Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
MOLDOVA
UNIVERSITATEA PEDAGOGICĂ DE STAT ,,ION CREANGĂ’’
DIN CHIȘINĂU
VALAC CORINA
Teză de licență
Coordonator științific:
Lilia Pavlenko, dr., conf.univ.
Chișinău – 2024
DECLARAŢIA PRIVIND ASUMAREA RĂSPUNDERII
Valac Corina_______________________
(numele, prenumele studentei) _________________(semnătura)
CUPRINS
INTRODUCERE
2. CERCETAREA EXPERIMENTALĂ A
RESPONSABILITĂȚII LA PREȘCOLARI
2.1. Elaborarea design-ului experimental (scop, obiective, metode de
cercetare, grup experimental)
2.2. Determinarea nivelului de responsabilitate la preșcolari
2.3. Analiza rezultatelor experimentale obținute, formularea concluziilor.
ADNOTARE
Valac Corina „MANIFESTAREA RESPONSABILITĂȚII LA COPIII DE VÂRSTĂ PREȘCOLARĂ”
Teză de licenta în Psihologie și consiliere educațională, Chișinău, 2023
INTRODUCERE
Actualitatea cercetării.
Una din marile probleme ale lumii contemporane este responsabilitatea . Acest fenomen este
puternic mediatizat, cercetările și statisticile oficiale raportând o creștere spectaculoasă a
fenomenului în ultimele două decenii, astfel încât escaladarea acestuia în școală a devenit cea
mai vizibilă evoluție din câmpul educației formale. Aproape zilnic, mass-media prezintă
informatii ,scene de comportamente ale copiilor iresponsabili ,agresivi a copiilor prescolari cat
si scolari, de la cele mai ușoare forme, până la cele mai agresive. Chiar dacă este o problemă
delicată, stăpânirea acestui fenomen nu se poate face decât dacă îi sunt cunoscute cauzele,
originile, formele de manifestare și posibilitățile de prevenire. Vârsta prescolarilor începe de la
3/6-7 ani și continuă până la 10-11 ani. Ea mai este numită marea copilărie și constituie prima
etapă a învățământului școlar. Competența socială la vârsta școlarului mic înseamnă abilitatea
copiilor de a forma relații sociale care să funcționeze cu ceilalți copii și maturi din viața lor, adică
aceste competențe să facilitează interacțiunile pozitive, corespunzătoare normelor culturale,
făcând să se atingă propriile scopuri, dar și respectarea celor din jur. Socializarea este un
concept folosit în descrierea și explicarea modului în care copiii dobândesc un comportament
necesar. Odată cu schimbarea poziției sociale, se modifică radical regimul și modul de viață al
elevului, statutul lui în familie, se lărgește sfera de comunicare, el nimerind într-un colectiv nou
de semeni. Activitatea de bază devine învățarea și nu jocul, treptat realizându-se trecerea de la
comportarea involuntară la reglarea voluntară a comportamentului. Modul în care copilul școlar
își formează comportamentul social este influenţat de o serie de factori cum ar fi: ereditatea,
mediul de viaţă şi de activitate, preocuparea adulţilor pentru stimularea relațiilor sale, eficienţa
demersului didactic, capacităţile intelectuale, afectivitatea şi personalitatea acestuia. La vârsta
școlarului mic este importantă comunicare și interacțiunea copiilor între ei. Perioada școlarului
mic se caracterizează prin faptul că elevul nu numai e membru al familiei, ci intră și în societate,
stăpânind primul rol social – rolul unui școlar. Dintre factorii care ajută la învățarea ܈și
dezvoltarea comportamentului prosocial putem enumera: familia, școala, grupul de maturi,
mass-media. În acest sens s-a derulat un experiment care a constat în vizionarea de către copii
cu vârste între 6 ܈și 9 ani a unor filme care promovau comportamente prosociale. Ceea ce s-a
constatat a fost impactul modelelor asupra copiilor – rezultă de aici ܈și faptul că altruismul ܈și
celelalte comportamente prosociale pot fi învățate de către copii prin imitare (Josu & Pavlenko,
2018). Comportamentul prosocial se învață în timpul socializării primare și poate fi întărit prin
recompensare, dar ܈și prin observarea consecințelor lui asupra altor persoane – prin învățare
directă (Josu & Pavlenko, 2018).
Gradul de cercetare a tezei.
Problema cercetării.
Valoarea teroretico-aplicativă.
Conținutul lucrării.