REFLUXUL GASTROESOFAGIAN

Refluxul gastroesofagian, altfel spus intoarcerea involuntara a unei parti din alimentele ingerate din
stomac in esofag, poate afecta orice copilas, de la nou-nascut pana la varsta de adult.De la inceput
trebuie facuta o diferentiere clara intre refluxul propriu-zis si boala de reflux gastroesofagian care include
pe langa reflux si simptomele tipice, precum si eventualele complicatii ce pot sa apara prin refluarea
continutului stomacului in esofag.
Care sunt tipurile de reflux?
1. Refluxul gastroesofagian fiziologic:

este prezent la aproape toti bebelusii, si consta in mici regurgitari care apar tipic imediat dupa
alimentare(frecvent odata cu eliminarea aerului inghitit prin eructatie=ragait);are durata scurta si o
evolutie autolimitanta(dispare la cateva saptamani, luni, cel mai adesea dupa debutul diversificarii)
chiar daca mai sunt situatii (indeosebi dupa mese abundente) in care mai apar mici regurgitari si dupa
varsta de 6-7 luni;
nu influenteaza ritmul de crestere al bebelusului;
nu este insotit de plans, colici, refuzul laptelui;
2. Refluxul gastroesofagian functional :

– prezent la aproape 50% dintre bebelusi, cu debut imediat dupa-nastere sau in primele saptamani;

– apare tipic imediat dupa mancare si se manifesta prin:

regurgitari :
– eliminarea alimentelor ingerate, in speta a laptelui imediat dupa masa( postprandial), fara greata si fara
efort; chiar daca sunt frecvente, uneori dupa fiecare masa nu influenteaza curba de crestere a
bebelusului, acesta luand bine in greutate;

-sunt favorizate de :

alimentarea in pozitie culcata a copilului;

cantitatea si durata unei mese(mesele rare si abundente sunt un factor
favorizant); manipularea bebelusului imediat dupa masa;
anomalii ale mameloamelor(retractia lor) sau folosirea unei tetine cu un orificiu prea larg ce favorizeaza
inghitirea de mult aer in timpul suptului
3. Refluxul gastroesofagian patologic(boala de reflux
gastroesofagian) Cum se manifesta refluxul/boala de reflux?
a) Bebelusi:
 simptome generale:
– plans imediat dupa masa sau chiar in timpul mesei;
– agitatiei(refuzul sanului, tetinei), iritabilitate;
– tulburari de somn;
 manifestari digestive:
– regurgitari/varsaturi, hipersalivatie;
– dureri abdominale in timpul sau la scurt timp dupa masa;
– inapetenta, dificultati de alimentare;
– varsaturi cu sange( hematemeza) sau scaune cu sange “digerat”,de culoare negru inchis( asemanator
cu pacura);
Datorita tulburarilor de alimentatie precum si pierderilor prin regurgitari si varsaturi frecvente apare o
stagnare in greutate, in cazurile severe chiar scadere ponderala.
b) copii si adolescenti:
Simptomele sunt mult mai bine conturate si se apropie foarte mult de cele ale adultului, la care se
adauga posibilitatea de comunicare, copilasii descriind exact caracterul durerii.
  simptome gastrointestinale:
– dureri, frecvent toracice cu senzatie de arsura(pirozis);
– dificultati la inghitirea alimentelor;
– varsaturi cu sange(hematemeza),
Cum se diagnosticheaza?
Ecografia
Endoscopia digestive
Determinarea ph-ului esofagian
Radiografie pulmonara

Cum se trateaza?
Tratamentul refluxului include 3 categorii principale de masuri:
1.tratamentul postural;
2.tratamentul igieno-dietetic;
3. tratamentul medicamentos.

Tratamentul refluxului functional:

 fractionarea meselor(mese mai reduse cantitativ dar administrate la intervale de timp mai mici);
pentru copilasii ce consuma formule de lapte praf se indica o formula AR(antireflux), acestea
regasindu-se printre produsele tuturor marilor firme producatoare de lapte praf; pentru cei
alimentati cu biberonul, atentie la dimensiunile tetinei(daca orificiul este prea larg, favorizeaza
inghitirea de aer);in cazul celor alaptati nu se renunta la alimentatia naturala;
 evitarea supraalimentarii;

 in functie de fiecare bebelus in parte medicul poate decide o diversificare precoce cu introducerea
fainosului(faina de orez, faina de roscove)-se adauga o cantitate mica la fiecare masa, scopul fiind acela
de a “ingrosa” putin laptele, situatie in care regurgitarile/varsaturile nu mai apar;
 tratament postural:

– foarte important este evitarea alimentarii copilului in pozitie culcata, ideal inclinatia ar trebui sa fie intre
30-45 grade(pentru bebelusii care nu isi sustin inca capul), respectiv pozitie verticala pentru sugarul mai
mare capabil sa stea in scaunel;
– dupa fiecare masa e indicat sa se evite manipularea sugarului, cel putin 30 minute; culcarea acestuia
pe burtica imediat dupa mancare este iarasi un factor ce favorizeaza refluxul prin cresterea presiunii
intraabdominale; ajuta tinerea la verticala minim 15-30minute, purtarea in sisteme ergonomice, inclinarea
patului la 30-45 grade;
In general pentru acest reflux nu este necesar un tratament medicamentos, cel mult se pot folosi
prokinetice care “strang” orificiul ce face legatura intre stomac si esofag de tipul domperidon(Motilium)
sau Metoclopramid care datorita efectelor adverse sunt din ce in ce mai rar prescrise; utila este
administrarea de Trimebutina(Debridat) care este un reglator al motilitatii intestinale si are avantajul ca
poate fi administrat chiar si nou-nascuilor incepand cu a 7-a zi de viata. Asa cum am mentionat in toate
articolele este foarte important sa nu administrati medicamentele decat la indicatia pediatrului singurul in
masura sa stabileasca doza, ritmul si durata tratamentului.
O importanta tot mai mare se acorda Eritromicinei(in doza de 1/4-1/3 din cea administrata in infectii) in
tratamentul refluxului, fiind incadrata in categoria medicamentelor prokinetice cu rezultate foarte bune.
Tratamentul refluxului patologic
Pe langa tratamentul postural si cel igieno-dietetic in cazul refluxului patologic este absoluta nevoie de
tratamentul medicamentos pentru a preveni, respectiv a vindeca eventualele manifestari si/sau
complicatii.
In cazul copiilor mai mari este importanta evitarea cofeinei, ciocolatei, dulciurilor mentolate, bauturile
carbogazoase, alimentelor cu continut bogat in grasimi, precum si a rosiilor.
Se folosesc diferite medicamente, pornind de la antiacide(pansamente pe baza de saruri de aluminiu,
respectiv magneziu) la care se adauga alte doua categorii de medicamente subimpartite in clase, in
functie de modul de actiune; as mentiona doar denumirea acestora (Ranitidina, respectiv Omeprazol)
subliniind inca o data importanta prescrierii lor de catre medic in urma investigatiilor realizate.