Seminarul 5.

PROCESELE INFLAŢIONISTE ŞI ASIGURAREA STABILITĂŢII

PREŢURILOR

1. Inflaţia reprezintă o tendinţă de creştere a:

a) preţurilor la unele produse c) preţurilor la resursele energetice;
alimentare; d) nivelului general al preţurilor.
b) preţurilor la produsele mai
calitative;

2. Practic, inflația impune o ”taxă” pe:

a) venituri; c) bunuri de folosință îndelungată;
b) rata dobânzii; d) bani.

3. Prin ce se deosebește inflația de deflație și dezinflație?

4. Care din următoarele cauze ale inflației sunt generate de cerere și care de ofertă?
a) scăderea posibilităților de a d) creșterea taxei pe valoarea
economisi a menajelor; adăugată;
b) creșterea prețurilor materiilor e) creșterea remitențelor;
prime; f) scăderea impozitului pe profit;
c) creșterea salariilor; g) majorarea subvenționărilor
firmelor.

5. Creşterea cererii agregate conduce la inflaţie, dacă:

a) economia se dezvoltă în condiţiile utilizării depline a resurselor economice;
b) PIB real şi PIB potenţial sunt egale;
c) economia se află pe curba posibilităţilor de producţie;
d) toate răspunsurile sunt corecte.

6. Când şomajul se află sub nivelul ratei naturale, iar inflaţia creşte, este o dovadă a:
a) inflaţiei cererii; c) stagflaţiei;
b) inflaţiei ofertei; d) reducerii ofertei agregate.

7. Dacă creşterea nivelului general al preţurilor este determinată de creşterea preţurilor la

resursele energetice, este cazul:
a) inflaţiei cererii; c) efectului Keynes;
b) inflaţiei ofertei; d) efectului Fischer.

8. Indicele prețurilor bunurilor de consum este format prin luarea în calcul a cheltuielilor
efectuate pentru:
a) locuință; d) cheltuieli de transport;
b) hrană; e) cheltuieli medicale;
c) cheltuieli de agrement; f) toate răspunsurile sunt corecte.

9. Rata inflaţiei se calculează ca:

a) diferenţă dintre indicele Laspeyres şi indicele Paasche;
b) diferenţa dintre indicele preţurilor şi 100;
c) raportul dintre IPC şi indicele Fischer;
d) raportul dintre indicele Laspeyres şi indicele Paasche.

10. Ce tip de inflație se înregistrează dacă ritmul de creștere a prețurilor anual înregistrează:
a) 50%; c) 10%;
b) 20%; d) 5%;

11. În perioade de inflație:

a) PIB nominal crește cu aceeași rată ca și PIB real;
b) PIB nominal crește mai repede decât PIB real;
c) PIB nominal crește mai încet decât PIB real;
d) nu se poate spune nimic despre rata de creștere a PIB real și a PIB nominal.

12. In corespundere cu efectul Fischer, un ritm mai înalt al inflaţiei determină creşterea
proporțională a:
a) stocurilor monetare ale populaţiei; c) ratei reale a dobânzii;
b) ratei nominale ale dobânzii; d) masei monetare.
13. Dacă inflaţia anticipată creşte de la 4% la 8%, rata nominală a dobânzii:
a) va creşte până la 8%; c) va rămâne nemodificată;
b) se va reduce până la 8%; d) va creşte cu 4%.

14. Dacă rata inflației a crescut de la 27% la 29%, iar rata nominală a dobânzii a crescut de la
40% la 43%, atunci:
a) debitorii au de pierdut; c) atât debitorii, cât și creditorii au de pierdut;
b) creditorii au de pierdut; d) statul are de pierdut.

15. Stagflaţia se caracterizează prin:

a) creşterea preţurilor şi creşterea volumului de producţie;
b) creşterea preţurilor şi reducerea volumului de producţie;
c) reducerea preţurilor şi a volumului de producţie;
d) reducerea preţurilor şi creşterea volumului de producţie.

16. Stagflaţia este rezultatul:

a) inflaţiei cererii; c) inflației galopantă;
b) inflaţiei ofertei; d) inflaţiei rampante.
c) afectează în mod negativ
17. Care din următoarele afirmaţii referitor sectorul public, contribuind la
la procesul inflaţionist este falsă ? creşterea datoriei publice;
a) afectează în mod negativ pe d) afectează în mod negativ
cei care dispun de venituri fixe; proprietarii de bunuri
b) afectează în mod negativ pe imobiliare.
cei care economisesc;

18. Legea lui Okun și curba lui Phillips, analizate împreună, conduc la concluzia că între
inflație și PIB relația este:
a) directă, pozitivă; c) inversă, pozitivă;
b) inversă, negativă; d) inexistentă.

19. Inflaţia galopantă poate fi atenuată prin:

a) promovarea unei politici monetar-creditare restrictive;
b) stimularea cererii agregate;
c) indexarea veniturilor;
d) reducerea deficitului bugetar.

20. Hiperinflaţia poate fi stopată prin:

a) promovarea unei reforme monetare de tip confiscațional;
b) stimularea cererii agregate
c) promovarea politicii monetare stimulative;
d) reducerea deficitului bugetar.

21. Inflația poate fi stopată brusc printr-o:

a) recesiune de durată scurtă, dar de dimensiuni substanțiale;
b) recesiune de durată scurtă, dar de dimensiuni moderate;
c) perioadă scurtă de avânt economic de dimensiuni substanțiale;
d) perioadă scurtă de avânt economic de dimensiuni moderate.

22. Creditorii au de pierdut atunci când inflația este neanticipată, deoarece:

a) rata nominală a dobânzii nu este suficient de mare pentru a anula efectul creșterii
asupra sumelor acordate ce împrumut;
b) sumele rambursate au o putere de cumpărare mai mică;
c) rata reală a dobânzii scade;
d) toate răspunsurile sunt corecte.

23. Care dintre următoarele fenomene nu face parte dintr-un proces de deflație?
a) activitate de afaceri redusă; c) prețuri în creștere;
b) producție în scădere; d) șomaj.

24. Dacă prețurile cresc mai rapid decât PIB real, creșterea economică poate fi apreciată:
a) inflaționistă; c) constantă.
b) neinflaționistă;
25. Problemă. Un individ (A) îl împrumută pe prietenul său (B) cu 40 mii lei pentru ca acesta să-și
cumpere un automobil. După un an, B îi returnează 42 mii lei. În această perioadă, indicele
prețurilor de consum a crescut cu 5%.
Determinați:
1. rata nominală a dobânzii; 5%
2. rata reală a dobânzii. 0%

26. Problemă. În tabel sunt prezentate datele ce ţin de IPC în anii 2016 – 2018:
Anii IPC
2016 225
2017 274
2018 310
Determinaţi:
1. Rata inflaţiei pentru anul 2017;
2. Rata inflaţie pentru anul 2018;
3. Nivelul preţurilor în 2018 a crescut sau a scăzut?

27. Problemă. În baza datelor din tabel:

Anul IPC Rata Rata nominală a Rata reală
inflaţiei, % dobânzii, % a dobânzii, %
1 100
2 112 24
3 134 37
4 150 27
5 160 25
Determinaţi:
1. Rata inflaţiei pentru fiecare an (în baza IPC);
2. Care din situaţii se caracterizează prin inflaţie şi care – prin dezinflaţie;
3. Rata reală a dobânzii pentru anii indicaţi.

28. Problemă. Economia se caracterizează prin următoarele date: rata efectivă a şomajului 3,6%,
șomajul natural 5,4%, rata inflaţiei anticipate 4%, coeficientul reacţiei inflaţiei la şomaj 0,5.
În baza ecuaţiei curbei lui Phillips, calculaţi rata reală al inflaţiei.

29. Problemă. O economie este descrisă de curba lui Phillips: π 1 = π -1 – 0,7 (U-0,05).
Determinaţi:
1. Rata naturală a şomajului;
2. Cu cât va creşte rata şomajului dacă rata inflaţiei se va reduce cu 4 puncte?
3. Coeficientul pierderilor în urma inflației (aplicați legea lui Okun);
4. Reprezentaţi grafic dependenţa dintre inflaţie şi şomaj în perioada scurtă şi lungă de timp.