CONTRACTUL DE LEASING ÎN DREPTUL INTERNA IONAL

Mihai ibuleac, student, „Universitatea Petru Maior” Târgu Mureş,

Facultatea de Ştiin e Economice Juridice şi Administrative, specializarea Drept,
Profesor coordonator: Raul Felix Hodoş, asist. univ. drd.
Abstract: In this essay i will present the pricipal issue about the international contract of
leasing. Leasing is a financing transaction which provide the necessary funds to sponsor the entire
investment, so the leasing has proved very atractive in national and international transactions. One
of the issue is that, in a contact of leasing we can choose between three options: to continue the
contract of location, to finish the contract or to buy the asset at an agreed price.
Rezumat: Leasingul reprezint o opera iune de finan are a investi iilor pe termen mediu şi
lung, în care finan atorul asigur fondurile necesare pentru întreaga investi ie, astfel leasingul s-a
dovedit foarte eficient atât în tranzac iile na ionale cât şi în cele interna ionale.
1. Apari ia contractului de leasing
Originea contractului de leasing este de sorginte american , leasingul ap rând întâi în
Statele Unite ale Americii. Conform analiştilor leasingul a ap rut în 1877 în opera iile
Societ ii americane Bell Telephone Comp., îns prima societate de leasing înregistrat
este The Birmingham Wagon Company, care a fost constituit la 20 martie 1855 şi a
desf şurat activit i al c ror obiect îl constituiau vagoane de cale ferat date în leasing
c tre proprietarii de c rbune şi alte minerale.
În ceea ce priveşte legisla ia din domeniu leasingului, au ap rut reglement ri în Marea
Britanie, Fran a şi Belgia ce defineau rela iile contractuale pe baz de leasing. 1 În Statele
Unite ale Americii, leasing-ul a fost reglementat prin United States Uniform Consumer
Credit Code şi prin Uniform Commercial Code.2
Leasingul a fost determinat şi de greut ile des întâlnite în finan area afacerilor ca
urmare a rigidit ii formelor şi procedeelor folosite, iar formula cump r rii unor bunuri de
la vânz tor în scopul închirierii lor acelor clien i care aveau nevoie de ele a ap rut ca o
formul salvatoare şi eficient .3
2. Etimologie şi Terminologie
Leasingul, ca origine a formei sale moderne a ap rut pentru prima dat în S.U.A, îns
etimologic cuvântul „lease” este de origine francez .
Cuvântul „lease” provine din mai vechiul „lais”, derivat al verbului „laisser”, care îşi
are originea în latinescul „laxare”.4
În S.U.A., termenul „lease” desemna ini ial un contract de loca iune a unor bunuri
imobile, extins ulterior şi asupra bunurilor mobile, iar ulterior toate variantele de loca iune
poart denumirea de „lease”.5
Legisla ia statelor europene a folosit termenul de operating lease pentru desemnarea
unei simple loca iuni, cunoscut şi sub numele de renting.
No iunile p r ilor contractului de leasing în limba englez sunt „lessor” pentru
locator/finan ator şi „lessee” pentru locatar/utilizator.
În dreptul francez, leasingul este cunoscut sub numele de credit bail, p r ile con-
tractului fiind „credit-bailleur” respectiv „credit-preneur”.1

1
J. Calais-Auloy, „Les contract de leasing”, Nouvelles techniques contractuelles, Montpellier, 1972.
2
Dumitru Mazilu, Dreptul comer ului interna ional, parte special , edi ia a V-a, Editura Lumina Lex
Bucureşti, 2006, p. 296.
3
Claude Champand, Le leasing, Vol. 1, 1965, p. 18.
4
Dorin Clocotici, Gheorghe Gheorghiu, Opera iunile de leasing, p. 16.
5
Elena Turcu, Contractul de Leasing, editura Hamangiu, 2008, p. 6.
13
 Legisla iile german şi suedez folosesc al turi de termenul leasing şi termenul de
konsumguterleasing, în sensul de contract de închiriere a bunurilor destinate consumului.
3. Defini ia Leasingului
Leasingul, fiind o opera iune complex , poate fi analizat atât din perspectiv juridic
cât şi din perspectiv economic .
Din punct de vedere juridic leasingul este un contract cu o natura juridic complex
care permite unei persoane s ob in şi s utilizeze un lucru f r a pl ti imediat pre ul,
având totodat posibilitatea de a cump ra bunul achitând un pre rezidual.
Din punct de vedere economic, leasingul reprezint o opera iune de finan are în care
finan atorul asigur fondurile necesare pentru întreaga investi ie.
Leasingul este acea opera iune juridic , prin care o parte numit finan ator, se oblig
s cumpere la cererea unei alte p r i, numit utilizator, un bun, pe care urmeaz s îl dea
în folosin utilizatorului pe un anumit termen şi în schimbul unei rate de leasing, urmând
ca la expirarea termenului închirierii utilizatorul are dreptul fie s prelungeasc închirie-
rea, fie s renun e la contract, fie s cumpere bunul la o valoare rezidual , calculat ca o
diferen între pre ul ini ial al bunului şi ratele de leasing pl tite deja.2
În doctrin a fost elaborat şi defini ia conform c reia leasingul este o form de dare
în folosin , contra unei taxe, a maşinilor, utilajelor, mijloacelor de transport şi a altor bu-
nuri mobiliare şi imobiliare, a unor întreprinderi care nu dispun de resurse financiare ne-
cesare achizi ion rii lor, pe o perioad determinat , cu condi ii de plat şi de utilizare pre-
cizate în contract.3
Fie c e vorba de finan area de investi ii private ori guvernamentale, leasingul este un
canal de orientare a fondurilor c tre zonele economice în dezvoltare. 4
3. Natura juridic a leasingului
Contractul de leasing reprezint sub aspect economic un instrument specific de fi-
nan are, care are ca obiect bunuri mobile şi imobile necesare activit ii comerciale.
Sub aspect juridic, contractul de leasing apare ca un act juridic complex care cuprin-
de mai multe raporturi juridice la care particip locatorul/finan atorul, furnizorul şi locata-
rul/utilizatorul.5
Contractul de leasing este un contract complex, original, de sine st t tor, datorit ele-
mentelor sale specifice şi a particularit ilor care le prezint , chiar dac cuprinde anumite
asem n ri cu unele contracte tradi ionale.6
Leasing-ul este o form de finan are cu termen, o opera iune de credit-bail7, care se
caracterizeaz prin faptul c obiectul contractului se poate referi la bunuri foarte diferite.
Bunurile sunt cump rate de c tre locator numai pentru a fi date în loca ie, durata
acesteia trebuind s corespund duratei economice de utilizare a bunurilor, iar ratele tre-
buie fixate astfel încât s permit amortizarea valorii bunurilor.
Leasingul este o opera iune complex care cuprinde: un contract de vânzare-cump -
rare, un contract de loca iune, un contract de mandat, precum şi o promisiune de vânzare

1
Sergiu Popoviciu, Contratul de Leasing, editura Universul Juridic, Bucureşti, 2010, p. 17.
2
Gheorghe Piperea, Drept comercial, volumul II, editura C.H. Beck, Bucureşti, 2009, p. 111.
3
Lucian S uleanu, Lavinia Smarandache, Alina Dodocioiu, Drept Bancar, editura Universul Juridic,
Bucureşti, 2009, p. 362.
4
Dorin Clocotici, Gh. Ghiorghiu, Operațiunile de leasing, Editura Lumina Lex, 2000, p. 103.
5
Stanciu C rpenaru, Tratat de drept comercial român, p. 588.
6
M. Achim, Leasing-o afacere de succes!, editura Economic , Bucureşti, 2005, p. 31-34.
7
Dumitru Mazilu, Dreptul Comer ului Interna ional, p. 298.
14
pe care o face cump r torul, care valoreaz drept vânzare din momentul în care sunt
concretizate toate elementele esen iale vânz rii.1
De asemenea, leasing-ul mai cuprinde promisiunea bilateral de loca ie din partea fi-
nan atorului şi a utilizatorului, preexistent contractului de loca iune, care va avea valoare
de contract numai atunci când se vor concretiza toate elementele contractului de loca ie.
4. Principalele forme ale leasingului
Leasingul are forme diferite, fiind determinate de posibilit ile de finan are a furnizo-
rului, de limitele pie ei şi modul de desfacere a produselor la export. Dup obiectul s u
leasingul poate fi mobiliar sau imobiliar, în raport de implicarea p r ilor leasingul este di-
rect şi indirect, dup con inutul ratelor leasingul este financiar sau opera ional, dup pro-
cedura de calcul a ratelor, leasingul este net sau brut, dup perioad leasing-ul este pe ter-
men scurt sau pe termen lung. Alte forme de leasing cunoscute sunt leasing-ul experimen-
tal, leasing-ul ordinatoarelor, renting şi lease-back-ul.
a. Leasingul mobiliar şi leasingul imobiliar
Aceste forme de leasing sunt determinate de obiectul bunului care a fost dat în loca ie.
În rela iile comerciale interna ionale, un loc important îl ocup leasingul mobiliar, deoa-
rece se refer la echipamentele industriale, oferind garan ia folosirii lor pe o perioad mai
mare de un an şi dând posibilitatea utilizatorului s achizi ioneze echipamentul la expirarea
termenului de loca ie. Datorit acestor premise leasingul mobiliar este cea mai frecvent
opera iune folosit în rela iile comerciale interna ionale, motivul financiar fiind unul decisiv.
b. Leasingul direct şi leasingul indirect
Leasingul direct este întâlnit atunci când perfec ionarea contractului are loc între fur-
nizor şi client, p r ile convin nemijlocit condi iile şi termenele contractului şi stipuleaz
clauzele pentru finalitatea si executarea obliga iilor.
Leasingul indirect este realizat prin intermediul unei societ i specializate, de regul
societ i de intermediere. Prin contract aceste societ i îşi asum riscurile opera iunilor pe
care le efectueaz .
c. Financiar leasing şi operating leasing
Leasingul financiar se caracterizeaz prin faptul c în perioada de baz a închirierii
este recuperat pre ul de export şi costurile auxiliare şi se ob ine un anumit beneficiu. În
perioada de baz , p r ile nu au dreptul de a-şi rezilia contractul, trebuie s îşi îndepli-
neasc întocmai obliga iile, iar riscurile sunt în seama utilizatorului.2
Leasingul opera ional este caracterizat prin faptul c în perioada de baz se ob ine
doar o parte din pre ul de export. Bunul este închiriat pe o perioad mai scurt decât
durata vie ii sale economice3, ceea ce permite s fie închiriat succesiv. În cazul leasingului
opera ional nu exist posibilitatea transmiterii propriet ii locatarului, opera iunea având
natura juridic a unei loca iuni clasice.
d. Leasingul net şi leasingul brut
Leasingul net este acela în care ratele cuprind pre ul net de vânzare a echipamentului
şi beneficiul realizat din utilizarea bunului respectiv.
Leasingul brut este cunoscut şi prin denumirea de full service leasing, ratele inclu-
zând pre ul net de vânzare a bunului, cheltuielile efectuate pentru între inerea şi repara iile
echipamentelor şi beneficiile realizate pe parcursul utiliz rii lor.

1
Sergiu Popovici, Contractul de leasing,editura Universul Juridic, p. 55.
2
Elena Turcu, Contractul de Leasing, editura Hamangiu, p. 133.
3
Dumitru Mazilu, Dreptul comerțului intenațional, parte special , edi ia a V-a, Editura Lumina Lex,
Bucureşti, 2006, p. 301.
15
 e. Leasingul experimental şi leasingul ordinatoarelor
Leasingul experimental se caracterizeaz prin închirierea bunurilor pe o perioad de
dou sau trei luni, în mod experimental. În func ie de rezultatele ob inute, clientul are
op iunea s restituie bunul sau s achizi ioneze echipamentele.
Leasingul ordinatoarelor se caracterizeaz prin finan area şi comercializarea calcula-
toarelor şi a altor echipamente. Aceast form de leasing este cunoscut şi sub numele de
time sharing, şi presupune închirierea în comun de c tre mai mul i beneficiari a unui
echipament în timpi partaja i. Avantajul este rata sc zut a chiriei.1
f. Opera iunile de renting
Renting-ul sau hire îşi dovedesc utilitatea în cazul mijloacelor de transport. În acest
caz costurile asigur rilor şi a service-ului le revine proprietarilor.
g. Contractul de lease-back
Contractului de lease-back defineşte acele raporturi juridice prin care proprietarul unor
utilaje sau chiar întreprinderi vinde unei societ i de leasing, utilajele sau întreprinderea,
dup care le preia cu titlu de închiriere, ob inând promisiunea societ ii de leasing de a i le
revinde la expirarea termenului contractului de închiriere. În dreptul francez contractul
poart denumirea de cession-bail dac are ca obiect imobile şi leasing-adosse pentru bu-
nurile mobile. Proprietarul bunului respectiv este şi furnizor şi utilizator. P r ile în acest
contract sunt institu ia financiar şi utilizatorul, iar utilizatorul are dublu rol, de vânz tor
şi de locatar. Beneficiarul pl teşte eşalonat ratele iar la sfârşit pl teşte diferen a de pre .2
5. Legea şi clauzele aplicabile leasingului interna ional
Contractul de leasing va trebui s prevad legisla ia c reia i va reveni misiunea s
guverneze raporturile dintre p r i şi care va fi instan a competent în caz de litigiu. O ase-
menea clauz este permis şi de legea român privind raporturile de drept interna ional,
care d posibilitatea contractan ilor, ca de comun acord, s aleag legea competent în
contract. De regul , p r ile desemneaz autorit ile şi legisla ia statului unuia dintre co-
mercian i s fie competente în solu ionarea oric ror litigii, îns exist posibilitatea ca p r ile
s opteze pentru o alt solu ie, desemnând o alt autoritate judec toreasc şi o alt legisla ie.
În cele mai multe cazuri sunt preferate cur ile de arbitraj, fie cur ile de pe lâng ca-
merele de comer şi industrie na ionale, fie de pe lâng Camera de Comer Interna ional
de la Paris, UNCITRAL.
În cazul în care p r ile contractante doresc s beneficieze de posibilitatea ca eventua-
lele litigii s fie solu ionate prin arbitraj, ele trebuie s încheie separat o conven ie în acest
sens, ori s introduc o clauz compromisorie. Deşi clauza compromisorie poate fi inse-
rat în contractul interna ional de leasing, ea este o conven ie de sine st t toare. 3
Pentru evitarea riscurilor ce decurg din fluctua iile monetare p r ile unui contract de
leasing interna ional pot introduce între clauzele contractuale o clauz de impreviziune,
ori un pact de men inere a valorii. Astfel, societatea de leasing îşi rezerv dreptul de a in-
dexa redeven ele datorate de utilizator în concordan cu fluctua ia monedei în care se
efectueaz pl ile. Conform impreviziunii contractul va înceta în momentul în care obliga-
iile unei p r i devin imposibil de executat, îns aceast clauz nu ine locul unei clauze de
ner spundere pentru distrugerea bunului în mod obiectiv.
O alt clauz deosebit de important este clauza de ofert concurent , care poate fi
înscris în contract, ori semnat separat la începerea negocierilor. Clauza de ofert concu-

1
Sergiu Popoviciu, Contractul de leasing, editura Universul Juridic, p. 52-53.
2
Dumitru Mazilu, Idem p. 304.
3
Sergiu Deleanu, Contractul de comerț internațional, Editura Lumina Lex, 1996, p. 60-62.
16
rent d posibilitatea p r ii care a primit o asemenea ofert mai favorabil de a cere celei-
lalte p r i reconsiderarea în elegerilor anterioare şi modificarea condi iilor contractuale.
Într-o asemenea situa ie cealalt parte poate accepta modificarea contractului, ori poate
cere rezilierea contractului.1
În 1965 a fost instituit Centrul Interna ional pentru reglementarea diferendelor legate
de investi ii (ICSID), care este un mecanism specializat pe litigiile interna ionale referi-
toare la investi ii. Centrul func ioneaz în baza unor conven ii semnate de 139 state, din
care 126 sunt membre ICSID.2
La 28 mai 1988 s-a încheiat la Ottawa, Conven ia Unidroit asupra Leasingului Finan-
ciar Interna ional3. Conven ia guverneaz opera iunile de leasing financiar referitoare la
toate echipamentele, cu excep ia acelora care trebuie s fie utilizate în principal de c tre
locatar cu titlu personal, familiar sau casnic.
În privin a subiectelor contractului de leasing, Conven ia se aplic atunci când loca-
torul şi locatarul au sediul în statele contractante sau atunci când atât contractul de furni-
zare cât şi contractul de leasing sunt guvernat de legea statului contractant.
În conven ie sunt consacrate principalele drepturi şi obliga ii pe care le au p r ile în
virtutea unui contract de leasing, art. 5 prev zând expres garan ia pentru evic iune.
Prevederile generale ale Conven iei cu privire la opera iunile de leasing , la obliga ii-
le p r ilor, la opozabilitatea drepturilor şi sanc iunile posibile se suprapun în mare parte cu
legea na ional care guverneaz opera iunile de leasing, respectiv Ordonan a nr.51/1997.
6. Efectele contractului de leasing
Conven ia de la Ottawa stipuleaz c finan atorul este exonerat de r spundere fa de
utilizator, în leg tur cu bunurile ce constituie obiectul contractului şi cu prejudiciile cau-
zate ter ilor de acestea4, îns prezum ia poate fi r sturnat în dou situa ii:
- în cazul în care utilizatorul a suferit un prejudiciu ca urmare a interven iei finan ato-
rului în alegerea bunurilor, a caracteristicilor acestora, sau a furnizorului;
- în cazul în care în contractul de leasing s-a prev zut expres ca finan atorul va
r spunde pentru viciile bunurilor;5
Finan atorul garanteaz în scris pe utilizator de evic iune sau orice alt tulburare a
dreptului de folosin de care se bucur utilizatorul, din partea oric rei persoane care are
sau ar putea pretinde printr-o ac iune legal un drept de proprietate sau un alt drept, atunci
când acestea nu sunt derivate dintr-o ac iune voluntar sau omisiune din partea utilizatorului.
În contractul de leasing, obliga iile vânz torului sunt: s livreze echipament de cali-
tate, s asigure asisten a tehnic a personalului care îl va exploata, s asigure piese de
schimb necesare repara iilor, s efectueze repara iile echipamentului în cazul în care
acestea nu se datoreaz culpei utilizatorului. Societatea de leasing are obliga ia de a în-
locui bunul uzat sau s înlocuiasc bunul avariat. Totodat societatea are dreptul de
control al modului de utilizare a echipamentului de c tre beneficiar.6
Utilizatorul are obliga ia de a pl ti ratele la termenele şi în condi iile stipulate în
contract, s exploateze bunul prin respectarea instruc iunilor tehnice, s nu afecteze

1
Sergiu Deleanu, idem, p. 105.
2
Dorin Clocotici, Gh. Ghiorghiu, Operațiunile de leasing, Editura Lumina Lex, 2000, p. 104.
3
Dumitru A. P. Florescu, Liviu Narcis, Contractele de comer interna ional, edi ia a II-a, Editura
Universul Juridic, p. 169.
4
Art. 8 alin. (1) Conven ia de la Ottawa.
5
Gabriel Ti a-Nicolescu, Regimul juridic al opera iunilor de leasing, Editura All Beck, Bucureşti, p. 246.
6
Stanciu D. C rpenaru, Tratat de drept comercial român, Editura Universul Juridic, 2010, p. 598.
17
 construc ia echipamentului închiriat, s conserve bunul în stare de func ionare, s asigure
echipamentul închiriat în folosul societ ii de leasing.
Dac beneficiarul nu pl teşte ratele la termenele şi în condi iile supuse în contract
societatea de leasing are dreptul s rezilieze deplin drept contractul, iar clientul are obli-
ga ia de a restitui echipamentul şi de a suporta cheltuielile aferente.
Beneficiarul poate fi obligat la o indemniza ie forfetar de reziliere care reprezint
ratele viitoare, dar şi la plata de daune interese.1 Modul de calcul al daunelor interese
poate fi stabilit prin contract, îns aceast stipula ie este valabil doar dac nu duce la o
desp gubire excesiv , iar finan atorul le poate solicita numai dac a luat toate precau iile
necesare pentru a limita prejudiciul.2
Utilizatorul poate invoca excep ia de neexecutare a contractului în cazul în care livra-
rea nu a fost f cut conform contractului şi poate re ine ratele de leasing pân când finan-
atorul va remedia neexecutarea obliga iei sale de livrare a bunurilor. 3
Finan atorul poate transfera dreptul s u de proprietate asupra bunurilor sau alte
drepturi ce rezult din contractul de leasing, îns o astfel de cesiune nu îl va elibera de nici
una din obliga iile care-i revin în virtutea contractului. La rândul s u, utilizatorul poate ceda
dreptul s u de folosin asupra bunurilor sau orice alte drepturi ce decurg din contractul de
leasing, numai cu consim mântul finan atorului şi sub rezerva drepturilor ter ilor.4
7. Concluzii
Opera iunile de leasing sunt deosebit de importante într-o perioad caracterizat de
instabilitate economic , deoarece finan atorul permite utilizarea echipamentelor în schim-
bul unor rate lunare, astfel costurile sunt mai reduse, iar dup împlinirea termenului acesta
d posibilitatea utilizatorului s achizi ioneze echipamentele, pl tind doar diferen a de su-
m r mas dup plata ratelor. Stricto sensu finan atorul asigur fondurile necesare pentru
întreaga investi ie, îns utilizatorul poate risca în cazul în care nu respect termenele şi
modalit ile contractului s piard atât folosirea echipamentului cât şi plata indemniza iei
forfetar de reziliere.
PROBLEMA DECLIN RII DE COMPETEN
ÎN CARE ESTE IMPLICAT O INSTAN ARBITRAL
Emil M tea, Universitatea „Petru Maior” Tg. Mureş, Specializarea Drept
Coordonator: Raul-Felix Hodoş, asist. univ. drd.
It is essential to retain that the settlement of an issue using arbitration depends on the agree-
ment of the parties. On the way of consequence, to make the deduction of judgment of a commercial
dispute by arbitration procedure, it is necessary the parties to establish the competence of the
arbitration Court either prior, by the instrumentality of a compromissive clause, either ulterior the
appearance of the dispute, by the arbitration compromise. In the absence of the parties agreement,
the contracting party, prejudiced by the action of the other party, could make an appeal only at Court
under the conditions of the common law, because the arbitration law is considered a special
procedure, derogatory from the general law.
Confrunta i cu eventualitatea declanş rii unui litigiu ca urmare a nerespect rii obliga-
iilor pe care şi le-au asumat p r ile unui contract, acestea sunt nevoite s apeleze la instan-
ele judec toreşti sau la metodele alternative de rezolvare a disputelor, cum ar fi arbitrajul.

1
Dumitru Mazilu, Idem, p. 306.
2
Art. 12 alin. (3), Conven ia de la Ottawa.
3
Art. 12 alin. (3), Conven ia de la Ottawa.
4
Gabriel Ti a-Nicolescu, Regimul juridic al opera iunilor de leasing, p. 247.
18

Powered by TCPDF (www.tcpdf.org)