Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Analiza situaţiei unei companii din punct de vedere intern şi extern se realizează prin analiza
SWOT.
Punctele tari (forte) sau atuurile companiei sunt elemente pe care compania le face mai bine în
comparaţie cu competitorii săi, de exemplu, personal calificat, tehnologii moderne, acces la canale de
distribuţie puse la punct.
Puncte slabe sau slăbiciunile companiei reprezintă activități pe care compania le face mai puțin
bine comparativ cu competitorii săi, de exemplu management defectuos, lipsa lichidităților,
mentalități învechite ale personalului, strategii motivaționale ineficiente.
Oportunitățile sunt ocaziile favorabile oferite de mediu din perspectiva marketingului pe care
compania le poate valorifica pentru a desfășura o activitate profitabilă, de exemplu, ritm rapid de
creștere a pieței, încheierea unor acorduri internaționale de protejare reciprocă a investițiilor, absența
concurenței în cazul lansării unui nou serviciu etc.
Amenințările sunt piedicile apărute ca urmare a evoluției nefavorabile a mediului extern sau unei
situații conjucturale nefavorabile de exemplu, scăderea puterii de cumpărare a clienților.
Mediul extern al întreprinderii poate fi realizată prin analiza PESTLE.
Factorii de o influenţă indirectă sunt acei factori care au o influenţă generală asupra activităţii
companiei. Aceşti factori formează macromediul companiei şi sunt divizaţi în 4 grupe:
1. Politici. Factorii politici din analiza PESTLE fac referire la intervenția guvernului în
economie și influența acestuia asupra mediului de afaceri. De pildă, impactul taxelor percepute, al
legislației în vigoare sau gradul de stabilitate politică au o importanță extraordinară pentru
prosperitatea unei afaceri.
2. Economici. Nivelul de dezvoltare economică a țării la fel poate contribui la prosperitatea
situației financiare a societăți de asigurări, deoarece chiar dacă unii cetățeni și-ar dori să-și contracteze
o poliță de asigurare, datorită nivelului scăzut de dezvoltare economică și incapacității financiare
acesta nu-și va putea asigura riscurile propuse la cât de mare nu ar fi dorința lui.
3. Sociali. Prosperitatea companiilor de asigurări este influențată de situația demografică la nivel
național, atitudinea cetățenilor față de procesul muncii și stilul de viață practicat, care determină
posibilitatea de promovare și atragere a consumatorilor. În aceste condiții putem remarca, că este mai
ușor de promovat o asigurare de viață printre clasele sociale cu o atitudine și stil de viață ridicat, care
conștientizează pericolul zilei de mâine și se protejează prin metode sigure de riscurile care ar putea
surveni. De asemenea, nu în ultimul rând migrația populației este un factor primar, care ar putea afecta
în mod direct numărul contractelor încheiate și volumul primelor încasate. Existența diferitor categorii
de clienți în funcție de vârstă, gen, interes social și nivel al venitului oferă societății oportunități de
acaparare a unei cote de piață diverse care ar contribui la diversificarea riscurilor luate în asigurare de
către societatea de asigurări.
4. Tehnologici. Datorită dezvoltării continue a ramurii TIC, societățile de asigurări își pot
permite tot mai multe metode de promovare a produselor de asigurare, iar cu cât metoda este mai rar
întâlnită la concurenți, cu atât mai multe șanse există ca clientul se va interesa și va dori să-și
contracteze o asigurare anume în compania dată. Asigurătorul promovând prin mai multe metode
contribuie la minimizarea disconfortului produs clientului, astfel se omite suprasaturația pieței.
5. Legislativi. Când se efectuează o analiză PESTLE, trebuie să fie făcută distincția între factorii
politici și cei legislativi (legali). Acest criteriu face referire la analiza juridică, la legile care pot afecta
dezvoltarea activității economice. Pot fi analizați factori precum legile antidiscriminare ori alte bariere
de intrare pe piață, cum ar fi legile antitrust. În cazul societăților de asigurări un rol determinant îl are
Legea Republicii Moldova privind activitatea de asigurare sau de reasigurare:
https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=134551&lang=ro#.
6. Ecologici. Factorii de mediu sau ecologici afectează și ei dezvoltarea unei companii de
asigurări. Spre exemplu, companiile de asigurări depind direct de starea mediului înconjurător.
Așadar, firmele din anumite sectoare trebuie să analizeze și factori precum politicile adoptate de
agențiile guvernamentale, legile de mediu sau preocupările legate de schimbările climatice.
Modelul lui M. Porter este un model de diagnosticare strategică a domeniului de activitate în
care operează o companie. Acest model definește cinci forțe ce determină intensitatea competițională
ce duce la determinarea atractivității pieței. În acest context aceasta este echivalentul profitabilității.
Cele cinci forțe Porter includ, în analiza sa, amenințări ale noilor intrați într-o industrie, rivalitate
din partea firmelor existente din industrie, amenințarea înlocuirii din afara industriei și puterea
respectivă a cumpărătorilor și vânzătorilor.
1. Amenințarea noilor participanți (concurența potențială). Atunci când o companie nu are
concurenți, pot percepe aproape orice preț pentru produsul/serviciul lor. O piață atractivă este aceea
în care este foarte greu de intrat, dar din care este foarte ușor de ieșit. Dacă există bariere
puternice/durabile la intrarea pe piață, atunci compania își poate menține poziția favorabilă și profită
de aceasta. Companiile de asigurări care sunt percepute ca lider sunt Moldasig, Donaris VIG, Grawe
Carat, MoldCargo, Asterra Group.
2. Amenințarea substituției (produse/servicii de substituție). Produsele de substituție nu sunt pur
și simplu o altă marcă, ci un alt produs sau serviciu alternativ. Aceste alternative nu sunt concurente,
ele sunt o industrie diferită, dar amenință că le substituie și reduc cererea. Existența unor produse
substituibile crește tendința consumatorilor de a înlocui produsele pe care le cumpără în mod normal
cu produse alternative cu caracteristici superioare. În asigurări nu există produse substituibile, în afară
de cele de viață.
3. Puterea cumpărătorilor (clienții). Cu cât sunt mai mulți clienți pe piață cu atât puterea lor de
a influența prețul este mai mare. În cadrul analizei se iau în vedere accesul clienților la produse,
numărul cumpărătorilor în raport cu numărul companiilor de asigurare.
4. Puterea furnizorilor (furnizorii). Analiza include: prezența furnizorilor alternativi;
densitatea/numărul furnizorilor; modificările de preț ale furnizorilor în raport cu modificările de cost
suportate de o companie.
5. Rivalitate competitivă (concurența actuală). În cazul în care noii operatori reprezintă o
amenințare externă pentru companii, aceștia se confruntă, de asemenea, cu concurența altor firme
stabilite în cadrul industriei. În general, numărul și capacitatea concurenților reprezintă factorul primar
în determinarea nivelului de rivalitate dintr-un sector, dar chiar și în afara coluziunii (înțelegerea
secretă între 2 părți în defavoarea celei de a 3-a), companiile pot adera la coduri de conduită neoficiale
care inhibă concurența.
Pentru o analiză completă și corectă trebuie implicați, în realizarea acesteia, toți factorii
importanți din cadrul companiei și a pieței. Se identifică și se analizează elementele favorabile și
nefavorabile afacerii astfel, încât rezultatul să conducă la mutarea afacerii într-o zonă mai puternică.
Cele mai profitabile sunt companiile poziționate în cadrul unor industrii unde forțele lui M.
Porter sunt mai slabe.