Sunteți pe pagina 1din 7

UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA“ din IAŞI FACULTATEA DE

ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR


DEPARTAMENTUL PENTRU ÎNVAŢĂMÂNT LA DISTANŢĂ ŞI ÎNVĂŢĂMÂNT
CU FRECVENŢĂ REDUSĂ

Mocanu (Vișan) Adina Alexandra

Salariul ca recompensă a factorului de muncă și


evoluția sa în economia României dupa 1990

IAȘI, 2024
INTRODUCERE

„Muntele şi omul – spune Shakespeare – se aseamănă, dar cu deosebirea că de unde prin munte
pământul tinde spre cer, prin om cerul coboară pe pământ”.
Într-adevăr,omul constituie creația supremă a lumii, de aceea elucidarea, naturii şi condiției
sale de existență în lume a reprezentat problema cea mai importantă din toate timpurile. Structura şi
comportamentul persoanei umane nu poate fi înțeleasă fără substructura biologică pe care ea se
constuiește şi fără suprastructura socială în care ea se inglobează. Datorită acestei concepții, resursele
umane sunt privite de către managementul întreprinderilor moderne drept una din cele mai însemnate
investiții, capitalul uman ajungând, astfel, o resursă strategică a unui agent economic. În sens larg,
argumentarea resurselor umane în ansamblul de decizii şi acțiuni prin care se stabilesc angajații firmei
să se implice direct şi indirect la concretizarea de funcționalități şi performanțe de ansamblu superioare,
pe baza corelării intereselor acestora în abordarea şi realizarea obiectivelor organizației şi ale
subsistemelor sale.
„Cum putem să motivăm cât mai bine?” este una dintre marile întrebări cu care se întălnește
managementul la toate nivelurile.Productivitatea şi succesul întreprinderii depind de rezolvarea acestei
probleme. Motivarea profesională poate fi tratată dintr-o dublă perspectivă: perspectiva managerială și
perspectiva angajatului.Problema motivării eficiente este foarte actuală, aceasta determinând
importanța menținerii unui sistem de management eficient, bazat pe persoane motivate, care la rândul
lor îi pot motiva pe cei din jurul lor.

PRINCIPII GENERALE
Asemenea oricărui sistem sau oricărei instituții juridice, sistemul de salarizare are propriile sale
principii, care realizează adevărate repere în aplicarea şi interpretarea legislaței în domeniu. Deci,
elaborarea oricărui sistem de salarizare trebuie să aibă în vedere următoarele principii generale:
1. formarea salariului este supusă mecanismelor pieței şi implicării agenților economico-sociali;
2. negocierea salariului;
3. existenței salariului minim sau al salarizării în condiții de protecție socială;
4. muncă egală, salariu egal;
5. salariu după cantitatea muncii;
6. salarizarea în raport cu pregătirea, calificarea şi competența profesională;
7. salarizarea după calitatea muncii;
8. salarizarea în funcție de condițiile de muncă;
9. principiul descentralizării salarizării şi a liberalizării salariului;
10. caracterul confidențial al salariului.
Salarizarea este componenta principală a sistemului de recompense. Salariile acordate trebuie să fie
corelate cu productivitatea muncii, şi anume creşterile fondului de salarii trebuie să se situeze, ca ritm,
în urma creşterii productivității.
Interesul tot mai mare pentru o politică salarială eficientă izvorăşte din convingerea economiştilor
şi a altor specialişti în domeniu că remunerația este nu numai o consecință, ci şi o premisă a unei
activități economico-sociale eficiente. Concluzia practică ce s-a impus pe plan mondial este că politica
salarială, rezonabil elaborată şi perfect armonizată cu politica generală a întreprinderii, este mai mult de
natură să stimuleze creşterea eficienței economice, decât să o afecteze.
Există mai multe forme de salarii şi anume: salariu de bază/tarifar (salariu în acord direct,
progresiv, în regie), salariu nominal (suma de bani în care se exprimă), salariu real (cantitatea de bunuri
şi servicii ce pot fi cumpărate cu suma primită) şi salariu minim (este stabilit de către Guvern şi
reprezintă o componentă a protecției sociale.
Conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, populaţia rezidentă a României la 1
ianuarie 2020 a fost de 19.3 milioane persoane. Potrivit Balanţei Forţei de Muncă la 1 ianuarie 2020,
populaţia ocupată civilă era de 8,493 mii persoane, din care salariaţi 5,481 mii persoane. Majoritatea
salariaţilor lucrau în sectorul serviciilor (3470 mii persoane) iar în industrie și construcţii erau ocupate
1880 mii persoane. În agricultură, silvicultură și piscicultură erau ocupate 131 mii persoane. În 2020,
rata de ocupare a resurselor de muncă a fost de 69.6% având valori mai ridicate pentru bărbaţi (71.8%)
faţă de 67.2% pentru femei. Din cele 8,493 mii persoane ocupate (care au un loc de muncă) doar 5.850
mii sunt salariați ,restul reprezentând patroni (98,6 mii persoane), lucrători pe cont propriu (1.669 mii
persoane), lucrători familiali neremunerați (995 mii persoane).
Baza motivării este constituită din nevoile individului care sunt satisfăcute şi care îi activează
comportamentul. Nevoile individului sunt principalele elemente care activează comportamentul în
muncă. Oamenii sunt mai susceptibili să se simtă motivați, dacă muncesc într-un mediu în care sunt
prețuiți pentru ceea ce sunt şi ceea ce fac. Trebuie recunoscută necesitatea unei munci care să le ofere
angajaților mijloace prin care îşi pot atinge scopurile, un grad rezonabil de autonomie şi posibilităŃi de
fructificare a aptitudinilor şi competențelor proprii.
Prensis Likert spune că „Dintre toate sarcinile managementului, conducerea componentei umane
este cea mai importantă, deoarece de ea depinde cât de bine este realizat totul într-o organizație”.
Oamenii reprezintă o resursă-cheie, vitală, de azi şi de mâine, a tuturor organizațiilor care asigură
supraviețuirea, dezvoltarea şi succesul acestora.
EVOLUTIA SALARIULUI IN ROMANIA DUPA ANUL 1990

În 1989, salariul propus de Nicolae Ceaușescu pentru cetățeni era de 2.000 de lei, însă nu existau
impozite pentru acest venit. Dacă rata reală de schimb valutar din acel an, rezultă că un român câștiga
60 de dolari americani. Schimbarea regimului a adus schimbări și în ceea ce privește salariile din
Romania. Primele majorări salariale au avut loc abia in anul 1991, evolutia salariului minim fiind
urmatoarea : 1 aprilie 3.150 de lei, 1 mai - 4.675 lei, 1 iunie -5.975 lei, iar la finalul anului, un salariat
primea un salariu minim de 7.000 de lei.
Românii au continuat să se bucure de noi creșteri salariale și în 1992, însă tot pe fondul unei
deprecieri continue a leului în fața valutei. Au fost creșteri succesive, astfel că salariul a trecut prin
dreptul valorilor de 9.150, 11.200, 12.920 de lei, ajungând la finele anului 1992 la 15.215 lei.
Creșterile salariale au tot continuat și în anul 1993, românii încasând salarii 16.600, 17.600, 30.000,
40.200 și 45.000 de lei, in luna decembrie. Totuși, în aceeași lună decembrie, un dolar putea fi
schimbat pentru 1.140 de lei.
Anul 1994 schimbă frecvența măririlor salariale pentru români. După un apogeu de șase salturi în
1992, salariul crește acum doar de două ori, la 60.000 și la 65.000 de lei. În iulie 1994, odată cu a doua
creștere a venitului minim, dolarul ajunge sa valoreze 1.686 de lei.
1995 este primul an post-decembrist în care salariul crește o singură dată, la 1 aprilie, românii
primind 75.000 de lei. Cursul valutar nu stă pe loc, dar creșterea se mai temperează, un dolar costând
1.865 de lei.
În 1996, cu câteva luni înainte de alegerile din România, salariul mai crește o dată și ajunge la
97.000 de lei, în vreme ce cursul valutar propune o rată de 3.144 de lei pentru un dolar.
Situația economică dificilă a țării duce la trei creșteri salariale în acest an, de la 150.000 de lei, la
225.000 și la 250.000 de lei. Situația se calmează din nou în 1998, an în care inflația intră pe o pantă
descendentă, ce va continua aproximativ un deceniu. Salariile ajung la 350.000 de lei în aprilie, iar
cursul valutar indică 8.380 lei pentru un dolar.
Salariile cresc la 450.000 de lei în mai 1999, iar cursul valutar arată 15.238 lei pentru un dolar.Noul
mileniu aduce alte schimbări în ceea ce privește veniturile românilor. Salariile cresc la 700.000,
respectiv 1.000.000 de lei în februarie, respectiv decembrie 2000.
În 2001, românii se bucură de 1.400.000 de lei drept salariu minim, dar un dolar ajunge să coste
27.299 lei, iar un euro 24.848 lei. Anul 2002 aduce mai mulți bani în buzunarele oamenilor, 1.750.000
de lei.
Salariile continuă să crească pe măsură ce ne apropiem și de denominarea leului. În 2003, venitul
minim impus este de 2.500.000 de lei, în 2004 ajunge la 2.800.000 de lei, iar în 2005, la 1 ianuarie, este
de 3.100.000 lei.
Denominarea taie patru zerouri din coada leului la 1 iulie 2005. De atunci, apare și diferența între
leii vechi, ROL, și leul nou, cunoscut astăzi ca RON. Astfel, salariul minim în România devine 310 lei.
Denominarea nu aduce mai mulți bani românilor nici la momentul instituirii, nici după. În 2006,
românii au un salariu minim de 330 de lei, iar în 2007, odată cu intrarea în Uniunea Europeană, salariul
ajunge la un minimum de 390 de lei.
În următorul an, salariul ajunge la 540 de lei, iar cursul valutar propune 2,81 lei pentru un dolar și
3,74 lei pentru un euro. În 2009, românii primesc cel puțin 600 de lei, venitul minim garantat pentru
angajați.
Pe fondul crizei economice care a afectat întreaga lume, salariile nu cresc în România în 2010. Este
prima dată când se întâmplă asta din 1990. Totuși, mai mulți bani le sunt oferiți românilor în 2011,
anume cel puțin 670 de lei.
2012 vine cu salarii de cel puțin 700 de lei pentru români, iar următorii trei ani sunt marcați de noi
creșteri bianuale.
Astfel, în 2013, salariul ajunge la 750 și 800 RON, crește la 850 și 900 RON în 2014 și urcă la 975,
respectiv 1.050 RON în iulie 2015. Cei mai apropiați ani de prezent aduc și ei noi schimbări în grilele
salariale ale românilor.
Salariul minim crește și în 2016, ajungând la 1.250 RON la 1 mai. În 2017, românii se bucură de o
creștere ceva mai consistentă, salariile minime ajungând la 1.450 RON.
O nouă creștere are loc și în 2018, iar de la 1 ianuarie, salariul minim a ajuns la 1.900 de lei.
Creșterea consistentă se justifică prin faptul că au fost transferate contribuțiile de la angajator la
angajat. În 2019, românii primesc încă o dată mai mulți bani la salariu, cifra ajungând la 2.080 de lei.
Penultima creștere salarială are loc în 2020, când salariul crește la 2.230 lei. 2021 aduce și o nouă
creștere salarială, ceva mai timidă, la 2.300 RON
În prezent, salariul este de 3300, după ce sunt luate toate taxele de către stat, un român care câștigă
salariul minim rămâne în mână cu 2079 RON.
BIBLIOGRAFIE

1. Florian Roates, ‘’Economie ’’,Editura Polirom ,Iasi,1998


2. Herman Emilia, ‘’MICROECONOMIE, Fundamente teoretice și aplicații practice’’, Editura
acretitată CNCSIS, 2015.
3. Ignat, I. ,Luţac, G.,– Microeconomie, suport curs pe platforma, Editura Universităţii
„Al.I.Cuza” Iaşi, 2017
4. Ignat, I., Luţac, G., Pascariu, G., Pohoaţă, I., Economie politică, Editura economică, Bucureşti,
2010
5. M. Georgescu, ‘’Economie, Introducere în microeconomie’’, 2000.
6. NS, Labour Force in Romania. Employment and Unemployment, 2015, p.118;
7. P.A. Samuelson, Economics, 1973, p.570;
8. Popescu,C., Clipa. N., Economie Politica, Editura Sedcom Libris, Iasi, 2000
9. V.Ploae , “Microeconomie”, Editura Ex Ponto ,2002
10. https://d1wqtxts1xzle7.cloudfront.net/32346125/TRAS-27-2010-3Creta-Sandor-libre.pdf?
1391523839=&response-content-disposition=inline%3B+filename
%3DDecision_Making_Process_in_the_Public_Se.pdf&Expires=1704631516&Signature=Lcon
kM732LiBlddNvM7bj70xOgwmklLX2y6skE8M9I84FFT6v2j1UUUEoQA65~cYIbMQ1IQmB
45d2y5nmBUzYMNvs8h40zlkm8mx7oxD4Jp-
FC7bFnLQ3XcKjKmVXOI5IUQXpnw4AjgLzkTWuFrw~PHmfdBLb8EQUpHDG1KXfIp4n~
GpmnI6~8bkYfMYy~a26eSugQ38DOnaih3XrRzlfSRDekjD2RQqGO-
Lek0NKi2lYyTWL~BoxwsyxSB3Mk1oJQlFupkcvNkBao6XHCVZOduJbyqt8qyb3nZLbkWO
oL7285JJtCjVNSD8G6Ceng-zq0afwaT~uLxu4TxshgoquQ__&Key-Pair-
Id=APKAJLOHF5GGSLRBV4ZA
11. https://www.revistacalitateavietii.ro/oldrcv/2015/CV-1-2015/04.pdf
12. https://regielive.net/referate/economie/salariul-recompensa-factorului-de-productie-munca-
382869.html
13. https://mmuncii.ro/j33/index.php/ro/comunicare/comunicate-de-presa/7045-cp-majorare-
salariu-baza-minim-tara-28092023

S-ar putea să vă placă și