TEMA: ȚĂRILE ROMÂNE ÎN LUPTA ANTIOTOMANĂ

LA MIJLOCUL SEC. AL XV-LEA

I. Acțiuni politico-militare sub conducerea lui Iancu de

Hunedoara
II. Acțiuni antiotomane sub conducerea lui Vlad Țepeș.
Invazia otomană în Țara Românească (1462) și
consecințele ei
tlu
 I. Acțiuni politico-militare sub conducerea
lui Iancu de Hunedoara
 Criza politică care a urmat stabilității de la sf. sec. XIV – înc. sec.
XV a arătat că societatea românească:
 avea potențial uman și economic,
 stabilise direcțiile și prioritățile politice externe.

 Către mijlocul sec. al XV-lea, Europa s-a confruntat cu o nouă

etapă a expansiunii otomane. Peninsula Balcanică a fost în întregime
ocupată și inclusă în teritoriul Imperiului Otoman. Planurile erau ca
Bizanțul și Europa centrală să urmeze, iar tensiunea dintre cele două
lumi, creștinătatea și lumea islamică, se accentua.
 Ungaria și Polonia, puteri creștine, n-au acționat constant, în
consonanță și cu toate forțele, ceea ce a încurajat ofensiva otomană.

 Țările Române au devenit, astfel, pentru multe decenii, un

adevărat scut-protector pentru Europa.
 Bazele sistemului militar al Țărilor Române au fost puse
de Iancu de Hunedoara,
• cel mai mare voievod al Transilvaniei
• cel mai mare conducător al armatei Ungariei medievale.
 În anii lui de guvernare (1441-1456) au fost aliate resurse
militare din tot spațiul românesc.
 Iancu de Hunedoara, un descendent din cnezi români (tata
cneaz român Voicu din Țara Hațegului, mama Elizaveta fiică
de nobili din Hunedoara), născut pe la 1407: 1430 – intră în
serviciul Regelui care pentru merite și abilități în 1438 – ban
al Severinului.
 Moartea regelui ungar Albert (oct. 1439) provoacă dispute politice
în vederea desemnării regelui. (Regina era însărcinată, în așteptarea
moștenitorului).

 1 ianuarie 1440 – Dieta de la Buda susține propunerea lui Iancu,

de a-l desemna pe regele Poloniei și Rege al Ungariei (odată cu
tronul i se propunea și căsătoria cu văduva Elizaveta). Copilul ar fi
moștenit tronul după moartea regelui Vladislav.
 17 iulie 1440 – regele polon Vladislav III al Poloniei devine
Vladislav I al Ungariei.
 Iancu, în anul 1441 a fost răsplătit pentru serviciile sale de regele
Ungariei cu demnitatea de voievod al Transilvaniei, + comite al
Timișoarei + ban al Severinului.
 Astfel, Iancu de Hunedoara devenea conducător politic și militar a
unei importante regiuni în apărarea împotriva turcilor.
 Pentru realizarea atribuțiilor de voievod al Transilvaniei a
urmărit:
 Aducerea sub ascultare a nobilimii, prin concesii, sancțiuni,
protejarea orașelor, comerțului, mineritului care aducea venituri,
 Sprijinirea țărănimii libere și cnezilor din Hunedoara.

 Baza materială a puterii era formată din:

 Venituri proprii,
 Venituri obținute de la rege (mercenarii).

 Componența oștirii:
 Nobilime, slujitori, orășeni, țărani liberi (oaste eficientă în război
de apărare),
 Mercenari (pentru ofensivă).
 Constatări privind situația politico-militară în Europa în
contextul ofensivei otomane:
1. State care se confruntau cu probleme politice proprii:
 Imperiul Bizantin – redus ca teritoriu în jurul
Constantinopolului NU putea opune rezistență expansiunii
otomane care aștepta momentul de a interveni,
 Franța și Anglia – angajate în războiul de 100 de ani,
 Statele italiene – se confruntau pentru supremație pe
peninsulă,
 Germania – era fărâmițată.
2. Acțiunile militare antiotomane puteau fi susținute:
 Papalitate – care a pus capăt conflictelor din cadrul bisericii
catolice. Acceptase reunificarea bisericii răsăritene cu cea
apuseană prin Consiliul de la Florența (1439),
 Veneția – care avea interese comerciale în marea Mediterană,
 Ungaria și Țările Române care aveau hotar comun cu IO și erau
în pericol.

 Imperiul Otoman după depășirea crizei de la începutul secolului

reia politica ofensivă (Murad II 1421-1451, Mahomed II, 1451-
1481).

 Transilvania în 1435-1436 fusese atacată de turci. În acest

context, în 1441, Iancu devine voievod al Transilvaniei care va uni
forțele românești în front comun.
 5 ETAPE ALE LUPTELOR ANTIOTOMANE

 I ETAPĂ Prima campanie de îndepărtare a turcilor de la hotare în

anul 1442 (în primăvara an 1442, turcii l-au chemat pe Vlad Dracul la Poartă,
hotărând transformarea în pașalâc a Munteniei).

 18 martie 1442 – lângă Alba Iulia Iancu pierde o luptă,

 22 martie 1442 – în apropiere de Sibiu obține victorie ajutat de
viitorul domn Țării Românești Basarab al II-lea.
 Urmare: IANCU obține autoritate și în Țara Românească.
 Sultanul ceruse regelui ungar: cedarea Belgradului sau plata
haraciului, refuzul a însemnat o nouă ofensivă turcească (80000).
 2 septembrie 1442- IANCU a înaintat în Țara Românească unde a
restabilit ordinea și a biruit, pe valea Ialomiței, o oștire turcească.
 II ETAPĂ
 CAMPANIA LUNGĂ ( septembrie 1443-ianuarie 1444)
 Papalitatea promova ideea unei cruciade. Meritele lui Iancu, îl plasau pe
acesta conducător militar.
 Participarea statelor europene nu este consemnată, din diferite motive,
 Au participat la cruciadă: Transilvania, Ungaria, Polonia, despotul Serbiei,
Țara Românească.
 Așadar, din inițiativă papală, s-a organizat o cruciadă care trebuia să-i
alunge pe „păgâni” din Europa. Oștirea creștină trece Dunărea, se îndreaptă în
Balcani, circa 300 km. De la intrarea în Europa, turcii nu se confruntase cu
asemenea contraofensiva.
 Campania din 1443, desfășurată în Balcani (numită și „campania cea
lungă”), nu a adus rezultatele scontate. Marele voievod realizase, cu această
ocazie, exigențele unei ofensive de durată într-o zonă geografică așa de dificilă,
precum Balcanii, și a îndemnat la pregătire asiduă, propune retragerea.
 Au urmat tratative:
1. Pace separata cu despotul sârb. Ieșirea despotului sârb din
luptă deoarece fiica acestuia Mara se afla în haremul sultanului.
2. Pacea de la Oradea otomano -ungară. Avantaje pentru regat:
 oferta unei despăgubiri,
 evacuarea turcilor din Serbia, Albania de nord,
 valabilitatea tratatului de 10 ani.

 Regele după semnare/ratificare (iunie 1444) rupe acest tratat.

 Iancu a avut opinie separată, dar s-a supus: ”ascult de Domn,
NU domnesc”.
III ETAPĂ
 Cruciada de la Varna. Opinia lui Iancu nu a fost ascultată.
 În septembrie 1444 începe o altă campanie, în frunte cu regele
Vladislav I (care era și rege al Poloniei) și Iancu de Hunedoara (a
participat și Vlad Dracul) .
 Nepregătiți suficient, creștinii intrase în luptă încurajați și de Papă.
 Lupta decisivă la 10 noiembrie 1444 – la Varna, unde creștinii sunt
înfrânți, dovadă că otomanii (x4) erau în ascensiune, iar principii
creștini nu erau uniți. Regele și-a pierdut viața.

 Așadar, Regele moare, iar Iancu devine regent (1444) al minorului

Ladislau de Habsburg.
 La Varna a fost înfrântă armata, dar și speranța.
 Iancu de Hunedoara, a ajuns, în 1446, guvernator al Ungariei
(regele succesor fiind minor).
 În perioada 1447-1450, Iancu de Hunedoara a sperat să formeze
un front antiotoman românesc, în condițiile în care Vlad Dracul
încheiase pace cu turcii.
 În noiembrie 1447 Iancu intervine în Țara Românească și este
întronat Vladislav II.
 Februarie 1448 Iancu intervine în Moldova , îl înlătură pe Roman
II, întronat Petru II care cedează Chilia unde Iancu instalează o
garnizoană.
 a dus o activitate diplomatică pentru închegarea unei coaliții
antiotomane, solii săi ajungând la Veneția, Vatican, Aragon, Franța și
Germania.
 IV ETAPA Luptele din 1448
 Expediție la sud de Dunăre , Campania din Balcani (1448) s-a
desfășurat, însă, numai cu forțe din Ungaria, Transilvania, Țara
Românească și Moldova și s-a încheiat cu un eșec.
 Marele strateg n-a putut face joncțiunea cu forțele albaneze ale lui
Skanderbeg și a fost nevoit să intre în luptă fără aliați, învins de turci
la Kossovopolje (oct. 1448).
 Această înfrângere a însemnat sfârșitul ofensivei creștinilor pentru
alungarea otomanilor din Balcani și o perioadă grea pentru Ungaria
și Iancu, căruia i-a scăzut autoritatea.
 Situația se agravează:
 20 noiembrie1451 - Imperiul Otoman a încheiat un armistițiu cu
Ungaria (Adrianopol), concentrându-și toate eforturile în
direcția cuceririi Constantinopolului, ceea ce s-a și întâmplat în
mai 1453, după un asediu de 53 zile, la 29 mai 1453.
 1452 – Iancu renunțase la demnitatea de guvernator al
Ungariei, rămânând căpitan general;
 1453 – Ladislau preia puterea.
 Încurajat de această biruință, cu deosebite efecte morale asupra
Europei, Mehmed II s-a orientat spre o altă cetate care nu putea fi
ocolită și care figura în programul european al marelui sultan:
Belgradul, supranumit „cheile” regatului Ungariei.
 V ETAPĂ și cea din urmă.
 În anul 1456 sultanul Mahomed II începe pregătiri de cucerirea
Ungariei. Apărarea vestitei cetăți Belgrad, atacată de otomani în
iulie 1456, a fost asigurată de Iancu de Hunedoara, care a
obținut acolo o mare victorie. Turcii s-au retras și a fost amânată
pătrunderea turcilor în Europa Centrală cu circa 70 ani.
 La scurt timp după biruință, la 11 august 1456, marele erou,
intrat în istoria Europei, a fost răpus de ciumă.

 A dus o politică de dimensiuni europene, încercând să creeze o

bază a luptei antiotomane în țările Române.
 Pe piatra de mormânt e scris „S-a stins lumina lumii”
II. Acțiuni antiotomane sub conducerea lui Vlad
Țepeș. Invazia otomană în Țara Românească
(1462) și consecințele ei.
 Din Transilvania, misiunea rezistenței armate antiotomane a
trecut în Țara Românească, care se afla la hotar cu Imperiul
Otoman.
 Linia Dunării trebuia apărată cu orice preț și în acest sens
interesele Țării Românești și ale Ungariei coincideau.
 În anul 1456 scaunul Țării Românești a fost ocupat de Vlad
Țepeș (1448, 1456-1462; 1476).
 După suprimarea tatălui său – Vlad Dracul, în anul 1448 Vlad
Țepeș a ocupat tronul, dar la întoarcerea lui Vladislav al II este
nevoit să se refugieze în Moldova, apoi în Transilvania unde a
intrat în serviciul lui Iancu, care i-a încredințat apărarea
hotarului de sud a Transilvaniei.

 Folosindu-se de context și de sprijinul boierimii în august

1456 ocupă tronul, Vladislav al II-lea fiind omorât.
 Era necesară consolidarea puterii pentru a putea apăra țara.
Vlad va întreprinde mai multe măsuri pentru întărirea autorității
centrale prin înlăturarea cauzelor:
 și- a creat garda personală;
 „cheamă boierii” potențiali trădători: trăgea în țeapă, sluțea...
 Cruzimea era determinată de rațiuni de stat, din dorința
de a reinstala ordinea. Rezultatul măsurilor:
 Respectarea disciplinei în armată;
 Dispariția hoției (cupa de aur) .

 Preocupat de întărirea „oastei mici” a promovat în

categoria vitejilor , oameni noi;
 Preocupat de protejarea negustorilor, a promovat o
politică protecționistă și din rațiuni politice.
 Așadar, Vlad al III-lea Țepeș a venit la domnie în
împrejurări externe nefavorabile:
 Ungaria era marcată de tulburări,
 Moldova devenise, din 1456, tributară turcilor,
 iar în Transilvania își găsiseră adăpost mai mulți pretendenți
la domnia Țării Românești.
 Vlad Țepeș a procedat cu tact atunci când a acceptat să
plătească un tribut ridicat (10.000 de galbeni), ameliorându-
și relațiile cu Poarta. (tributul de sânge?)
 În primăvara anului 1457, el a sprijinit pe Ștefan, cel ce avea
să se numească „cel Mare”, să ocupe tronul Moldovei.
 Acesta a reluat politica de cooperare cu Matei Corvin, ales
rege al Ungariei la 1458.
 Constanta politică externă a lui Vlad Țepeș a fost
războiul contra turcilor. Exista deja, după un secol de la
impactul româno-otoman (1369), o mentalitate
antiotomană.
 În 1459, el a încetat să mai plătească sultanului cei
10.000 de galbeni ca tribut.
 În 1459 Sultanul ocupase întreaga Serbie (Belgradul
rămăsese sub unguri).
 În 1461, Mehmed II l-a chemat pe „beiul” Țării Românești
la Istanbul, dar Țepeș a căutat motiv pentru a nu se
prezenta.
 Sultanul a recurs, atunci (în 1461), la o soluție–vicleșug,
încredințează grecului Catavolinos și lui Hamza Pașa de
Vidin pentru a-l prinde pe Țepeș „prin orice chip”, a-l
duce la împărăție și a-i transforma țara în pașalâc.
 Încercarea turcilor de a-l atrage (1461) în cursă nu a reușit.
Țepeș a luat prizonieri și în apropierea or. Târgoviște a
ridicat ”o pădure de țepe”.
 Acțiunea a eșuat, dar conflictul era deschis și o
campanie otomană în Țara Românească era de așteptat.
Izvoarele atestă cereri de ajutor de la unguri.
 În primăvara anului 1462 , sultanul Mahomed II s-a
îndreptat spre Dunăre pentru a-l pedepsi pe Vlad Țepeș.
O armată otomană de aprox. 100.000 oșteni, pe care „abia
o ducea pământul” (cum spune cronicarul turc Enverî), a
pornit să transforme Țara Românească în pașalîc.
 Vlad Țepeș a convocat „oastea cea mare”, toți cei
valizi, foarte probabil vreo 22.000 oșteni. Cu această
oștire a purtat un război de hărțuire, de pustiire a
itinerarului și de înfometare a dușmanului.
 Mai 1462 o oaste otomană pătrunde în ȚARA
Românească pe la Brăila și este zdrobită.
 La Nicopole/Turnu turcii nu au putut fi opriți și se
simulează retragerea spre Târgoviște.
 La 16-17 iunie 1462, în preajma reședinței voievodale,
Târgoviște, Vlad Țepeș a inițiat ceea ce s-a numit
marele „atac de noapte”, care i-a adus victoria.
 Rezultatele „ATACULUI” de noapte:
 Morți 50-100 mii (exagerat),
 Demoralizare „nu mai aveau încredere”,
 Sultanul se retrage la Adrianopol (11 iulie).

 Campania otomană a suferit eșec:

 Vlad nu a fost detronat,
 țara nu a fost transformată în pașalâc.
 Anul 1462 a rămas un an de referință în ansamblul cruciadei
europene antiotomane.
 Ce nu a reușit sultanul, au reușit boierii. Aflat în dușmănie
prelungită cu o grupare boierească, Vlad Țepeș a fost detronat,
iar domnia țării a fost luată de fratele său Radu cel Frumos, sprijinit
și de sultanul Mehmed II.
 Întronat la 15 august 1462, Radu „oferă pace și prietenie”. După
unele lupte interne, Țepeș trece în Transilvania.
 În urma unui conflict, în fond artificial, cu regele Matei Corvin
al Ungariei, Vlad Țepeș a fost arestat și întemnițat vreme de 12 ani
la Buda.
 În toamna anului 1476, cu sprijinul lui Ștefan cel Mare, a
revenit în tronul domnesc de la Târgoviște. A fost o domnie
sfârșită tragic, Țepeș fiind ucis de boierii din opoziție.
 Politica antiotomană a lui Vlad Țepeș a dus la
înlăturarea lui din scaunul Țării Românești.

 Victoria lui Țepeș a fost valorificată de boierii munteni

care au încheiat o înțelegere:
 De a nu mări haraciul
 IO va acorda protecție, domnii vor fi aleși de boieri și
confirmat de sultan.

 DECI Țara Românească nu va fi transformată în

pașalâc, acțiunea lui Vlad Țepeș contribuind la păstrarea
autonomiei.