,
prezenţa unor personaje biblice în viaţa
profană
- considerarea vieţii urbane drept un factor
distructiv pentru sufletul ţărănesc curat,
nealterat, oraşul fiind văzut ca un loc al
pierzaniei
- emanciparea ţărănimii prin cultură: din
sentimentul datoriei faţă de popor se naşte
ideea ridicării acestuia
- evocarea trecutului istoric într-o manieră
mitologizantă
-întoarcerea la anii copilăriei, considerând că
este perioada cea mai plină şi cea mai
profundă de trăiri interioare; poeziile nu sunt
simple pasteluri în care se descrie natura
exterioară, ci "pasteluri psihologice"
MODERNISM
- mişcare artistică ce exprimă o ruptură de tradiţie,
negând, în forme uneori extreme, epoca ori curentul
care le-a precedat (tradiționalismul)
- lui Eugen Lovinescu îi revine meritul de a fi
acţionat în direcţia adaptării modernismului la
specificul culturii şi civilizaţiei româneşti; el
elaborează conceptul de sincronism
- poezia modernă se caracterizează prin ermetism,
elitism, sinceritate, antimimesis, impersonalizare,
intelectualizarea emoției
- preferința pentru arta poetică; surprinde condiția
eului liric creator
- îmbogățirea creațiilor lirice cu profunde idei
filozofice, înnoirea limbajului prin sugestie și
ambiguitate
- revolta și libertatea de exprimare; preferința pentru
versul alb
- tehnica ingambamentului (continuarea unei idei în
versurile următoare/scrierea cu literă mică la început
de rând)
- preocuparea pentru o poezie de cunoaștere
- cunoaștere paradisiacă - de tip logic, raţional, care
are ca obiect luminarea misterului, pe care îl reduce
- cunoaștere luciferică - are ca scop adâncirea
misterului şi NU lămurirea lui
- transformare de la vitalismul exuberant la spaima
existenţială şi tristeţea metafizică
- folosirea metaforelor revelatorii
- poezia lui Blaga este una de viziuni poetice și are
funcţia este de a sugera misterul generalizat