marketingul ansamblul de mijloace utilizate de o firmă pentru a-şi vinde produsele şi serviciile clienților,

astfel încât să-i permită maximizarea profitului;

tot ceea ce ajută un întreprinzător să promoveze o afacere din momentul conceperii acesteia, până când
produsul sau serviciul este cumpărat de o clientelă fidelă (Jay Conrad Levinson);
Principiile marketingului reprezintă tezele principale ale activității de piață a întreprinderii, ce prevăd
cunoașterea pieței, adaptarea la condițiile pieței, influența asupra pieței.
1.Cunoașterea pieței, studierea multilaterală a necesităților “Consumatorul este rege”
2.Adaptarea la piață, producerea mărfurilor în corespundere cu cererea
3.Influența pieței, formarea cererii, stimularea vânzărilor
4.Marketing pentru firmă, nu firma pentru marketing.
Elementele care trebuie delimitate prin intermediul unei misiuni sunt următoarele:
- domeniul de activitate ale organizației - valorile şi principiile care îi ghidează activitatea
- viziunea cu privire la viitorul instituției
- beneficiile clienților şi ai societății în ansamblu
funcții de bază ale marketingului
1.Funcția de investigare a pieței. Investigarea pieței şi a necesităților de consum, a mediului economico-
social în general, constituie funcția premisă, prin a cărei exercitare se urmărește obținerea informațiilor
cu privire la piețele efective şi potențiale, la ansamblul necesităților de consum solvabile şi insolvabile,
dar şi la comportamentul consumatorului.
2.Analiza şi cercetarea de marketing a mediului firmei, adică: urmărirea şi cercetarea acelor factori
externi care pot influența succesul sau eșecul firmei cum sunt: sistemul economic, concurența, furnizorii
etc.
3.Analiza consumatorului prin examinarea şi evaluarea caracteristicilor acestuia (nevoile, preferințele,
necesitățile, procesele de cumpărare etc.) şi de satisfacere a necesităților.
4.Programarea produselor şi a producției de bunuri, idei, servicii, care are în vedere: dezvoltarea şi
apărarea produselor şi sortimentelor, apărarea poziției mărcii, ambalajului, eliminarea produselor vechi,
promovarea noului etc.
5. Programarea distribuției prin activități ce cuprind: stabilirea canalelor de distribuție, logistica
distribuției, depozitarea mărfurilor, transportul, vânzările, dezvoltarea forței de vânzare şi asigurarea
cererii consumatorului în termeni rapizi, aducerea produselor cât mai aproape de consumator, etc.
6. Programarea promovării prin acțiuni combinate de publicitate, promovarea vânzări, manifestări
promoționale, acțiuni promoționale, marca, a relației firmei cu publicul, etc.
7. Programarea prețului, adică stabilirea unei politici în domeniul categoriilor de preturi, a nivelurilor
acestora, a termenelor de plată, utilizarea preţului că factor activ sau pasiv şi crearea valorii pentru
consumator prin preţ.
8. Responsabilitatea socială, orice firmă are obligativitatea de a oferi bunuri, servicii şi idei sigure,
folosibile, corespunzătoare din punct de vedere etic, moral, ecologic.
9. Organizarea activității de marketing sau managementul marketingului – funcție integratoare care se
referă la luarea deciziilor privind elaborarea, aplicarea, controlul planurilor/programelor de marketing,
evaluând implicațiile organizaționale, financiare, umane. În acest context citându-l pe profesorul
universitar Ioan Mihuţ, putem afirma că relația management-marketing este de tipul următor:
Marketingul este o religie, dar catedrala în care ea este predicată este managementul.
10. Funcția de maximizare a eficienței economice. Maximizarea eficienței economice prin optimizarea
profitului este de fapt funcția obiectiv fundamental, deoarece scopul final al activității economice a
oricărui agent economic este obținerea de profit, care-i asigură existența şi dezvoltarea.
Ca rezultat al extinderii domeniului de marketing unii autori generalizează funcțiile marketingului în
funcții strategie (bazat pe analiză şi elaborarea oportunităților şi orientărilor de marketing), funcții
acțiuni (sau marketing operațional concretizat într-un demers de acțiuni referitor la mix-ul de
marketing) şi funcții de cercetare (bazat pe implementarea unui sistem informațional de marketing ce
permite culegerea informațiilor necesare)
MEDIUL DE MK – reprezintă totalitatea de factori de natură internă şi externă care influențează și sub
influența cărora întreprinderea își desfășoară activitatea.
În funcție de modificarea componentelor mediului, de natura raporturilor dintre acestea și de efectele
declanșate, mediul cunoaște trei forme de manifestare :
a) Mediul stabil - este specific unor perioade limitate, de scurtă durata; se caracterizează prin modificări
rare, la intervale mari, cauza reprezentând-o evenimente neesențiale, care sunt ușor de prevăzut și de
mică amploare; de aceea pune puține probleme de adaptare a întreprinderii; și conducerea firmei are
puține probleme de adaptare. Acest tip de mediu asigură stabilitatea întreprinderii, dar nu este un tip
caracteristic vieții economice actuale, întâlnindu-se destul de rar în ultimele decenii.
b) Mediul instabil - este definit prin frecvente schimbări ale majoritarii componentelor, de o amploare
variată, relative previzibile. Conducerea firmei adoptă o atitudine prospectivă, ceea ce-i da posibilitatea
să-și stabilească cele mai potrivite mijloace și forme în vederea confruntării cu ceilalți agenta economici.
Este tipul obișnuit de mediu cu care se confruntă întreprinderile în etapa actuala în aproape toate
sectoarele de activitate.
c) Mediul turbulent - este definit de schimbări foarte accentuate, frecvente, bruște, de mare amploare,
în direcții imprevizibile, adesea transformatoare, ceea ce supune întreprinderea unor presiuni deosebite,
punându-i probleme dificile de adaptare, în general greu de anticipat. Pentru a face față acestui tip de
mediu, întreprinderea trebuie să se caracterizeze prin flexibilitate, suplețe, elasticitate a structurilor, în
vederea adaptării rapide la un nou mod de acțiune, la noi metode. Conducerea firmei este pusă în fața
unor probleme dificile de adaptare sau chiar de supraviețuire a firmei. Un astfel de mediu este
neîndoielnic un mediu “ostil” întreprinderii.
Metode de analiză a mediului de marketing a companiei
Primul pas este observarea continuă ce dă posibilitatea desprinderii în faza inițială a modificărilor și
adoptării deciziilor corespunzătoare.  Al doilea pas este monitorizarea ce presupune colectarea
informațiilor ce dau posibilitatea remarcării tendințelor care indică oportunități sau primejdii.  Al treilea
pas este prognozarea, prin care se determină aria, viteza și intensitatea modificărilor cu ajutorul tehnicilor
specifice și se elaborează scenarii.  Al patrulea pas este analiza posibilelor consecințe asupra activității
întreprinderii. Impactul probabil asupra organizației se poate materializa în patru categorii de răspuns la
schimbările de mediu, ce impun ca tactică: 1. marketing activ când schimbarea este clară și impactul este
semnificativ; 2. planuri pentru orice eventualitate când probabilitatea schimbării este mică dar impactul
este mare; 3. monitorizare când schimbări pot să apară, dar efectele nu sunt importante; 4. revizuire
periodică –când și posibilitățile schimbării și impactul sunt de mică intensitate
Mediul extern și factorii specifici
1.Micromediul :reprezintă o parte componentă a mediului extern și include: totalitatea agenților mediului
extern al întreprinderii și a relațiilor pe care întreprinderea le stabilește cu acești factorii și se află în
raporturi de dependență unul față de altul, condiționându -i-se unii pe alții, prin relațiile stabilite
2.Macromediul reprezintă o co mpon entă a med iului de MK definit ca totalitatea agenților mediului
extern al întrep rinderii cu care se află în relații directe și care au un imp act direct asupra activității
întreprin derii, în să care nu pot fi influ ențați de întrep rindere și află în raport d e dependență față
elementele acestuia
3.Mondomediul sau mediul internațional este format din acei agenti si acele forte, altele decat cele de
marketing, care influenteaza capacitatea acesteia de a realiza obiectivele sale de marketing pe piata
internationala.
4.Extramediul – acele componente sau elemente din mediu ce apar instantaneu nu pot fi previzionate și
care-și pun amprenta asupra tuturor structurilor de mediu, având caracter natural, economic, social sau
de altă natură
Forțele care activează în cadrul .Micromediul sunt furnizorii , prestatorii de servicii, clientele,
Concurentii, organile publice.
Principalele elemente ale macro mediului sunt: mediul tehologic, mediul economic, mediul demografic,
mediul politico-juridic, mediul sociocultural, mediul natural
Piața - ariarul economicogeografic în care se întâlnește cererea și oferta de anumite bunuri și servicii.
Cercetarea de marketing reprezintă activitatea formală prin intermediul căreia, cu ajutorul unor
concepte, metode şi tehnici ştiinţifice de investigare, se realizează specificarea, măsurarea, culegerea,
analiza şi interpretarea informaţiilor de marketing, destinate conducerii întreprinderii, pentru
cunoaşterea mediului în care funcţionează, identificarea oportunităţilor şi riscurilor, evaluarea
alternativelor acţiunilor de marketing şi a efectelor acestora.
Funcțiile cercetării de Marketing 1. Funcția exploratorie: culegerea de informației şi prelucrarea lor,
2. Funcția descriptivă: descifrarea informației necesare descrierii caracteristicilor, proceselor,
fenomenelor de piață;
3. Funcția explicativă (de diagnosticare): culegerea şi prelucrarea de informațiilor necesare explicării
modului de evoluție a anumitor fenomene pe piață, explicarea legăturilor între procese, fenomene şi
factori de influență.
4. Funcția predictivă: anticiparea evoluției fenomenelor de piață viitoare.
Ancheta ca metodă de cercetare în marketing, reprezintă un set de întrebări pe care operatorii le pun
celor care sunt în măsură să răspundă la ele, informaţiile parvenind sub forma răspunsurilor formulate
verbal sau în scris.
comportamentul consumatorului reprezintă totalitatea de acte conștientizate sau manifestate de
indivizi referitor la satisfacerea unor nevoi sub impactul anumitor factori.
Factorii principali care influenţează procesul de comunicare
Factorii endogeni sunt factori care acţionează asupra comportamentului consumatorului prin
intermediul factorilor psihologici şi a factorilor personali. Aceștia includ acei factori care au un impact
direct în fundamentarea comportamentului sunt specifici și caracterizează comportamentul individual al
consumatorului și factorii psihologici. Factorii exogeni sunt factorii care acţionează din exteriorul fiinţei
umane. Aceștia au un impact direct, dar general asupra comportamentului, nu caracterizează segmentul
de consumatori și le determină în aceiași măsura reacțiile, sunt necontrolabili și influențează atât
consumatori cât și companiile.
Mix-ul de marketing este componenta prin intermediul căreia companiile influențează, atrag sau
mențin consumatorii, iar modul în care această componentă influențează decizia de cumpărare reiese
din conținutul și specificul fiecărei politici în parte.
patru “P” ai marketingului: preţ, produs, plasament şi promovare.
Produsul - dincolo de însuşirile fizice evidente produsul este o sumă de beneficii. Determinarea
trăsăturilor fizice şi a celor utilitare sunt caracteristice proceselor cognitive. Modul de prezentare a
sortimentului. Design-ul, Localizarea şi metoda de distribuţie. Reputaţia fabricantului: Imaginea
categoriei şi mărcii produsului:
• Preţul - consumatorii sunt de obicei pregătiţi să plătească un preţ mai mare pentru un produs care le
satisface mai bine nevoile decât produsul utilizat în mod curent.
Plasamentul - acest subiect oferă numai avantaje. Câteodată plasamentul este parte integrantă a
produsului, în sensul că există un beneficiu specific utilităţii spaţiului de distribuţie. Să examinăm drept
exemplu cumpărarea antichităţilor
•Promovarea - acesta este cel mai elocvent domeniu al marketingului şi cea mai activă intervenţie în
procesul luării deciziei de cumpărare de către consummator
Politica de marketing reprezintă conduita pe care o adoptă întreprinderea (producătoare, comercială
sau prestatoare de servicii) privind dimensiunile și structura gamei de produse și servicii pe care le
produce sau/și le comercializează, aceasta prin raportarea permanentă la cerințele mediului, la
tendințele manifestate de concurenții de pe piață și comportamentul dinamic al consumatorilor.
Tactica de marketing reprezintă modalitatea concretă de punere în aplicare a unei anumite strategii de
marketing. Tacticile au un grad sporit de eterogenitate față de strategiile de marketing. Ele pot privi
modificări de ordin tehnologic, sau organizatoric, în cadrul întreprinderii, variații ale dimensiunilor
liniilor de produs etc.
Politica de preț în marketing urmărește realizarea unei competitivități ridicate cât și consolidarea
poziției pe piață și sporirea prin cucerirea de noi debușee, astfel încât să se acopere cheltuielile de
producție, să se asigure un beneficiu corespunzător și cât mai mare, recuperându-se investițiile făcute în
producție
Politica promoțională a unei firme reprezintă ansamblul acțiunilor întreprinse de aceasta, urmărind
informarea cumpărătorilor potențiali și atragerea lor către produsele oferite, scopul final fiind
satisfacerea trebuințelor și dorințelor consumatorilor, în paralel cu sporirea eficientei economice a
activității de comercializare.