Tip de text scop trăsături
1. Text narativ a povesti/a  Literar (ficțional)
relata/ a  În proză sau în versuri (ex.
istorisi „Scrisoarea III” de Mihai
Eminescu);
 Narator (implicat sau
neimplicat)+personaje;
 Desfășurare în timp și în spațiu
a întâmplărilor, într-o
succesiune de momente ale
subiectului;
 Mărci: verbele de acțiune,
adverbe de loc și de timp;
 Modul de expunere: narațiunea.
 Nonliterar (nonficțional)
 Prezintă întâmplări din realitate,
ordonate în timp și spațiu, la
care participă persoane;
 Acțiunea e organizată în funcție
de un fir logic și redă
evenimentele în ordinea în care
s-au întâmplat;
 Mărci: verbele de acțiune,
adverbele de loc și de timp.
2. Text A cunoaște  literar
descriptiv mai bine un  prezintă trăsăturile unui obiect
obiect (ființă, peisaj, fenomen etc.):
aspecte generale (formă,
culoare, mărime etc.) și detalii
care îl fac unic;
 În proză sau în versuri;
 Obiectul descrierii e situat în
spațiu;
 Mod de expunere: descrierea;
 Descriere subiectivă –
realitatea e percepută subiectiv,
în acord cu trăirile și concepțiile
autorului;
 Are ca scop emoționarea
cititorului, trezirea unor emoții
și sentimente;
 Se folosește un limbaj expresiv
(figuri de stil și imagini artistice).
 Mărci: grupuri nominale
numeroase (substantiv
+adjectiv), verbe de stare,
exemple
„Văzând ea că nu dau
răspuns de nicăiri, lasă toate
în pământ și se ia după mine
la baltă, unde știa că mă duc;
și, când colo, mă vede
tologit, cu pelea goală în
năsip, cât mi ți-i gliganul;
(...)” (Ion Creangă, „Amintiri
din copilărie”)
„ Vineri, 20 (martie 1936)
Am fost la teatru, pentru că
Leni, care nu văzuse noul
spectacol al trupei lor, mă
chemase să-i țin tovărășie.
A venit cinci minute după
ridicarea cortinei, iar în
ambele antracte a dispărut
să dea telefoane.” (Mihail
Sebastian, ”Jurnal 1935 -
1944”)
„Casa din colț, cu
etaj și balcon,
E atât de încrezută
Că nu vorbește nici
chiar cu blocul de
beton”
(Ana Blandiana, „O stradă cu
sentimente”)
 imperfectul și prezentul,
câmpuri lexicale în relație cu
tema textului;
 Tablou (peisaj), portret literar
 Vocea lirică (eu liric) în ipostaza
contemplatorului (în pasteluri)
sau în cea a nostalgicului/ a
îndrăgostitului etc., când natura
e prieten, ocrotitor etc.
 Secvențe descriptive inserate în
expozițiune (prezentarea
cadrului spațial și temporal al
întâmplării), în prezentarea
portretului unui personaj;
 Nonliterar
 Descrierea științifică – are un Casa are 75 de metri2 , fiind
caracter informativ; așezată la întretăierea
 Realitatea e prezentată obiectiv, străzilor. Are un balcon cu
tonul fiind rece, impersonal; țigle de metal, plasat la etajul
 Limbajul e lipsit de figuri de stil; clădirii care are un acoperiș
apar numeroase neologisme, înalt.
termeni tehnici și științifici;
3. Text dialogat A comunica  Este format din replicile „Domnul: Domnu-i acasă?
personajelor/interlocutorilor (emițător Feciorul: Da; dar mi-a
și receptor) care schimbă informații; poruncit să spui, dacă l-o
 comunicarea verbală, prin dialog, este căuta cineva, c-a plecat la
însoțită de o comunicare nonverbală țară.
(gesturi, mimică) și comunicare D: Dumneata spune-i c-am
paraverbală (intonația, ritmul vocii, venit eu.
pauzele din vorbire, tonul vocii). F: Nu pot, domnule.
 Mod de expunere: dialogul; D: De ce?
 Punctuația specifică: linia de dialog, F: E încuiată odaia.
enunțuri interogative, exclamative, D: Bate-i, să deschidă.
imperative sau asertive; linii de pauză F: Apoi, a luat cheia la
care separă vorbirea directă de cea dumnealui când a plecat.”
indirectă; virgula separă substantivele în (I.L. Caragiale, „Căldură
vocativ, cuvintele incidente, propoziția mare”)
incidentă etc.; punctele de suspensie
marchează ezitările, întreruperile „ – Țe? Țe râdeți? zice coana
personajelor etc. moașa roșie ca focul.
 Prezența verbelor de declarație: a – Nu-i nimica! Strigă
afirma, a întreba, a zice, a spune, a d. Mitică. Sifonul meu a
răspunde, a mărturisi etc. făcut așa.”
 Rolurile dialogului ca mod de expunere: (I. L. Caragiale, ”La
 Dinamizează acțiunea; Moși...”)
 Devine mijloc de
caracterizare/autocaracterizare;
  Prin dialog se desfășoară
acțiunea;
 Conferă autenticitate
personajelor, acțiunii etc.
4. Text A lămuri  Oferă informații înțelegerii unor acțiuni
explicativ Cum? De ale persoanelor/personajelor;
ce?  Oferă explicații despre cauzele și
caracteristicile unor fenomene sau
evenimente;
 Mărci: prezența unor cuvinte/grupuri de
cuvinte precum mai întâi, apoi, în cele
din urmă, în consecință, astfel, pentru
că, deoarece, fiindcă etc.; prezentul
indicativ, persoana a III-a;
 Utilizarea unor procedee diverse care
ușurează înțelegerea: definire,
exemplificare, comparare, reformulare
etc.
5. Text A convinge;  Are trei părți: ipoteză, argumentarea,
argumentativ A concluzia;
demonstra  Argumentele trebuie înlănțuite logic –
folosirea conectorilor: (cauză) – pentru
că, din cauză că, din pricină că,
deoarece etc.; (adăugare) – pe de o
parte, pe de altă parte, mai mult, nu
numai că, în plus, în primul rând, în al
doilea rând etc.; (opoziția) – totuși, dar,
în schimb, deși, chiar dacă etc.;
(consecința) – ca urmare, încât, în
consecință etc.
 Tipuri de argumente:
 Exemplul – poate fi dat din
experiența personală, din
informația culturală, din citarea
documentelor; - se introduce
prin formule specifice: de
exemplu, astfel etc.; semne de
„Cuvântul robot a fost
inventat în anul 1920 de
dramaturgul ceh Karel Čapek
pentru piesa lui, R.U.R. Este
un derivat al cuvântului
robota, care înseamnă trudă,
muncă grea.” (Minuni
tehnologice de speriat, Sean
Connolly)
„Când bați cu telul, fie el
manual sau electric,
introduci bule de aer în
albușuri. Albușurile de ou
conțin 90% apă și 10%
proteine. Când sunt bătute,
proteinele se decompun și
formează o spumă
semisolidă (incluzând
moleculele de apă) în jurul
bulelor.” (Minuni
tehnologice de speriat, Sean
Connolly)
Consider că e important să
studiem istoria poporului
nostru.
În primul rând, ceea ce au
făcut, ceea ce au gândit și au
simțit la un moment dat
generațiile anterioare nouă
are consecințe asupra vieții
noastre de azi. De exemplu,
instalarea comunismului în
România după cel de-al
Doilea Război Mondial s-a
produs nu numai prin
înțelegerea marilor puteri
asupra sferelor lor de
influență, ci și cu acordul
tacit al românilor, din cauza
fricii majorității oamenilor de
a se opune puterii rușilor.
Astfel, românii au îndurat 50
de ani un regim opresiv care
 punctuație: două puncte,
paranteze.
 Comparația – evidențierea
elementelor comune și a
diferențelor; - spre deosebire
de..., precum...
 Contradicția – evidențierea
caracterului inacceptabil al unei
teze; de exemplu: „nu poți
povesti o operă lirică, pentru că
nu are întâmplări”.
 Absența – lipsa unor elemente
poate susține un punct de
vedere; de exemplu: absența
figurilor de stil demonstrează
că este un text nonliterar.
 Citatul – citarea unor autorități
poate susține un punct de
vedere.
 Scopul argumentării este de a convinge
interlocutorul de valabilitatea opiniei
exprimate.
Surse: manuale – clasa a VII-a și aVIII-a, Sofia Dobra
a șters valorile umane
precum toleranță, dreptate
sau corectitudine. Nici după
30 de ani de la căderea
comunismului nu am
recuperat aceste valori,
corupția fiind azi factorul
care influențează cel mai
mult viața românilor.
În al doilea rând, studiind
istoria cunoaștem jertfa unor
români care au pus țara lor
mai presus de viață. Astfel,
tot în perioada comunistă, au
murit în închisori peste
60.000 de deținuți politici,
oameni care s-au opus
regimului chiar și cu arma în
mână. Închisoarea de la
Sighetu Marmației a devenit
azi un muzeu al victimelor
comunismului, care oferă o
mărturie a suferinței
deținuților și a opresiunii
comuniste.
În concluzie, cunoașterea
istoriei ajută la înțelegerea
dezvoltării societății de azi,
întemeiată pe faptele și
comportamentele
generațiilor trecute.