BOALA CELIACA – INTOLERANTA LA GLUTEN

Ce este boala celiaca?

 intoleranta la gluten sau boala celiaca sau enteropatia gluten sensibilia este o boala CRONICA a
intestinului subtire, multifactoriala(in aparitia careia sunt implicati factori genetici,imunologici dar si
factori de mediu) cu rasunet asupra intregului organism si care se datoreaza unui raspuns
imunologic anormal al organismului la gluten o proteina de origine vegetala care se regaseste in
faina graminaceelor(grau, secara, orz, ovaz);practic, nu este o alergie, este o boala autoimuna.
 organismul celor afectati, detecteaza glutenul ca substanta straina si astfel se produc anticorpi
impotriva glutenului, anticorpi care determina o serie de modificari, in special la nivelul
intestinului subtire care, fiind organul principal de absorbtie a nutrientilor va suferi si, in
consecinta apare un grav sindrom de malabsorbtie manifestat cel mai frecvent prin diaree
cronica iar secundar multiple carente si consecutiv tulburari de crestere;
 exista uneori asocieri cu alte boli, cel mai frecvent cu Diabetul Zaharat tip I(insulino-dependent)-
de 50 de ori mai frecvent la cei cu boala celiaca decat in populatia generala, tiroidita
Hashimoto(o afectiune autoimuna a tiroidei),deficit selectiv de IgA(deficit
imun), trombocitopenie autoimuna, etc;
 nu este o boala foarte frecventa, incidenta este variabila 1 caz la 100- 300-10.000 locuitori in
functie de zona geografica;
 poate sa apara in orice moment al vietii, insa de cele mai multe ori apare in copilarie, intervalul 8
luni-2 ani fiind cel mai frecvent, dupa introducerea fainoaselor in alimentatia copiilor.

INTOLERANTA LA LACTOZA

Ce este intoleranta la lactoza?

 incapacitatea de a digera si implicit de a absorbi LACTOZA(secundara consumului de lapte

si derivate din lapte);
 se datoreaza insuficientei sau lipsei enzimei care digera lactoza; mai exact, lactoza ajunsa in
intestin este scindata(divizata) in doi compusi: glucoza si galactoza sub actiunea unei enzime-
LACTAZA; doar sub aceste forme se poate produce absorbtia in intestin; in absenta acestei
scindari, lactoza nu poate fi procesata, ajunge in forma “bruta” in intestinul gros unde determina
un intens proces de fermentatie, raspunzator in mare parte de simptomele digestive
caracteristice;
 exista o importanta componenta genetica, fiind considerata cea mai frecventa insuficienta
enzimatica(per total, incluzand si patologia adultului);

ANEMIA NUTRITIONALA

Ce este anemia?
 este definita ca si scaderea numarului de globule rosii (hematii), respectiv a hemoglobinei produsa de
o multitudine de cauze, de departe cea mai frecventa dintre ele fiind deficitul de fier;hemoglobina,
pigmentul rosu este o molecula ce are in componenta ei fier;rolul principal este de a trasnporta
oxigenul de la plamani spre toate organele din corp;daca fierul este deficitar, si hemoglobina va fi
redusa, astfel ca o cantitate mai mica de oxigen va ajunge la tesuturi si organe,
determinand astfel aparitia simptomelor caracteristice anemiei;
Cauzele anemiei:
a)nou – nascut :
 prematuritate, gemelaritate;
 cefalhematom, bose(in urma traumatismului la nastere);
 copii proveniti din mame multipare(cu multe nasteri);
  hemoragii materne, sarcini apropiate intre ele;
 ligatura precoce a cordonului ombilical.
b)sugar si copil mic:
 anemia prin deficit de fier, acid folic;
 malformatii cardiace congenitale;
 deficite enzimatice, anemii hemolitice ereditare,autoimune;
 anemii prin pierderi acute(hemoragii, traumatisme) sau cronice(cantitati mici de sange care
se pierd constant, asa-numitele hemoragii oculte) caracteristice diareilor cronice cu prezenta
sindromului de malabsorbtie;
 infectii severe(septicemii),infectii repetate,infectii cronice;
 unele tratamente medicamentoase;
 leucemii, limfoame
c)scolari si adolescenti:
 practic sunt aceleasi cauze de anemie ca si la copilasii mai mici cu mentiunea ca anemia prin
deficit de fier este mai putin prezenta decat in primii 3 ani de viata iar la adolescente apare
anemia posthemoragica(in urma aparitiei ciclurilor menstruale)
Surse alimentare bogate in fier:
 ficat pui, vita, carne de pui, vita, curcan, peste, galbenus de ou; spanac, brocoli, mazare, fasole
rosie, linte, paine integrala, cereale, orez brun;
Absorbtia fierului e influentata si de alti factori:
 vitamina C(portocale, kiwi, lamai, grapefruit, avocado, catina, fructe de padure) creste
absorbtia fierului, aceeasi influenta avand-o si
 Vitamina A dar si cuprul;

 paloarea(tegumente palide) mai evidenta la nivelul unghiilor si palmelor; nu se aprecieaza in

functie de culoarea lobului urechii(mai ales la sugar datorita excesului de morcovi in
alimentatie poate sa apara o hiperpigmentare-o coloratie in portocaliu , asa numita
carotenodermie in termeni medicali);
 astenie,adinamie(copilul devine apatic, mofturos, plangacois, mereu indispus),oboseala;
 creste susceptibilitatea la infectii, fierul avand un rol important in functionarea optima a
sistemului imunitar; se creeaza astfel un cerc vicios, infectiile repetate agravand deficitul de
fier(anemia intrainfectioasa);
 inapetanta, consecinta fiind o curba ponderala nesatisfacatoare, chiar stationara;
 tahicardie(accelerarea batailor inimii), uneori chiar suflu sistolic(un “zgomot” suplimentar
perceput atunci cand medicul asculta inima copilasului cu stetoscopul). De multe ori in practica
prezenta suflului sistolic duce la diagnosticarea anemiei, celelalte semne si simptome fiind minore
sau chiar absente;
 mai rar sunt prezente la copii cheilita angulara(leziuni situate la nivelul unghiului format de buza
superioara cu cea inferioara), unghii fragile, casante;
 prezenta altor deficite nutritionale:semne de rahitism evolutiv, respectiv sechelar;mult mai rar
este prezenta malnutritia;

 hemoleucograma-precizeaza numarul, marimea, culoarea hematiilor, valoarea hemoglobinei,

respectiv a hematocritului;
 fierul seric(sideremia) si feritina (fierul existent in organism sub forma de depozite in ficat
si splina);
 numarul de reticulocite(hematii tinere)-folosit mai ales pentru a aprecia eficienta tratamentului
substitutiv cu fier, numarul lor incepand sa creasca dupa 3- 7 zile de tratament cu fier;